UNIVERSITATEA OVIDIUS

CONSTANTA
FACULTATEA DE DREPT I STIINE ADMINISTRATIVE
Aleea Universitii no!" Constana E#$ail% &re't()niv#ovi&i)sro
Tel*Fa+% ,-. -! /0-11. Site% 222)niv# ovi&i)sro*&re't

CURS DE
PSIHOLOGIE JURIDIC
Titular curs: Lect.univ.drd. Miaela Rus
! "##$ !
C)rs)l !
CULTURA SI DREPTUL
!!NORMELE SOCIALE SI NORMA 3URIDICA
!4VALORILE
Sociologia acorda o importanta aparte normelor , adica regulilor ce exista in
societate pentru a dirija comportarea membrilor ei .Normele pot fi formale sau
informale ,explicite sau implicite,prescriptive sau proscriptive.Ele sunt standarde si
practici proprii unei societati date ,ce reprezinta cai de gandire ,simtire si
comportare asteptate si cerute sau solicitate in anumite conditii specificate.Ele sunt
impuse ,in primul rand prin mijloace informale.In plus normele de comportare ne
spun cum trebuie sa reactionam si sa raspundem celor ce nu urmeaza normele
respective .De exemplu, noi suntem invatati ca nu trebuie sa mituim functionarii
publici- o norma de comportare.Noi suntem de asemenea invatati ce trebuie sa
facem , SA !AI DE"#A$A SA N %A&E!, daca descoperim pe cineva
mituind un functionar public-o norma reactiva.In fiecare societate exista reguli ce
dirijeaza comportarea.Ele sunt invatate in si prin procesul de socializare sau mai
precis prin procesul de institutionalizare. A institutionaliza ar pute fi definit ca
fiind procesul de trecere a unei societati dintr-o stare initiala intr-o stare finala , de
la starea de barbarism cand fiecare individ se conduce dupa propriile reguli la o
stare finala in care singurul conducator este sfanta norma de drept.Apare astfel
intrebarea referitoare la societatea romaneasca 'in care dupa cum putem cu totii
observa apare drama proastei constructii si mai ales a proastei implementari a
normei de drept-inegal aplicata ( )*+A,E %I +A#E &+NSIDE#A,A +
S+&IE,A,E A%-A,A IN S,A#E %INA-A ,SA D+A# NA &A#E A
DE*ASI, &.IN#I-E $A#$A#IS!-I/
In plus fiecare societate utilizeaza snctiuni pentru a intari regulile 'apare forta
coercitiva a statului materializata prin organe ce trebuie sa asigure implementarea
normei de drept(.
Sanctiunile pozitive sunt recompense pentru indivizii ce sustin regulile.
sanctiunile negative sunt pedepse pentru indivizii ce le violeaza.0iata sociala ,prin
urmare , este organizata 'sau structurata -patterned ( nu numai deoarece exista
norme , ci si in general , deoarece exista supunere fata de ele .*entru a exprima
toate acestea se foloseste conceptul de institutionalizare.El inseamna 'intr-o
definitie mai stiintifica( stabilirea unor modele de interactiune stabile,bazate pe
traditii, norme, ritualuri ,legi.Institutionalizarea face predictibila comportarea
sociala , definind comportarea ce se asteapta si care este considerata legitima , in
cazul unor statusuri si roluri sociale ' parinte, preot, angajat,etc...(
*utem spune ca ,in cursul unei zile, oamenii fac multe lucruri pe care nu le
doresc sa le faca si rezista sa faca multe lucruri ce ii tenteaza sa le faca.Supunerea
sau obedienta este un fenomen complex de care se leaga doua intrebari.*rima
dintre ele este fundamentala controlului social ) De ce se supun sau se conformeaza
oamenii normelor/ A doua este definitorie deviantei) De ce uneori oamenii nu se
supun sau se conformeaza normelor/
!4 VALORILE

In ultima instanta normele unei societati si,prin urmare , in mare masura si
legile ei ,sunt o expresie a valorilor ei-adica a unei idei impartasite social , cu
privire la ceea ce e bine , drept, frumos si de dorit.Diferenta dintre valori si norme
consta in aceea ca valorile sunt abstracte ,respectiv niste concepte generale ,in timp
ce normele sunt reguli de comportare sau linii de conduita destinate oamenilor
aflati in situatii particulare.
0alorile unei societati sunt importante deoarece ele influenteaza continutul
normelor ei .Daca o societate pretuieste educatia ,acordandu-i o inalta valoare
,atunci normele ei vor asigura scolarizarea generala a oamenilor.Daca ea va pretui
monogamia , atunci normele ei nu vor permite casatoria cu mai mult de un
partener in acelasi timp.In principiu ,in cele din urma , toate normele pot fi legate
de o valoare sociala de baza. Normele ce prescriu,in detaliu ,operatiunile
activitatii intr-un birou sau la o linie de asamblare a productiei ,reflecta , de
exemplu ,valoarea inalta ce o punem pe eficienta .Normele ce solicita unui student
sa fie mai politicos si mai formal in raporturile cu profesorii ,decat in raporturile
lui cu colegii ,oglindesc valoarea inalta de care se bucura in societate autoritatea si
invatarea .Norma ce solicita barbatilor sa poarte parul scurt ,reflecta valoarea ce se
acorda in unele societati masculinitatii'sau mai precis liniei clare de demarcatie
dintre masculin si feminin(.
Spre deosebire de norme, a caror existenta poate fi usor observata in
comportarea de zi cu zi a oamenilor ,valorile sunt ,deseori ,mult mai greu de
identificat.0alorile unei societati trebuie sa fie deduse din normele ei , astfel incat
analiza valorilor sociale se bazeaza intr-o mare masura pe interpretarile oferite de
cei ce observa realitatea sociala.
na dintre cele mai cunoscute incercari de a identifica valorile majore ale
societatii americane este aceea a lui #obin 1illiams
2
, ce a detectat un numar de
2
3Introduction to sociolog45 6 2778 6 b4 .arper-&ollins *ublis9ers, Inc.
:orientari valorice: de baza, exprimate in normele de comportare. Acestea sunt)
performanta si succesul, activitatea si munca, umanismul, eficienta si
pragmatismul, progresul, confortul material, egalitatea, libertatea, conformitatea,
stiinta si rationalitatea, nationalismul si patriotismul, democratia, individualismul si
superioritatea unui grup rasial sau etnic in raport cu altul. Este evident faptul ca
unele dintre aceste valori nu sunt in intregime concordante unele cu altele. !ulte
dintre ele au suferit, deja, anumite sc9imbari sau se afla intr-un permanent proces
de sc9imbare. + parte dintre ele sunt acceptate de unii americani si respinse de
altii. Este de asemenea foarte clar faptul ca lista lui #obin 1illiams nu epuizeaza
intreg domeniul de afirmare a valorilor. Alti sociologi, cum este de pilda, ;ames
.eslin
8
, au oferit liste diferite ale valorilor, existente in societatea americana.
Aceasta mentionand anumite valori de pe lista lui #obin 1illiams a adaugat,
totodata, educatia, religiozitatea, suprematia masculina, dragostea romantica,
monogamia, 9eterosexualitatea. Desi aceste analize asupra valorilor nu sunt total
convergente si se pot dovedi a fi imprecise, ele ofera, totusi informatii si clarificari
utile despre o cultura data si despre normele ce calauzesc comportarea oamenilor.
