1.

Definirea violentei domestice

Violenta ameninta n mod direct sau indirect siguranta noastra din fiecare zi. Ea poate fi
definita ca ,,fiind utilizarea fortei si a constrngerii de catre un individ, grup sau clasa
sociala, n scopul impunerii vointei asupra altora; mai simplu spus, violenta este un abuz,
de putere, fiind legata de o pozitie de putere si de impunere acestei puteri asupra celorlalti.
ntr-o lume n care violenta este un fenomen social care tinde, din nefericire, sa devina
banala, femeile - categorie a populatiei vulnerabile, nu pot sa nu devina victime, considerate
printre tintele cele mai usoare.
n plan practic, consecintele violentei casnice asupra modului de trai, a situatiei financiare
si a educatiei copiilor sunt mai serioase pentru femei comparativ cu barbatii. Astfel,
recunoasterea faptului ca anume femeile constituie obiectul direct al violentei domestice,
reprezinta o parte importanta a definitiei acestui flagel.
Dupa . !ertus n care numeste violenta domestica ntre membrii familiilor sau membrii
aceleiasi gospodarii, specificnd ca n aceste cazuri o persoana obtine puterea prin utilizarea
coercitiei fizice sau emotionale.
Violenta casnica este o forma de discriminare, reprezentnd un comportament ce are la baza
o pre"udecata# statutul inferior al femeii comparativ cu cel al barbatului.Aceasta pre"udecata
devine manifesta ntr-un conte$t n care valorile legate de acceptabilitatea violentei ca
mi"loc de a rezolva un conflict, caracterul de afacere privata al familiei, aflata sub controlul
barbatului, valori care le dau, n mod tacit barbatilor drept de proprietate asupra femeilor si
copiilor.
Violenta mpotriva femeii include ,,orice act de violenta bazata pe se$, care are drept
rezultat, sau poate avea drept rezultat ranirea sau vatamarea fizica, se$uala sau psi%ologica a
femeii, inclusiv menintarea cu astfel de acte, coercitia sau privirea arbitrara de libertate, fie
n public, fie n viata privata.&e$tul Declaratiei devine mai specific n articolul ', n care
sint definite formele de manifestare ale violentei# ,,(rin violenta mpotriva femeii trebuie sa
se nteleaga, dar sa nu se limiteze la#
a) violenta fizica, se$uala sau psi%ologica n familie, inclusiv bataie, abuz se$ual al fiicelor,
..., viol marital, ...
b) ,,violenta fizica, se$uala si psi%ologica, comisa sau permisa de stat, oriunde ar avea loc.
*omparnd aceste definitii iese n evidenta neclaritatea asupra distinctiei ntre violenta
asupra partenerului si violenta asupra copiilor. +ricare ar fi definitia, ntotdeana vom avea
elemente comune#
- e$istenta unei relatii de dependenta ntre cei doi parteneri;
- perpetuarea n timp a relatiei;
- e$ercitarea fortei de cattre unul din membrii relatiei ,agresorul) si o constrngere pentru
celalalt membru al relatiei ,victima) - putere si control;
- e$istenta unui spatiu propriu de tip prote"at, unde se poate desfasura violenta fara
interventia
imediata a cuiva din afara relatiei.
.
n opinia lui /earn,.001), o parte importanta a definirii violentei se refera la recunoasterea
ei ca pericol potential, cu implicatii care depasesc cmpul concret de actiune. Acestea dupa
/earn,.001) sunt#
- recurgerea de catre un agresor la forta fizica sau vreun alt gen de constrngere;
- intentia de a cauza o vatamare;
- victima resimte un abuz;
- recunoasterea actelor comise ca fiind abuzive de catre o autoritate legala.
23enomenul violentei domestice poate fi diferita ca fiind orice forma voluntara de actiune
sau de omitere a unei actiuni, care se e$ercita asupra unui membru de familie, provocnd
acestuia o vatamare, care are loc profitnd de incapacitatea sa de a se apara, de a decide sau
de a cauta a"utor. n sens larg, violenta domestica nseamna ndreptarea agresivitatii catre un
membru de famlie, de obicei.
