1. Care este rolul contabilittii?

Contabilitatea financiar are ca scop principal, determinarea periodic, de

regul la nchiderea exerciiului financiar a situaiei patrimoniului i al
rezultatului exerciiului.
2. Care sunt funtiile contabilitatii financiare?
- functia de inregistrare a tranzactiilor intreprinderii
- functia de comunicare financiara externa
- functia de instrument de verificare
- functia de instrument de gestiune interna
- functie de satisfacere a cerintelor informatiilor
3. ntre contabilitatea financiar si contabilitatea de gestiune exist vreo
legtur? Argumentati.
Contabilitatea financiar furnizeaz informaii utile att utilizatorilor
interni managerii ntreprinderii!, ct i celor externi. n marea categorie a
utilizatorilor externi sunt inclui investitorii actuali i poteniali, finanatorii
bancari i ali creditori, ageniile guvernamentale puterea public!,
consilierii privind investiiile i analitii financiari, partenerii comerciali,
salariaii i, la modul general, marele public.
Contabilitatea de gestiune i atinge obiectivele sale prin" determinarea
costurilor pe produse, servicii, activiti, centre de responsabilitate etc#
determinarea mar$elor i rezultatelor analitice pe produse i activiti#
furnizarea informaiilor necesare ntocmirii tablourilor de bord# furnizarea
informaiilor utilizate pentru msurarea performanelor la nivelul diferitelor
structuri ale ntreprinderii%.
&nformaia contabil este produsul final al sistemului contabilitii
ntreprinderii, care i gsete locul n"
' Contabilitatea financiar prin documentele de sintez i raportare
contabil
' (i contabilitatea de gestiune prin deciziile curente de conducere a
ntreprinderii.
4. Capitalul propriu: definitie dobandire componenta.
Capitalul propriu reprezinta sumele nedatorate in momentul inchiderii
exercitiului care apartin proprietarului sau interesului rezidual al actionarilor
in activele firmelor dupa deducerea valorilor.
Capitalul propriu este dobandit prin" aportul proprietarilor
autofinantarea
alte surse financiare
Capitalul propriu se identifica cu aporturile de capital sau capital social,
primele de capital,rezervele, rezultatul reportat sau exercitiul rezultat.
!. "rovi#ioanele: definitie.
"rovi#ioanele sunt rezerve destinate acoperirii de riscuri i cheltuieli pe
care evenimentele survenite sau n curs de desfurare le fac probabile, dar a
cror realizare este nesigur.
$. mprumuturi si datorii asimilate: definitie structur.
)
Capitalul strin este acela care provine de la alte persoane fizice sau $uridice
i care este rambursabil, adic devine exigibil la un anumit termen, care
poate fi termen lung de peste un an! sau termen scurt.
*l cuprinde toate datoriile fa de teri pe termen mediu sau lung, acestea
reprezentnd orice datorie care nu ndeplinete condiiile datoriilor curente.
+ datorie este curent atunci cnd se ateapt s fie decontat n cursul
normal al ciclului de exploatare al ntreprinderii sau este exigibil n termen
de ), luni de la data bilanului.
-atoriile pe termen mediu i lung se identific cu mprumuturile din
emisiunea de obligaiuni, creditele bancare pe termen mediu i lung,
datoriile legate de participarea n cadrul ntreprinderilor n participaie sau
asociative, datorii privind concesiunile i locaiile de gestiune, alte
mprumuturi i datorii asimilate credite de la alte ntreprinderi sau instituii
financiare etc.! precum i dobnzile aferente datoriilor pe termen lung i
mi$lociu.
-atoriile sunt considerate pe termen mediu dac durata de finanare este
pn la cinci ani i pe termen lung dac durat de finanare este de peste cinci
ani.
Capitalul are un caracter stabil, n sensul c asigur finanarea activitii
agentului economic pe o perioad mai mare de un an.
%. &actori care influentea# mrimea capitalului propriu.
.entru a organiza contabilitatea capitalurilor, este necesar s se in seama
de urmtorii factori specifici"
- tipul de unitate patrimonial
- forma de organizare $uridic a unitilor patrimoniale i, ndeosebi, a
societilor comerciale.
'. Capitalul social: definitie surse de constituire determinare
structur.
Capitalul social reprezinta sursa principala de finanatare cu caracter stabil
ce caracterizeaza obiectiv activitatea autorizata de lege prin documentele de
constituire, organizare si functionare a firmei.
/ivelul cap social este determinat de sursele sale de constituire, respectiv"
0portul actionarilor1asociatilor
2ubscriptie publica a actiunilor de societatea nou constituita sau
preexistentain baza unui prospect de emisiune
.entru ca intre subscriere si depunerea efectiva a capitalului promis poate
exista un anumit decala$ in timp, capitalul social imbraca doua forme"
capital subscris nevarsat#
capital subscris varsat.
1(. "re#entati particularit)ile legate de constituirea *i vrsarea
capitalului social la +,C +-. +A.
Constituirea capitalului social se face prin subscriere de aport social de catre
asociati sau actionari. .rin actiunea de subscriere, asociatii sau actionarii se
anga$eaza in actul de constituire la o contributie in bani sau in natura, in
vederea infiintarii sau dezvoltarii unei societati comerciale. .entru ca intre
subscriere si depunerea efectiva a capitalului promis poate exista un anumit
,
decala$ in timp, capitalul social imbraca doua forme" capital subscris
nevarsat, capital subscris varsat.
3a constituirea societatilor pe actiuni trebuie varsat cel putin 456 din
capitalul subscris. 7estul de capital se va varsa in termen de ), luni de la
inmatriculare.
&n cazul societatilor cu raspundere limitata, capitalul social subscris se varsa,
de regula, integral inainte de inceperea formalitatilor de constituire.
0porturile in numerar sunt obligatorii la constituirea oricarei forme de
societate. -aca societatea comerciala are asociat unic, valoarea aportului in
natura va fi stabilita pe baza unei expertize de specialitate
11. "re#enta)ii con)inutul economic func)iile contabile a contului a
contului 1(1 /Capital01 4!$ /2econtrii cu ac)ionarii sau asocia)ii0.
Contul 1(1 33Capital33
Cu a$utorul acestui cont se ine evidena capitalului subscris, vrsat i
nevrsat, n natur i1sau numerar, de ctre acionarii1asociaii unei entiti,
precum i a ma$orrii sau reducerii capitalului, potrivit legii.
8n funcie de forma $uridic a entitii se nscrie" capitalul social, patrimoniul
regiei etc.
Contabilitatea analitic a capitalului se ine pe acionari1asociai, evideniindu-
se numrul i valoarea nominal a aciunilor1prilor sociale subscrise sau
vrsate.
7eferitor la patrimoniul public, se vor avea n vedere prevederile legale n
acest sens.
Contul )5) 99Capital99 este un cont de pasiv.
Contul 4!$ 42econtari cu actionarii5asociatii privind capitalul4
Cu a$utorul acestui cont se tine evidenta decontarilor cu actionarii si
asociatii privind capitalul.
Contul %:; <-econtari cu actionarii1asociatii privind capitalul< este un cont
de activ.
In debitul contului 456 se inregistreaza:
- capitalul subscris de actionari sau asociati
- valoarea primelor stabilite cu ocazia emisiunii, fuziunii, aportului la capital
- sumele achitate asociatilor
- diferentele favorabile de curs valutar
In creditul contului 456 se inregistreaza:
- aportul in natura la capitalul social
- sumele depuse ca aport in numerar
- imprumuturile din emisiunea de obligatiuni convertite in actiuni
- capitalul social retras de actionari sau asociati
- diferentele nefavorabile de curs valutar
2oldul contului reprezinta aportul la capital subscris si nevarsat.
12. Cum se organi#ea# contabilitatea analitic a capitalului social?
4
Contabilitatea analitica a capitalului social se tine pe actionari sau asociati,
cuprinzand numarul si valoarea nominala a actiunilor sau a partilor sociale
subscrise si varsate.
Contabilitatea analitica a imobilizarilor corporale se organizeaza si conduce
pe fiecare obiect de evidenta.
0ceasta se realizeaza practic dupa urmatoarele , modalitati"
Cu a$utorul documentelor =7egistru numerelor de inventar> si a =?isei
imobilizarilor corporale>
=registrul pt conabilitatea analiti@ a imobilizarilor corporale>
13. Care este con)inutul principiului fixit)ii capitalului.
0tta timp ct ntreprinderea funcioneaz, capitalul constituie un post de
pasiv neexigibil reprezentnd garania pe care o ofer ntreprinderea
creditorilor si. 2e poate vorbi, deci, de principiul fixitii capitalului, ceea
ce nseamn c acest element patrimonial, constituind =ga$ul> creditorilor
si sociali, marcheaz limita responsabilitii societii fa de ei i care nu
poate fi modificat prin operaiile curente ale societii" din acelai motiv
capitolul social trebuie integral subscris. 8n schimb, capitalul poate fi
modificat printr-un act de voin expres, exprimat n documentaia de
constituire a societii statut, contract de societate! sau printr-un act
adiional acesteia.
0stfel, capitalul social se poate ma$ora, prin ncorporarea rezervelor a
primelor legate de capitol sau a beneficiilor din exerciiile financiare
precedente, respectiv a celor din perioada curent i se poate diminua prin
acoperirea pierderilor din perioada precedent, a celor realizate n exerciiul
financiar curent sau prin alte operaii.
14. "re#enta)i succint ca#urile de reducere a capitalui social.
