Partidele politice

Partidele, ca structuri juridice, au aparut la jumatatea secolului XIX. La acea perioada

erau structuri asociative: factiuni, cluburi, asociatii, ce aveau ca scop exercitiul puterii
politice a poporului, insa ele nu erau partide politice in sensul modern.
Dupa jumatatea secolului XIX apar partide politice ca formatiuni asociative ce-si pun
drept scop exrcitiul puterii politice. Dpdv juridic sunt rglementari diferite in state diferite
cu privire la partide:
sunt state in care partidele sunt reglementate juridic, unde legea prevede in detaliu
modul de functionare al partidelor politice (ermania!
sunt state unde sunt doar cateva reglementari cu privire la alegeri, la depunerea
candidaturii pentru functii in stat.
sunt state in care partidele politice nu sunt reglementate deloc ("#$!
Partidul politic % institutii politice, dar si juridice in acelasi timp. "unt insitutii
politice deoarece isi propun exercitarea puterii de stat si institutii juridice deoarece sunt
reglementate de norme juridice.
&xista trei moduri de a defini 'partidele politice(:
). Partidul e definit cat mai amplu, cu elemente definitorii. $ceste definitii sunt
intalnite fie in doctrina, fie in legislatie.
*. Partidul este motorul vietii politice sau partidele politice repre+inta principalii
actori politici pe scena statala. $ceste sintgme caracteri+ea+a partidele dpdv al
scopului. ,rice partid politic e considerat partid, daca isi propune castigarea
puterii de stat.
-. $l treilea rand de definitii re+ulta din legislatii, constitutii sau legi derivate.
$ceste definitii sunt rare pentru ca sunt rare si statele care reglementea+a
activitatea partidele politice.
Partidele politice sunt subiecte de drept public, atat intern, cat si international. "unt
subiecte de drept public pentru ca ele exercita puterea publica. "unt si situatii rare in care
intra in raporturi de drept privat. "unt subiecte de drept public la nivel international (ex:
#iunea socialistilor europeni! partidele din aceeasi familie politica care se intrunesc la
nivel mondial. &le adopta documente, solutii, care sunt opo+abile partidelor din acea
familie de partide.
Compozitia partidelor politice
"unt trei categorii de subiecte ce constituie compo+itia partidelor:
Membrii % sunt cei ce au un raport juridic permanent cu partidul. &i pot candida din
partea acelui partid, poate sa vina la functiile partidului, etc. (au drepturi si obligatii!.
Aderentii % sunt cei care au depus cerere pentru a adera la partid, dar inca nu au fost
primiti ca membri.
Simpatizantii
Scopul - este castigarea puterii intr-un stat. .u exista partid care sa nu-si propuna
castigarea puterii.
"copurile pot fi - imediate (sa puna mana pe putere!
- mediate/indirecte - indoctrinarea cetatenilor0 sa-si impuna doctrina prin
educatie, actiuni in viata sociala.
"unt unele partide in care scopul mediat, a devenit imediat % partidele comuniste,
fasciste. "copul imediat de a obtine puterea nu mai este o problema din cau+a
monopartidismului, iar indoctrinarea ramane unicul scop imediat.
Rolul
- rol de intermediere al transmiterii exercitiului puterii de la detinatorul puterii poporului
catre structura care exercita puterea statala.
- partidele politice sunt cele care transpun conceptele politice din niste concepte teoretice
si abstracte intr-un cadru deci+ional concret.
- rol de mediere in societate0 ele media+a intre stat si societate.
Clasificarea
In functie de apartenenta la un anumit ideal
- partide confesionale % sunt cele ce imbratisea+a o anumita confesiune (partide catolice,
conservatoare!
- partide nationale % imbratisea+a idealuri nationale de creare a unui stat national
- partide regionale % sunt partide care militea+a pentru separarea unei anumite regiuni
dintr-un stat si crearea unui stat independent (ex: Irlanda de .ord!
- partide de clasa
- partide etnice
Dupa caile de rezolvare a problemelor majore folosite:
- partidele de dreapta % sunt cele care pun interesele individului pe primul loc
- partidele de stanga % folosesc principiul conform caruia, daca societatii in ansamblu ii
este bine, si individului ii este bine, deci se pune in prim plan societatea
Dupa compozitia partidelor
- partidele de cadre % apara interesele unor categorii restranse
- partidele de mase % apara interesele unor categorii largi din populatie
Dupa criteriul disciplinei votului membrilor de partid
- partide suple % acestea lasa libertate memrilor sai in ceea ce priveste votul
- partide rigide % controlea+a foarte strict votul membrilor lor
Criteriul originii partidelor
- partide clasice % au la ba+a principii clasice de organi+are si functionare a societatii
(partide nationale, liberale, conservatoare!
- partide neoclasice % partide care abordea+a teme de actualitate, necesitati de moment
(ex: partidele burg1e+e % au corespuns burg1e+iei, partidele regionale % Partidul
moldovenilor, Partidul transilvanean!
Pluralism politic pluripartidism
Pluralismul politic % pluripartidismul repre+inta un sistem concurential intre partide.
Pluralismul politic inseamna existenta mai multor idei politice in acelasi timp.
Pluripartidismul inseamna existenta a mai multor partide politice in acelasi timp.
Partidul dominant repre+inta sistemul dintr-un stat in care desi exista mai multe partide,
unul singur domina scena politica ex: 21ina.
Bipartidismul repre+inta un sistem in care doua partide domina scena politica (ex: 3area
4ritanie % Partidul Laburist si Partidul 2onservator, "#$ % Partidul 5epublican si
Partidul Democrat!
Partidele politice in Romania - Legea )6/*77* reglementea+a partidele politice.
Finantarea partidelor
- publica % e specifica &uropei si e principala sursa de finantare.
- privata % e specifica in "#$. "i in &uropa exista finantare privata, dar intr-o do+a
mai mica, limitata de lege.
Partidele la nivelul UE
In contextul aderarii 5omaniei la #&, Parlamentul #& e alcatuit din formatiuni
politice care functionea+a la nivelul fiecarei tari si putem vorbi de o familie politica la
nivelul #&, din care fac parte partidele politice inscrise la nivel national.