,otalitatea normelor si valorilor unei societati sau a unui grup de oameni
formeaza cultura acestora .Studiile sociologice dedicate culturii scot in evidenta
mai multe probleme deosebit de importante.
Curs nr.2
ANALIZA PSIHO-SOCIOLOGIC A ACTULUI INFRACIONAL

COMPLEXITATEA CAUZAL A FENOMENULUI INFRACIONAL
8
Idem
+ viziune coerent< asupra dinamicii =i interac>iunii elementelor ?ntregului
ansamblu de factori care concur< la producerea actului infrac>ional nu poate oferi
dec@t o concep>ie sistemica asupra conduitei =i manifest<rilor
psi9ocomportamentale.
An>elegerea apari>iei fenomenului infrac>ional =i al evolu>iei sale p?n< c@nd se
concretizeaz< ?n act infrac>ional, presupune apelarea la unele no>iuni =i concepte
apar>in@nd principiilor conexiunii =i determinismului
2
. An concordan>< cu pricipiul
conexiunii originea =idinamica fenomenului infrac>ional nu poate fi rezultatul unui
factor monocauzal si nici al mai multor factori, ci numai al interac>iunii dintre
ace=ti factor, care ?i d< configurarea =i care are un caracter obiectiv.
"rani>ele dintre posibilul =i imposibilul infrac>ional sunt relative, deoarece
evolu>ia st<rilor de manifestare are un caracterconcret =i reprezint< expresia
con>inutului intern =i al variabilit<>ii gamei care favorizeaz< ori suprim< unele
direc>ii.
Necesitatea fenomenului infrac>ional este modalitatea de existen>< ori de
manifestare a unor st<ri, propriet<>i, raporturi sau tendin>e criminogene,
circumscrise la nivelul factorilor biopsi9osociali, lua>i ?n interactiunea lor,
decurg@nd din natura intern< a acestora =i, ?n condi>ii constante, se desf<=oar< ca
inevitabilitate, intrBun anumit fel bine precizat.
%enomenul care precede =i provoc< producerea unui alt fenomen se nume=te
cauz< =i care, din perspectiv< criminologic<, are drept con>inut interac>iunea
factorilor factorilor biopsi9osociali ce determin<, ?n mod necesar, infrac>iunea.
&auza este condi>ia necesar< f<r< de care un anumit comportament nu s-ar
manifesta =i totodat< ea precedeaz< efectul fiind invariabil urmat< de acela=i efect.
2
Stanca , I. &ontribu>ii la studiul etiologiei infrac>ionalit<>ii juvenile, Ed. !in de Interne, $ucuresti, 2778
Efectul reprezint< fenomenul sau procesul care succede cauza =i a c<rui
producere estedeterminat< de aceasta. Intre cauz< =i efect se stabile=te un raport de
necesitate.
Dificultatea dezv<luirii rela>iilor cauzale ?n determinarea fenomenului
infrac>ional deriv< din faptul c< acestea se coreleaz< cu ?ntreaga re>ea a celorlalte
rela>ii prezente ?n structura =i dinamica sa. *entru facilitarea decel<rii lor,
indeosebi la nivelul faptelor penale concrete, teoreticienii =i practicienii sunt
preocupa>i de izolarea rela>iilor cauzale din universul rela>iilor posibile, oprindu-se
?ndeosebi la mobilurile =i raporturile pe care se fundamentez< latura subiectiv< a
infrac>iunii studiate. +rice infrac>iune devine astfel punctul de intersec>ie dintre
lan>urile cauzale care este, ?n acela>i timp, determinat si determinator , av@nd at@t
valoare de cauz<, c?t =i valoare de efect.
An etiologia infrac>ional< se ?mpletesc cauzele interne ce >in de natura
uman<, sicial< a persoanei =i cauzele externe ce vizeaz< diver=i factori culturali,
economici , juridici etc. *onderea, ?n cazul infrac>iunilor concrete, o de>in ?ns<
cauzele interne care au o importan>< specific< mai mare ?n raport cu cele externe.
Actul infrac>ional antreneaz< ?n grade diferite , practic toate structurile =i
func>iile psi9ice ?ncep@nd cu cele cognitiv-motiva>ionale =i termin@nd cu cele
afectiv-volitive, implicate fiind =i activit<>ile ca =i ?nsu=irile psi9ice.
8
%ACE-E A&,-I IN%#A&DI+NA-
*?n< la luarea 9ot<r?rii de a comite infrac>iunea, psi9icul infractorului este
dominat de perceperea =i prelucrarea informa>iilor declan=atoare de motiva>ii ale
c<ror polaritate se structurez< dup< modelul unor sinteze aferent 6evolutive,
servind deliber<rilor asupra mobilului comportamentului infrac>ional. An calitate de
8
Dumitrescu %. &urs de psi9ologie judiciar<, Ed. At9eneum, $ucure=ti, 2772
pas ini>ial al form<rii mobilului comportamental infrac>ional se situeaz< trebuin>ele
a c<ror orientare antisocial< este de o importan>< fundamental<, ?ntruc?t prin prisma
acestora se percepe situa>ia extern<.
An faza preinfrac>ional< se constituie premisele subiective ale s<v@r=irii
faptei, determinate at@t de predispozi>iile psi9ice ale f<ptuitorului, c@t =i de
?mprejur<rile favorizante cu valen>e declan=atoare. Aceast< faz< este marcat< de o
puternic< tensiune interioar< find evaluate in special condi>iile de risc precum =i
miza pus< ?n joc. &apacitatea de proiec>ie =i anticipare a consecin>elor influen>eaz<
?n mare m<sur< actul decizional.
%aza infrac>ional< propriu-zis< const< ?n apari>ia proceselor de analiz< =i
sintez< a datelor despre locul faptei =i de structurare a acestora ?ntr-o gam< de
variante concrete de ac>iune . *lanul de ac>iune ?n aceast< faz< are o reprezentare
mental<.
+dat< definitivat< 9ot<r@rea de a comite infrac>iunea, latura imaginativ< a
comiterii acesteia este sprijinit< de ac>iuni concrete cu caracter preg<titor. Astfel ?n
faza deliber<rii comportamentul infractorului este de expectativ<, dup< luare
9ot<r?rii acesta se caracterizeaz< prin activism,. ,recerea la ?ndeplinirea actului se
asociaz< cu tr<irea unor st<ri emo>ionale intense. -ipsa de control asupra
comportamentului ?n timpul oper<rii, o caracteristic< a unei activit<>i normale,
poate genera o serie de erori, lacune care ulterior, fiind exploatate, vor contribui la
identificrea autorului.
Elementul caracteristic psi9ologiei infractorului dup< s<v@r=irea faptei este
tendin>a de a se ap<ra, de a se sustrage identific<rii, ?nvinuirii =i sanc>iunii.