+ societate poate fi determinat s-i reduc capitalul, n situaia n care
nregistreaz pierderi importante i durabile pe care va ncerca s le acopere
prin reducerea de capital, dect s le pstreze n bilan.7educerea capitalului
social poate interveni chiar n situaia n care societatea este prosper, dar
capitalul su depete necesarul de resurse pentru realizarea obiectului su
de activitate.
7educerea capitalului social poate avea loc n urmtoarele situaii"
-educerea capitalului social prin acoperirea pierderilor are loc numai
n cazul n care nu exist alte modaliti de finanare .
-educerea capitalului social prin rambursarea ctre asocia)i sau
ac)ionari
+peraiunea de reducere a capitalului nu este motivat doar prin pierdere ci
i prin constatarea c dimensiunea societii i volumul su de activitate nu
$ustific valoarea capitalului.
2ituaiile n care se apeleaz la aceast modalitate de reducere a capitalului
sunt"
- n cazul n care capitalul este supraproporionat fa de activitatea
ntreprinderii#
- atunci cnd se reduc investiiile dintr-un sector de activitate#
%
- cnd se decide realizarea vnzarea! unei pri din activul societii care nu
este necesar activitii sale#
- n cazul restructurrii activitii societii#
- cnd resursele financiare nu sunt folosite intensiv#
- sau cnd profitul realizat este redus i nu poate remunera satisfctor
capitalul investit.
&ndiferent de tratamentul adoptat, fiecare acionar primete o fraciune din
capitalul social calculat proporional cu numrul de aciuni deinute nainte
de reducere.
8n funcie de prevederile statutare i de hotrrile luate, se poate proceda la o
reducere de capital prin rambursarea unei pri din aporturile acionarilor,
sub form de bani.
1!. 6numera)i opra)iile care se 7nregistrea# 7n contabilitate cu privire
la reducerea capitalului social.
+peratiile care se inreg. in contab. cu privire la reducerea cap social sunt"
7educerea nr de actiuni1parti sociale
-iminuarea valorii nominale a acestora
7ascumpararea actiunilor
0coperirea pierderilor din anii precedenti
0lte operatiuni potrivit legii
1$. 6numera)i cile de ma8orare a capitalului social.
cai, prevazute de lege si anume"
marirea capitalului social prin noi aporturi#
marirea capitalului social prin incorporarea rezervelor#
marirea capitalului social prin incorporarea beneficiilor sau a
primelor de emisiune#
Aarirea capitalului social al firmei se poate face prin mai multe
marirea capitalului social prin compensarea creantelor asupra societatii cu
actiuni ale acesteia#
marirea capitalului social prin reevaluarea patrimoniului societatii.
19. 2efini)i: 2+ 2A rolul lor cum se determin valoarea acestora.
2reptul de subscriere este titlul de valoare negociabil care reprezinta
pierderea de valoare nregistrata de o actiune veche n cazul emisiunii de
actiuni noi pentru aport n numerar la un pret de emisiune inferior valorii
contabile anterioare.
2reptul de atribuire este un titlu de valoare negociabil care reprezinta
pierderea
de valoare nregistrata de o actiune veche n cazul cresterii de capital prin
operatiuni interne.Bn drept de atribuire se calculeaza ca diferenta intre
valoarea matematica contabila inainte de ma$orare si valoarea matematica
contabila a unei actiuni dupa ma$orare.
1%. .a ce se refer procedura de amori#are a capitalului social?
+peratia nu pp. dimiuarea cap social, pt ca se realizeaza prin utilizarea unei
parti din profitul realizat, utilizarea rezervelor atunci cand acesta depaseste
limita minima prevazuta de lege.
1'. 2efini)i primele de capital *i care sunt structura lor.
:
.rimele legate de capital reprezint elemente ale capitalului propriu care
rezult ca urmare a ma$orrii capitalului social prin emisiunea de aciuni,
transformarea datoriilor n aciuni i fuziunea cu alte societi.
2(. "re#enta)i cele 4 categorii de prime de capital.
8n funcie de modul de constituire, primele legate de capital se grupeaz
astfel"
.rime de emisiune#
.rime de fuziune#
.rime de aport#
.rime de conversie a obligaiunilor n aciuni.
21. -e#ervele din reevaluare: defini)ie determinare.
7ezervele din reevaluare reprezint plusul1minusul de valoare stabilit cu
ocazia reevalurii activelor
imobilizate de natura imobilizrilor corporale i financiare.
7ezervele din reevaluare sunt incluse n categoria capitalurilor proprii i
apar atunci cnd, cu ocazia reevalurilor imobilizrilor corporale i
financiare se constat diferene ntre valoarea actual (valoare just) i
valoarea contabil (valoarea contabil net).
22. 2efini)i re#ervele *i pre#enta)i succint structura acestora.
7ezervele, fiind elementele componente ale capitalului propriu, reprezint
beneficiile capitalizate n mod durabil de ntreprindere pn la o decizie
contrar a organelor autorizate. 2ursa de constituire o reprezint astfel,
profitul i alte elemente asimilate capitalului propriu, dar n mod
excepional, rezervele se mai pot constitui i din alte resurse ca rezervele din
reevaluare i primele de capital.
-in punct de vedere financiar-contabil, s-au creat urmtoarele structuri "
). 7ezerve legale )5;)!
,. 7ezerve statutare sau contractuale )5;4!
4. 7ezerve din valoarea $ust )5;%!
%. 7ezerve reprezentnd surplusul realizat din rezerve din reevaluare )5;:!
:. 0lte rezerve )5;C!.
23. 2efini)i interesele minoritare.
Interesele minoritare reprezinta parti de capital propriu si de rezultate ce
revin altor actionari in raport cu ponderea participarii detinuta la capitalul
social al filialelor atunci cand consolodarea conturilor se face dupa motoda
integrarii globale
24. -e#ultatul reportat: defini)ie componen).
7ezultatul sau parte din rezultatul exercitiilor precedente a cror decizie de
repartizare a fost amnat de 0D0.*ntitatea economica isi poate determina
rezultatul fie pe parcursul exercitiului dinanciar, fie la sfarsitul acestuia,
rezultatul putand imbraca forma profitului sau a pierderii.
;
&n categoria rezultatelor reportate sunt incluse"
7ezultate aferente exercitiului curent . dar transferate in exercitiile
financiare urmatoare
7ezultatele aferente exercitiilor fin precedente, preluate de exercitiul
financiar curent
7ezultatele aparute din corectarea erorilor contabile
2!. -e#ultatul exercitiului financiar: definitie.
7ezultatul exercitiului financiar reperzinta diferenta intre veniturile si
cheltuielile unui exercitiu putand fi favorabila profit! sau nefavorabila
pierdere!.
2$. "re#enta)i func)iunea contabil a contului 121.
Contul ),) 99.rofit sau pierdere99
Cu a$utorul acestui cont se ine evidena profitului sau pierderii realizate n
exerciiul financiar curent.
Contul ),) 99.rofit sau pierdere99 este un cont bifuncional.
n creditul contului 11 se !nregistreaz:
- la sfritul perioadei, soldul creditor al conturilor din clasa E
- pierderile contabile realizate n exerciiul financiar ncheiat, transferate la
nceputul exerciiului financiar urmtor .
n debitul contului 11 se !nregistreaz:
- la sfritul perioadei, soldul debitor al conturilor de cheltuieli
- profitul net realizat n exerciiul financiar ncheiat, care a fost repartizat la
rezerve
- profitul net realizat n exerciiul financiar ncheiat, evideniat la nceputul
exerciiului financiar urmtor n rezultatul reportat
2oldul creditor reprezint profitul realizat, iar soldul debitor, pierderea
realizat.
29. 2efini)i subven)iile structura subven)iilor.
2ubveniile pentru investiii reprezint sume pentru acordarea crora
principala condiie este ca persoana
$uridic beneficiar s cumpere, =construiasc sau achiziioneze active cu
ciclu lung de fabricaie.
Contabilitatea sintetic a subveniilor pentru investiii se realizeaz cu
a$utorul urmtoarelor conturi
sintetice de gradul &"
- )4) F2ubvenii guvernamentale pentru investiii>
- )4, F8mprumuturi nerambursabile cu caracter de subvenii pentru
investiii>
- )44 F-onaii pentru investiii>
- )4% F.lusuri de inventar de natura imobilizrilor>
- )4C F0lte sume primite ca subvenii pentru investiii>
2%. "rovi#ioane: defini)ie grupare .
"rovi#ionele reprezinta rezerve contand pe seama cheltuielilor ptr
acoperirea unor pierderi viitoare care la data inchiderii exerxitiului financiar
sunt posibile.
E
.entru contabilizarea provizioanelor s-a instituit contul de gradul & ):)
F.rovizioane> dezvoltat n
urmtoarele conturi sintetice de gradul &&"
):)) F.rovizioane pentru litigii>
):), F.rovizioane pentru garanii acordate clienilor>
):)% F.rovizioane pentru restructurare>
):): F.rovizioane pentru pensii i obligaii similare>
):); F.rovizioane pentru impozite>
):)C F0lte provizioane>
3(. "re#enta)i func)iile conatabile a contului 1!1 /"rovi#ioane0.
Contul ):) 99.rovizioane99 este un cont de pasiv.
n creditul contului 151 se !nregistreaz:
- valoarea provizioanelor constituite pe seama cheltuielilor ;C)!#
- costurile estimate iniial cu demontarea i mutarea imobilizrii corporale,
precum i cele cu restaurarea amplasamentului pe care este poziionat
imobilizarea ,),, ,)4!.
n debitul contului 151 se !nregistreaz:
- sumele reprezentnd diminuarea sau anularea provizioanelor, inclusiv a
celor constituite pentru demontarea i mutarea imobilizrii corporale,
precum i cele cu restaurarea amplasamentului EC)!.
