POMPA DE CALDURA SOL-APA.

CALDURA PAMANTULUI

Pompa de cldur sol-apa este o Pomp de cldur foarte rspndita
comparativ cu cea apa-apa si are ca "sursa rece" cldura solara acumulata in
straturile superioare ale Pamatului. Practica a artat si teoria a confirmat, ca
ncepnd de la o anumita distanta in sol (cca15m), temperatura rmne relativ
constanta , cu fiecare 30m in adncime temperatura crescnd doar cu cca. un rad
!elsius. "aca suntem interesa#i doar de straturile superficiale, pn la adncimea de
ma$. %00-%50 m, putem vor&i de o temperatura cuprinsa intre '-1( rade !elsius.
Pentru o Pomp de cldur sol - ap aceasta temperatura este ideala pentru
producerea eneriei termice .Pomp de cldur poate func#iona doar daca
temperatura "sursei reci" (deci a solului) nu dep)e)te %'-30 rade !elsius (cea
minima fiind in *ur de '+ !) Peste aceasta temperatura Pomp de cldur sol - apa, si
in eneral orice Pomp de cldur, nu mai poate fi utili,ata. -cela)i lucru este vala&il
si la temperaturi mai mici de cca. '+ !.
Pentru a evita posi&ilele confu,ii pe care unii dintre noi ar putea u)or sa le
fac atunci cnd se vor&e)te de eneria eotermala a Pamatului, va pre,entam
structura temperaturilor in profun,ime, spre !entrul Pamatului.
-cest uria) poten#ial eneretic aflat la mii de /m adncime nu face o&iectul
folosirii Pomp de cldur. !ldura necesara func#ionarii acestora se e$trae doar
din straturile superioare (care sunt ncl,ite, de fapt, de la 0oare) si, a)a cum am
specificat, temperatura la care se folosesc Pomp de cldur sol apa este intre cca.
'+ ! si 30+ ! .1olosirea Pomp de cldur in cooperare cu i,voare eotermale de
mare adncime, ce au temperaturi de mii de rade ! ( aceste i,voare numindu-se si"
i,voare de roca fier&inte") este posi&ila doar dup ce acestea din urma au pierdut
poten#ialul si au a*uns la temperaturi compati&ile cu func#ionarea unei Pomp de
cldur.
0c2ema de principiu a unei instala#ii de recuperare a cldurii din straturile de
mare adncime (roca fier&inte) ale Pamatului si transformarea ei in enerie electrica
si enerie termica de ncl,ire.
Preci,rile de mai sus au fost fcute in scopul evitrii confu,iilor care apar de
o&icei in discu#ii leate de cldura eotermala a Pamatului. 3ucrurile se vor putea
u)or lamuri daca se face preci,area de la nceput despre ce straturi ale Pamatului
vor&im. despre straturile superioare (ma$. %50m) sau despre straturile inferioare (mii
de /m).
4n straturile superficiale ale Pmntului situa#ia sta in felul urmtor.
!aptarea "sursei reci" la Pomp de cldur 053- -P- se poate face .
cu captatoare plane - nropate la cca. 1-1.5 m (se mai pot folosi captatoare
su& forma de spirala sau /unette)
cu sonde de adncime - ce pot a*une de la 50 la 100m (in ca,uri speciale pot
a*une si la %50m)
cu vapori,are directa dispusa in captatoare plane din cupru
0istemele de captare din sol mai sunt numite si sisteme cu "&ucla nc2isa".
POMP DE CLDUR CU CAPTATOARE PLANE
6n astfel de sistem se poate folosi in situa#ia in care dispunem de spa#iu
suficient in *urul o&iectivului pe care dorim sa-l ncl,im cu o Pomp de cldur.
7ecesarul de spa#iu e$terior este cca. du&lu fata de suprafa#a locui&ila
ncl,ita (la o nl#ime de ma$. 3m). 0pa#iul se mic)orea, propor#ional cu
m&unt#irea anvelopei termice a cldirii.
8$emplu. pentru o cldire de %00mp a crei i,ola#ie e$terioara este clasica (nu
con#ine elemente speciale de i,ola#ie cum ar fi. i,ola#ie e$terioara cu stiropor,
eamuri u)i termoi,olante, etc.) este necesar un spa#iu e$terior pentru captatoarele
plane de cca. 900mp. -ceea)i cldire cu i,ola#ia m&unt#ita poate avea un necesar
de spa#iu pt. captatoare de 300mp sau c2iar mai mic in ca,ul reali,rii unei :case
eficiente; (casa cu consum redus de enerie).
3a dimensionarea captatoarelor plane se tine cont &inen#eles si de calitatea
solului. 7u se pot amplasa asemenea sisteme pe sol stncos.
Puterea specifica de e$traere a cldurii.
sol uscat necompactat 10<=mp
sol compact umed %0-30<=mp
sol ud nisip si pietri) 90<=mp
>aterialul din care sunt reali,ate captatoarele este polietilena. !ircuitul se
nroap la 1-1.5m in sol, suprafa#a de pmnt superioara captatoarelor pu#ind fi
cultivata.
!ircuitul captatoarelor este umplut cu solu#ie antiel (licol) pentru a se evita
ivrarea sistemului.