An faza a treia 6faza postinfrac>ional<- avem o serie de ac>iuni cu o
configura>ie foarte variat<, con>inutul s<u fiind determinat ?n mare m<sur< de
modul ?n care s-a desf<=urat faza anterioar<. &omportamentul infractorului ?n
aceast< faz< est reflexiv-ac>ional, ?ntreaga lui activitate psi9ic< fiind marcat< de
viziunea panoramic< a celor petrecute la locul s<v?r=irii faptei.
%uga de la locul unde s-a produs o infractiuni =i grija de a-=i procura un alibi
nu este un indiciu clar al culpabilitatii. Se cunosc cazuri c@nd persoane care
?nt@mpl<tor au asistat sau au descoperit o infrac>iune, nu r<m@n la locul faptei
pentru a nu fi suspectate sau citate ca martor. Asemenea comportare este tipic<
recidivi=tilor, care ?n urma antecedentelor penale ar fi u=or invinui>i.
In urm<rirea scopului, infractorii nu ezit< in a ?ntrebuin>a orice mijloc care
i-ar putea ajuta) minciuna, perfidia, atitudini variate pomind de la ideea de a inspira
comp<timire pentru nedreptatea ce li se face sau pentru situa>ia ?n care au ajuns
:sili>i de ?mprejur<ri: =i p@n< la arogan>< fa>< de anc9etator sau c9iar intimidarea
acestuia.
*rocesarea informa>iilor referitoare la evenimentele
petrecute, determin<, la nivel cerebral apari>ia unui focar de excita>ie maxim<, cu
ac>iune in9ibitorie asupra celorlalte zone, =i ?n special asupra celor implicate ?n
procesarea acelor evenimente care nu au leg<tur< cu infrac>iunea, iar la nivel
comportamental dominant< defensiv<.
C)rs)l nr1
TIPOLO5IA DELINCVENIAL6
Aspectele juridice ale delictelor nu se limiteaz< numai la
definirea, identificarea =i explicarea no>iunii =i structurii acestora, ci se extind =i
asupra g<sirii unor criterii certe de clasificare, ?n vederea depist<rii caracteristicilor
lor generale =i specifice.
Eua4
F
?ncadreaz< delincven>ii ?n patru categorii)
F
Eua4, ..&.-*atterns of delinGuent be9avior in .andbooH of juvenile delinGuenc4,Ed. ;o9n 1ile4, NeI JorH, 27KL
a( Nesocializat 'subsocializat(. Acesta este un grup
problematic pentru societale. Sunt cei care arat< c< nu vor s< se sc9imbe =i au cea
mai pesimist< prognoz< de adaptare.
b( Socializat 'socializatul agresiv(. Ace=tia manifest< o
buna rela>ionare fa>< de partenerul din rela>ia infrac>ional< 'furt, plasare de droguri
etc.(. *redomin<, in general, in mediile urbane aglomerate.
c( Deficit de atenie. *ersoanele ale c<ror comportamente
sunt susceptibile de a fi influen>ate de mediu, duc@nd la delincven>< ?n func>ie de
circumstan>e. Este vorba de o influen>< la nivelul patternului cognitiv =i la nivelul
tr<s<turilor de personalitate.
d(Anxietate-retragere. Eua4 considera anxietatea ca fiind
o motiva>ie a:comportamentului infrac>ional.
M clasificare a delictelor se poate face in func>ie de obiectul acestora
N
, mai
exact dup< valorile sociale lezate, disting@ndu-se) delicte contra patrimoniului
'public sau particular(, contra persoanei, autorita>ii, contra bunelor moravuri,
delicte economice, delicte contra siguran>ei institu>iilor de stat etc.
Alt< clasificare a delictelor se realizeaz< ?n func>ie de
elementele constitutive ale acestora)
2( Dup< latura subiectiv< 'delicte cu inten>ie sau din culp<, delicte cu
mobil =i f<r< mobil etc.(O
8( Dup< latura obiectiv< 'delicte comise prin ac>iune. delicte comise prin
inac>iune, delicte de rezultat, delicte de pericol etc.(O
F( Dup< num<rul de subiec>i 'delicte cu un singur
participant, delicte cu mai multi participan>i, ?n grup etc.(.
In func>ie de intensitatea delictelor de gravitatea
prejudicilor de modalit<>ile =i mijloacele de s<v@r=ire, acestea pot fi)
N
$anciu, D.-&ontrol social =i sanc>iuni sociale, Ed. .4perion PPI, $ucure=ti,2778
Qdelicte simple 'u=oare(, f<r< urm<ri sociale deosebite
'furtul necalificat, calomnia,insulta, cer=etoria etc.(O
Q delicte calificate, cu urm<ri negative mai pronun>ate, s<v@r=ite cu anumite
mijloace =i ?n anumite modalit<>i 'furtul calificat(O
Q delicte grave care pun ?n pericol via>a =i s<n<tatea
indivizilor, securitatea institu>iilor =i a statului 'asasinatul , genocidul ,pirateria
aeriana sau naval<, traficul de droguri(
%enomenul delincvent include dimensiuni =i aspecte diferite ?n func>ie de
s<v@r=irea, descoperirea, ?nregistrarea =i judecarea delictelor =i crimelor, dup< cum
urmeaz< .
R
a. Delincvena 'criminalitatea( real denumit< =i cifra
neagr< a criminalit<>ii. Ea cuprinde totalitatea actelor =i faptelor antisociale cu
caracter penal s<v@r=ite ?n realitate, indiferent dac< ele au fost descoperite =i
?nregistrate de institu>iile penale.
&riminalitatea reprezint< adev<rata dimensine a ilicitului penal, ?ns<
estimarea ei este aproape imposibil<, datorit< impedimentelor de natur< te9nico-
criminalistice, opera>ionale =i statisticeO
b. .Delincvena 'criminalitatea( descoperit, care cuprinde faptele s<v@r=ite
?n realitate =i care au fost depistate =i identificate de c<tre serviciile specializate. De
regul<, cifra delincven>ei descoperite este inferioar< celei reale, deoarece nu toate
delictele sunt descoperite =i nu to>i delincven>ii sunt identifica>iO unele delicte nu
sunt reclamate. altele, nu sunt ?nregistrate, altele sunt retractate c9iar de c<tre
victima etc.O
c. Delincvena 'criminalitatea( judecat, reprezint< acea
parte din delincven>a descoperit< =i ?nregistrat< de unit<>ile de politic care este
judecat< =i sanc>ionat< de instan>ele penale. 0olumul ei este mult diminuat, ?ntrucat
R
Idem
nu toate delictele descoperite ajung s< fie judecate. Astfel unele delicte sunt
gra>iate =i aministiate, altele nu mai sunt sanc>ionate datorit< ?mplinirii termenelor
legate de prescrip>ie, decesul delincventului etc.
CURS NR -
*SI.+-+"IA 0I&,I!EI
8.2 N+,INI DE 0I&,I!+-+"IE
Studiul fenomenului infrac>ional nu poate fi complet dac< nu avem ?n vedere
c< orice act infrac>ional aduce dup< sine =i apari>ia de victime. Domeniul =tiin>ific
care studiaz< victima este victimologia.
+biectul de cercetare =i ac>iune al victimologiei actuale, ca latur< a
criminologiei, se refer< la starea =i condi>ia unei victime individuale sau generate,
stare ce este confirmat< prin criterii identificabile ca suferin>< fizic<, moral< sau
material<. Aceast< stare rezult< din efectul =i consecin>ele unei forme de
agresiune
S
.
