Grupuri(continuare)

Teoremele de izomorfism

Lect.dr. M.Chiş () Curs 5 2009 1 / 26

Grupuri(continuare)
Teoremele de izomorfism
Propoziţie
(Teorema fundamentalǎ de izomorfism)
Dacǎ f : (G , ·) −→ (T , ·) este un morfism de grupuri, atunci existǎ un
izomorfism
f : G /Ker (f ) −→ Im(f ) ,
unic cu proprietatea cǎ πKer (f ) · f · iIm(f ) = f .

Lect.dr. M.Chiş () Curs 5 2009 1 / 26

Grupuri(continuare)
Teoremele de izomorfism
Propoziţie
(Teorema fundamentalǎ de izomorfism)
Dacǎ f : (G , ·) −→ (T , ·) este un morfism de grupuri, atunci existǎ un
izomorfism
f : G /Ker (f ) −→ Im(f ) ,
unic cu proprietatea cǎ πKer (f ) · f · iIm(f ) = f .

Lect.dr. M.Chiş () Curs 5 2009 1 / 26

Observaţie
Izomorfismul f : G /Ker (f ) −→ Im(f ) este unica aplicaţie care face
comutativǎ urmǎtoarea diagramǎ:
f
G −−−−→ T
π↓ ↑i
f
G /Ker (f ) −−−−→ Im(f )

Corolar
Dacǎ f : (G , ·) −→ (T , ·) este un morfism de grupuri, atunci

G /Ker (f ) ∼
= Im(f ) .

Lect.dr. M.Chiş () Curs 5 2009 2 / 26

Observaţie
Izomorfismul f : G /Ker (f ) −→ Im(f ) este unica aplicaţie care face
comutativǎ urmǎtoarea diagramǎ:
f
G −−−−→ T
π↓ ↑i
f
G /Ker (f ) −−−−→ Im(f )

Corolar
Dacǎ f : (G , ·) −→ (T , ·) este un morfism de grupuri, atunci

G /Ker (f ) ∼
= Im(f ) .

Lect.dr. M.Chiş () Curs 5 2009 2 / 26

Propoziţie
(Prima teoremǎ de izomorfism)
Dacǎ f : (G , ·) −→ (T , ·) este un morfism surjectiv de grupuri, H E G cu
Ker (f ) ⊆ H, iar U = (H)f , atunci G /H ∼ = T /U.

Propoziţie
(A doua teoremǎ de izomorfism)
Fie (G , ·) un grup, H ≤ G şi N E G . Atunci H ∩ N E H şi

H/(H ∩ N) ∼
= HN/N .

Lect.dr. M.Chiş () Curs 5 2009 3 / 26

Propoziţie
(Prima teoremǎ de izomorfism)
Dacǎ f : (G , ·) −→ (T , ·) este un morfism surjectiv de grupuri, H E G cu
Ker (f ) ⊆ H, iar U = (H)f , atunci G /H ∼ = T /U.

Propoziţie
(A doua teoremǎ de izomorfism)
Fie (G , ·) un grup, H ≤ G şi N E G . Atunci H ∩ N E H şi

H/(H ∩ N) ∼
= HN/N .

Propoziţie
(A treia teoremǎ de izomorfism)
Fie (G , ·) un grup şi K , N E G , cu K ⊆ N. Atunci N/K E G /K şi

(G /K )/(N/K ) ∼
= G /N .

Lect.dr. M.Chiş () Curs 5 2009 3 / 26

Propoziţie
(Prima teoremǎ de izomorfism)
Dacǎ f : (G , ·) −→ (T , ·) este un morfism surjectiv de grupuri, H E G cu
Ker (f ) ⊆ H, iar U = (H)f , atunci G /H ∼ = T /U.

Propoziţie
(A doua teoremǎ de izomorfism)
Fie (G , ·) un grup, H ≤ G şi N E G . Atunci H ∩ N E H şi

H/(H ∩ N) ∼
= HN/N .

Propoziţie
(A treia teoremǎ de izomorfism)
Fie (G , ·) un grup şi K , N E G , cu K ⊆ N. Atunci N/K E G /K şi

(G /K )/(N/K ) ∼
= G /N .

Lect.dr. M.Chiş () Curs 5 2009 3 / 26

Propoziţie
(Teorema de corespondenţǎ pentru grupuri)
Fie (G , ·) un grup, K E G şi πK : G −→ G /K proiecţia canonicǎ. Funcţia
πK stabileşte atunci o corespondenţǎ biunivocǎ M ←→ M ∗ ı̂ntre mulţimea
subgrupurilor lui G care includ K şi mulţimea tuturor subgrupurilor lui
G /K . În plus, pentru orice L, M ≤ G cu K ⊆ L, M avem

Lect.dr. M.Chiş () Curs 5 2009 4 / 26

Propoziţie
(Teorema de corespondenţǎ pentru grupuri)
Fie (G , ·) un grup, K E G şi πK : G −→ G /K proiecţia canonicǎ. Funcţia
πK stabileşte atunci o corespondenţǎ biunivocǎ M ←→ M ∗ ı̂ntre mulţimea
subgrupurilor lui G care includ K şi mulţimea tuturor subgrupurilor lui
G /K . În plus, pentru orice L, M ≤ G cu K ⊆ L, M avem
1) M ∗ = M/K = (M)πK .

Lect.dr. M.Chiş () Curs 5 2009 4 / 26

Propoziţie
(Teorema de corespondenţǎ pentru grupuri)
Fie (G , ·) un grup, K E G şi πK : G −→ G /K proiecţia canonicǎ. Funcţia
πK stabileşte atunci o corespondenţǎ biunivocǎ M ←→ M ∗ ı̂ntre mulţimea
subgrupurilor lui G care includ K şi mulţimea tuturor subgrupurilor lui
G /K . În plus, pentru orice L, M ≤ G cu K ⊆ L, M avem
1) M ∗ = M/K = (M)πK .
2) L ⊆ M ⇐⇒ L∗ ⊆ M ∗ , iar ı̂n acest caz [M : L] = [M ∗ : L∗ ].