-vanta*ele sistemului. fia&il, simplu de reali,at, investi#ie relativ mica, !5P
relativ ridicat.
"e,avanta*ul principal al sistemului este necesarul ridicat de spa#iu si faptul ca
nu poate fi amplasat pe orice sol.
POMP DE CLDUR CU SONDE DE ADINCIME (sau VERTICALE)
0istemul se pretea, acolo unde nu dispunem de spa#iu suficient in *urul
construc#iei.
3a dimensionarea sondelor se tine cont si de calitatea solului. Practic, daca nu
e$ista prevederi leale speciale, fora*ele se pot e$ecuta pn la %50m. 4n eneral
sondele de adncime se forea, la100m iar in ca,ul ca nu sunt condi#ii la 50m.
Puterea de extragere a cldurii cu sonde de adncime
sedimente uscate. 30<=ml
arde,ie &a,alt 55<=ml
piatra densa cu conducti&ilitate termica ridicata. '0<=ml
sol cu circula#ie puternica a apei freatice. 100<=ml
"istanta dintre sonde este de minim 5m.
UT!LA" DE #ORA"
0istemul cu sonde verticale are acela)i principiu la &a,a cu cel al captatoarelor
plane.
!a avanta*e. fia&ilitate ridicata, nu ocupa spa#iu mare, !5P ridicat (avnd in vedere
ca "sursa rece" este mai" calda" ca in ca,ul captatoarelor plane), nu necesita
apro&ri speciale de mediu.
"e,avanta*e. investi#ie mai mare, necesita utila*e speciale, personal &ine pretit in
e$ecu#ia lucrrii.
POMP DE CLDUR CU VAPORIZARE DIRECTA.
3a sistemul cu vapori,are directa nu mai e$ista un circuit separat de captare,
circuitul aentului friorific avnd rolul de circuit de captare, fiind nropat direct in
sol, devenind captatorul "sursei reci".
-cest circuit "direct" este reali,at din #eava de cupru fr suduri si cu un
man)on de protec#ie din polietilena. !ircuitul se nroap la cca. 1-1.5m si se a)ea,
pe un pat de nisip.
-vanta*ele sistemului sunt. !5P foarte ridicat, fia&ilitate mai mare fata de
sistemul cu captatoare plane, se mic)orea, suprafa#a ocupata de captatoare fata de
sistemul cu captatoare plane.
"e,avanta*e. este limitata pla*a de putere (astfel de sisteme in momentul
actual nu dep)esc 30-50/<).
!a si in ca,ul captatoarelor plane la dimensionare se tine cont de calitatea
solului.
6n sistem cu totul oriinal si cu avanta*e suplimentare in func#ionare, este
sistemul 786?- care are un sc2im&tor de cldura intermediar, un sistem electronic
de relare a tura#iei compresorului func#ie de sarcina, iar aentul friorific ?90@!
este nlocuit cu a, lic2efiat (propan).
Prin dimensionarea adecvata a compresorului se o&#ine un sistem cu
performanta foarte ridicata si cu un nalt rad de fia&ilitate. 5 consecin#a directa a
acestor avanta*e este reducerea spa#iului necesar captrii cu cca. 15-%0A si implicit
mrirea pla*ei de putere. 1unc#ionarea lina a compresorului mre)te su&stan#ial
durata de func#ionare si duce la cre)terea randamentului Pomp de cldur. -ceste
sisteme dep)esc orice a)teptri a*unnd la un !5P aproape de @ cu func#ionarea
in reim de tura#ie redusa si ecart minim de temperatura. 0e va mai de,&ate acest
su&iect.
6n avanta* ma*or al sistemului 786?- este si faptul ca Pomp de cldur este
amplasata in e$teriorul casei intr-o cutie speciala din fi&ra. 7u ocupa spa#iu, nu
produce ,omot.
POMP DE CALDUR APA - APA
0istemul apa-apa este numit si sistem de captare cu $ucla desc%isa& Bite,a de
curere a apei prin vapori,ator nu tre&uie sa dep)easc '&(m)s
Bor&im despre Pomp de cldur care poate reali,a cel mai ridicat !5P dintre toate
Pomp de cldur la care ne referim. 6n astfel de sistem apa-apa poate a*une u)or
la un !5PC5 si c2iar l poate dep)i daca este &ine reali,at si corect dimensionat. "e
asemenea poate furni,a puteri impresionante a*unnd la mii de /<, pe o sinura
unitate sau cuplnd mai multe unit#i de putere mai mica.
!u toate acestea, pana la ora actuala, cel pu#in in 8uropa, nu este cea mai
rspndita Pomp de cldur.
>otivele sunt mai multe.
calitatea apei tre&uie sa ndeplineasc practic calitatea a*ei *ota$ile+
apa e$trasa din straturile freatice tre&uie rein*ectata in sol (pu#ul de in*ec#ie
tre&uie sa fie amplasat la min. 15m in aval fata de direc#ia de curere a apei in
pn,a freatica)
pentru fiecare /< termic instalat este necesar un volum minim de apa de
1(0litri=ora, adic 0.1(mc=ora (la min ' + !), de&itul tre&uind asiurat in orice
moment de pu#ul de e$trac#ieD.
in 68 e$ista relementari foarte stricte privind acest en de fora*e.