0ictimologia are o precis< delimitare ce opereaz< ?n cadrul raportului dintre
o form< de agresiune =i efectul unei consecin>e, confirmate de existen>a unei
victime =i a victimiz<rii ei.
0ictimologia este un concept rela>ional, ?n care tipurile de rela>ii nu sunt
numai simple =i directe, ci pot avea c9iar un caracter polimorf.
S
*iroz4nsHi,,.,Scripcaru, ". & $erlescu, E.!., Psiopatologie relaional, Ed. ;unimea, Ia=i, 277S
Analiza si cunoasterea rolului pe care il ocupa victima in activitatea
infractionala si in cea juridica, contribute la formularea unor recomandari
preventive si autoprotective in raport cu pericolul victimiz<rii.
Intr-un sens mai larg orice persoan< poate fi un fel de victim<. Astfel, to>i
suntem victime ale efectelor negative pe care Ie are civiliza>ia asupra noastr<)
ritmul de via>< care dep<=e=te uneori posibilit<>ile noastre de a face fa><
solicit<rilor la care suntem supu=i, poluarea etc.O de asemenea suntem victime
poten>iale ale unor accidente de circula>ie, ale unor accidente de munc<, iar unii
dintre noi ne autovictimiz<m prin consumul exagerat de b<uturi alcoolice, fumatul
excesiv etc.
*rin victim< se ?n>elege orice persoan< care f<r< s<-=i fi asumat
con=tient riscul, deci f<r< s< vrea, sufer< direct sau indirect consecin>ele fizice,
materiale sau morale ale unei actiuni sau inac>iuni criminale
L
.
Statusul sau ipostaza de victim< presupune ac>iunea unui agent victimizator,
reprezentat de persoana infractorului. Nu orice persoan< lezat< ?ntr-o ac>iune
infrac>ional< este neap<rat =i victim<.
&el care pune ?n mi=care o ac>iune infrac>ional<. &el care ini>iaz< aceast<
ac>iune cu bun< =tiin><, nu poate fi considerat victim<-aici dac< este grav r<nit sau
omor@t ?n cadrul ac>iunii respective. n sp<rg<tor prin flagrant =i impu=cat 'de
c<tre persoane abilitate prin lege( nu este victim<. De asemenea nu pot fi
considerate victime obiectele distruse de infractori sau institu>iile prejudiciate de
activit<>ile acestora.
A=a cum rezult< din studiul actelor infrac>ionale, ?ntre infractor =i victim<
este de fapt o rela>ie de ordin social, o interac>iune care constituie esen>a ac>iunii
delictuale.
L
$ogdan,,. &colab. -Proble!e de piologie judiciar, Ed. Ttiin>ific<, $ucure=ti, 27LF
%A&,+#I 0I&,I!+"ENI
Situa>ia psi9ologic< a victimei este foarte complex<. In
cadrul ac>iunii infrac>ionale, direct sau indirect, victima contribuie la activarea
mecanismelor latente agresive ale infractorului. De aici rezult< no>iunea de
poten>ial de receptivitate victimal<, respectiv capacitatea de a deveni victima unor
infrac>iuni.
+ form< aparte de receptivitate o constituie impresionabilitatea
victimei. Astfel, unele persoane devin victime prin gradul lor de naivitate, fiind
impresionate de comportamentul =i >inuta elegant< pe care unii o afi=eaz<,
acord@ndu-le credit moral. De obicei, infractorii intelectuali, profit< de acest lucru
=i determin< victima s< participe ?n mod activ la ac>iunea infrac>ional<.
&ontribu>ia victimei la s<v@r=irea unei infrac>iuni, nu se rezum< numai la
provocare, ci ea const< din orice act care, direct sau indirect, antreneaz< un mod de
manifestare susceptibil de a deveni periculos.
Interesul nostru pentru studiul victimei este cu at@t mai mare, cu c@t orice
persoana poate deveni victima unei infractiuni.
*si9ologia judiciar< urm<re=te stabilirea naturii reale a relatiei dintre
infractor =i victim<. Aceasta ?nseamn< s< studiem victima.
"radul de vulnerabilitate victimala depinde de dou< categori de factori)
a( factori personali: v@rst<, sex, preg<tire socio-cultural<, inteligen><,
aspect bio-constitu>ional, caracteristici psi9o-comportamentale, calit<>i morale,
atitudini 'infatuarea, arogan>a,neglijen>a,=.a)
b( factori situaionali: medii , locuri frecventate, izolarea
social<, jocurile de noroc. rela>iile extraconjugale, perversiuni sau inversiuni
sexuale etc.
#ealitatea confirm< c< un num<r ?nsemnat de victime provin,din r@ndul
copiilor> v?rstnicilor =i femeilor.
%ormele cele mai grave de victimizare a copiilor sunt) maltratarea fizic<, incestul,
violul. t@l9<ria etc.
*ersoanele ?n v@rst< prezint< un grad ridicat de vulnerabilitate victimal<,
deoarece for>a fizic< =i psi9ic< este diminuat<O posibile deficien>e senzoriale =i
motorii, amnezie, dificult<>i la nivelul activit<>ii intelectuale =i de obicei locuiesc
singure, in locuri mai izolate.
Agresorii acestui gen de victime provin de cele mai multe ori din familie,
din anturajul apropiat prieteni, vecini, persoane care le ?ngrijesc etc.( sau din cei
:specializa>i: in acest gen de infrac>iuni.
%ormele cele mai frecvente de ac>iune sunt) furtul, t?l9<ria, violul, omorul
=.a., infractorii c<ut@nd s<-=i ?nsu=easc< valorile materiale pe care victimele le
de>in 'bani, valut<, bijuterii, tablouri, obiecte de uz casnic. ?mbr<c<minte etc.(.
%emeile reprezint< un grad ridicat de vulnerabilitate victimal< datorit< unor
particularit<>i psi9ologice proprii) sensibilitate, ging<=ie, fine>e, aspect fizic pl<cut,
for>a fizic< redus<, uneori ,credulitate, arogan><, indiferen>a, consum de b<uturi
alcoolice, anturaj dubios etc., toate acestea fiind abil exploatate de infractori.
&ea mai int@lnit< forma de victimizare a femeii este violul. Acesta este
expresia unei agresiuni sexuale exercitate de agresor asupra unei persoane de sex
feminin, sub impactul for>ei fizice sau a presiunii psi9ologice. De regul<, violatorii
provin fie din categoria persoanelor cunoscute, fie din categoria unor indivizi
cunoscu>i numai din vedere sau complet necunoscu>i.
+ alt< modalitale de victimizare a femeii este maltratarea =i c9iar uciderea
acesteia de c<tre so>. &auzele care due la acest gen de infrac>iuni sunt diverse)
conflictele intrafamiliale, gelozie, infidelitate conjugal<, alcoolism sau unele boli
psi9ice de care sufer< so>ul.
In general, b<rba>ii provoac< un num<r mai mare de victime dec?t femeile.
Acest lucm este explicabil prin faptul c< b<rba>ii sunt mai agresivi dec@t femeile =i
se implic< mai mult ?n situa>iile conflictuale violente.
