B BACOVIA ACOVIA - - CEL CEL MAI MAI IMPORTANT IMPORTANT POET POET SIMBOLIST SIMBOLIST ROMN ROMN

Bacovia este unul dintre marii oeti ori!inali de dua Eminescu"desre

manierismul estetic de#inind atmos#era cunoscuta $n istoria literara su% numele de
bacovianism au vor%it toti marii.&asim in oera lui &eor!e Bacovia 'seudonimul lui
&eor!e Vasiliu( in#luente din E) Poe si din sim%olismul #rance* + Rollinat, La#or!ue,
Baudelaire, Verlaine - rin atmos#era de nevro*a, !ustul entru satanic, ideea mortii,
cromatica si redilectia entru mu*ica) &) Bacovia este oetul toamnelor de*olante, al
iernilor ce dau sentimentul de s#.rsit de lume, al caldurilor toride, $n care cadavrele
intra $n descomunere, al rimaverilor iritante si nevrotice 'Lacustra, Cutor, Nervi
de rimavara, /ecem%rie() Cadrul este orasul de rovincie, cu arcuri solitare, cu
#an#are militare, cu ca#enele sarace, curinse $ntr-o realitate demorali*ata ) Alaturi de
#i!urile roiectate e acest #undal + coii si #ecioare tu%erculoase, o alida muncitoare,
oetul insusi, ratacind #ara sens, #ac.nd !esturi a%surde, devin personaje + toamna,
somnul, l.nsul, !olul, #ri!ul, tristetea, ume*eala, raceala, nevro*a, rimavara )
Bacovia $ncee rin a evoca orasul de rovincie somnolent, amantii care
mer! la !radina sa asculte #an#ara militara, v.ntul care oarta rin iata de*olata
hrtii si frunze de-o valma - lictisul rovincial, cu alte cuvinte Ce trista opera cnta
/ Fanfara mmilitara / Trziu n noapte, la gradina / !i tot orasul ntrista fanfara
militara. // "lngeam, si rataceam pe strada / #n noaptea vasta si senina $ // !i-att
de goala era strada - / %e-amanti gradina era plina $ catedrala ce se ridica este toate
$mun!.nd cu tru#ie cerul, $n vreme ce coacii se scutura de #run*e + !e uita n zari
catedrala, / Cu turnu-i sever si trufas $ / &radina orasului plnge / !i-arunca
frunzisu-n oras // ' toamna metalic s-aud / &ornistii, n fond, la cazarma. Peisa0ul
samanatoristilor, c.mul, vitele, talan!ile, .cla toamnei rin live*i este re*ent si $n
oe*ia lui Bacovia + '-n zori, e frig de toamna, / !i ct cu ochii vezi / !e-ncolaceste
fumul / !i-i pcla prin livezi. // (asuna, trist, de glasuri,/ Cmpiile pustii, - / !i pocnet
lung, si chiot / !e-aude-n deal la vii. // C-un zmeu copii alearga, / Copil, ca ei, te
vezi / !i plngi si-i frig de toamna / !i-i pcla prin livezi.
/ar $n ast#el de ima!ini ale tristetii rovinciale, Bacovia $si #ace cur.nd o
atmos#era rorie, $ntemeiata nu ur si simlu e sentimentalism ca la /emostene
Bote*, ci e o de*or!ani*are su#leteasca) Ast#el, melancolia devine de*nade0de,
lictisul - su#erinta ) Ce e dintr-o data %acovian sunt nervii + )rasul luminat electric /
%adea fiori de nebunie - / 'ra o nopte de septembrie, / *tt de rece si pustie + Poetul
evoca din ce $n ce mai insistent vremea de plumb, toamna cu loi ce cad, e case si $n
su#let + %a, ploua cum n-am mai vazut .. / !i grele talangi adormite / Cum suna sub
suri nvechite + / Cum suna n sufletu-mi mut / )h+ plnsul talangii cnd ploua +
Ploaia e t.r.itoare, de o monotonie care da nevro*e) Toamna e anotimul #ti*icilor + '
toamna, e fosnet, e somn / Copacii, pe strada ofteaza $ / ' tuse, e plnset, e gol
!i-i frig, si bureaza . La Bacovia, %oala se transmite amur!ului, #run*elor, arcului
devastat, #atal + ,ncat de cancer si ftizie / "atat de rosu, carne-vie.