Definitia data de 4. !urdoc5,.060), de e$emplu, pare destul de completa. El arata ca
2familia este un grup social caracterizat prin rezidenta comuna, cooperare economica si
reproductie. Ea include adulti de ambele se$e, dintre care cel putin doi au relatii se$uale
recunoscute social si unul sau mai multi copii, proprii sau adoptati, pe care i cresc si i
ngri"esc.
7otiunile de violenta n familie si violenta domestica nu au acelasi nteles, deoarece
violenta n familie se refera la toate actiunile fizice, se$uale, psi%ologice, economice de
ordin abuziv ntr-o relatie de tip familial legal. 8ar notiunea de violenta domestica este mai
larga, acoperid si sfera relatiilor agresive dintre concubini. 9iolenta domestica include toate
aspectele de violenta aparute ntr-o relatie de tip familial ntre rude de snge, rude prin
alianta, soti sau concubini. Delimitarea clara a fenomenului are pozitii#
- cine este "ertfa: cine-i abuzatorul:;
- ce fel de actiuni si comportamente trebuie calificate drept ,,violenta domestica:
!anifestari ale violentei domestice au loc indiferent de astfel de factori ca etnia, mediul
cultural si religios, situatia economica, nivelul de educatie etc. 9iolenta domestica se
rasfrnge att asupra femeilor, ct si asupra barbatilor. nsa ma"oritatea actiunilor de
violenta domestica sunt ntreprinse de barbati mpotriva femeilor. ,,;arbatii<sotii sunt
agresati de sotiile lor mai mult verbal, iar cnd e vorba de forta fizica, numai cu acte minore.
n plus, cel mai important ca sotiile, n ma"oritate raspund la violenta, se apara si nu o
initiaza. Dar nu doar ca tip de reactie si ca secventa temporala difera violenta femeilor de
cea a barbatilor, ci si ca motivatie de adncime ,/amberger et al., .00=)# sotii agreseaza
pentru a domina si a mentine controlul, n timp ce femeile se apara pe ele si pe copii.

>-au elaborat mai multe modele care ncearca sa e$plice violenta domestica, n care o
descriere succinta ne arata >trong ;., De 9ault *., >a?ad ;. ,.001) #
@ Modelul psihiatric, care prezuma ca factori principali ai initierii violentei ,si nu
neaparat al celei reactive) tulburarile psi%ice si emotionale, personalitatea dizarmonica,
consumul de alcool si droguri. 7u e vorba att de boli mintale ,sc%izofrenie, retardare), ct
de un potential psi%oemotional favorabil agresivitatii, ce tine de combinatia dintre datele
biogenetice, socializarea emotionala defectuasa si e$perientele traumatice de viata.
@ Modelul ecologic plaseaza problematica violentei domestice n interactiunile si
evolutiile din mediul familial, acesta, fiind puternic marcat de mediul comunitar. n viziunea
modelului ecologist, copilul care nu se potriveste cu asteptarile parintilor si familia supusa
'
unor presiuni economice si sociale care nu are sustinerea comunitatii ,ngri"irea copiilor,
asistenta sociala si medicala, a"utor material maresc e$treme de mult riscul de violenta ntre
soti si abuzul fata de copii.
@ Modelul patriarhal/autoritar, reclamat n special de miscarea feminista, scoate n
evidenta ca prin traditie barbatul era considerat stapnul casei, iar comportamentul
discretionar, inclusiv prin agresarea fizica a celorlalti membri ai familiei, era de la sine
nteles. Autoritatea patriar%ala nu este nsa nicidecum o relicva istorica, nici macar n
democratiile avansate, ci mascat, opereaza din plin si n zilele noastre.
@ Modelul situatiei sociale combina ideile celor doua modele anterioare, incriminnd
drept cause %otartoare ale violentei domestice doua seturi de variabile#
.. presiunile structurale ,venituri mici, soma", boala etc.)
'. normele culturale transcrise n zicale, cum ar fi ,,bataia e rupta din rai. Acesti factori
mping la violenta familiala.