2oldul contului reprezint provizioanele constituite.
31. "re#enta)i 7mprumuturile din emisiuni de obliga)iuni.
.otrivit 3egii nr. 4)1lGG5, cu modificrile ulterioare, societile pe aciunii
pot emite obligaiuni la purttor sau nominative, pentru o sum care s nu
depeasc trei ptrimi din capitalul vrsat i existent, conform celui din
urm bilan contabil aprobat. Haloarea nominal a unei obligaiuni nu poate
fi mai mic de ,,: 7+/. +bligaiunile din aceeai emisiune trebuie s fie de
o valoare egal i acord posesorilor lor drepturi egale. +bligaiunile pot fi
emise n form material, pe suport hrtie, sau n forma dematerializat, prin
nscriere n cont .
+bligaiunile se ramburseaz de societatea emitent la scaden. 8nainte de
scaden, obligaiunile din
aceeai emisiune i cu aceeai valoare pot fi rambursate, prin tragere la sori,
la o sum superioar valorii lor nominale, stabilit de societate i anunat
public cu cel puin ): zile nainte de data tragerii la sori. +bligaiunile
convertibile pot fi preschimbate n aciuni ale societii emitente, n
condiiile stabilite n prospectul de ofert
public .
32. 2efini)i activele conform cadrului :A+;.
&02I &nternational 0ccounting 2tandards Ioard! standardelor
internationale un activ reprezinta o resursa controlata de entitate ca rezultat
al unor evenimente trecute si de la care se asteapta sa genereze beneficii
economice viitoare.
33. Activele imobili#ate: caracteri#are structur.
C
.atrimonial imobilizrile sunt reprezentate de bunuri sau valori destinate s
deserveasc o perioad
ndelungat activitatea unei ntreprinderi, regii autonome sau instituie
public, fiind caracterizate prin"
a! durata de utilizare este mai mare de un an#
b! nu se consum i nu se nlocuiesc la prima utilizare#
c! nu i schimb forma pe parcursul utilizrii#
d! nu sunt de obicei destinate vnzrii.
). 2up natura economico<financiar a activelor imobilizate putem
deosebim"
a! imobilizri necorporale#
b! imobilizri corporale#
c! imobilizri n curs necorporale i corporale!#
d! imobilizri financiare.
,. 2up con)inutul acestora distingem"
a! imobilizri de natur financiar, cum ar fi" investiiile financiare#
b! imobilizri nefinanciare, cum ar fi" imobilizrile necorporale, cele
corporale sau cele n curs, necorporale
i corporale.
4. 2up destina)ia imobili#rilor, deosebim"
a! imobilizri profesionale, cum sunt imobilizrile care particip la
realizarea obiectivelor de baz ale
activitii unei ntreprinderi#
b! imobilizri neprofesionale care particip la ndeplinirea altor funcii ale
unei ntreprinderi sau regii
autonome.
%. 2up modul cum sunt pre#entate imobili#rile 7n situa)iile financiare,
deosebim"
a! n bilan, imobilizrile sunt prezentate la valori substractive.
b! n notele explicative la situaiile financiare, activele imobilizate sunt
prezentate n valori brute.
34. Categorii de a8ustri de valoare 7n legtur cu imobili#rile.
Categoriile de a$ustari sunt"
J a$ustari pentru deprecierea imobilizarilor corporale sau necorporale#
J a$ustari pentru deprecierea stocurilor si productiei in curs de executie#
J a$ustari pentru deprecierea creantelor#
J a$ustari pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie .
3!. 2efini)i imobili#rile necorporale structura lor.
:mobili#rile necorporale numite i active intangibile sau active
nemateriale! sunt active care se prezint sub forma unor bunuri fr
materialitate.
8n structura imobilizrilor necorporale sunt incluse"
- cheltuieli de constituire,
- cheltuieli de dezvoltare,
G
- concesiuni, brevete, licene, mrci, drepturi i valori similare i alte
imobilizri necorporale,
- fondul comercial i
- avansuri i imobilizri necorporale n curs de execuie.
3$. 2efiniti c=eltuielile de constituire concesiunea brevete licenata.
Concesiunea, brevete, licenata reprezinta aportul achizitionate sau dobandite
pe alte cai, se inregistreaza in conturile de imobilizari necorporale la
valoarea de aport sau costul de achizitie.
Cheltuielile de constituire sunt cheltuieli ocazionate de infiintarea sau
dezvoltarea unei entitati.
39. :mobili#rile corporale:defini)ie componen) structur.
Imobilizrile cor"orale reprezint active care sunt deinute de o entitate
pentru a fi utilizate n producia de bunuri sau prestarea de servicii, pentru a
fi nchiriate terilor sau pentru a fi folosite n scopuri administrative care
sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an.
8n structura imobilizrilor corporale se includ
- terenuri i construcii,
- instalaii tehnice i maini,
- alte instalaii, utila$e i mobilier i
- avansuri i imobilizri corporale n curs de execuie.
3'. 2a)i exemple de imobili#ri corporale care nu se supun deprecierii.
-in categoria imobilizarilor corporale nu se uzeaza terenurile,deoarece
potentialul lor de reproducere este considerat infinitiv.
41. :mobili#rile financiare: defini)ie caracteri#are evaluare.
&mobilizarile financiare reprezinta plasamente ale capitalului sau ale altor
resurse pe timp indelungat in titluri de valoare sau creante. *le mai poarta
numele de investitii financiare pe termen lung sau instrumente financiare.
&mobilizrile financiare prezint urmtoarele caracteristici"
J nu au structur material#
J reprezint sume bneti imobilizate pe termen lung n afara entitii#
J genereaz venituri financiare sub forma dividendelor, dobnzilor etc.
J nu se amortizeaz pentru c nu sufer deprecieri ireversibile#
#valuarea imobilizarilor $inanciare
&n cele ce urmeaza, prezentam elementele de care trebuie sa se tina cont la
evaluarea titlurilor imobilizate.
Haloarea de intrare
Haloarea de inventar
Haloarea $usta
Haloarea bilantiera
Haloarea pierderii
Haloarea contabila
42. :nstrumente financiare: defini)ie.
Bn instrument financiar reprezint orice contract ce genereaz simultan un
activ financiar pentru o entitate i o datorie financiar sau un instrument de
capitaluri proprii pentru o alt entitate.
)5
43. 2efini)i activul financiar1 datoria financiar.
Bn activ financiar este un drept, in cele mai dese cazuri materializat intr-un
titlu, privind perceperea viitoare a unei sume sau a mai multor sume de bani.
0ctivele financiare sunt tranzactionate in cadrul pietei financiare.
+ datorie financiara este orice datorie care reprezinta"
o obligatie contractuala de a ceda lichiditati sau alt activ financiar unei
alte entitati sau de a schimba active sau datorii financiare cu o alta entitate in
conditii care sunt potential nefavorabile pentru entitate
un contract care va fi sau poate va fi decomtat in propriile intrumente
44. 2efini)i crean)ele imobili#ate.
Halori de incasat specifice imprumuturilor pe termen lung, garantiilor
platite, depozitelor etc.Creantele imobilizate includ creantele legate de
participatii, imprumuturi acordate pe termen lung si alte creante imobilizate
de natura depozitelor, garantiilor si cautiunilor platite.
Crean)ele imobili#ate sunt reprezentate de"
sumele datorate de filiale
imprumuturile acordate pe termen lung
creanele aferente contractelor de leasing financiar#
alte creane imobilizate" garanii, depozite bancare, cauiuni etc.
dobnzi aferente creanelor imobilizate.
4!. "re#enta)i aspectele sub care poate fi anali#at amorti#area
imobili#rilor:
-amortizarea ca operaiune de repartizare a costurilor imobilizrilor asupra
cheltuielilorentitii#
- amortizarea ca operaiune de corectare a valorii contabilitii iniiale a
amortizrilor#
- amortizarea sub aspectul financiar#
- amortizarea fiscal.
4$. -egimuri de amorti#are.
7ecuperarea valorii de intrare a mi$loacelor fixe, pe calea amortizarii, se
face utilizand unul dintre urmatoarele regimuri de amortizare, care se aproba
la data punerii in functiune"
amortizarea liniara#
amortizarea degresiva#
amortizarea accelerata.
4%. n ce const: amorti#area liniar amorti#area accelerat
amorti#area degresiv.
>etoda liniar se realizeaz prin includerea uniform n cheltuielile de
exploatare a unor sume fixe, proporional cu numrul de ani ai duratei
normale de utilizare a imobilizrii corporale.
>etoda amorti#rii degresive const n practicarea unor amortizri mai
mari n primii ani de utilizare a bunului, asigurnd astfel ntreprinderii un
avanta$ fiscal prin amnarea de la plata impozitului pe profit.
))
>etoda amorti#rii accelerate aplicat n 7omnia, const n nregistrarea
unor amortizri de pn la
:56 din valoarea de intrare n primul an de funcionare, dup care se trece
la sistemul liniar.
4'. Ce categorii de imobili#ri nu se supune amorti#rii? Argumenta)i.
Kerenurile nu se amortizeaz deoarece se consider c acestea, prin
utilizare, nu
sufer deprecieri ireversibile ale valorii lor. 2e amortizeaz ns amena$rile
de terenuri ntr-o perioad de )5 ani.
!(. "re#enta)i con)inutul economic *i func)iunea contabil a contului:
2%1 212 121 1(1.
Contul 2%1 4Amorti#ari privind imobili#arile corporale4
Cu a$utorul acestui cont se tine evidenta amortizarii imobilizarilor corporale.