Lect.dr. M.Chiş () Curs 5 2009 4 / 26

Propoziţie
(Teorema de corespondenţǎ pentru grupuri)
Fie (G , ·) un grup, K E G şi πK : G −→ G /K proiecţia canonicǎ. Funcţia
πK stabileşte atunci o corespondenţǎ biunivocǎ M ←→ M ∗ ı̂ntre mulţimea
subgrupurilor lui G care includ K şi mulţimea tuturor subgrupurilor lui
G /K . În plus, pentru orice L, M ≤ G cu K ⊆ L, M avem
1) M ∗ = M/K = (M)πK .
2) L ⊆ M ⇐⇒ L∗ ⊆ M ∗ , iar ı̂n acest caz [M : L] = [M ∗ : L∗ ].
3) L E M ⇐⇒ L∗ E M ∗ , iar ı̂n acest caz M/L ∼ = M ∗ /L∗ .

Lect.dr. M.Chiş () Curs 5 2009 4 / 26

Propoziţie
(Teorema de corespondenţǎ pentru grupuri)
Fie (G , ·) un grup, K E G şi πK : G −→ G /K proiecţia canonicǎ. Funcţia
πK stabileşte atunci o corespondenţǎ biunivocǎ M ←→ M ∗ ı̂ntre mulţimea
subgrupurilor lui G care includ K şi mulţimea tuturor subgrupurilor lui
G /K . În plus, pentru orice L, M ≤ G cu K ⊆ L, M avem
1) M ∗ = M/K = (M)πK .
2) L ⊆ M ⇐⇒ L∗ ⊆ M ∗ , iar ı̂n acest caz [M : L] = [M ∗ : L∗ ].
3) L E M ⇐⇒ L∗ E M ∗ , iar ı̂n acest caz M/L ∼ = M ∗ /L∗ .

Lect.dr. M.Chiş () Curs 5 2009 4 / 26

Grupuri ciclice

Propoziţie
Fie (Z, +) grupul aditiv al numerelor ı̂ntregi, iar H ≤ Z. Atunci existǎ
n ∈ N astfel ı̂ncât H = nZ.

Lect.dr. M.Chiş () Curs 5 2009 5 / 26

Grupuri ciclice

Propoziţie
Fie (Z, +) grupul aditiv al numerelor ı̂ntregi, iar H ≤ Z. Atunci existǎ
n ∈ N astfel ı̂ncât H = nZ.

Observaţie
Fie n ∈ N∗ un numǎr natural. Atunci relaţiile definite pe Z de
congruenţǎ modulo n, respectiv modulo subgrupul nZ, coincid:

k ≡ l(mod n) ⇐⇒ n|k − l ⇐⇒ k − l ∈ nZ ⇐⇒ k ≡ l(mod nZ) .

Prin urmare, Zn := Z/≡(mod n) = Z/nZ.

Lect.dr. M.Chiş () Curs 5 2009 5 / 26

Grupuri ciclice

Propoziţie
Fie (Z, +) grupul aditiv al numerelor ı̂ntregi, iar H ≤ Z. Atunci existǎ
n ∈ N astfel ı̂ncât H = nZ.

Observaţie
Fie n ∈ N∗ un numǎr natural. Atunci relaţiile definite pe Z de
congruenţǎ modulo n, respectiv modulo subgrupul nZ, coincid:

k ≡ l(mod n) ⇐⇒ n|k − l ⇐⇒ k − l ∈ nZ ⇐⇒ k ≡ l(mod nZ) .

Prin urmare, Zn := Z/≡(mod n) = Z/nZ.

Lect.dr. M.Chiş () Curs 5 2009 5 / 26

Propoziţie
Fie (G , ·) un grup ciclic. Atunci fie G ∼
= Z, fie existǎ n ∈ N∗ astfel ı̂ncât
G∼ = Zn .

Propoziţie
Fie (G , ·) un grup ciclic finit, de ordin |G | = n.

Lect.dr. M.Chiş () Curs 5 2009 6 / 26

Propoziţie
Fie (G , ·) un grup ciclic. Atunci fie G ∼
= Z, fie existǎ n ∈ N∗ astfel ı̂ncât
G∼ = Zn .

Propoziţie
Fie (G , ·) un grup ciclic finit, de ordin |G | = n.
1) Dacǎ H ≤ G , atunci existǎ d ∈ N∗ , cu d|n, astfel ı̂ncât H ∼
= db · Zn .

Lect.dr. M.Chiş () Curs 5 2009 6 / 26

Propoziţie
Fie (G , ·) un grup ciclic. Atunci fie G ∼
= Z, fie existǎ n ∈ N∗ astfel ı̂ncât
G∼ = Zn .

Propoziţie
Fie (G , ·) un grup ciclic finit, de ordin |G | = n.
1) Dacǎ H ≤ G , atunci existǎ d ∈ N∗ , cu d|n, astfel ı̂ncât H ∼
= db · Zn .
∗
2) Pentru orice divizor d ∈ N al ordinului n al grupului, G are un subgrup
unic de ordin d.

Lect.dr. M.Chiş () Curs 5 2009 6 / 26

Propoziţie
Fie (G , ·) un grup ciclic. Atunci fie G ∼
= Z, fie existǎ n ∈ N∗ astfel ı̂ncât
G∼ = Zn .

Propoziţie
Fie (G , ·) un grup ciclic finit, de ordin |G | = n.
1) Dacǎ H ≤ G , atunci existǎ d ∈ N∗ , cu d|n, astfel ı̂ncât H ∼
= db · Zn .
∗
2) Pentru orice divizor d ∈ N al ordinului n al grupului, G are un subgrup
unic de ordin d.
3) Numǎrul elementelor a ∈ G cu proprietatea cǎ G = hai este (n)ϕ , unde
ϕ este funcţia lui Euler(datǎ de (n)ϕ =numǎrul numerelor naturale k, cu
0 ≤ k ≤ n − 1, pentru care (k, n) = 1).

Lect.dr. M.Chiş () Curs 5 2009 6 / 26

Propoziţie
Fie (G , ·) un grup ciclic. Atunci fie G ∼
= Z, fie existǎ n ∈ N∗ astfel ı̂ncât
G∼ = Zn .