@Modelul resurselor prezuma ca indivizii recurg la violenta atunci cnd, dorind
autoritatea si dominanta, nu au resurse oficiale ,situatie materiala, prestigiu social) pentru a
le obtine sau pastra. An tata care vrea sa-si impuna cu orice pret dominanta n familie, dar
este somer sau are o slu"ba de mic prestigiu si salariu, nu are scoala si nici nalte abilitati
intelectuale si comunicationale va recurge la violenta.
@n modelul costurilor si controlului social, enuntul fundamental este ca fiintele umane
sunt nclinate sa i domine pe altii, numai ca tin seama de costurile si riscurile pe care le
asuma. Daca nu percep costuri personale n a-i pune la punct pe ceilalti prin forta fizica, o
fac. Astfel spus, n cazul n care controlul social este precar. n teritoriul domestic sunt
conditii ce contribuie la nefunctionarea la cote nalte a acestui control si la facilitarea actelor
violente ,n special din partea barbatilor), si anume# inegalitatea de putere, barbatii avnd
mai multa forta fizica, adesea si economica fata de sotii, iar parintii fata de copii. *aracterul
privat al familiei determina, pe de o parte, retinerea din partea celor agresati sa ceara a"utor
din afara si, pe de alta parte, stn"eneala celor din e$terior de a interveni. 8maginea
,,barbatului adevarat contribuie la violenta domestica n sensul ca, n multe subculturi - n
unele societati n ntregime, masculii violenti sunt apreciati si aplaudati fiindca reusesc sa-si
impuna autoritatea.
2. Forme ale violentei domestice
+riginile violentei mpotriva femeilor trebuie cautate nu numai la nivelul agresorului ci si
n structura sociala si n ansamblul valorilor, traditiilor, obiceiurilor si credintelor legate de
inegalitatea dintre femei si barbati. Becurgerea la violenta este un mod prin care sunt
controlate si supuse. 8negalitatea de gen, dintre barbati si femei, n manifestarile sale
concrete devine astfel sinonima cu mentinerea unor tipare sociale violente care
restrictioneaza alegerile, oportunitatile, dezvoltarea si participarea femeilor la viata sociala
si profesionala.
Actele de violenta asupra femeilor nu se refera doar la abuzul direct care este cel mai vizibil,
ci includ tot ceea ce le mpiedica sa-si puna potentialul n valoare, fapt care este att n
detrimentul lor ca indivizi ct si n detrimentul societatii.
@!a"oritatea agresorilor sunt barbati, care, mult mai frecvent dect femeile agresoare,
folosesc forta fizica mpotriva partenerelor de cuplu;
C
@ 3emeile agresoare, cel mai adesea, comit acte de violenta contra partenerilor, mai ales din
motiv de razbunare;
@ Desi, violenta ,intra)familiala are loc, indiferent de niveluri, de venituri mai "oase si cu
grade de instructie mai scazute. >e poate spune ca modul de organizare a indivizilor si
grupurilor n societate se reflecta, ntre altele, n pattern-urile de violenta care se manifesta
n familie.
7otiunea de abuz desemneaza n limba romna folosirea e$cesiva, fara masura a unor
prerogative n asa fel, nct actul respectiv devine o fapta ilegala. Ande dreprurile sotului
manifestate e$ceiv pot genera, adeseori, abuzuri. ,,n limba engleza, aceasta notiune are mai
multe forme, dintre care aceea de maltratare, molestare, agresiune sau violente.