Contul ,C) <0mortizari privind imobilizarile corporale< este un cont de
pasiv.
In creditul contului %1 se inregistreaza:
- cheltuielile aferente amortizarii imobilizarilor corporale
- valoarea amortizarii investitiilor efectuate de chiriasi la imobilizarile
corporale primite cu chirie si restituite proprietarului
- valoarea amortizarii imobilizarilor utilizate in operatii de participatie
In debitul contului %1 se inregistreaza:
- valoarea amortizarii imobilizarilor corporale vandute sau scoase din
evidenta
2oldul contului reprezinta amortizarea imobilizarilor corporale.
Contul 212 4Constructii4< cu a$utorul acestui cont se tine evidenta
existentei si miscarii constructiilor.
Contul ,), <Constructii< este un cont de activ.
In debitul contului 1 &'onstructii& se inregistreaza:
- valoarea constructiilor achizitionate, realizate din productie proprie,
primite cu titlu gratuit
- valoarea cresterii rezultate din reevaluarea constructiilor
- valoarea amortizarii investitiilor efectuate de chiriasi
In creditul contului 1 &'onstructii& se inregistreaza:
- valoarea constructiilor cedate sau scoase din evidenta
- valoarea constructiilor distruse de calamitati
- valoarea constructiilor aportate si retrase
- valoarea constructiilor cedate in regim de leasing financiar
- valoarea descresterii rezultate din reevaluarea constructiilor
2oldul contului reprezinta valoarea constructiilor existente.
Contul 121 4"rofit si pierdere4
Cu a$utorul acestui cont se tine evidenta profitului sau pierderii realizate in
cursul exercitiului.
Contul ),) <.rofit si pierdere< este un cont bifunctional.
In creditul contului 11 &(ro$it si "ierdere& se inregistreaza:
- la sfarsitul perioadei luna!, soldul creditor al conturilor din clasa E
- pierderea contabila reportata
),
In debitul contului 11 &(ro$it si "ierdere& se inregistreaza:
- la sfarsitul perioadei luna!, soldul debitor al conturilor de cheltuieli
- profitul net realizat in exercitiul precedent si nerepartizat
- profitul net realizat in exercitiul precedent, care a fost repartizat pe
destinatii
2oldul creditor reprezinta profitul realizat, daca veniturile depasesc
cheltuielile, iar soldul debitor, pierderea realizata, daca cheltuielile depasesc
veniturile.
Contul 1(1 4Capital4 este un cont de pasiv.
In creditul acestui cont se inregistreaza:
- capitalul subscris de actionari sau
- rezervele destinate ma$orarii capitalului
- primele legate de capital, incorporate in acesta
In debitul contului se inregistreaza:
- capitalul retras de actionari sau asociati precum si capitalul social lichidat
cu ocazia fuziunii sau lichidarii persoanelor $uridice
- pierderile realizate in exercitiile precedente, care reduc capitalul
- reducerea capitalului ca urmare a anularii actiunilor proprii rascumparate
2oldul contului reprezinta capitalul subscris, varsat1nevarsat.
!1. 2efini)i a8ustrile pentru deprecierea sau pierderea de valoare a
imobili#rilor.
.rin calcul si inregistrarea a$ustarilor pt deprecierea sau pierderea de valoare
a imobilizarilor se cuantifica uzura deprecierea! sau pierderea de valoare
reversibila temporara! a acestor imobilizari, facand aplicarea cerintei
impuse informatiei contabile de a oferi o imagine =clara, sincere, fidela si
completa, in toate aspectele esentiale, asupra patrimoniului>
!2. 2efini)i un activ circulant. 2efini)i stocurile.
+tocurile sunt bunuri sau servicii care, n mod normal, se transforma n
disponibilitati banesti n decurs de un an, avnd, din acest punct de vedere,
atributul de active circulante. -e exemplu, marfurile cumparate se
transforma prin vnzare n disponibilitati banesti ntr-o perioada de mai
putin de un an.
Activele circulante apar atunci cand este achizitionat un produs pentru
consum propriu sau in scopul comercializarii si se asteapta sa fie realizat in
termen de ), luni de la data bilantului.
2tocurile L bunuri materiale destinate a fi consumate sau vandute.
!3. Cum se determin costul de ac=i#i)ie a stocurilor cumprate?
Costul de ac=i#i)ie este format din preul de facturare al furnizorului, taxele
i ambala$ele nerecuperabile,cheltuielile de transport, aprovizionare i alte
cheltuieli incluse n factura furnizorului. Costul de achiziie poate fi
considerat cost istoric i poate fi luat n considerare la eliberarea stocurilor
respective de la locurile de depozitare.
)4
!4. "re#enta)i metodele de evaluare a stocurilor la ie*irea din gestiune.
Evaluarea la ieirea din entitate: se utilizeaz una din metodele
urmtoarele"
) metoda *I*+ prima intrare - prima ieire!#
) metoda ,I*+ ultima intrare - prima ieire!#
) metoda '-( costul mediu ponderat!.
>etoda primului intrat primului ie*it &:&? F?irst in, first out>, are la
baz ideea c primele loturi de bunuri cumprate sunt primele care se dau n
consum sau sunt vndute la valoarea de intrare a primei intrri aferente unui
lot. Ca urmare, bunurile ieite din gestiune se evalueaz la valoarea de
intrare a primei intrri aferente unui lot.
>etoda ultimul intrat primul ie*it (LIFO) Last in, first out. .resupune
c, elementele din stoc se vor contabiliza ca ieiri din stoc n ordinea celor
mai recente intrri. .e msur epuizrii succesive a fiecrui lot, stocurile
ieite din gestiune se evaluea
z la costul lotului anterior. >etoda costului mediu ponderat se poate
aplica n activitatea practic n doi versiuni, i anume"
- metoda costului mediu ponderat al ultimei intrriCA.B&!
- metoda costului mediu ponderat global al tuturor intrrilor dintr-o perioad
CA.K&!.
!!. "re#enta)i succint metodele de organi#are a contabilit)ii sintetice a
stocurilor.
Metoda inventarului permanent se utilizeaz de ctre unitile mari i
const n folosirea conturilor de
stocuri materii prime, materiale consumabile, mrfuri!. .rin utilizarea
acestei metode se pot urmri n
permanen stocurile scriptice dup fiecare operaie de intrare sau ieire.
Metoda inventarului intermitent poate fi utilizat de uniti patrimoniale
mici i mi$locii i se
caracterizeaz prin faptul c n contabilitatea sintetic nu se urmresc
stocurile intrate i ieite n cursul perioadei de gestiune.
!$. "re#enta)i succint metodele de organi#are a contabilit)ii analitice a
stocurilor.
Metoda cantitativ valoric pe fie de cont analitic, potrivit creia la locurile
de depozitare se ine o eviden cantitativ cu a$utorul formularului F?ia de
magazie> pe fiecare sortiment, iar la contabilitate se ine o eviden
cantitativ-valoric cu a$utorul formularului F?ia de cont analitic pentru
valori materiale>, tot pe fiecare sortiment.
Metoda operativ conta!il sau pe solduri. se bazeaz pe suprimarea fielor
de conturi analitice pentru valori materiale de la compartimentul financiar -
contabil i nlocuirea ei cu fie centralizatoare a micrilor valorice pe grupe
de bunuri. 0ceast metod presupune evidena micrii stocurilor la
contabilitatea materialelor numai n expresie valoric pe gestiuni, conturi de
stocuri i grupe de bunuri. Metoda "lo!al valoric presupune inerea
evidenei valorice att la nivelul gestiunii, ct i n contabilitate.
)%
!9. 2efini)i: materiile prime materialele consumabile materialele de
natura obiectelor de inventar produsele finite mrfurile.
) materiile "rime M reprezint substana principal a produselor finite, fiind
bunurile care particip direct la fabricarea produselor i care se regsesc
integral sau parial n produsul finit, fie n forma
lor iniial, fie transformate#
) materialele consumabile - sunt bunurile care particip ori a$ut la procesul
de fabricaie sau de exploatare, fr a se regsi, de regul, n produsul finit
materialele auxiliare, combustibili, material pentru ambalat, piese de
schimb, semine i materiale de plantat, fura$e i alte material consumabile!#
) materialele de natura obiectelor de inventar M fiind bunurile a cror
valoare este mai mic dect limita prevzut de lege pentru a fi considerate
imobilizri corporale, indiferent de durata lor de serviciu sau cu o durat de
folosin mai mic de un an.
)"rodusele / sunt elementele patrimoniale de natura bunurilor, lucrrilor i
serviciilor realizate n urma procesului de exploatare, avnd ca principal
destinaie livrarea ctre teri, asemenea active circulante materiale, fiind
reprezentate de semifabricate, produse finite i produsele reziduale.
)mr$urile / sunt bunurile pe care unitatea patrimonial le cumpr n
vederea vinderii n aceeai stare sau dup prelucrri neeseniale, precum i
acele produse care sunt predate spre vnzare magazinelor proprii.
!%. "re#enta)i con)inutul economic *i func)ia contabil a contului 3(%
39%.
Contul 39% /2iferente de pret la marfuri4
Cu a$utorul acestui cont se tine evidenta adaosului comercial mar$a
comerciantului! aferent marfurilor din unitatile comerciale.
Contul 4EC F-iferente de pret la marfuri< este un cont rectificativ al valorii
de inregistrare a marfurilor.
In creditul contului 01% se inregistreaza:
- valoarea adaosului comercial aferent marfurilor intrate in gestiune
In debitul contului 01% se inregistreaza:
- valoarea adaosului comercial aferent marfurilor iesite din gestiune
2oldul contului reprezinta valoarea adaosului comercial aferent marfurilor
existente in stoc la sfarsitul perioadei.