Propoziţie
Fie (G , ·) un grup ciclic finit, de ordin |G | = n.
1) Dacǎ H ≤ G , atunci existǎ d ∈ N∗ , cu d|n, astfel ı̂ncât H ∼
= db · Zn .
∗
2) Pentru orice divizor d ∈ N al ordinului n al grupului, G are un subgrup
unic de ordin d.
3) Numǎrul elementelor a ∈ G cu proprietatea cǎ G = hai este (n)ϕ , unde
ϕ este funcţia lui Euler(datǎ de (n)ϕ =numǎrul numerelor naturale k, cu
0 ≤Pk ≤ n − 1, pentru care (k, n) = 1).
4) (d)ϕ = n.
d|n

Lect.dr. M.Chiş () Curs 5 2009 6 / 26

Propoziţie
Fie (G , ·) un grup ciclic. Atunci fie G ∼
= Z, fie existǎ n ∈ N∗ astfel ı̂ncât
G∼ = Zn .

Propoziţie
Fie (G , ·) un grup ciclic finit, de ordin |G | = n.
1) Dacǎ H ≤ G , atunci existǎ d ∈ N∗ , cu d|n, astfel ı̂ncât H ∼
= db · Zn .
∗
2) Pentru orice divizor d ∈ N al ordinului n al grupului, G are un subgrup
unic de ordin d.
3) Numǎrul elementelor a ∈ G cu proprietatea cǎ G = hai este (n)ϕ , unde
ϕ este funcţia lui Euler(datǎ de (n)ϕ =numǎrul numerelor naturale k, cu
0 ≤Pk ≤ n − 1, pentru care (k, n) = 1).
4) (d)ϕ = n.
d|n

Lect.dr. M.Chiş () Curs 5 2009 6 / 26

Produse directe şi semidirecte de grupuri

Produse directe

Lect.dr. M.Chiş () Curs 5 2009 7 / 26

Produse directe şi semidirecte de grupuri

Produse directe
Definiţie
Fie (G , ·) un grup şi H, K E G . G se numeşte produsul direct intern al
subgrupurilor sale normale H şi K , dacǎ G = HK şi H ∩ K = 1.

Lect.dr. M.Chiş () Curs 5 2009 7 / 26

Produse directe şi semidirecte de grupuri

Produse directe
Definiţie
Fie (G , ·) un grup şi H, K E G . G se numeşte produsul direct intern al
subgrupurilor sale normale H şi K , dacǎ G = HK şi H ∩ K = 1.

Propoziţie
Dacǎ (G , ·) este produsul direct al subgrupurilor sale normale H şi K ,
atunci hk = kh, (∀)h ∈ H, k ∈ K şi pentru orice g ∈ G existǎ câte un unic
element h ∈ H şi k ∈ K astfel ı̂ncât g = hk.

Lect.dr. M.Chiş () Curs 5 2009 7 / 26

Produse directe şi semidirecte de grupuri

Produse directe
Definiţie
Fie (G , ·) un grup şi H, K E G . G se numeşte produsul direct intern al
subgrupurilor sale normale H şi K , dacǎ G = HK şi H ∩ K = 1.

Propoziţie
Dacǎ (G , ·) este produsul direct al subgrupurilor sale normale H şi K ,
atunci hk = kh, (∀)h ∈ H, k ∈ K şi pentru orice g ∈ G existǎ câte un unic
element h ∈ H şi k ∈ K astfel ı̂ncât g = hk.

Lect.dr. M.Chiş () Curs 5 2009 7 / 26

Observaţie
Dacǎ (G , ·) este produsul direct al subgrupurilor sale normale H şi K ,
şi g1 = h1 k1 , g2 = h2 = k2 , cu h1 , h2 ∈ H, k1 , k2 ∈ K , atunci

g1 g2 = (h1 k1 )(h2 k2 ) = h1 (k1 h1 )k2 = h1 (h2 k1 )k2 = (h1 h2 )(k1 k2 ) .

Propoziţie
Fie (H, ·) şi (K , ·) douǎ grupuri. Atunci operaţia binarǎ definitǎ pe
produsul cartezian H × K prin

(h1 , k1 ) · (h2 , k2 ) = (h1 h2 , k1 k2 )

defineşte pe H × K o structurǎ de grup.

Lect.dr. M.Chiş () Curs 5 2009 8 / 26

Observaţie
Dacǎ (G , ·) este produsul direct al subgrupurilor sale normale H şi K ,
şi g1 = h1 k1 , g2 = h2 = k2 , cu h1 , h2 ∈ H, k1 , k2 ∈ K , atunci

g1 g2 = (h1 k1 )(h2 k2 ) = h1 (k1 h1 )k2 = h1 (h2 k1 )k2 = (h1 h2 )(k1 k2 ) .

Propoziţie
Fie (H, ·) şi (K , ·) douǎ grupuri. Atunci operaţia binarǎ definitǎ pe
produsul cartezian H × K prin

(h1 , k1 ) · (h2 , k2 ) = (h1 h2 , k1 k2 )

defineşte pe H × K o structurǎ de grup.

Definiţie
Fie (H, ·) şi (K , ·) douǎ grupuri. Grupul definit ı̂n propoziţia
precedentǎ se numeşte produsul direct extern al grupurilor H şi K .
Lect.dr. M.Chiş () Curs 5 2009 8 / 26
Observaţie
Dacǎ (G , ·) este produsul direct al subgrupurilor sale normale H şi K ,
şi g1 = h1 k1 , g2 = h2 = k2 , cu h1 , h2 ∈ H, k1 , k2 ∈ K , atunci

g1 g2 = (h1 k1 )(h2 k2 ) = h1 (k1 h1 )k2 = h1 (h2 k1 )k2 = (h1 h2 )(k1 k2 ) .

Propoziţie
Fie (H, ·) şi (K , ·) douǎ grupuri. Atunci operaţia binarǎ definitǎ pe
produsul cartezian H × K prin

(h1 , k1 ) · (h2 , k2 ) = (h1 h2 , k1 k2 )

defineşte pe H × K o structurǎ de grup.