An comportament abuziv poate lua mai multe forme, dintre care cele mai frecvente sunt
urmatoarele#
@Abuzul fizic - consta n g%ionturi, mbrnciri, lovituri cu pumnii sau cu picioarele, palme,
ardere, strangulare, lovituri cu diverse obiecte, fracture, mutilatie genitala, alungarea din
camin, abandon si crima;
@ Abuzul emotional - consta n repezul afectiunii, n"osirei, reducere la tacere, umilire
constanta, terorizare, gelozie, respingere, distrugerea demonstrativa a unor obiecte, negarea
dreptului victimei la emotii, confiscarea obiectelor personale, afisarea ostentetiva a armelor;
@Abuzul psihic - manifestat prin intimidare, ridicularizare, luare n bat"ocura a sistemului
de convingeri ,culturale sau religioase) ale victimei, santa", amenintarea ca-i va lua copiii,
distrugerea patrimoniului familial, amenintarea ca o va ucide, manifestarea unui
compartimet posesiv, izolarea de familie si prieteni, amenintari dese inclusiv la adresa
copiilor sau altor rude apropiate, agresiune verbala;
@Abuzul sexual - obligarea fortata la gesturi nedorite sau la raporturi se$uale, cererea ca
victima sa mbrace %aine mai mult sau, dimpotriva, mai putin provocatoare, obligarea
partenerei sa se prostituieze, viol marital, obligarea victimei sa faca se$ cu obiecte, animale
sau prieten, de a pune n aplicare fantezii pornografice, enegarea sau denigrarea se$ualitatii
partenerei;
@Abuzul economic - lipsirea de mi"loace de subzistenta ,%rana, medicamente), refuzul de a
contribui la sustinerea familiei, mpiedicarea femeii sa mearga la slu"ba sau sa lucreze,
refuzul ca victima sa-si aiba banii proprii sau surse de cstig, controlul strict e$ercitat asupra
bugetului familial, furtul acestuia sau luarea cu forta de catre partener a banilor cstigati de
femeie, preluarea controlului asupra altor sume de bani sau proprietati prin frauda,
nselatorie sau deturnare de fonduri.
Majoritatea acestor forme de abuz constituie, n numeroase tari infractiuni criminale ale
caror sanctiuni sunt prevazute n Codul Penal.
3. Factori cauzali ai violentei domestice
!arii specialisti nu s-au limitat la elaborarea si utilizarea unor instrumente de lucru care
sa masoare reprezentarile sociale ale acestei forme de agresivitate, ci s-a deplasat n special
catre structurarea cauzelor prezente n acest tip de comportamente.
Femeia vede cauzele potrivit carora este e$pusei violentei n ea nsasi, barbatii - n
altcineva. n acest sens !unteanu A. , (opescu !. , si (opa >., n urma cazurilor studiate au
apreciat ca se pot diferentia trei categorii de cauze ale violentei domestice ndreptate asupra
femeilor#
6
A: Cauze care tin de caracteristicile individuale#
..Afectarea starii de sanatate a agresorului sau victimei
'.*onsumul de alcool sau diferite substante
C.8storia infractionala a agresorului
6.8nstabilitate ocupationala
D.4ravitatea la victima
E.9iolenta ostila
=.4elozie
B:Cauze determinate de caracteristicile relatiei#
..&rai comun cu parintii
'.Focuinta comuna
C.(erpetuarea modelului# prezenta unei istorii a violentei n copilaria victimei sau
agresorului
6.8zolarea sociala
D.(erioada scurta de cunoastere
E.(rezenta unor relatii adultere
C: Cauze sociale ale violentei intrafamiliale:
..&oleranta sociala fata de violenta domestica - reprezentarile colective
'.7eimplicarea celorlalti
C.>aracia- lipsa de bani
6.&ranzitia
D.Fipsa unor legi specifice
E.Absenta serviciilor
=.8gnoranta femeilor victime privind posibilitati de autoprote"are
1. 8negalitatea de gen n familie si societate
De asemenea, n vederea obtinerii unor informatii valide, cercetarea realizata n anul 'GGG
de cele trei autoare a prevazut ca analiza datelor sa releve manifestarile si consecintele
prezente n violenta domestica.
3iecare caz de violenta con"ugala se desfasoara n conditii specifice si are cauze
particulare, nsa, e$ista o serie de factori comuni, care definesc e$istentele si tendintele
fenomenului la nivelul ntregii societati. Acesti factori vizeaza, n primul rnd, atitudinile si
stereotipurile sociale cu privire la rolul ,,dominant al femeii si cel ,,subordonat al
acesteia, inegalitatile dintre se$e. E$ista, din acest punct de vedere, o lunga istorie a
abuzului contra femeilor, mpotriva sotiilor, n general, ntarita de norme, cutume sau
traditii.
n pofida modificarilor intervenite n legislatiile contemporane, pentru a garanta drepturi
egale barbatului si femeii, sotiei si sotului, atitudinile se$iste si conceptia dublului standard
prin care este "udecata se$ualitatea celor doua se$e au supravietuit, n mare masura, pentru a
mentine, n continuare, pozitia de subordonare a femeii fata de barbat.