Calit,ile im*use a*ei -olosite ca sursa rece la o Pom* de cldur
conductii!itat" "!"ct#ica > 450 siemens/cm ( la temp. de 20
grade C)
$% < 10
c!o#id < 100 mg/l
su!&at < 50 mg/l
nit#at <100 mg/l
io'id d" ca#on !i"# a(#"si) < 5 mg/l
o'i("n < 1 mg/l
a*oniu < 2 mg/l
&i"# si *an(an < 1 mg/l
su!&it < 5 mg/l
c!o# !i"# < 5 mg/l
d"$un"#i 0
!u toate aceste conditii rele , Pomp de cldur apa-apa are un rol deose&it de
important in industrie sau in e$ploatarea la ma$imum a i,voarelor eotermale. -pele
re,iduale sau apele eotermale cu temp. ma$ime de %'-30 + ! pot fi cu succes
valorificate. 4n ca,ul apelor eotermale i,vorul poate fi multiplicat prin folosirea in
cascada a mai multor Pomp de cldur. 8vident se va tine cont de calitatea apei,
acest impediment putind fi evitat prin folosirea unor sc2im&atoare de caldura
adecvate (anticorosive).
Pomp de cldur apa-apa poate fi utili,ata si prin e$ploatarea apei din lacuri, fluvii,
ape de tunel, &ara*e (care au temperaturi E ' + !). 0i in aceste situatii calitatea apei
fiind esentiala. 1olosirea unor filtre corespun,atoare poate re,olva cu succes acest
impediment.
RAC!REA PA.!/A. 4n ca,ul utili,arii Pomp de cldur apa-apa este &ine de stiut ca
se poate folosi apa e$trasa din sol la racirea directa ( pasiva )a spatiilor. !osturile de
e$ploatare ale unui astfel de sistem sunt neli*a&ile (doar pompa de e$traere a apei
din put si pompele de recirculare). 8$ista, totusi si sisteme care fac e$ceptie.
POMP DE CLDUR AER-APA

Pom* de cldur aer0a*a cu modulul de aer in interior


Pom* de cldur aer0a*a cu modulul de aer in exterior&

!u toate ca Pomp de cldur aer Fapa are cel mai sc,ut !5P dintre toate
Pomp de cldur la care facem referire, ea este, alturi de Pomp de cldur sol-
apa, una dintre cele mai vndute Pomp de cldur din 8uropa.
0istemul aer-apa este un sistem relativ simplu de montat si nu necesita lucrari
speciale de amena*are ( spturi, fora*e, etc.)
"e,avanta*ul ma*or al sistemului este faptul ca nu poate func#iona monovalent
la temperaturi foarte sc,ute (ncepnd de la cca.-15+!).
-ceste Pomp de cldur pot func#iona &ivalent - paralel monoeneretic prin
folosirea unei re,istente electrice care intra in func#iune la temperaturi foarte sc,ute
( su& -15+ !). "atorita acestui fapt puterea de ncl,ire este limitata.
!u toate de,avanta*ele pre,entate Pomp de cldur aer-apa este e$trem de
utili,ata att la sistemele de preparare a apei calde mena*ere cat si la ncl,ire.
!ompania ermana .T!E1EL0ELTRON are o oferta speciala in acest sens. prin
cooperarea dintre *anouri solare si Pomp de cldur aer - apa se reali,ea, un
sistem ultraeficient de producere a apei calde mena*ere. -numite tipuri de Pomp de
cldur aer-apa marca 0G48H83-83G?57 au cuplate panouri solare si pentru
ncl,irea de iarnaI
-cest sistem aer - apa-poate fi utili,at pe scara mare si la ncl,irea piscinelor.
Pomp de cldur aer-apa are si capacitatea de a mprospta si raci aerul din
anumite ncperi in paralel cu producerea apei calde mena*ere. 0i aici 0G48H83-
83G?57 de#ine o lara varietate de modele de Pomp de cldur aer - apa
com&inate cu sisteme de aerisire si ventila#ie. -ceste sisteme se pretea, in special
la dotarea caselor cu consum sc,ut de enerie (case eficiente) sau la utilarea
caselor pasive (in interiorul site-ului ve#i si referiri la aceste construc#ii).