Definiţie
Fie (H, ·) şi (K , ·) douǎ grupuri. Grupul definit ı̂n propoziţia
precedentǎ se numeşte produsul direct extern al grupurilor H şi K .
Lect.dr. M.Chiş () Curs 5 2009 8 / 26
Propoziţie
Fie (H × K , ·) produsul direct extern al grupurilor (H, ·) şi (K , ·), iar
H,
b Kb ⊆ H × K submulţimile produsului cartezian H × K definite prin

b := H × {1K } = {(h, 1K )| h ∈ H} ,
H
b := {1H } × K = {(1H , k)| k ∈ K } .
K

Atunci H,
b Kb E H × K, H ∼ b K∼
= H, =Kb, H × K = H
bK b ∩K
b şi H b = 1.

Observaţie
Conform propoziţiei de mai sus, produsul direct extern H × K este
produsul direct intern al copiilor izomorfe H b şi K
b ale grupurilor H şi K .
În consecinţǎ, putem identifica noţiunile de produs direct intern şi
produs direct extern. Dacǎ un grup (G , ·) este produsul direct intern al
unor subgrupuri H, K E G ale sale, vom nota G = H × K şi vom spune
simplu cǎ G este produsul direct al lui H cu K .

Lect.dr. M.Chiş () Curs 5 2009 9 / 26

Propoziţie
Fie (H × K , ·) produsul direct extern al grupurilor (H, ·) şi (K , ·), iar
H,
b Kb ⊆ H × K submulţimile produsului cartezian H × K definite prin

b := H × {1K } = {(h, 1K )| h ∈ H} ,
H
b := {1H } × K = {(1H , k)| k ∈ K } .
K

Atunci H,
b Kb E H × K, H ∼ b K∼
= H, =Kb, H × K = H
bK b ∩K
b şi H b = 1.

Observaţie
Conform propoziţiei de mai sus, produsul direct extern H × K este
produsul direct intern al copiilor izomorfe H b şi K
b ale grupurilor H şi K .
În consecinţǎ, putem identifica noţiunile de produs direct intern şi
produs direct extern. Dacǎ un grup (G , ·) este produsul direct intern al
unor subgrupuri H, K E G ale sale, vom nota G = H × K şi vom spune
simplu cǎ G este produsul direct al lui H cu K .

Lect.dr. M.Chiş () Curs 5 2009 9 / 26

Putem generaliza noţiunea de produs direct la familii oarecare de grupuri
ı̂n modul urmǎtor:
Definiţie
Dacǎ {Hi }i∈I este o familie de grupuri,
Q produsul sǎu direct, notat
×i∈I Hi este produsul cartezian Hi , ı̂mpreunǎ cu operaţia binarǎ
i∈I
definitǎ prin
(hi )i∈I · (hi0 )i∈I = (hi hi0 )i∈I .

Lect.dr. M.Chiş () Curs 5 2009 10 / 26

Putem generaliza noţiunea de produs direct la familii oarecare de grupuri
ı̂n modul urmǎtor:
Definiţie
Dacǎ {Hi }i∈I este o familie de grupuri,
Q produsul sǎu direct, notat
×i∈I Hi este produsul cartezian Hi , ı̂mpreunǎ cu operaţia binarǎ
i∈I
definitǎ prin
(hi )i∈I · (hi0 )i∈I = (hi hi0 )i∈I .

Lect.dr. M.Chiş () Curs 5 2009 10 / 26

Adesea este utilǎ urmǎtoarea caracterizare a produselor directe finite:
Propoziţie
Fie (G , ·) un grup şi H1 , H2 , . . . , Hn E G . Atunci G = H1 × H2 × . . . × Hn
dacǎ şi numai dacǎ

G = H 1 H2 . . . Hn ,
(H1 H2 . . . Hi−1 ) ∩ Hi = 1, (∀)i = 2, n .

Lect.dr. M.Chiş () Curs 5 2009 11 / 26

Adesea este utilǎ urmǎtoarea caracterizare a produselor directe finite:
Propoziţie
Fie (G , ·) un grup şi H1 , H2 , . . . , Hn E G . Atunci G = H1 × H2 × . . . × Hn
dacǎ şi numai dacǎ

G = H 1 H2 . . . Hn ,
(H1 H2 . . . Hi−1 ) ∩ Hi = 1, (∀)i = 2, n .

Lect.dr. M.Chiş () Curs 5 2009 11 / 26

Produse semidirecte
Definiţie
Fie (G , ·) un grup şi K E G . Un subgrup H ≤ G se numeşte
complement al subgrupului K ı̂n G dacǎ G = HK şi H ∩ K = 1.

Lect.dr. M.Chiş () Curs 5 2009 12 / 26

Produse semidirecte
Definiţie
Fie (G , ·) un grup şi K E G . Un subgrup H ≤ G se numeşte
complement al subgrupului K ı̂n G dacǎ G = HK şi H ∩ K = 1.

Observaţie
1) Dacǎ şi complementul H este normal ı̂n G , H se numeşte
complement direct al lui K ı̂n G şi ı̂n acest caz G = H × K este produsul
direct al lui H cu K .

Lect.dr. M.Chiş () Curs 5 2009 12 / 26

Produse semidirecte
Definiţie
Fie (G , ·) un grup şi K E G . Un subgrup H ≤ G se numeşte
complement al subgrupului K ı̂n G dacǎ G = HK şi H ∩ K = 1.

Observaţie
1) Dacǎ şi complementul H este normal ı̂n G , H se numeşte
complement direct al lui K ı̂n G şi ı̂n acest caz G = H × K este produsul
direct al lui H cu K .
2) Dacǎ H este un complement al subgrupului normal K ı̂n grupul G ,
atunci orice element g ∈ G admite o scriere unicǎ ı̂n forma g = hk, cu
h ∈ H şi k ∈ K .

Lect.dr. M.Chiş () Curs 5 2009 12 / 26

Produse semidirecte
Definiţie
Fie (G , ·) un grup şi K E G . Un subgrup H ≤ G se numeşte
complement al subgrupului K ı̂n G dacǎ G = HK şi H ∩ K = 1.