W. C. Reckless afirma ca radul de violenta al unei persoane depinde de capacitatea
acestor doua sisteme de a!l apropia sau departa pe individ de utilizarea violentei.
D
+ abordare feminista considera violenta ca un rezultat al distributiei inegale a puterii n
relatia de cuplu. ;arbatul foloseste violenta atunci cnd simte ca pierde controlul asupra
partenerei de cuplu sau pierde autoritate, n timp ce femeia utilizeaza violenta pentru a se
apara sau riposta atunci cnd este atacata.
>tatisticele semnaleaza un numar mai mare de cazuri de violenta con"ugala care au loc n
familiile defavorizate, acest lucru este e$plicat, de mai multi cercetatori, prin faptul ca
aceste familii au mai putina intimitate, fiind mai e$puse controlului e$ercitat de agentiile
publice, printre care politia. Dimpotriva, familiile din clasele favorizate au un mai mare
acces la servicii private ,consilieri familiali, psi%iatri, terapeuti, medici particulari, etc.)
motiv pentru care violenta con"ugala din cadrul lor este foarte putin transparenta.
Dintre factorii specifici care determina violenta conugala pot fi mentionati
urmatorii!
"#ependenta economica a femeilor de barbati .
" Consumul de alcool si alcoolismul, n eneral
"$elozia
"%e&ualitatea n cuplu
" #orinta partenerei'sotiei de a deveni independenta financiar.
n final am putea spune ca cel mai mare factor al violentei domestice nu este vreunul din
factorii de risc cunoscuti, ci numarul total al factorilor de risc surprinsi la un caz.
*unoasterea cumulativa a factorilor de risc este importanta nu numai pentru identificarea
cazurilor, dar si pentru a planifica a"utorul de care au nevoie.
E$ista anumiti factori de risc ai aparitiei violentei intrafamiliale, intalniti foarte
frecvent in astfel de situatii#
H statut educational scazut;
H status ocupational scazut ,lipsa unui loc de munca);
H dificultati materiale, financiare, venituri reduse;
H e$istenta unor abuzuri n copilaria agresorului;
H martor la violenta in familia de origine;
H stima de sine scazuta;
H unele norme religioase;
H consumul cronic de alcool sau substante nocive ,droguri);
H prezenta copiilor in familie;
H dependenta materiala a sotiei de sot;
H toleranta femeii fata de violenta;
H traditia care favorizeaza pozitia barbatului;
H insuficienta informare a femeii-victima cu privire la e$istenta alternativelor si a
posibilitatilor de spri"in.
Factori cauzali
E$ista o unica e$plicatie si cauza reala a violentei domestice. Aceasta este functionarea
dominatiei barbatului asupra femeii, in societatile patriar%ale. 8n virtutea traditiei care trece
de la o generatie la alta, se invata rolurile se$uale de dominator, barbatul, si supus, femeia.
Aceste roluri se contureaza la varste foarte fragede, c%iar intre doi ani si "umatate si trei ani
si "umatate si se confirma si rafineaza de-a lungul intregii vieti, in toate instantele sociale.
E
(utem defini, din punct de vedere sociologic, patriar%atul ca un sistem de autoritate in
familie, in cadrul caruia loialitatea datorata Isefului Ise bazeaza pe puterea lui de a dispune
de bunuri, inclusiv de femeie si copii si pe mentalitatea ca aceste relatii personale de
dependenta sunt la fel de naturale, de legitime, ca insasi viata. Asadar pe langa loialitate
personala, patriar%atul mai depinde si de respectarea traditiei. &raditia, reprezentata istoric
prin institutii, alaturi de cateva limitari legale, impune singurele constrangeri sistemului de
dominare masculina.