Contul 3(% /2iferente de pret la materii prime si materiale4 este un cont
rectificativ al valorii de inregistrare a materiilor prime, materialelor
consumabile si materialelor de natura obiectelor de inventar.
In debitul contului 02% 34i$erente de "ret la materii "rime si materiale& se
inregistreaza:
- diferentele de pret in plus aferente materiilor prime, materialelor
consumabile si materialelor de natura obiectelor de inventar intrate in
gestiune
- diferentele de pret in minus aferente materiilor prime, materialelor
consumabile si materialelor de natura obiectelor de inventar iesite din
gestiune
In creditul contului 02% se inregistreaza:
):
- diferentele de pret in minus aferente materiilor prime, materialelor
consumabile si materialelor de natura obiectelor de inventar achizitionate
- diferentele de pret in plus aferente materiilor prime, materialelor
consumabile si materialelor de natura obiectelor de inventar iesite din
gestiune
!'. Cum se determin coeficientul de reparti#are a diferen)elor de pre)
*i la ce folose*te acesta?
7epartizarea diferenelor de pre se face asupra bunurilor ieite i asupra
stocurilor cu a$utorul unui
coeficient care se calculeaz astfel"
2oldul iniial al diferenelor de pre N-iferene de pre aferente intrrilor n
cursul anului
Coeficient de repartizare L
2oldul iniial al stocurilor la pre standard NHaloarea intrat la pre standard
Coeficientul astfel determinat se pondereaz cu valoarea bunurilor ieite, la
pre standard.
$(. Ce semnific: +fd +fc 39%.
Contul 39% /2iferen)e de pre) la mrfuri> este, dup coninutul economic
un cont rectificativ al valorii de nregistrare a mrfurilor, iar dup funcia
contabil este un cont de pasiv. 8n situaia utilizrii inventarului permanent,
se crediteaz cu valoarea adaosului comercial aferent mrfurilor intrate i se
de!itea# cu valoarea adaosului comercial aferent mrfurilor ieite din
gestiune. 2oldul creditor al contului reprezint valoarea adaosului comercial
aferent mrfurilor existente n stoc.
8n cazul utilizrii inventarului intermitent, acest cont se creditea# numai!
la sfritul lunii cu valoarea adaosului comercial aferent mrfurilor existente
n stoc i se de!itea# la nceputul lunii cu valoarea adaosului comercial
aferent mrfurilor existente n stoc la sfritul lunii precedente.
$1. 2efini)i datoria. 2efini)i crean)a.
2atoriile obligaiile! ntreprinderii reprezint surse strine atrase de la
creditori. *xistena lor este
generat de decala$ul de timp dintre momentul primirii valorilor economice
i cel al livrrii unui echivalent valoric sau a unei contraprestaii pe msur.
0genii economici care au avansat valorile economice poart denumirea de
creditori.
Crean)ele ntreprinderii reprezint drepturile generate de existena unui
decala$ ntre momentul livrrii
unor bunuri economice sau prestrii unor servicii i cel al decontrii, adic a
primirii unui echivalent valoric sau a unei contraprestaii pe msur. 0genii
economici care au beneficiat de bunurile i valorile avansate, poart
denumirea de debitori.
$2. Cum se organi#ea# contabilitatea datoriilor *i crean)elor?
-atoriile i creanele se pot grupa astfel"
- datorii i creane comerciale fa de furnizori i clieni#
);
- datorii i creane fa de salariai#
- datorii i creane fa de bugetul de asigurri sociale#
- datorii i creane fa de bugetul statului#
- datorii i creane fa de asociai#
- datorii i creane fa de diveri creditori, respectiv debitori.
*valuarea datoriilor i creanelor se face n momentul apariiei lor la
valoarea nominal consemnat n
documente, adic a sumelor datorate, respectiv a sumelor de ncasat sau de
decontat.
-atoriile i creanele exprimate n devize se nregistreaz n contabilitate n
lei, la cursul de schimb
existent la data efecturii operaiilor care le-au generat.
$3. 2efini)i creditul comercial clasic. 2efini)i creditul comercial
cambial.
- creditul comercial clasic care presupune existena unui interval de timp
pn la decontarea facturii, moment n care se utilizeaz instrumentele
clasice ordin de plat, cec, chitan!#
- creditul comercial cambial care are la baz existena unui efect comercial
bilet la ordin sau cambie! prin care se amna plata unei datorii, stipulndu-
se n el, printre altele, suma de plat, scadena i banca la care se va face
decontarea.
$4. "re#enta)i reducerile de pre) de natur comercial.
- reduceri comerciale" rabatul, remiza, risturnul#
-abatul reprezint reducerea aplicat de ctre furnizor asupra preului de
vnzare pentru calitatea
inferioar a bunurilor livrate.
-emi#a reprezint reducerea pe care furnizorul o acord pentru importana
cumprtorului n clientela
vnztorului, fidelitatea clientului, volumul mare al unor comenzi.
-isturnul este o reducere ce poate fi acordat pentru depirea unui plafon
valoric anual al cumprrilor
stabilit prin contract.
$!. "re#enta)i reducerile de pre) de natur financiar.
- reduceri financiare" scontul.
+contul este reducerea financiar de care poate beneficia clientul, dac
acesta i pltete nainte de
scaden datoria.
$$. 2efini)i furni#orul1 clientul.
&urni#orii vnztorii! nregistreaz n contabilitate valoarea creanelor fa
de clieni privind livrrile de bunuri i serviciile executate precum i
datoriile pentru avansurile primite de la clieni.
Clien)ii cumprtorii! nregistreaz n contabilitate valoarea datoriilor fa
de furnizori privind livrrile de bunuri i serviciile executate precum i
creanele pentru avansurile acordate furnizorilor.
)E
$9. Cum se )ine contabilitatea furni#orilor? 2ar a clien)ilor?
8n contabilitatea analitic. furnizorii i clienii se grupeaz astfel" interni i
externi, iar n cadrul lor pe
termene de plat respectiv de ncasare, precum i pe fiecare persoan fizic
sau $uridic. -ocumentul aferent este 5itua6ia !ncasrii ac7itrii $acturilor
utilizat pentru evidena analitic a clienilor, respectiv a furnizorilor# el se
ntocmete lunar sau pe msura efecturii operaiilor, fie pentru toi clienii
sau furnizorii, fie separat pe feluri de clieni sau de furnizori. 2ervete ca
$urnal auxiliar pentru inerea contabilitii analitice a clienilor sau
furnizorilor la unitile care aplic forma de nregistrare Fpe $urnale>
respectiv, pentru prezentarea situaiei soldurilor contului %))) FClieni> sau
a contului %5) F?urnizori>. 0cest document nu circul, arhivndu-se la
compartimentul financiar contabil.
$%. Ce este un contract de lo=n?
Contract de lohn este acel contract prin care un producator executant! se
obliga sa execute un produs la comanda unui beneficiar ordonator!, in
schimbul unei renumeratii si pe baza documentatiei tehnice pusa la
dispozitie de ordonator.
$'. Ce sunt efectele de comer)? 6xemplifica)i.
*fectele de comert sunt instrumente de plata si credit prin care se
reglementeaza achitarea unor creante provenite din operatii comerciale.
Ca structura efectele de comert cuprind trata
biletul la ordin
cecul.
9(. 2efini)i cambia *i enumera)i func)iile acesteia.
Cambia este un inscris prin care creditorul tragator! da ordin unei alte
persoane tras! sa plateasca o suma determinata la vedere sau la termen intr-
un anumit loc unei terte persoane beneficiar!.
Cambia indeplineste 4 functii principale"
-functia de instrument de incasare
-functia de instrument de credit
-functia de instrument de plata andosare!
91. 2efini)i biletul la ordin.
Iiletul la ordin este un inscris prin care o persoana debitor! se anga$eaza sa
plateasca la o anumita data o suma unei alte persoane beneficiar!.
92. 2efini)i cecul *i enumera)i formele sale.
Cecul este un instrument de plat utilizat de titularii de conturi bancare cu
disponibil
corespunztor n aceste conturi, fie prin depozit bancar, fie din operatiuni de
ncasri sau prin
acordarea unui credit bancar.
*xista mai multe modele de cecuri
- cecul barat
- cecul de calatorie
- cecul de decontare
- cecul de dispozitie
)C
- cecul documentar
- cecul fara acoperire
- cecul in alb
- cecul prin corespondenta
93. Care este structura salariului?
2I - 2alariul brut lunar!#
?2I M ?ondul lunar brut de salarii#
2b - 2alariul de baza brut lunar!
&2 - &mpozit pe venitul din! salariu
2/ - 2alariul net ca diferenta intre salariul brut, pe de o parte, si contributiile
sociale individuale retinerile! la care se adauga impozitul pe salariu, pe de
alta parte#
C2& - Contributii sociale individuale retineri din salariu!#
C2C - Contributii sociale colective contributiile unitatii!#
C02 M contributia pentru asigurari sociale de stat!#
C02O M contributia de asigurari sociale impotriva riscului de soma$#
C022 M contributia pentru asigurari sociale de sanatate#
C0AI. M contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli
profesionale#
CC&2 M contributia pentru concediile si indemnizatiile de asigurari sociale
de sanatate#
?DC2 M ?ondul pentru garantarea creantelor salariale#
&KA) 5,E:6! si &KA, 5,,:6! M comisioane
94. Care sunt contribu)iile suportate de anga8ator?
Contributia la asigurrile sociale C02!