Observaţie
1) Dacǎ şi complementul H este normal ı̂n G , H se numeşte
complement direct al lui K ı̂n G şi ı̂n acest caz G = H × K este produsul
direct al lui H cu K .
2) Dacǎ H este un complement al subgrupului normal K ı̂n grupul G ,
atunci orice element g ∈ G admite o scriere unicǎ ı̂n forma g = hk, cu
h ∈ H şi k ∈ K .
3) Dacǎ H este un complement al subgrupului normal K ı̂n grupul G ,
iar g1 = h1 k1 , g2 = h2 k2 ∈ G , avem cǎ

g1 g2 = (h1 k1 )(h2 k2 ) = h1 h2 · (h2−1 k1 h2 )k2 .

Lect.dr. M.Chiş () Curs 5 2009 12 / 26

Produse semidirecte
Definiţie
Fie (G , ·) un grup şi K E G . Un subgrup H ≤ G se numeşte
complement al subgrupului K ı̂n G dacǎ G = HK şi H ∩ K = 1.

Observaţie
1) Dacǎ şi complementul H este normal ı̂n G , H se numeşte
complement direct al lui K ı̂n G şi ı̂n acest caz G = H × K este produsul
direct al lui H cu K .
2) Dacǎ H este un complement al subgrupului normal K ı̂n grupul G ,
atunci orice element g ∈ G admite o scriere unicǎ ı̂n forma g = hk, cu
h ∈ H şi k ∈ K .
3) Dacǎ H este un complement al subgrupului normal K ı̂n grupul G ,
iar g1 = h1 k1 , g2 = h2 k2 ∈ G , avem cǎ

g1 g2 = (h1 k1 )(h2 k2 ) = h1 h2 · (h2−1 k1 h2 )k2 .

Lect.dr. M.Chiş () Curs 5 2009 12 / 26

Propoziţie
Fie (H, ·) şi (K , ·) douǎ grupuri şi ϕ : H −→ Aut(K ) un morfism de
grupuri. Atunci operaţia binarǎ definitǎ pe produsul cartezian H × K prin
ϕ
(h1 , k1 ) · (h2 , k2 ) = (h1 h2 , (k1 )(h2 ) k2 )

determinǎ pe H × K o structurǎ de grup.

Lect.dr. M.Chiş () Curs 5 2009 13 / 26

Definiţie
Grupul definit ı̂n propoziţia de mai sus se numeşte produsul semidirect
al grupului H cu grupul K via morfismul ϕ şi se noteazǎ H nϕ K .

Observaţie
Analog cazului produselor directe, considerând produsul semidirect
b = H × {1K } şi K
H nϕ K , submulţimile H b reprezintǎ douǎ subgrupuri
H,
b Kb ≤ H nϕ K , care au proprietǎţile:

b∼
H = H, b ∼
K = K, H
b E H nϕ K , H nϕ K = H
bKb, b ∩K
H b = 1.

Lect.dr. M.Chiş () Curs 5 2009 14 / 26

Definiţie
Grupul definit ı̂n propoziţia de mai sus se numeşte produsul semidirect
al grupului H cu grupul K via morfismul ϕ şi se noteazǎ H nϕ K .

Observaţie
Analog cazului produselor directe, considerând produsul semidirect
b = H × {1K } şi K
H nϕ K , submulţimile H b reprezintǎ douǎ subgrupuri
H,
b Kb ≤ H nϕ K , care au proprietǎţile:

b∼
H = H, b ∼
K = K, H
b E H nϕ K , H nϕ K = H
bKb, b ∩K
H b = 1.

Lect.dr. M.Chiş () Curs 5 2009 14 / 26

Acţiuni de grupuri

Definiţie
Fie (G , ·) un grup şi M 6= ∅ o mulţime nevidǎ. O aplicaţie
α : G × M −→ M se numeşte acţiune (la stânga) a lui G pe M dacǎ
verificǎ proprietǎţile:

1) (gh, m)α = (g , (h, m)α )α , (∀)g , h ∈ G , m ∈ M .

2) (1, m)α = m , (∀)m ∈ M .

Lect.dr. M.Chiş () Curs 5 2009 15 / 26

Acţiuni de grupuri

Definiţie
Fie (G , ·) un grup şi M 6= ∅ o mulţime nevidǎ. O aplicaţie
α : G × M −→ M se numeşte acţiune (la stânga) a lui G pe M dacǎ
verificǎ proprietǎţile:

1) (gh, m)α = (g , (h, m)α )α , (∀)g , h ∈ G , m ∈ M .

2) (1, m)α = m , (∀)m ∈ M .

Lect.dr. M.Chiş () Curs 5 2009 15 / 26

Observaţie
1) Dacǎ notǎm g · m := (g , m)α , condiţiile de mai sus se pot scrie ı̂n
forma:
1) (gh) · m = g · (h · m) , (∀)g , h ∈ G , m ∈ M .
2) 1 · m = m , (∀)m ∈ M .

2) În mod asemǎnǎtor se poate defini termenul de acţiune la dreapta a

unui grup pe o mulţime nevidǎ, pentru care se pot demonstra
proprietǎţi analoage celor pe care le vom prezenta pentru acţiuni la
stânga. Noi ne vom referi ı̂n continuare doar la acţiuni la stânga, pe
care le vom numi simplu acţiuni.

Lect.dr. M.Chiş () Curs 5 2009 16 / 26

Observaţie
1) Dacǎ notǎm g · m := (g , m)α , condiţiile de mai sus se pot scrie ı̂n
forma:
1) (gh) · m = g · (h · m) , (∀)g , h ∈ G , m ∈ M .
2) 1 · m = m , (∀)m ∈ M .

2) În mod asemǎnǎtor se poate defini termenul de acţiune la dreapta a

unui grup pe o mulţime nevidǎ, pentru care se pot demonstra
proprietǎţi analoage celor pe care le vom prezenta pentru acţiuni la
stânga. Noi ne vom referi ı̂n continuare doar la acţiuni la stânga, pe
care le vom numi simplu acţiuni.