Se apreciaz< c< sunt =i profesii cu o vulnerabilitate victimal< ridicat<, iar
altele cu una mai sc<zut<. *rintre profesiile din r@ndul c<rora se recruteaz< mai
multe victime se afl< cele de factor po=tal, casier, =ofer, reporter etc. Explica>ia
const< ?n faptul c< astfel de profesii implic< prezen>a persoanelor respective ?n
locuri izolate
unde pot fi atacate cu u=urin><. 0ulnerabilitatea victimal< poate fi atenuat< prin
gradul ridicat de socializare =i integrare psisocial< pe care ?l implic< unele profesii.
S-a constatat c< :timpul: =i :spa>iul constituie factori
victimogeni. Astfel, ?n zilele de s?mb<t< =i duminic<, num<rul
victimelor este mai mare dec?t ?n celelalte zile ale s<pt<m?nii, iar ?n spa>iile ?nc9ise
=i izolate favorizeaz< comiterea unor infrac>iuni cu violen><.
&+!*+#,A!EN,- 0I&,I!A-
0ictima nu este implicata ?n mod identic ?n derularea unui act infrac>ional,
iar interac>iunea comportamental< a celor doi :parteneri: are caracteristici diferite.
In faza preinfractional< rela>iile dintre cuplul infrac>ional 'infractor-victim<(, de
cele mai multe ori, sunt de indiferen>< De regul< ini>iativa apar>ine
infractorului,atitudinea viitoarei victime fiind aproape nerelevant< pentru
declan=area ac>iunii infrac>ionale.
In faza infrac>ional< raporturile func>ionale dintre infractor-victim< nu se
modific< ?n mod esen>ial, except?nd cazurile c?nd prin comportamentul manifestat
victima ?l determin< pe infractor s< ?=i sc9imbe planul de ac>iune sau c9iar s<
renun>e la unele din obiectivele sale. &omportamentul victimei din aceast< faz<
este marcat at?t de modul de ac>iune al infractorului, c?t =i de st<rile emo>ionale
puternice pe care le tr<ie=te 'team<, fric<, spaim<, groaz<(.
Activismul comportamental al victimei se accentueaz< substantial ?n faza
postinfrac>ional<, ?n special pe parcursul desf<=ur<rii anc9etei penale =i a cercet<rii
judec<tore=ti, av@nd uneori un rol decisiv ?n derularea acestora
In cadrul ac>iunii infrac>ionale victima dintr-o persoan< oarecare devine
:cineva:. de care se ocup< autorit<>ile, mass-media etc. In aceast< situa>ie apare
fenomenul psi9ologic numit :sc9imbare de rol:, care duce la modificarea
comportamentului ini>ial) persoana 'victima( ?ncepe s< tr<iasc< noul rol :pozeaz<:
?n victim<, accentueaz<, amplific< ac>iunea infrac>ional<. In acest fel victima
c?stig< simpatii se bucur< de credit, simte nevoia de a fi comp<timit<.
Dorind s< aib< o pozi>ie c?t mai favorabil< ?n proces, victima poate :ajusta:
faptele infractionale ?n mod con=tient, fie prin exager<ri, fie prin omisiuni. In
unele cazuri aceste ajust<ri sunt influen>ate de afectivitate, sugestibilitate,
imagina>ie etc. ;ocul psi9ologic, dramatizarea - nu ?ntotdeauna con=tient< pe care
o realizeaz< victima, ne determin< ca =i fa>< de ea s< proced<m cu acela=i spirit
critic ca =i fa>< de orice alt participant la actul infrac>ional.
Depozi>iile victimelor trebuie analizate cu grij<, c9iar cu
circumspec>ie, ?ntruc@t ele joac< un rol special ?n procesul judiciar.
M pruden>< deosebit< se impune ?n cazurile c@nd victimele sufer< traumatisme,
ca urmare a infrac>iunilor comise prin violen><, deoarece =ocul produs de
traumatism poate denatura con>inutul obiectiv al depozi>iilor.
C)rs)l nr7
CLASIFICAREA VICTIMELOR
&omportamentul uman nu poate fi etic9etat =i clasificat ?n categorii
individuale strict distincte =i clar stabilite, orice clasificare av@nd un caracter mai
mult sau mai pu>in arbitrar.
M clasificare victimala riguros stiintifica poate constitui si un
instrument deosebit de util pentru prevenirea victimizarii multor persoane.
&u toate problemele pe care le ridica victima, numerosi autori au incercat
sa realizeze diverse clasificari, in functie de o serie de criterii si variabile. Astfel,
criminologul german .ans von .entig '27NK(, pe baza sintezei unor criterii
psi9ologice, biologice si sociale
distinge victimele innascute' born victims( de victimele societatii 'societ4 - made
victims(. &onform acestei clasificari se disting 2F categorii de victime) victime
tinere, victime varstnice, victime femei, consumatorii de alcool si stupefiante,
imigrantii, minoritatatile etnice,
indivizii normali, dar cu inteligenta redusa indivizii 'temporar( deprimati
indivizii ac9izitivi'lacomi(, indivizii destrabalati si desfranati, indivizii
singuratici. 'izoiati(, c9inuitorii 'torturantii( si indivizii :blocati: 'in datorii( si
:nesupusii: 'mai greu victimizati(.
%iecare dintre aceste tipuri de victime prezinta caracteristici
comportamentale specifice care le confera un grad sporit de
victimizare
K
.
K
$ogdan ,. USantea,I-Analiza psiosocial a victi!ei. "olul ei in procesul judiciar. Ed. !.I., $ucuresti, 27KK
&ritic@nd clasificarea lui .ans von .endg, criminologul american Step9en
Sc9afer
7
arat< c< aceasta nu se refer< la caracteristicile victimelor, ci mai degraba
la tipurile de situa>ii psi9ologice =i sociale.
Sc9afer propune o clasificare mai consistent< sub aspectul logico-stiin>ific,
criteriul acesteia fiind gradul de participare =i de responsabilitate al victimei ?n
interac>iunea ei cu infractorul.
,ipologia victimal< a lui Step9en Sc9afer cuprinde O
2(. #icti!e care anterior faptului infracional nu au avut
nici o legtur cu fpta$ul. 0ictima nu are nici o parte de vin< ?n actul
infrac>ionalO incidental victima s-a aflat la locul infrac>iunii.
Astfel, este cazul func>ionarului de la g9iseul unei b<nci care nu are nici o leg<tur<
cu infractorul, el devine victim< numai pentru c<, int@mpl<tor, la ora respectiv< se
afla acolo.
An cazurile de acest tip, ac>iunea infractorului este rezultatul unei decizii
unilaterale luate de el, victima sub nici un aspect nu are vreo parte de vin<,
caracteristicile sale fizice sau psi9ice nu sunt determinante.
8(. #icti!e provocatoare sunt acelea care anterior
victimiz<rii lor au comis ceva, con=tient sau incon=tient, fa>< de infractor.
Asemenea cazuri pot fi int@lnite atunci c@nd cineva 'victima ulterioar<( se
comport< arogant fa>< de viitorul infractor sau dac< nu ?=i tine o promisiune dat<
solemn ori dac< intr< ?n leg<turi amoroase cu iubita infractorului etc. !ulte fapte
de acest fel pot st@rni instinctele agresive ale r<uf<c<torului, care apoi :trece u=or
la act:, victimiz@ndu-2 pe cel care i-a provocat starea de frustrare.