De asemenea, ceea ce asigura perpetuarea violentei domestice de la o generatie la alta,
mentinerea acestui fenomen, este toleranta sociala crescuta fata de acesta. Atat timp cat se
transmite transgenerational, violenta domestica este vazuta ca un lucru normal, inerent
oricarei familii. >i de ce am sc%imba aceasta normalitate cu care ne-am obisnuit: De ce am
considera violenta domestica un fapt care ar trebui incriminat: E$ista o IcomplicitateI intre
agresor si restul societatii, pentru ca primul ramane nepedepsit datorita tolerantei si
acceptantei manifestata de cel de-al doilea.
Factori favorizanti
Altima cercetare nationala asupra violentei in familie, si singura de altfel,
demonstreaza aceeasi confuzie intre factorii cauzali si cei favorizanti. Astfel, pentru marea
ma"oritate a populatiei, fenomene precum saracia, consumul de alcool si droguri, stres-ul
vietii cotidiene, bolile psi%ice stau la baza aparitiei violentei in mediul familial.
Este usor de presupus, in asemenea conditii, ca eliminand elementele respective
eliminam si violenta domestica. Din pacate, practica arata ca violenta domestica este
prezenta si in familiile in care nu e$ista astfel de probleme. Asadar, este necesara distinctia
intre factorii favorizanti si cei cauzali, pentru ca astfel politicile sociale si masurile de
prevenire si combatere a violentei domestice pot fi orientate in directia corecta.
!ulte femei batute - si copiii lor - recunosc patternul comportamental al partenerului
lor si incearca variate mecanisme de a face fata episodului violent si de a descreste
intensitatea acestuia.. De obicei, indiferent de ce face o femeie, aceasta tot este batuta.
!ulte femei abuzate se tem de represalii, se simt vinovate sau isi fac gri"i pentru situatia lor
economica daca si-ar parasi partenerul. 3amilia este prinsa in aceasta spirala a ciclului
violentei. !embrii familiei sunt izolati, imobilizati, speriati si defensivi. &oti se iluzioneaza
ca totul se va sc%imba, dar nu fac nimic in mod real.
"pecialistii practicieni au diferentiat factorii care pot protea sau favoriza
violenta!
- spri"in din partea familiei largite ,resurse umane);
- lipsa unui model parental agresiv;
- situatie materiala buna ,resurse materiale< financiare);
- nivel de educatie crescut;
- o buna capacitate de rezolvare a problemelor si de a iesi din situatiile de criza;
- abilitati de comunicare intre parteneri;
- e$istenta unor institutii sociale care ofera protectie si suport;
- introducerea in legislatie a unor reglementari care spri"ina victima si sanctioneaza
agresorul.
Factori de risc:
- mentalitate traditionala care sustine superioritatea masculine in raport cu cea feminina;
- acceptarea violentei la nivel social;
=
- toleranta femeii fata de violenta;
- dependenta materiala a sotiei fata de sot;
- nivel de trai scazut;
- nivel educational scazut;
- dependenta de alcool<droguri a partenerului;
- e$istenta unui trecut agresiv in familia de origine;
- stima de sine scazuta a femeii;
- dorinta partenerului de a detine autoritatea si controlul in familie;
- gelozia si e$istenta unor relatii e$tracon"ugale;
- lipsa unui loc de munca, soma"ul;
- e$istenta unor afectiuni psi%ice ale partenerului.
Este important de mentionat faptul ca niciunul din factorii de risc enumerati, luati in
mod separat, nu constituie o cauza a violentei in familie. 9iolenta domestica apare in urma
corelarii<cumularii mai multor factori de risc care furnizeaza declansarea conflictelor intre
parteneri.
#. $fectele violentei conugale
*ercetatorii estimeaza ca e$ista un risc mare care ca femeia sa fie victima a violentei
n cuplu, atunci, cnd, att femeia, ct si partenerul sau au fost martori sau victime ale
abuzului n copilarie. De asemenea, specialistii apreciaza ca e$ista un risc crescut ca baietii
care au fost martori la violenta sa dezvolte la maturitate comportamente violente, iar fetele
sa devina victime ale violentei n cuplu.
(rin violenta asupra copilului ntelegem faptul ca parintii sau cei ce au copil n ngri"ire l
e$pun unui comportament abuziv emotional, fizic sau se$ual. +ri l negli"eaza ntr-att nct
sanatatea fizica sau emotionala si dezvoltarea acestuia sunt n pericol.