Pe stra*i, amantii mai %olnavi, mai tristi, fac gesturi ciudate , un ne%un racneste $n
!radina u%lica , un palid visator s-a mpuscat " oamenii mer! ca-n vis vor%ind
sin!uri) Ast#el s-a instalat o stare seci#ica, si anume delirul + "e drumuri delirnd, /
"e vreme de toamna, / ,a urmareste-un gnd / Ce ma ndeamna - / %ispari mai
curnd + Poetul #ace !esturi #ara nici un #el de sens + #n casa iubite de-ajung / 'i
zgudui fereastra nervos,/ !i o chem ca sa vada cum ploua / Frunzisul n trgul
ploios . // %ar iata si-un mort evreiesc .. / !i ploua, e moina, noroi / #n murmure
stranii semite / ,-ajung si eu n convoi. // !i nimeni nu stie ce-i asta . Sentimentul
dominant e de totala incomunicare) Poetul trece *adarnic e su% #ereastra iu%itei +
)rasul doarme ud n umezeala grea. / "rin zidurile astea, poate, doarme ea - / Case
de fier n case de zid, / !i portile grele se-nchid . / .n clavir nga-ncet la un etaj, /
.mbra mei sta n noroi ca un trist baraj - // !tropii sar, / /inge zoios$ / 0a un geam,
intr-un pahar, / ) roza galbena se uita n jos .
Sim%olismul oetului e acela din traditia sum%ra a %audelarismului, care a
c.ntat loaia insinuata, rece, rovincia, ur.tul #une%ru, monotonia %ur!1e*a, tristetea
autumnala + "loua, ploua, ploua / 1reme de betie / !i s-asculti pustiul / Ce
melancolie+
"loua, ploua, ploua $ %a, ploua cum n-am ami vazut / !i grele talangi adormite,
Cum suna sub suri nvechite + Cum suna n sufletu-mi mut + // )h, plansul talangii
cnd ploua + Prototiii lui Bacovia sunt Roden%ac1, Rim%aud si Verlaine ) Cadavrele
intrate $n utre#actie sunt o reminescenta din Baudelaire, iar toamnele insalu%re, tusea
si #ti*ia vin de la 2ules La#or!ue, care se are ca avea tu%erculo*a ' ' toamna, e
fosnet, e somn, / Copacii, pe strada, ofteaza $ / ' tusa, e plnset, e gol $ .n bolnav
poet, atacat / !e plimba tusind pe la geamuri - / ) fata, prin gratii, plngnd, !e uita
ca luna prin ramuri2 Tema lictisului duminical si rovincial e mai utin de*voltata
de oet) 3miditatea luviala de la Roden%ac1 ia la Bacovia asecte in#ernale si se
o%serva o adevarata teroare de aa trista, ostila, care contaminea*a tot, un sentiment
#i*ic de insalu%ritate + Trie ploaia / /u-i nimeni pe drum - / "e-afara de stai /
Te-nabusi de fum $ /u e nimeni ploua plnge o cucuvaie / 1ai, e ora de-
altadata, umbre ude se-ntretaie/ !i-n curentul unui gang atipesc, plin de ploaie .
Ploaia si ninsoarea nelinistesc rin durata si imensitate + ' noapte uda, grea, te-neci
afara $ "loua, ploua, ploua / 1reme de betie - / !i s-asculti pustiul / Ce melancolie + /
"loua, ploua, ploua $ !i toamna si iarna / Coboara amndoua - / !i ploua si
ninge / !i ninge si ploua .
*fara ninge prapadind $ /inge secular $ /ingea grandios n orasul vast cum nu
mai este, / /ing la cinematografe grave drame sociale, "e cnd vntul hohoteste-n
bulevarde glaciale .