Lect.dr. M.Chiş () Curs 5 2009 16 / 26

Definiţie
not
Dacǎ α : G × M −→ M : (g , m) 7−→ (g , m)α = g · m este o acţiune,
definim pe M relaţia ∼α de asociere ı̂n raport cu α prin
def
x ∼α y ⇐⇒ (∃)g ∈ G : g · x = y .

Propoziţie
not
Dacǎ α : G × M −→ M : (g , m) 7−→ (g , m)α = g · m este o acţiune,
relaţia de asociere ı̂n raport cu acţiunea α este o relaţie de echivalenţǎ pe
M.

Lect.dr. M.Chiş () Curs 5 2009 17 / 26

Definiţie
not
Dacǎ α : G × M −→ M : (g , m) 7−→ (g , m)α = g · m este o acţiune,
definim pe M relaţia ∼α de asociere ı̂n raport cu α prin
def
x ∼α y ⇐⇒ (∃)g ∈ G : g · x = y .

Propoziţie
not
Dacǎ α : G × M −→ M : (g , m) 7−→ (g , m)α = g · m este o acţiune,
relaţia de asociere ı̂n raport cu acţiunea α este o relaţie de echivalenţǎ pe
M.

Lect.dr. M.Chiş () Curs 5 2009 17 / 26

Definiţie
Clasa de echivalenţǎ a unui element x ∈ M ı̂n raport cu relaţia ∼α se
numeşte orbita elementului x ı̂n raport cu acţiunea α.

Observaţie
Orbita unui element oarecare x ∈ M ı̂n raport cu o acţiune
α : G × M −→ M este

[x]∼α = {y ∈ M| x ∼α y } = {y ∈ M| (∃)g ∈ G : y = g · x} =
not
= {g · x| g ∈ G } = G · x .

Lect.dr. M.Chiş () Curs 5 2009 18 / 26

Definiţie
Clasa de echivalenţǎ a unui element x ∈ M ı̂n raport cu relaţia ∼α se
numeşte orbita elementului x ı̂n raport cu acţiunea α.

Observaţie
Orbita unui element oarecare x ∈ M ı̂n raport cu o acţiune
α : G × M −→ M este

[x]∼α = {y ∈ M| x ∼α y } = {y ∈ M| (∃)g ∈ G : y = g · x} =
not
= {g · x| g ∈ G } = G · x .

Lect.dr. M.Chiş () Curs 5 2009 18 / 26

Definiţie
Stabilizatorul unui element x ∈ M ı̂n raport cu o acţiune
α : G × M −→ M este mulţimea

StabG (x) := {g ∈ G | g · x = x} .

Propoziţie
Stabilizatorul StabG (x) al unui element x ∈ M ı̂n raport cu o acţiune
α : G × M −→ M a unui grup (G , ·) pe o mulţime M este un subgrup al
grupului G .

Lect.dr. M.Chiş () Curs 5 2009 19 / 26

Definiţie
Stabilizatorul unui element x ∈ M ı̂n raport cu o acţiune
α : G × M −→ M este mulţimea

StabG (x) := {g ∈ G | g · x = x} .

Propoziţie
Stabilizatorul StabG (x) al unui element x ∈ M ı̂n raport cu o acţiune
α : G × M −→ M a unui grup (G , ·) pe o mulţime M este un subgrup al
grupului G .

Lect.dr. M.Chiş () Curs 5 2009 19 / 26

Propoziţie
Cardinalul orbitei unui element x ∈ M ı̂n raport cu o acţiune
α : G × M −→ M este egal cu indicele stabilizatorului elementului:

|G · x| = [G : StabG (x)] .

Corolar
Dacǎ M este o mulţime finitǎ, iar R un sistem de reprezentanţia ai
orbitelor definite de acţiunea α : G × M −→ M pe M, atunci
X
|M| = [G : StabG (x)]
x∈R

(ecuaţia claselor asociatǎ acţiunii α).

Lect.dr. M.Chiş () Curs 5 2009 20 / 26

Propoziţie
Cardinalul orbitei unui element x ∈ M ı̂n raport cu o acţiune
α : G × M −→ M este egal cu indicele stabilizatorului elementului:

|G · x| = [G : StabG (x)] .

Corolar
Dacǎ M este o mulţime finitǎ, iar R un sistem de reprezentanţia ai
orbitelor definite de acţiunea α : G × M −→ M pe M, atunci
X
|M| = [G : StabG (x)]
x∈R

(ecuaţia claselor asociatǎ acţiunii α).

Lect.dr. M.Chiş () Curs 5 2009 20 / 26

Definiţie
Dacǎ α : G × M −→ M este o acţiune a unui grup G pe o mulţime M,
iar g ∈ G , notǎm cu Fix(g ) mulţimea punctelor fixe ı̂n raport cu g prin
acţiunea α:
Fix(g ) := {x ∈ M| g · x = x} .

Observaţie
Pentru x ∈ M şi g ∈ G avem cǎ

x ∈ Fix(g ) ⇐⇒ g · x = x ⇐⇒ g ∈ StabG (x) .

Lect.dr. M.Chiş () Curs 5 2009 21 / 26

Definiţie
Dacǎ α : G × M −→ M este o acţiune a unui grup G pe o mulţime M,
iar g ∈ G , notǎm cu Fix(g ) mulţimea punctelor fixe ı̂n raport cu g prin
acţiunea α:
Fix(g ) := {x ∈ M| g · x = x} .

Observaţie
Pentru x ∈ M şi g ∈ G avem cǎ

x ∈ Fix(g ) ⇐⇒ g · x = x ⇐⇒ g ∈ StabG (x) .

Lect.dr. M.Chiş () Curs 5 2009 21 / 26

Propoziţie
Fie α : G × M −→ M o acţiune a unui grup finit G pe o mulţime finitǎ M.
Atunci numǎrul n al orbitelor determinate de acţiunea α ı̂n M este
1 X
n= |Fix(g )|
|G |
g ∈G

Lect.dr. M.Chiş () Curs 5 2009 22 / 26

Douǎ teoreme de structurǎ
Teorema(teoremele) lui Sylow

Lect.dr. M.Chiş () Curs 5 2009 23 / 26

Douǎ teoreme de structurǎ
Teorema(teoremele) lui Sylow

Definiţie
Fie p un numǎr prim. Un grup finit (G , ·) se numeşte p−grup dacǎ
ordinul sǎu este o putere a numǎrului prim p:

(∃)k ∈ N : |G | = p k .