%iolenta domestica are efecte devastatoare asupra femeii. Dupa unii specialisti se
delimiteaza doua categorii de victime ale unor evenimente traumatice#
@ primare care sufera direct de pe urma evenimentului-victima primara este persoana
abuzata fizic sau se$uala, persoana bolnava care nu este dusa la medic, adolescentul
denigrat pe nedrept de dascal n fata prietenilor sai, soldatul ranit n razboi, individul nc%is
ntr-un lagar de concentrare etc.
@ secundare care asista la ntmplari de natura traumatica, exercitate asupra unor
persoane ndragite, prieteni sau chiar necunoscuti-victime secundare sunt persoanele care
sunt martori ai violentelor din familie sau din afara ei ,cnd, de e$emplu un copil asista la
bataia crunta la care este supusa mama sa); n acest caz reactia persoanei este traumatizanta,
comparabil cu ale celor din situatia de victima primara.
*teva din categoriile de tulburari care pot deveni cronice la persoanele victime ale
violentei si care pot ngreuna adaptarea n continuare la sarcinile zilnice ne spune !aria
Bot% - >zamos5ozi#
- tulburari de somn, datorita cosmarurilor sau a gndurilor recurente, care mpiedica
persoana sa se odi%neasca;
- probleme de memorie, amintiri obsesive, declansate de senzatii vizuale, auditive sau
olfactive care fac ca victima sa retraiasca evenimentul traumatic al abuzului;
- probleme de concentrare desfasurarea activitatilor de fiecare zi;
1
- tulburari de afect, de tip an$ietate, labilitate crescuta, an$ietate generalizata, panica, fobii,
impulsivitate, crize de plns;
- gnduri de suicid, care sugereaza victimei ca nu mai merita sa traiasca;
- comportament obsesiv, compulsiv, prin care victima se simte constrnsa sa comita anumite
actiuni, fara sa se poata mpotrivi;
- tulburari de tip disociativ, de pierdere a contactului cu realitatea si alunecarea in planul
imaginativ;
- comportament se$ual reactiv, tulburari de se$ualitate.
&oate aceste consecinte sunt adesea cunoscute de victima adulta si cu toate acestea, ea
decide sa pastreze relatia cu agresorul, sub "ustificarea ca nu are ce sa faca, nu are unde sa se
duca.
Violenta n familie nu este doar o problema domestica fata de care femeile trebuie sa &si
asume responsabilitatea. Aceasta este o realitate care se extinde dincolo de familie'
fiind continuta de toate valorile si institutiile societatii.
0
(uprins
1.Definirea violentei domestice))))))))))))))).)))) 1
2. Forme ale violentei domestice )))))))))).)))))))). 3
3. Factori cauzali ai violentei domestice )))))))))))))).) #
#. $fectele violentei conugale)))))))).))))))))))).. *
+.(uprins ))))))))))))..))))))))))))))). 1,
-..ibliografie)))))..))))))))))))))))))))) 11
.G
.ibliografie
..!ertus .,>tudiu despre drepturile umane ale femeilor, Ed. *%isinau, 'GGD.
'. 4iddens A., >ociologie , ed. AFF, ;ucuresti, 'GGG.
C. !iroiu !., (olitici ale ec%itatii de gen., 4%id pentru nvatamntul universitar din
Europa *entrala si de Est, Ed. (oliteia - >7>(A, ;ucuresti, 'GGC.
6. A783E!, *%isinau, octombrie 'GG'.
D. Del !artin and Bo? !., citat de Fassus (., n De la violence con"ugale a la
violence parentale, Ed. Eres, Bamon 9ille >aign - Agne, 'GG..
E. Bot% - >zamos5ozi !., *opii si femei victime ale violentei. , Ed. (resa *lu"eana,
*lu" - 7apoca, 'GGD.
=. BJdulescu >. >ociologia Ki istoria comportamentului se$ual 2deviant. ;ucureKti,
Ed. 7emira, .00=.
1. ;odrug-Fungu 9. 9iolenLa prin prisma gender. *%iKinJu# *E A>!, 'GGC.
..