F(. #icti!e care precipit declan$area aciunii
rufctorului. Este cazul persoanelor care, prin conduita lor,
influen>eaz< r<uf<c<torii ?n a comite infrac>iuni, de=i ?ntre cei doi protagoni=ti nu a
7
Sc9afer, S.-#icti!olog%. &e victi! and 'is (ri!inal. Pretice )'all (o!pan%, "eston, 0rginia, 27LL
existat o leg<tur< comportamentul neglijent al viitoarei victime ?l incit< pe
infractor 'persoana care tr@nte=te portiera autoturismului, dar uit< s< o ?ncuieO
femeia care umbl< seara prin locuri pu>in frecventate =i are o costuma>ie
provocatoare etc.(.
Sc9afer sublinia c< oric@t de ademenitoare ar fi VVocaziile:,ele nu au nici un
efect asupra unor persoane care sunt perfect integrate ?n societate =i accept<
normele moral-legale. ,otu=i =i ?n aceste cazuri o parte din vin< apar>ine victimei,
care prin comportamentul neglijent, prin lips< de grij< fa>< de bunuri sau propria
persoan< o fac s< devin< prad< u=oar< pentru infractori.
N(. #icti!e slabe sub aspect biologic, ale c<ror sl<biciuni fizice =i psi9ice
trezesc ideea comiterii unor acte criminale ?mpotriva lor 'copiii, b<tr@nii, debilii
fizic sau mintal(. De=i constitu>ia biologic<, lipsa posibilit<>ii de ap<rare adecvat<
sau c9iar de raportare ulterioar< faciliteaz< sau c9iar precipit< comiterea
infrac>iunii, totu=i victima nu poate avea nici o parte din responsabilitate. M parte
din responsabilitate le revine persoanelor care, prin gradul de rudenie sau
profesiune, ?=i neglijeaz< datoria expun@nd la victimizare pe cei fa>< de care au
r<spunderi moral-legale.
R(. #icti!e slabe sub aspect social sunt considerate de autor acei indivizi
care, prin statusul de etnici minontari sau apar>in@nd unor religii neagreate de c<tre
comunitate, f<r< s< aib< nici un fel de vin< real< personal<, cad frecvent victime
agresiunii manifestate de catre reprezentan>ii comunit<>ii. *opula>ia de culoare din
anumite ><ri cu ideologie rasist<, diversele secte ale unor religii ne?mbr<>i=ate de
majoritatea popula>iei, constituie victime fa>< de care lin=ajul se
aplic< unori cu destul zei.
*+.#icti!e autovicti!izante sunt acele persoane care
orienteaz< agresiunea c<tre propria persoan< ele ?nsele ajung s< devin< proprii lor
criminali. ,oxicomaniile, suicidul, etc. sunt acte deviante sau c9iar criminale ?n
care cel lezat joac< rolul dublu de criminal =i de victim<, responsabilitatea
nicidecum nu poate fi ?mp<r>it< ?n aceste cazuri intre infractor =i victim<.
L(. #icti!e politice sunt persoanele care au de suferit din cauza
convingerilor lor, convingeri care nu trebuie s< se materializeze neap<rat ?n
ac>iuni.
M interesant< tipologie este cea pe care criminologul 1olf !iddendorf vis a
vis de victimele escrocate)
,..#icti!a -generoas- care este deseori p<gubit< nu prin faptul c< ar dori vreun
avantaj material din rela>ia cu infractorul, ci :din cauza responsabilit<>ii sale de a
s<ri ?n ajutorul oricui ?i cere concursul.
8(. #icti!ele -bunelor ocazii- sunt cele ce fac cump<r<turi ocazionale de la
indivizi necunoscu>i care se pretind a fi ?n :jen< financiar< momentan<: =i ofer< la
pre>uri derizorii diverse obiecte de mare valoare.
.).#icti!ele devotiunii =i ale afectivitii. An aceast<
categorie intr< religio=ii fanatici, care sunt dispu=i s< doneze bani, bunuri. sa
renunte la propriet<>i .,ot din aceasta categorie de victime fac parte =i acele femei
mai v?rstnice care vor s< se c<s<toreasc< cu orice pre>.
N(. #icti!ele laco!iei $i ale doritorilor de !ari ca$tiguri
ilicite./n cazul acestora este greu de stabilit ce parte de vin< are fiecare dintre
protagoni=tii actiunii. &umparatorii de ac>iuni care imediat vor cre=te, finan>atorii
unor sisteme sigure de c?=tig la rulet<, sunt mostre din ifinitele variante pe care
escrocii mai rafina>i le utilizeaz< pentru atragerea =i jefuirea victimelor.
%atta9 '27SL( diferen>iaz< victimele dup< gradul de
participare si implicare m comiterea actelor infrac>ionale)
nonparticipare) latent, predispus) provocatorO participantO fals
&ea mai simpl< clasificare pare a fi cea realizat< dup<
criteriul agentului victimizator) victime ale omorului, ale loviturilor cauzatoare de
moarte, ale t?l9<riei ale violului, ale furtului. ale in=el<ciunii etc.
CURS nr /
AUTOVICTIMI8AREA
In general, agresivitatea se manifest< ca urmare a interac>iunii dintre dou<
categorii de factori) impulsurile latente sau manifeste din interiorul nostru =i
reac>iile stimulative din exterior.
&and forta agresiva acumulata in interior se orienteaza spre persoana care a
produs-o, aceasta devine autoagresivitate, autoagresiune.
Autoagresiunea cuprinde atitudini, acte, fapte manifestari de agresivitate si de
violenta fata de propria persoana.
Autoagresiunea cunoaste o gama variata de comportamente care culmineaza
cu sinuciderea. Aceasta reactie comportamentala extrema care este suicidul, are la
baza dezec9ilibrul forta si semnificatia stimulilor interni, respectiv extemi si
modalitatea de raspuns a persoanei.
!ajoritatea definitiilor date suicidului scot in evidenta elementul intentional, faptul
ca persoana in mod constient isi suprima viata. Sincidul este o actiune voita a
subiectului care consta in suprimarea propriei vieti.
Situatiile dificile, tentativele autolitice si suicidul, exprima o grava perturbare a
starii de constiinta a acelor persoane ce isi pot pierde capacitatea de rezistenta si
depasire a functionarii, in proiectia lor de afirmare. Aceste constatari cuprind
dominantele unor situatii expresive pentru categorii difVerite ce apartin unor culturi,
traditii, relatii psi9opatologice si ale unor situatii din traiectoria unor societati.
Situatiile autolitice succed si agraveaza starile cunoscute ca fiind dificile
pentru o persoana si conditia sa de existenta si afirmare in viata. *reocuparile
dominante in situatiile existentiale si autoanaliza lor individuala se pot constitui
ulterior in acte de suicid, acte dezvoltate in procese de constiinta si conduite
polimorfe de auto si 9etero-agresivitate
2M
.
