Sunteți pe pagina 1din 2

Alexandru Lapusneanul

( rezumat )


Nuvela istorica Alexandru Laspusneanul de C. Negruzzi apare in 1840 si
se incadreaza tematic in categoria lucrarilor inspirate din istorie, pe linia
recomandarilor pe care ogalniceanu le !acea in cunoscuta Introductie la Dacia
literara.
"esi literatura romana se a!la, pe atunci, in plin proces de !ormare,
Alexandru Lapunseanul este cea mai valoroasa nuvela istorica, neintrecuta pana
acum.
#ursa de inspiratie a constituit$o Letopisetul Tarii Moldovei de %rigore
&rec'e, capitolul Cand au omorat Alexandru Voda 47 de boiari. (n cateva pagini
sunt concentrati cei cinci ani (1)*4$1)*+) al celei de a doua domnii a lui voda
Laspusneanul in ,oldova. -rivita in pro!unzime si in esentialitatea ei stricta,
nuvela inc'ide idei si categorii existentiale care o scot din limitele temporale,
asigurandu$i perenitatea. "estin, /ina, -edeapsa, 0ascumparare.
#tructural, nuvela este alcatuita din patru capitole, cu tot atatea motto$uri.
Daca voi nu ma vreti, eu va vreu
Ai sa dai sama, doamna!
Capul lui Motoc vrem
De ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu
Compara1ile cu patru acte ale unei drame si stra1atute de puternicul
con!lict intre domn si 1oieri, cele patru capitole ar putea !i rezumate ast!el.
-ierzandu$si tronul in prima domnie din pricina tradarii 1oieresti,
Lapusneanu se intoarce cu oaste otomana, 'otarat sa si$l reia. (n apropiere de
2ecuci, este intampinat de postelnicul /everita, vornicul ,otoc, spatarul
#pancioc si #troici care il s!atuiesc sa se intoarca deoarece poporul nu$l vrea.
0aspunsul lui Lapusneanu este memora1il. Daca voi nu ma vreti, eu va vreu
"# si daca voi nu ma iubiti, eu va iubesc pre voi si voi mer$e ori cu voia, ori %ara
voia voastra. Cunoscator al sla1iciunilor omenesti, prevazator si viclean,
Lapusneanu le da drumul celorlalti 1oieri, pastrandu$l pe ,otoc, caruia ii spune.
Te voi cruta caci imi esti trebuitor, ca sa ma mai usure&i de vlastamurile
norodului' (unt alti trantori de care trebuie curatit stupul.
(n capitolul al doilea, gandurile de raz1unare ale voievodului prind viata.
cetatile sunt arse, 1oierii sunt ucisi la cea mai mica $reseala dre$atoreasca, la
cea mai mica plan$ere ce i s)arata. -rivelistea sangeroasa a capetelor
spanzurate la poarta cetatii domina em1lematic capitolul al doilea. (ntr$una din
zile, o vaduva al carei 1ar1at !usese ucis de curand o opreste pe strada pe
doamna 0uxanda cerandu$i sa intervina pentru a se curma varsarea de sange.
Ai sa dai sama, doamna! "# ca lasi pre barbatul tau sa ne taie parintii, barbatii
si %ratii. (nspaimantata, 0uxanda incearca sa intervina pe langa sangerosul ei
sot caruia ii marturiseste ca ii este !rica. Lapusneanu ii promite un leac de %rica'
Capitolul al treilea este centrat pe momentul culminant al actiunii. uciderea
celor 43 de 1oieri. Aceasta este pre!atata de sosirea domnitorului la mitropolie,
unde, disimulant, acesta tine o desantata cuvantare prin care$si cere iertare,
totul inc'eiandu$se cu invitarea 1oierilor la un ospat, la curtea domneasca.
#pancioc si #troici, presimtind prime4dia, !ug in -olonia. La s!arsitul ospatului,
con!orm unui scenariu alcatuit initial cu sange recem 43 de 1oieri sunt ucisi de
catre le!egiii domnitorului deg'izati in servitori. (n timpul macelului, Lapusneanu
luase pe Motoc de mana si se trasese lan$a o %ereastra desc*isa, de unde
privea macelaria ce incepuse' +l radea, iar Motoc, silindu)se a rade ca sa placa
stapanului, sitea parul &burlindu)i)se pe cap'
(ntre timp, multimea se adunase la porti si ameninta sa intre in curte.
(ntre1ati de armas ce vor, oamenii cer capul lui Motoc pe care Lapusneanu li$l
da pentru ca sunt prosti, dar multi. "in capetele mortilor, asezate dupa rang,
crudul Lapusneanu !ace o piramida pe care i$o arata doamnei ca leac de %rica.
/azand privelistea, 0uxanda lesina in timp ce domnul exclama. -emeia, tot
%emeie, "# in loc sa se bucure, ea se sparie!.
(n capitolul al patrulea este evocata moartea domnitorului. 0etras in
cetatea 5otinului, se im1olnaveste de lingoare si cere sa !ie calugarit, dar isi
revine si ameninta. 0uxanda ii da sa 1ea otrava aduse de #pancioc si #troici,
punand ast!el capat unei domnii tiranice si sangeroase.
(n nuvela se im1ina, intr$o reusita sinteza, trasaturile a trei curente literare.
clasicismul (ec'ili1rul compozitiei, evolutia con!lictului, mesa4ul, economia de
mi4loace, realizarea unor caractere, atitudinea detasata a autorului), romantismul
(antiteza angelic$demonic, culoarea de epoca, surse de inspiratie, persona4ul
principal alcatuit din contraste tari, accentuarea unor trasaturi) si reaslismul
(caracterul pictural al unor scene, imaginea multimii din capitolul al treilea).
Cu un exceptional talent artistic, autorul a im1inat in nuvela un ascutit simt al
istoriei cu taina patrunderii psi'ologice.