Contributia la asigurrile sociale de sntateC022!
Contribuia unitii la fondul de oma$ C?2!
Contribuia pentru fondul naional de accidente i boli profesionale
Comision datorat &nspeciei Keritoriale a Auncii
9!. Care sunt contribu)iile suportate de anga8at?
8e6inerile din salarii su"ortate de ctre angaja6i sunt urmtoarele"
- contribuia personalului la asigurrile sociale - se determin prin aplicarea
cotei de G,:6
- contribuia personalului la fondul de oma$ - care se determin prin
aplicarea procentului de )6 asupra salariului de ncadrare
- contribuia anga$ailor pentru asigurrile sociale de sntate - care se
determin prin aplicarea procentului de ;,:6 asupra fondului brut de salarii
9$. Cum se calculea# profitul impo#abil?
Calculul i determinarea impozitului pe profit se realizeaz trimestrial,
.7&/ urmtoarele etape"
- determinarea rezultatului contabil, cumulat de la nceputul anului 7CC!
astfel"
-CC L total venituri cumulate < total c=eltuieli cumulate
- calcularea rezultatului impozabil, cumulat de la nceputul anului 7&C!
astfel"
)G
-:C L -CC N c=eltuielile nedeductibile fiscal < deducerile fiscale @
pierderea fiscal din anii
preceden)i
- determinarea impozitului pe profitul datorat, cumulat de la nceputul anului
pn la finele trimestrului
pentru care se face calculul &.C!"
:"C L -:C A cota de impo#it pe profit
- determinarea impozitului pe profit aferent trimestrului pentru care se face
calculul &.K!"
:"B L :"C - impo#it pe profit datorat pe cumulat la finele trimestrului
precedent
99. Ce sunt c=eltuielile deductibile? 2a)i ! exemple.
*xemple"
J cheltuielile de protocol
J cheltuielile sociale
J cheltuielile reprezentnd tichetele de mas acordate de anga$atori
J cheltuielile cu taxele i cotizaiile ctre organizaiile neguvernamentale
J cheltuielile cu provizioane i rezerve
9%. 2a)i ! exemple de c=eltuieli nedeductibile.
'7eltuielile nedeductibile la determinarea impozitului pe profit sunt"
- cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat
- amenzile, dobnzile, ma$orrile de ntrziere
- cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale
- cheltuielile cu taxa pe valoarea adugat aferent bunurilor acordate
salariailor
- cheltuielile fcute n favoarea acionarilor sau asociailor
- cheltuielile nregistrate n contabilitate
- cheltuielile nregistrate de societile agricole
9'. Ce este BCA *i care sunt cotele practicate?
Kaxa pe valoarea adugat este un impozit indirect care se datoreaz
bugetului de stat. KH0 acioneaz pe principiul deductibilitii.
Cota standard a taxei pe valoarea adugat este de )G6 i se aplic asupra
bazei de impozitare pentru orice operaiune impozabil care nu este scutit
de taxa pe valoarea adugat sau care nu este supus cotei reduse a taxei pe
valoarea adugat.
Cota redus a taxei pe valoarea adugat este de G6 i se aplic asupra bazei
de impozitare pentru
urmtoarele prestri de servicii i1sau livrri de bunuri"
- dreptul de intrare la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice,
monumente de arhitectur i
arheologice, grdini .zoologice i botanice, trguri, expoziii# livrarea de
manuale colare, cri, ziare i
reviste, cu excepia celor destinate exclusiv publicitii#
- livrrile de proteze de orice fel i accesoriile acestora, cu excepia
protezelor dentare#
- livrrile de produse ortopedice#
,5
- medicamente de uz uman i veterinar#
%(. Cum se determin "-?<-ABA?
(ro)rata se determin ca raport ntre" veniturile obinute din operaiuni care
dau drept de deducere, inclusiv subveniile legate direct de preul acestora,
la numrtor, iar la numitor veniturile de la numrtor plus veniturile
obinute din operaiuni care nu dau drept de deducere.
%1. CDnd se 7nregistrea# BCA de plat? CDnd se 7nregistrea# BCA de
recuperat?
Contul 4423 /B.C.A. de plat0 este utilizat pentru a ine evidena taxei pe
valoarea adugat de pltit la bugetul statului. -up coninutul economic, un
cont de datorii fiscale, iar dup funcia contabil, un cont de pasiv. 2e
crediteaz cu diferena dintre K.H.0. colectat mai mare i K.H.0.
deductibil mai mic. 2e debiteaz cu ocazia achitrii sau compensrii
K.H.0. de plat. 2oldul creditor reprezint K.H.0. de plat, datorat
bugetului.
Contul 4424 /B.C.A. de recuperat0 este utilizat pentru a ine evidena
taxei pe valoarea adugat de recuperate de la bugetul statului. -up
coninutul economic, un cont de creane fiscale, iar dup funcia contabil,
un cont de activ. 2e debiteaz cu diferena dintre K.H.0. deductibil mai
mare i K.H.0. colectat mai mic. 2e crediteaz cu ocazia compensrii sau
a rambursrii K.H.0. de recuperat. 2oldul debitor reprezint K.H.0. de
recuperat de la buget.
%2. "re#enta)i con)inutul economic *i func)iunea contabil a conturilor:
442$ 4429 4424 4423.
Contul 4423 4Baxa pe valoarea adaugata de plata4
Cu a$utorul acestui cont se tine evidenta taxei pe valoarea adaugata de platit
la bugetul statului.
Contul %%,4 <Kaxa pe valoarea adaugata de plata< este un cont de pasiv.
In creditul contului 440 se inregistreaza:
- diferentele rezultate la tinele perioadei intre taxa pe valoarea adaugata
colectata mai mare si taxa pe valoarea adaugata deductibila
In debitul contului 440 se inregistreaza:
- platile efectuate catre bugetul statului, reprezentand taxa pe valoarea
adaugata
- taxa pe valoarea adaugata de recuperat, compensata
- datorii anulate
2oldul contului reprezinta taxa pe valoarea adaugata de plata.
Contul 4424 4Baxa pe valoarea adaugata de recuperat4
Cu a$utorul acestui cont se tine evidenta taxei pe valoarea adaugata de
recuperat de la bugetul statului.
Contul %%,% <Kaxa pe valoarea adaugata de recuperat< este un cont de activ.
In debitul contului 444 se inregistreaza:
- diferentele rezultate la sfarsitul perioadei intre taxa pe valoarea adaugata
deductibila mai mare si taxa pe valoarea adaugata colectata
In creditul contului 444 se inregistreaza:
,)
- taxa pe valoarea adaugata incasata de la bugetul statului sau taxa pe
valoarea adaugata de recuperat compensata in perioadele urmatoare cu taxa
pe valoarea adaugata de plata
2oldul contului reprezinta taxa pe valoarea adaugata de recuperat de la
bugetul statului.
Contul 442$ 4Baxa pe valoarea adaugata deductibila4
Cu a$utorul acestui cont se tine evidenta taxei pe valoarea adaugata
deductibila potrivit legii.
Contul %%,; <Kaxa pe valoarea adaugata deductibila< este un cont de activ.
In debitul contului 446 se inregistreaza:
- sumele reprezentand taxa pe valoarea adaugata deductibila potrivit legii
- sumele reprezentand taxa pe valoarea adaugata evidentiata anterior ca
amanata la plata
In creditul contului 446 se inregistreaza:
- sumele compensate din taxa pe valoarea adaugata colectata
- diferentele rezultate la sfarsitul perioadei intre taxa pe valoarea adaugata
deductibila si taxa pe valoarea adaugata colectata %%,%!#
- prorata din taxa pe valoarea adaugata deductibila devenita nedeductibila
;4:!.
3a sfarsitul perioadei, contul nu prezinta sold.
Contul 4429 4Baxa pe valoarea adaugata colectata4
Cu a$utorul acestui cont se tine evidenta taxei pe valoarea adaugata
colectata.
Contul %%,E <Kaxa pe valoarea adaugata colectata< este un cont de pasiv.
In creditul contului 441 se inregistreaza:
- taxa pe valoarea adaugata colectata aferenta vanzarilor de bunuri, lucrarilor
executate si serviciilor prestate
- taxa pe valoarea adaugata aferenta lipsurilor imputate
- taxa pe valoarea adaugata neexigibila devenita exigibila
- taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor si serviciilor utilizate pentru
consumul propriu
- taxa pe valoarea adaugata aferenta avansurilor incasate
In debitul contului 441 se inregistreaza:
- taxa pe valoarea adaugata de plata, datorata bugetului statului
- sumele reprezentand taxa pe valoarea adaugata deductibila, potrivit legii
- taxa pe valoarea adaugata aferenta garantiilor pentru buna execute a
lucrarilor
- decontarea taxei pe valoarea adaugata aferenta avansurilor incasate
3a sfarsitul perioadei, contul nu prezinta sold.
%3. 2efini)i acci#ele impo#itul pe dividende taxele vamale fondurile
speciale.
:mpo#itul pe dividende< deinerea titlurilor de participare n capitalurile
altor entiti d dreptul la obinerea de dividende din repartizarea profitului
net la finele exerciiului.
,,
Acci#ele reprezint taxe speciale de consumaie care se datoreaz bugetului
de stat pentru anumite produse autohtone sau din import, cum ar fi" bere,
vinuri, buturi fermentate, altele dect bere i vinuri, produse intermediare,
alcool etilic, produse din tutun, uleiuri minerale i electricitate.
Baxe vamale< reprezint un impozit perceput de ctre stat n momentul
trecerii mrfurilor peste graniele vamale ale rii respective i se calculeaz
pentru toate mrfurile prevzute n tariful vamal de import provenite din
rile cu care se practic acest regim de impozitare.