M categorie aparte de victime sunt persoanele care orienteaza procesu2
victimizarii catre sine, acesta devenind, de fapt, proces de autovictimizare. %orma
tipica, si cea mai grava, o constituie suicidul. In fiecare an in unele tari, un mare
numar de persoane se sinucid. Sinuciderea fiind un act nenatural, multi considera
ca cel care se sinucide este anormal, bolnav mintal. In realitate insa nu este asa.
Exista, de asemenea, o serie de conceptii populare, in mare parte gresite,privitoare
la sinucidere )
2. *ersoanele care vorbesc despre suicidO
8. Suicidul se intimpla fara nici un fel de instiintare sau alarmaO
F.*ersoanele sinucigiase intotdeauna vor sa moara.
!ajoritatea definitiilor date suicidului scot in evidenta. elementul intentional,
faptul ca persoana in mod constient isi suprima propria vointa.
Astfel, "unt9er Waiser
22
arata ca, suicidul este o actiune voluntara indreptata
constient spre scopul suprimarii propriei vieti.
Alex ,9io
28
diferentiaza ,.pe drumul suicidului: mai multi 5calatori5 eu variate
feluri de experienta. nii uneori a!eninta ca se vor sinucide dar niciodala u pun in
aplicare asemenea afirmatii. Altii incearca sa-si suprime propria viata, dar nu
reusesc.
In structura personalitatii sinucigasilor pot fi gasite anumite predispozitii
2M
*iroz4nsHi, ,, Scripcaru, ". U $erlescu, E. !.-Psiopatologie relaional, Ed. ;unimea, Ia=i, 277S
22
$ogdan ,-*robleme de psi9ologie judiciara, Ed. Stiintifica, $ucuresti,27LF
28
,9io,A., Deviant beavior,.arper &ollins *ublis9ers, Inc.,27KK
latente care in conditii situationale adecvate pot fi activate. ,recerea la act este
conditionata atat de structura specifica a personalitatii sinucigasului 'labilitate,
egpcentrism. indiferenta
:aVfectiva etc.(, cat si de incitatiile exterioare. care pot fi c9iar de intensitate
minima, dar resimtite acut ca frustrante, nefavorabile, neconforme cu cerintele si
sentimentele intime ale subiectului. Ei cred ca moartea este singurul mod de
rezolvare a problemelor pe care le au.
&onsiderata o forma specifica de conduita devianta, prin sinucidere nu se
urmareste autodesfiintarea, ci mai degraba moartea, fuga de viata si modul in care
aceasta se prezinta sau este perceputa la un moment dat.
Sinuciderea presupune parcurgerea a trei faze diferite
2F
)
, Suicidatia 'faza de incubatie, de aparitie a ideii de a
termina cu totul si de a-si pune capat zilelor. &auzele sunt de natura
psi9opatologica 'tulburari psi9ice grave stari depresive
severe etilism cronic etc.(, de natura sociala 'esec profesional, familial etc.( sau de
natura psi9osomatica 'boli incurabile, infirmitati fizice, malformatii congenitale
etc.(
0. Suicidactia faza de trecere de la idee la decizie ea
incluzand si cautarea formelor, metodelor si. procedeelor de realizare a actului
propriu-zis. In aceasta faza asistam la o crestere marcata si progresiva a starii de
tensiune intrapsi9ica, este momentui :exploziei autodistructive: cand individul
adopta decizia infaptuirii suicidului.
.1 &rau!atizati- faza de realizare efectiva, de punere in
practica a modalitatilor autodistructive. Important in aceasta etapa a conduitei
suicidare sunt metodele folosite si efectul lor.
2F
Dragomirescu, 0.,-Psiosociologia co!porta!entului deviant, 2d. 3tiinific $i 2nciclopedic, $ucure=ti, 27LS
,raumatizatia poate fi urmata de reusita sau nu, in acest ultim caz ea
ramanand la nivelul de tentativa de suicid.
Astfel se diferentiaza trei categorii de suicid si anume)
a1 Suicidul a!enintare *ersoanele care ameninta cu
suicidul urmaresc de fapt, atingerea unor scopuri in viata, tendinta acestora fiind
mai mult sa traiasca decat sa moara. Atunci cand nu reusesc sa-si atinga scopurile
propuse unele dintre aceste persoane pun in aplicare amenintarile lor 'santajul
suicidar(.
&omportamentele presuicidare sunt adesea avertismente sau forme de
amenintare pe care cei din jur nu le receptioneaza ca atare ori nu le acorda
importanta cuvenita si nu realizeaza starea de pericol in care se aria eel ce emite
asemenea avertismente. In aceasta situatie se impune ajutorul social sau medical.
b1Suicidul-tentativa. *ersoanele care fac parte din aceasta
categorie sunt usor labile, ne9otarate, neconvingatoare, ambigue in intentia lor.
%oarte adesea afirma ca :nu-mi pasa daca mor sau traiesc:. &ele mai multe
tentative de suicid se petrec in locuri sau conjuncturi in care salvarea este posibila
probabila sau c9iar inevitabila.
c1 Suicidul reusit Doua treimi din cei care se sinucid sunt cunoscuti a fi
avand cel putin o tentativa suicidara in perioada anterioara. &ei mai multi dintre ei
au comunicat direct sau indirect tentativa lor suicidara altor persoane. Actul
suicidar implica existenta'reala sau imaginara( a unei probleme care aparent nu
are solutie si din care suicidantul nu poate iesi decat prin actul tragic al sinuciderii.
*ornind de la notele scrise de catre sinucigasii-reusiti si de la relatarile celor
care incearca sa se sinucida, se pot discerne mai multe tipuri de sentimente
suicidare cum ar fi) sentimente de scuza, de remuscare, de vinovatie, de
razbunare, de generozitate si uneori sentimente suprarealiste.
In ceea ce priveste structura personalitatii, toate statisticile demonstreaza ca
frecventa sinuciderii cunoaste o curba ascendenta de la varsta de 2N-2R ani pana la
varsta de RM de ani cu doua cresteri foarte accentuate la adolescenta si la varsta a
treia
2N
.
Adolescenta este perioada cea mai vulnerabila, in care fortele
impulsionale se confrunta cu exigentele valorilor morale. -a varsta a treia, legea
vulnerabilitatii determinata de varsta biologica ramane valabila. -egea
vulnerabilitatii este dovedita si prin raportul dintre numarul sinuciderilor la
adolescenta si la varsta a treia, care este de FX7.
&ercetarile cele mai pertinente arata ca nu exista o ereditate suicidara
propriu-zisa, ci numai un procentaj ridicat de anumite predispozitii suicidare, sau
trasaturi psi9opatologice generale.
Adolescentul sinucigas se dezvolta intr-un mediu
psi9osocial cu grave perturbari structurale si relationale. ,otusi, este greu de
stabilit un raport precis intre perturbarile mediului socio-familial si frecventa
suicidului, pentru ca exista o multitudine de modalitati prin care copilul sau
adolescentul receptioneaza si integreaza aceste influente.
!otivarea conduitelor autoagresive la tineri 'cu personalitati vumerabile( se
face pe seama dificultatilor de adaptare, a esecului in procesul de scolarizare,
instruire sau de ordin sentimental, inadaptari pe fondul imaturitatii afective,
volitive si din punct de vedere a constiintei sociale. Se impune identiticarea
factorilor de ordin predispozant, favorizant si declansant
'biogeni,neuropsinogeni, socioculturali etc.(.