Penetratia ume*elei este tot, atmos#era cetoasa , cr.smele umede, murdare,
*iduri vec1i ce se d.r.mau, eretii u*i si #ri!ul, un mort evreiesc e loaie , o #ata
$n!roata e loaie, toate acestea s#.rsesc rin a da nervi, rin a e4asera) Isteri*ati,
%olnavii racnesc la loaie + !i ce enervare pe gnd + / Ce zi primitiva de tina + / )
bolnava fata vecina / (acneste la ploaie rznd .

Poe*ia /octurna e4rima starea su#leteasca a citadinului nelocali*at + Fug
ratacind n noaptea cetatii, / #n turn miezul noptii se bate rar, / ' ora cnd cade
gndul amar / Tacere .. e ora lasitatii // Te pierzi n golul singuratatii, / ), suflet
al meu, de lume fugar, / ' ora cnd "etru plnge amar / *sculta e ora lasitatii )
Bacovia a scris mu*ica si si-a scris versurile dupa strunele vioarei , iar $n urmatoarele
versuri se #ace re#erirea la imitatia cadentei unui mars #une%ru /ingea bogat 3 sitrist
ningea 3 era trziu / Cand m-a oprit 3 n drum, la geam clavirul$ / !i-am plns la
geam, si m-a cuprins delirul - / *mar, prin noapte 3 vntul 3 fluiera pustiu . La un
moment dat, Bacovia a#irma ca #iecarui sentiment ii coresunde o culoare ) 4 "ictorul
nrebuinteaza n mestesugul sau culorile - alb, rosu, violet. 0e vezi cu ochii. 'u am
ncercat sa le redau cu inteligenta, prin cuvinte. Fiecarui sentiment i corespunde o
culoare. *cum, n urma m-a obsedat galbenul, culoarea deznadejdei. %e aceea
ultimul meu volum poarta titlul !cntei galbene 2. &eor!e Bacovia re#era deci
culorile $nc1ise, sum%re - ne!ru, violetul, !riul dar si e cele desc1ise cum este al%ul ,
!al%enul, etc)
ne!ru si al% + Copacii albi, copaci negri / !tau goi, in parcul solitar $
Cu pene albe, pene negre $ !i frunze albe frunze negre .
Vi*iunea coaci al%i 5 ne!ri si #run*e al%e 5 ne!re are un caracter ireal 'aare aici
motivul cromatic( )
al%ul + C.mia al%a - un imens rotund - 5 V.slind, un cor% $ncet vine din #und ,
Taind orizontul diametral )
Copacii mari si ninsi par de cristal .
Imerec1ind ritmica mu*icei si sen*atia de !randoare, el ne da rivelisti
#antomatice de valsuri $n al%, ast#el amintind de te1nica vaoroasa a lui /e!as
ne!ru + Carbonizate flori, noian de negru .. / !icrie negre, arse de metal, 1esminte
funerare de mangal, / /egru profund numai noian de negru .4ne!ru 6 ima!inea
mortii(
3n sim%ol al $ntunericului si al mortii este corbul + ), corb + Ce rost mai are un suflet
orb , Ce vine singur n pustiu - / Cnd anii trec cum nu mai stiu. / ) corb + / Ce rost
mai are un suflet orb
violetul + care caracteri*ea*a,mai ales in *ilele de toamna,ausurile de soare)Ca sa
transcrie sentimentul tristetii s#asietoare, oetul ii asocia*a !al%enul,culoarea
maladivului si al de*nade0dii)
Poe*ia lui &eor!e Bacovia nu este numai un rodus or!anic al unei
sensi%ilitati maladive , lisita de retorica si de atetic 'Pomiliu Constantinescu()
Bacovia $si comune ca si Ale4andru Macedons7i o masca " $si #ace din su#erinta un
stil, o conventie) Poetul se 0oaca e sine, ca si Minulescu, dar entru a se e4rima)
Bacovianismul e o 1aina de teatru, o ro*a atetica) Nu ascultam con#esia uni %olnav,
ci vedem o unere $n scena, oetul desrin*.ndu-se e #ondul universului caruia i-a
dat viata ca un ersona0 )