&ondurile speciale se constituie prin contribuii ale diferitelor categorii de
contribuabili, n scopul finanrii unor activiti specifice.
%4. Ce includem 7n categoria altor datorii si creante cu bugetul statului?
-econtarile intreprinderii cu bugetul statului pot sa cuprinda"
- salarii neridicate si precise#
- amenzi si penalitati datorate bugetului de stat#
- sume incasate de la buget#
- alte datorii sau creante cu bugetul statului.
%!. 2efini)i participa)ia.
"articipa)ia este asocierea, pe termen determinat, a dou sau mai multe
entiti economice, numite coparticipante, pentru desfurarea unor activiti
cu caracter productiv sau comercial, n baza normelor de drept comercial,
economic i civil.
%$. Ce sunt debitorii5creditorii diver*i?
$e!itorii diveri reflect creanele entitii fa de persoanele fizice i
$uridice externe ntreprinderii i rezultate din relaii ce nu au legtur cu
activitatea de exploatare normal a entitii1.
%reditorii diveri reflect datoriile entitii fa de persoanele fizice i
$uridice externe ntreprinderii i rezultate din relaii ce nu au legtur cu
activitatea de exploatare normal a entitii.
Contabilitatea se ine cu a$utorul conturilor"
- %;) =-ebitori diveri>
- %;, =Creditori diveri>
%9. Ce presupun opera)iunile de regulari#are?
?pera)iunile de regulari#are presupun reflectarea temporar n
contabilitate, n conturi distincte, a unor operaiuni economice care, sunt
anulate ulterior sau repartizate ctre alte conturi.
%%. Ce presupun opera)iunile 7n curs de clarificare?
Opera&iuni 'n curs de clarificare sunt operaiuni care nu pot fi nregistrate
n conturile de cheltuieli, venituri sau rezultate, ntruct necesit cercetri
care s stabileasc cauze i responsabilitile preciseamenzi, locaii,
cheltuieli de $udecat, operaii pentru care nu exist documente, lipsuri n
gestiune care nu pot fi soluionate n momentul constatrii lor etc.!.
%'. "re#enta)i con)inutul economic *i func)iunea contabil a conturilor
492 491.
Contul 491 4C=eltuieli inregistrate in avans4
,4
Cu a$utorul acestui cont se tine evidenta cheltuielilor efectuate in avans care
urmeaza a se suporta esalonat pe cheltuieli pe baza unui scadentar, in
peridoadele1exercitiile viitoare.
Contul %E) <Cheltuieli inregistrate in avans< este un cont de activ.
In debitul contului 411 se inregistreaza:
- sumele reprezentand abonamentele, chiriile si alte cheltuieli efectuate
anticipat
- valoarea dobanzilor aferente contractelor de leasing financiar, potrivit
prevederilor contractuale
In creditul contului 411 se inregistreaza:
- sumele repartizate in perioadele1exercitiile financiare urmatoare pe
cheltuieli, conform scadentarelor 2oldul contului reflecta cheltuielile
efectuate in avans.
Contul 492 4Cenituri inregistrate in avans4
Cu a$utorul acestui cont se tine evidenta veniturilor inregistrate in avans.
Contul %E, <Henituri inregistrate in avans< este un cont de pasiv.
In creditul contului 41 se inregistreaza :
- veniturile inregistrate in avans, aferente perioadelor1exercitiilor financiare
urmatoare, cum sunt" sumele facturate sau incasate din chirii, abonamente,
asigurari etc.
- dobanda aferenta bunurilor cedate in regim de leasing financiar
In debitul contului 41 se inregistreaza:
- veniturile inregistrate in avans si aferente perioadei curente sau exercitiului
financiar in curs
2oldul contului reprezinta veniturile inregistrate in avans.
'(. Ce repre#int tre#oreria entit)ii.
Bre#oreria entit)ii reprezint puntea de legtur ntre cele trei activiti
delimitate mai sus i $oac rolul unui filtru de reglare a fluxurilor n cadrul
relaiei fundamentale" bani - marf - bani
'1. 2efini)i conceptul de tre#orerie din punct de vedere organi#atoric.
2efini)i conceptul de tre#orerie din punct de vedere structural.
+rganizatoric. Krezoreria reprezint parte din organigrama unei entiti, cu
sarcini i atribuii precis delimitate. ?unciile acestei structuri administrative
sunt operaionale i sunt legate de gestiunea lichiditilor i a riscurilor
financiare n asigurarea echilibrului financiar pe termen scurt i lung.
'2. 2efini)i investi)iile financiare pe termen scurt.
:nvesti)iile financiare pe termen scurt reprezint titluri de valoare
achiziionate de pe piaa financiar n vederea realizrii unui profit pe
termen scurt, n momentul revnzrii lor.
'3. Conturile desc=ise la bnci pot fi?
Conturi de disponibil Econturi de activF
Conturi de credite bancare de tre#orerie Econturi de pasivF
Conturi curente Econturi bifunc)ionaleF
'4. "re#enta)i con)inutul economic *i func)iunea conturilor !121 !311.
,%
Contul !12 4Conturi curente la banci4 <cu a$utorul acestui cont se tine
evidenta disponibilitatilor in lei si valuta aflate in conturi la banci, a sumelor
in curs de decontarc, precum si a miscarii acestora.
Contul :), <Conturi curente la banci< este un cont bifunctional.
In debitul contului 51 sc inregistreaza:
- sumele depuse sau virate in cont rezultate din incasarile in numerar, din
cecuri
- valoarea subventiilor primite si incasate
- creditele bancare pe termen lung si scurt incasate
- sumele incasate de la societatile comerciale ce detin titluri de participare
ale unitatii
- sume incasate reprezentand alte imprumuturi si datorii asimilate
- valoarea creantelor imobilizate si a dobanzilor aferente incasate, precum si
a garantiilor restituite
- sumele incasate de la clienti
- sumele recuperate din debite ale personalului
- taxa pe valoarea adaugata de recuperat, incasate de la bugetul statului
- primele depuse in cont de catre asociati
- sumele depuse ca aport in numerar la capitalul social
- sumele primite ca rezultat al operatiilor in participatie
- sumele incasate de la debitori diversi
- sumele incasate si necuvenite unitatii
- sumele incasate reprezentand redevente, locatii de gestiune si chirii
- sumele incasate reprezentand dobanzile aferente disponibilitatilor in
conturi la banci
- sumele incasate reprezentand subventiile acordate
- sumele incasate reprezentand alte venituri din exploatare
- sumele incasate reprezentand dividendele pentru participatiile la capitalul
altor societati
- sumele incasate reprezentand dobanzile aferente creantelor imobilizate
- sumele incasate din investitiile financiare cedate
- diferentele favorabile de curs valutar, aferente disponibilitatilor la banca,
in valuta, la incheierea exercitiului financiar sau operatiunilor efectuate in
valuta in cursul exercitiului
- valoarea sconturilor incasate de la furnizori sau alti creditori
- sumele incasate reprezentand venituri extraordinare
In creditul contului 51 se inregistreaza:
- sumele ridicate in numerar din cont sau virate in alt cont de trezorerie
- sumele platite reprezentand imprumuturile din emisiuni de obligatiuni
rambursate
- creditele pe termen lung si scurt rambursate
- sumele platite reprezentand rambursarea altor imprumuturi si datorii
asimilate
- valoarea de achizitie a investitiilor financiare cumparate
- sumele achitate reprezentand interese de participare
,:
- sumele achitate coparticipantilor sau virate ca rezultat al operatiilor in
coparticipatie
- suma dobanzilor platite
- platile efectuate reprezentand avansuri acordate furnizorilor de imobilizari
- valoarea imprumuturilor acordate pe termen lung
- platile efectuate catre furnitori de bunuri si servicii
- platile efectuate catre personalul unitatii
- sumele achitate tertilor, reprezentand retineri sau popriri din salarii
- sumele achitate creditorilor diversi
- restituirea sumelor aflate in curs de clarificare
- platile efectuate reprezentand sume transferate intre unitate si subunitati
- valoarea serviciilor bancare platite
2oldul debitor reprezinta disponibilitatile in lei si in valuta, iar soldul
creditor, creditele primite.
Contul !31 4Casa4
Cu a$utorul acestui cont se tine evidenta numerarului aflat in casieria
unitatii, precum si a miscarii acestuia, ca urmare a incasarilor si platilor
efectuate.
Contul :4) <Casa< este un cont de activ.
In debitul contului 501 &'asa& se inregistreaza:
- sumele ridicate de la banci
- sumele incasate de la clienti
- sumele incasate de la asociati
- sumele incasate reprezentand aport la capitalul social
- sumele incasate de la debitori
- sumele incasate de la creditori diversi
- sumele incasate reprezentand venituri anticipate
- sumele restituite in numerar reprezentand avansuri de trezorerie neutilizate
- sumele incasate reprezentand imobilizari financiare pe termen scurt cedate
- sumele incasate din prestari servicii, vanzarea marfurilor si alte activitati
- sume incasate din despagubiri si alte venituri din exploatare
- difenretele favorabile de curs valular aferente disponibililatilor in valuta la
incheierea exercitiului financiar sau operatiunilor efectuate in valuta
In creditul contului 501 &'asa& se inregistreaza:
- depunerile de numerar la banci
- costul de achizitie al investitiilor financiare cumparate in numerar
- platile efectuate catre furnizori
- valoarea avansurilor acordate penlru livrari de bunuri, prestari de servicii
sau executari de lucrari
- sumele achitate personalului
- sumele achitate tertilor reprezentand retineri sau popriri din remuneratii
- sumele achitate reprezentand decontari in cadrul grupului si decontari
privind interese de participare
- sumele restituite asociatilor
- dividendele platite actionarilor sau asociatilor
,;
- sumele achitate diversilor creditori
- platile efectuate reprezenand sume transferate intre unitate si subunitati
- avansurile de trezorerie acordate
2oldul contului reprezinta numerarul existent in casierie.