Lect.dr. M.Chiş () Curs 5 2009 23 / 26

Douǎ teoreme de structurǎ
Teorema(teoremele) lui Sylow

Definiţie
Fie p un numǎr prim. Un grup finit (G , ·) se numeşte p−grup dacǎ
ordinul sǎu este o putere a numǎrului prim p:

(∃)k ∈ N : |G | = p k .

Dacǎ notǎm cu π(G ) mulţime numerelor prime care divid ordinul |G | al

grupului finit G ,

π(G ) = {p ∈ N| p − prim, p| |G |}

atunci G este un p−grup dacǎ şi numai dacǎ π(G ) = {p }.

Lect.dr. M.Chiş () Curs 5 2009 23 / 26

Douǎ teoreme de structurǎ
Teorema(teoremele) lui Sylow

Definiţie
Fie p un numǎr prim. Un grup finit (G , ·) se numeşte p−grup dacǎ
ordinul sǎu este o putere a numǎrului prim p:

(∃)k ∈ N : |G | = p k .

Dacǎ notǎm cu π(G ) mulţime numerelor prime care divid ordinul |G | al

grupului finit G ,

π(G ) = {p ∈ N| p − prim, p| |G |}

atunci G este un p−grup dacǎ şi numai dacǎ π(G ) = {p }.

Mai general, dacǎ π este o mulţime de numere prime, un grup finit
(G , ·) se numeşte π−grup dacǎ π(G ) ⊆ π.

Lect.dr. M.Chiş () Curs 5 2009 23 / 26

Douǎ teoreme de structurǎ
Teorema(teoremele) lui Sylow

Definiţie
Fie p un numǎr prim. Un grup finit (G , ·) se numeşte p−grup dacǎ
ordinul sǎu este o putere a numǎrului prim p:

(∃)k ∈ N : |G | = p k .

Dacǎ notǎm cu π(G ) mulţime numerelor prime care divid ordinul |G | al

grupului finit G ,

π(G ) = {p ∈ N| p − prim, p| |G |}

atunci G este un p−grup dacǎ şi numai dacǎ π(G ) = {p }.

Mai general, dacǎ π este o mulţime de numere prime, un grup finit
(G , ·) se numeşte π−grup dacǎ π(G ) ⊆ π.

Lect.dr. M.Chiş () Curs 5 2009 23 / 26

Definiţie
Fie p un numǎr prim. Un subgrup finit H ≤ G al unui grup G se
numeşte p−subgrup al grupului G dacǎ H este un p−grup. Mai general,
dacǎ π este o mulţime de numere prime, H se numeşte π−subgrup al
grupului G dacǎ H este un π−grup.

Definiţie
Dacǎ grupul G este finit şi |G | = p k m, cu k, m ∈ N, m 6= 0, p 6 |m, un
p−subgrup H al lui G se numeşte p−subgrup Sylow al lui G dacǎ
|H| = p k . Notǎm cu Sylp (G ) mulţimea p−subgrupurilor Sylow ale unui
grup G . De asemenea, notǎm k = vp (G ), astfel cǎ

Sylp (G ) = {H ≤ G | |H| = p vp (G ) } .

Lect.dr. M.Chiş () Curs 5 2009 24 / 26

Definiţie
Fie p un numǎr prim. Un subgrup finit H ≤ G al unui grup G se
numeşte p−subgrup al grupului G dacǎ H este un p−grup. Mai general,
dacǎ π este o mulţime de numere prime, H se numeşte π−subgrup al
grupului G dacǎ H este un π−grup.

Definiţie
Dacǎ grupul G este finit şi |G | = p k m, cu k, m ∈ N, m 6= 0, p 6 |m, un
p−subgrup H al lui G se numeşte p−subgrup Sylow al lui G dacǎ
|H| = p k . Notǎm cu Sylp (G ) mulţimea p−subgrupurilor Sylow ale unui
grup G . De asemenea, notǎm k = vp (G ), astfel cǎ

Sylp (G ) = {H ≤ G | |H| = p vp (G ) } .

Lect.dr. M.Chiş () Curs 5 2009 24 / 26

Propoziţie
Teorema lui Sylow
Fie (G , ·) un grup finit, iar p un numǎr prim. Atunci au loc urmǎtoarele
proprietǎţi(numite ı̂n mod tradiţional teoremele lui Sylow):
1) Dacǎ pentru k ∈ N, p k | |G |, atunci numǎrul N(p k ) al subgrupurilor de
ordin p k ale lui G verificǎ congruenţa

N(p k ) ≡ 1 (mod p) .

Lect.dr. M.Chiş () Curs 5 2009 25 / 26

Propoziţie
Teorema lui Sylow
Fie (G , ·) un grup finit, iar p un numǎr prim. Atunci au loc urmǎtoarele
proprietǎţi(numite ı̂n mod tradiţional teoremele lui Sylow):
1) Dacǎ pentru k ∈ N, p k | |G |, atunci numǎrul N(p k ) al subgrupurilor de
ordin p k ale lui G verificǎ congruenţa

N(p k ) ≡ 1 (mod p) .

În particular, existǎ p−subgrupuri de orice ordin p k , divizor al ordinului |G |

al grupului G . În particular, Sylp (G ) 6= ∅.

Lect.dr. M.Chiş () Curs 5 2009 25 / 26

Propoziţie
Teorema lui Sylow
Fie (G , ·) un grup finit, iar p un numǎr prim. Atunci au loc urmǎtoarele
proprietǎţi(numite ı̂n mod tradiţional teoremele lui Sylow):
1) Dacǎ pentru k ∈ N, p k | |G |, atunci numǎrul N(p k ) al subgrupurilor de
ordin p k ale lui G verificǎ congruenţa

N(p k ) ≡ 1 (mod p) .