'!. Ce este un acreditiv dar avansurile de tre#orerie?
Acreditivele reprezint mi$loacele bneti rezervate la banc ntr-un cont
distinct, la dispoziia unui furnizor, din care se fac pli pe msura efecturii
livrrilor, executrii lucrrilor sau prestrii serviciilor cu respectarea
anumitor condiii.
Avansurile de tre#orerie sunt sume puse la dispoziia administratorilor sau
altor persoane mputernicite de unitate, n vederea efecturii unor pli n
favoarea acesteia.
'$. Ce sunt a8ustrile pentru pierderea de valoare a conturilor de
tre#orerie?
9justrilor "entru "ierderea de valoare a conturilor de trezorerie reprezint
o constatare a diminurii valorii unor conturi de trezorerie, n condiiile n
care natura a$ustrii este clar precizat, dar incert n ceea ce privete
mrimea sau realizarea sa, pe care evenimentele survenite sau n curs o fac
previzibil la data stabilirii situaiilor din conturi.
'9. 2efini)i c=eltuielile *i veniturile?
Ceniturile constitiuie creteri ale beneficiilor economice nregistrate pe
parcursul perioadei contabile sub form de intrri sau creteri ale activelor
ori descreteri ale datoriilor, i care se concretizeaz n creteri ale
capitalului propriu, altele dect cele rezultate din contribuii ale acionarilor.
C=eltuielile constituie diminuri ale beneficiilor economice, pe parcursul
perioadei contabile sub form de ieiri sau scderi ale valorii activelor ori
creteri ale datoriilor i care se concretizeaz n reduceri ale capitalului
propriu, altele dect cele rezultate din distribuirea acestora ctre acionari.
'%. Ce intra 7n categoria c=eltuielilor? 2ar a veniturilor?
In categoria c7eltuielilor intr:
- cheltuieli care apar n cursul activitilor curente costul vnzrilor, salarii,
amortizare!
- pierderile
- pierderi realizate" din dezastre, inundaii, ieirea activelor pe termen lung#
- pierderi nerealizate
In categoria veniturilor intr:
-venituri din activitile curente
- ctigurile
- ctiguri realizate
- ctiguri nerealizate
''. Cum se clasific c=eltuielile5veniturile dup natura lor?
-upa natura si , respectiv , dupa continutul lor economic cheltuielile se
clasifica in cheltuieli cu munca materializata si cheltuieli cu munca vie .
,E
C=eltuielile cu munca materiali#ata sunt cele referitoare la " consumurile
de materie prima si materiale consumabile , consumurile de obiecte de
inventar , consumurile de energie si apa , amortizarea imobilizarilor .
C=eltuielile cu munca vie sunt cele cu " salariile , impozitele , si
contributiile la asigurarile si protectia sociala suportate de intreprindere .
Contabilitatea veniturilor se ine pe feluri de venituri, dup natura lor, astfel"
a! venituri din exploatare#
b! venituri financiare#
c! venituri extraordinare.
1((.Cum func)ionea# conturile din clasa $ @ c=eltuieli? 2ar cele din
clasa 9 @ venituri?
Clasa $ /C?,BG-: 26 CH6.BG:6.:0 structurat n grupe de conturi,
pe naturi relativ omogene al &&-lea pentru fiecare element de cheltuial n
parte.Koate conturile apartinand clasei ; sunt conturi de activ. *le pot fi
creditate in cursul perioadei, pentru operatiile in participatie, cu sumele
transmise pe baza de decont. 3a sfarsitul perioadei, soldul acestor conturi se
transfera asupra contului de profit si pierdere ),)!.
Clasa 9 /C?,BG-: 26 C6,:BG-:0 structurat n grupe de conturi, pe
naturi relativ omogene de venituri, iar n cadrul fiecrei grupe de conturi s-
au instituit conturi sintetice de gradul & i, eventual, de gradul al &ilea pentru
fiecare element de venit n parte.Koate conturile apartinand clasei E sunt
conturi de pasiv exceptie face contul E)) care este bifunctional!. soldul
acestor conturi se transfera asupra contului de profit si pierdere ),)!
1(1.Ce sunt c=eltuielile5veniturile de
exploatare5financiare5extraordinare?
Cheltuielile de exploatare sunt cheltuielile efectuate de entitate n vederea
realizrii obiectului de activitate.
Cheltuielile financiare sunt cheltuielile efectuate de entitate n scopul
obinerii de venituri financiare.
Cheltuielile extraordinare sunt cheltuielile ntmpltoare, nelegate de
activitatea curent, normal a entitii.
Heniturile financiare sunt veniturile obinute de entitate din activitatea
financiar
Heniturile extraordinare sunt veniturile ntmpltoare, nelegate de
activitatea curent, normal a entitii.
Heniturile din exploatare sunt veniturile obinute de entitate n conformitate
cu obiectul de activitate
1(2.Care este con)inutul economic *i func)iunea contului 911?
Contul 911 4Cariatia stocurilor4< Cu a$utorul acestui cont se tine evidenta
costului de productie al productiei stocate, precum si variatia acesteia.
In creditul contului 111 se inregistreaza:
- la sfarsitul perioadei lunar! costul produselor, lucrarilor si serviciilor in
curs de executie
- costul de productie sau pretul de inregistrare al semifabricatelor,
produselor
,C
- costul de productie sau pretul de inregistrare al animalelor si pasarilor
obtinute din productie proprie
In debitul contului 111 se inregistreaza:
- reluarea produselor, lucrarilor si serviciilor in curs de executie, la inceputul
perioadei
- costul de productie sau pretul de inregistrare al semifabricatelor,
produselor finite, produselor reziduale, animalelor si pasarilor vandute,
constatate lipsa la inventariere, precum si diferentele de pret aferente #
1(3.Ce reflect5pre#int bilan)ul contabil?
;ilan)ul este documentul oficial de sintez al tuturor unitilor patrimoniale.
Iilanul contabil contribuie s dea o imagine fidel, clar i complet a
patrimoniului, a situaiei financiare i asupra rezultatelor obinute de
unitatea patrimonial, care presupune"
- respectarea cu bun credin a regulilor privind evaluarea patrimoniului#
- respectarea principiilor" prudenei, permanenei metodelor, continuitatea
activitii bilanului de deschidere cu cel de nchidere, a noncompensrii#
< posturile nscrise n bilan trebuie s corespund cu datele nregistrate n
contabilitate, puse de acord cu inventarul.
1(4.Ce reflect5pre#int contul de profit *i pierdere?
Contul de "rofit si "ierdere C..! reprezinta o situatie financiara
intocmita de o companie in diferite momente ale anului sau financiar - de
obicei la inceputul si sfarsitul exercitiului financiar, si uneori interimar la
trimestrele &, && si &&&. C.. reflecta veniturile, cheltuielile si profitul obtinut
de o entitate in perioada de timp la care se refera raportul
1($.Care este con)inutul unui set complet de situa)ii financiare anuale.
Coninutul unui raport financiar interimar &02 ) definete un set complet de
situaii financiare ca incluznd urmtoarele componente"
- bilan#
- cont de profit si pierdere#
- situaia ce arat fie i! toate modificrile capitalurilor proprii, fie ii!
modificrile capitalurilor proprii, altele dect cele rezultate din tranzaciile
de capital cu proprietarii i din distribuirile ctre acetia#
- situaia fluxurilor de numerar"
- politici contabile i notele explicative.
1(9.Care sunt lucrrile premergtoare 7ntocmirii bilan)ului contabil?
3a intocmirea bilantului exista o serie intreaga de reguli foarte precise, fiind
obligatorie parcurgerea unor lucrari premergatoare a caror executare se
desfasoara intr-o ordine logica, si anume"
). &nregistrarea in conturi a tuturor operatiilor economice si financiare ale
unitatii
,. verificarea exactitatii rula$elor si soldurilor inregistrate in conturile
sintetice ale contabilitatii generale.
4. &nventarierea generala a patrimoniului administrat
%. 2tabilirea rezultatelor financiare, a profitului brut, a profitului net obtinute
de societatea comerciala
,G
:. 0 doua verificare a datelor contabilitatii in scopul asigurarii exactitatii
inregistrarii in conturi a tuturor operatiilor economice
;. .e baza datelor evidentiate in conturi si in ultima balanta de verificare, se
procedeaza apoi la intocmirea propriu M zisa a bilantului, adica la
completaarea formularelor de bilant dupa o macheta unica pentru toti agentii
economici.
1(%."re#enta)i caracteristicile calitative ale situa)iilor financiare anuale.
Caracteristicile calitative ale situa)iilor finaciare:
2unt atributele care determin utilizarea informaiei oferite de situaiile
financiare# acestea sunt"
- &neligibilitatea
- 7elevana
- Credibilitatea
- Comparabilitatea
1('."re#enta)i utili#atorii informa)iilor furni#ate de contabilitate
Gtili#atorii situa)iilor financiare"
- &nvestitorii
- 0nga$aii
- Creditorii financiari
- ?urnizorii i creditorii comerciali
- Clienii
- Duvernul i instituiile sale
- .ublicul
111.Care sunt obiectivele situaIiilor financiare?
45