În particular, existǎ p−subgrupuri de orice ordin p k , divizor al ordinului |G |

al grupului G . În particular, Sylp (G ) 6= ∅.
2) Dacǎ P ∈ Sylp (G ), iar H este un p−subgrup al lui G , atunci existǎ
g ∈ G astfel ı̂ncât H ⊆ P g (:= g −1 Pg ).

Lect.dr. M.Chiş () Curs 5 2009 25 / 26

Propoziţie
Teorema lui Sylow
Fie (G , ·) un grup finit, iar p un numǎr prim. Atunci au loc urmǎtoarele
proprietǎţi(numite ı̂n mod tradiţional teoremele lui Sylow):
1) Dacǎ pentru k ∈ N, p k | |G |, atunci numǎrul N(p k ) al subgrupurilor de
ordin p k ale lui G verificǎ congruenţa

N(p k ) ≡ 1 (mod p) .

În particular, existǎ p−subgrupuri de orice ordin p k , divizor al ordinului |G |

al grupului G . În particular, Sylp (G ) 6= ∅.
2) Dacǎ P ∈ Sylp (G ), iar H este un p−subgrup al lui G , atunci existǎ
g ∈ G astfel ı̂ncât H ⊆ P g (:= g −1 Pg ). În particular, toate
p−subgrupurile Sylow ale grupului G sunt conjugate ı̂ntre ele.

Lect.dr. M.Chiş () Curs 5 2009 25 / 26

Propoziţie
Teorema lui Sylow
Fie (G , ·) un grup finit, iar p un numǎr prim. Atunci au loc urmǎtoarele
proprietǎţi(numite ı̂n mod tradiţional teoremele lui Sylow):
1) Dacǎ pentru k ∈ N, p k | |G |, atunci numǎrul N(p k ) al subgrupurilor de
ordin p k ale lui G verificǎ congruenţa

N(p k ) ≡ 1 (mod p) .

În particular, existǎ p−subgrupuri de orice ordin p k , divizor al ordinului |G |

al grupului G . În particular, Sylp (G ) 6= ∅.
2) Dacǎ P ∈ Sylp (G ), iar H este un p−subgrup al lui G , atunci existǎ
g ∈ G astfel ı̂ncât H ⊆ P g (:= g −1 Pg ). În particular, toate
p−subgrupurile Sylow ale grupului G sunt conjugate ı̂ntre ele.
3) Dacǎ P ∈ Sylp (G ), iar np = |Sylp (G )|, atunci np = [G : NG (P)] şi
np ≡ 1(mod p).

Lect.dr. M.Chiş () Curs 5 2009 25 / 26

Propoziţie
Teorema lui Sylow
Fie (G , ·) un grup finit, iar p un numǎr prim. Atunci au loc urmǎtoarele
proprietǎţi(numite ı̂n mod tradiţional teoremele lui Sylow):
1) Dacǎ pentru k ∈ N, p k | |G |, atunci numǎrul N(p k ) al subgrupurilor de
ordin p k ale lui G verificǎ congruenţa

N(p k ) ≡ 1 (mod p) .

În particular, existǎ p−subgrupuri de orice ordin p k , divizor al ordinului |G |

al grupului G . În particular, Sylp (G ) 6= ∅.
2) Dacǎ P ∈ Sylp (G ), iar H este un p−subgrup al lui G , atunci existǎ
g ∈ G astfel ı̂ncât H ⊆ P g (:= g −1 Pg ). În particular, toate
p−subgrupurile Sylow ale grupului G sunt conjugate ı̂ntre ele.
3) Dacǎ P ∈ Sylp (G ), iar np = |Sylp (G )|, atunci np = [G : NG (P)] şi
np ≡ 1(mod p).

Lect.dr. M.Chiş () Curs 5 2009 25 / 26

 Teorema de structurǎ a grupurilor abeliene finit generate

Propoziţie
Fie (G , ·) un grup abelian finit generat. Atunci existǎ m, n ∈ N, m ≤ n, şi
d1 , d2 , . . . , dm ∈ N cu d1 ≥ 2 şi di |di+1 , (∀)i = 1, m − 1, astfel ı̂ncât

G∼
= Zd1 × Zd2 × . . . × Zdm × Zn−m .

(n reprezintǎ numǎrul minimal de generatori ai grupului G ).

Lect.dr. M.Chiş () Curs 5 2009 26 / 26

 Teorema de structurǎ a grupurilor abeliene finit generate

Propoziţie
Fie (G , ·) un grup abelian finit generat. Atunci existǎ m, n ∈ N, m ≤ n, şi
d1 , d2 , . . . , dm ∈ N cu d1 ≥ 2 şi di |di+1 , (∀)i = 1, m − 1, astfel ı̂ncât

G∼
= Zd1 × Zd2 × . . . × Zdm × Zn−m .

(n reprezintǎ numǎrul minimal de generatori ai grupului G ). În particular,

dacǎ G este un grup abelian finit, atunci existǎ m ∈ N şi
d1 , d2 , . . . , dm ∈ N cu d1 ≥ 2 şi di |di+1 , (∀)i = 1, m − 1, astfel ı̂ncât

G∼
= Zd1 × Zd2 × . . . × Zdm .

Lect.dr. M.Chiş () Curs 5 2009 26 / 26

 Teorema de structurǎ a grupurilor abeliene finit generate

Propoziţie
Fie (G , ·) un grup abelian finit generat. Atunci existǎ m, n ∈ N, m ≤ n, şi
d1 , d2 , . . . , dm ∈ N cu d1 ≥ 2 şi di |di+1 , (∀)i = 1, m − 1, astfel ı̂ncât

G∼
= Zd1 × Zd2 × . . . × Zdm × Zn−m .

(n reprezintǎ numǎrul minimal de generatori ai grupului G ). În particular,

dacǎ G este un grup abelian finit, atunci existǎ m ∈ N şi
d1 , d2 , . . . , dm ∈ N cu d1 ≥ 2 şi di |di+1 , (∀)i = 1, m − 1, astfel ı̂ncât

G∼
= Zd1 × Zd2 × . . . × Zdm .

Lect.dr. M.Chiş () Curs 5 2009 26 / 26