Adolescentii suicidari au o conduita in limitele largi ale
normalitatii, dar sunt prezente si unele tulburari de comportament reactii depresive,
stari reactive, uneori foarte exagerate din cauza 9ipersensibilitatii si a exploziei de
2N
*aunescu,&.-Agresivitatea si conditia u!ana, Ed. ,e9nica, $ucuresti,277N
personaiitate.
Sindromul presuicidar la adolescenti se manifesta prin
depresie, anxietate, agitatie. perturbari ale somnului. manifestari psi9osomatice,
sc9imbari in comportamentul social, cu afectivitate labila, iritabilitate crescuta si
agresivitate manifesta, o pierdere a stimei de sine etc. Depistarea adolescentilor
care prezinta acest sindrom este
deosebit de utila in practica prevenirii sinuciderilor.
Incadrata in autoagresivitate, sinuciderea este o forma
ambivalenta de autopedepsire si 9eteropedepsire, in sensul ca adolescentul, prin
acest act isi pedepseste parintii, stiind astfel ca ii distruge sufleteste, si in acelasi
timp, se pedepseste pe sine pentru fapte - de multe ori imaginare. Adler a emis
ideea ca sinuciderea este o forma de 9ipercompensare fata de sentimentul de
inferioritate.
Adolescentul recurge la sinucidere pentru a demonstra lumii
importanta si valoarea lui si pentru a arata anturajului cat pierde prin disparitia
sa
2R
.
%recventa sinuciderilor este mai mare la barbati decat la
femei. !ariajul influenteaza pozitiv rata sinuciderilor atat la barbati cat si la femei.
Astfel, vaduvii se sinucid mult mai frecvent decat celibatarii, urmeaza divortatii si
pe ultimul loc sunt cei casatoriti. *e langa manaj, existenta copiilor pare sa
constituie un factor de diminuare a riscului de sinucidere
&u cat nivelul intelectual si cultural este mai ridicat. cu atat scad tendintele
suicidare. *ersoanele cu o pregatire superioara au capacitatea de a descoperi
sistemele de compensare. Situatia socio-morala intareste motivatia existentiala.
*ornind de la notele lasate de sinucigasii reusiti si de la relatarile lor putem
descrie N tipuri de sentimente suicidare)
2R
*aunescu-+p.cit
2.Sinucigasii pot avea sentimente de scuza si aparare in raport cu unele
persoane
8.Sinucigasii pot avea sentimente vindicative fata de unele persoane sau fata
de sine, acuzand pe altii pentru mizeria si distrugerea lor
F.Sinucigasii pot deveni marinimosi si generosi fata de lumea pe care o
abandoneaza
N.. Sinucigasii pot deveni inundati de senti!ente suprarealiste si aceasta se
poate intimpla c9iar in momentele de sfirsit ale vietii. ,ensiunea puternica ce i-au
condus spre suicid incepe sa scada si un calm coplesitor pune stapinire pe ei. In
timpul starii de calm, ei sint dominati de sentimente suprarealiste. De exemplu, cei
care-si taie venele spun ca n-au simtit durere deloc si ca vederea si mirosul singelui
i-au determinat sa se intoarca la realitate si la viata. nii sinucigasi au avut c9iar
orgasm, urmat de un sentiment linistitor de relax are si apoi somn confortabil si
adinc.
In ceea cc priveste raspunsul persoanelor ce au o anumita legatura cu
sinucigasul, se pare ca de cele mai multe ori acesta consta intr-un sentiment de
vinovatie
2S
. Sinuciderea parentala este puternic traumatizanta pentru copii, mai
ales cei mici, care, fiind atit de coplesiti de sentimentele de vinovatie. pot ti
confruntati cu serioase dezorganizari mentale.
Adultii, de asemenea pot cu mare dificultate sa evite agresiunea sentimentelor
de vinovane.
Spre deosebire de copiii mici, adultii pot mai usor sa-si neutralizeze
sentimentele de vinovatie. procedind in mai multe feluri )
a( Ei pot sa se perceapa &A %iind buni si ca s-au purtat corect cu cei ce se
sinucidO
b1 Ei pot sa vada suicidul ca fiind inevitabil. Si c9iar daca s-ar fi purtat
2S
,9io,A.-+p. cit.
extraordinar de atent fata de acestia, tot nu i-ar fi impiedicat de la finalizarea
intentiei suicidare.
ci Ei pot considera suicidul bun pentru persoanele
implicate.
Desi pana acum s-au elaborat mai multe teorii privind etiologia actiunilor suicidare
)ele pot fi impartite in doua mari categorii si anume ) I. teorii psiiatrice4 4 II.
teorii sociologice
,5
Diferenta esentiala intre cele doua grupe de teorii consta in
faptul ca, in timp ce teoriile psi9iatrice presupun, in general, ca exista ceva 3rau6
cu persoanele care se suicid, teoriile sociologice presupun ca nu exista ni!ic rau cu
acestea. *entru ce mai multi psi9iatri, boala mintala ar fi principala cauza a
sinuciderii.
,eoriile sociologice sustin, pe de alta parte, ca principala cauza sinuciderii
nu este legata de individ ci mai mult de grupul de apartenentaO
Astfel, DurH9eim
2K
arata ca exista doua cauze majore ale sinucideri a( integrarea
sociala7 b( reglarea sociala. 8ntegrarea sociala se refera la atasarea voluntara a
indivizilor la grupul sau societatea de care apartin si reglarea sociala presupune
iuterventia coercitiva 'restringerea, constringerea, controlul( grupului sau societatii
asupra comportamentului membrilor.
In cazul conduitei suicidare, in general, trebuie adoptata urmatoarea sc9ema
de interventie
27
)
a1.Preventia sau pre-interventia actioneaza asupra etapei clinice a
suicidactiei si cuprinde totalitatea masurilor profilactice indreptate asupra
individului sau comumtatii sociale in scopul prevenirii conduitei suicidare, a
cauzelor care o pot genera, in aceasta categorie de masuri se pot distinge doua
2L
,9io, A.,+p.cit.
2K
DurH9eim, E., Suicide,NeI JorH)%ree *ress, 27R2
27
Dragomirescu,0.,Proble!atica si !etodologie !edico-legala, Ed. !edical,$ucuresti,27KM
grupe) masuri psi9oprofilactice 'educatie sanitara, psi9opedagogica etc.( si masuri
psi9osociale 'insertie socio-familiala pozitiva, relatii interpersonale pozitive etc.(.
!asurile psi9oprofilactice se opun actiunii cauzelor patologice de ordin
individual, ale conduitei suicidare, iar masurile psi9osociale - actiunii cauzelor de
ordin comunitar, sociale ale conduitei suicidare.
b( Interventia sau etapa terapeutica include totalitatea
masurilor cu caracter curativ indreptate asupra persoanei sau asupra
circumstantelor sociale, extraindividuale, in scopul combaterii factorilor care o
intretin sau o agraveaza. In aceasta categorie de masuri se pot distinge trei grupe)
masuri medicale. masuri psi9iatrice 'terapie biologica, psi9oterapie, terapie
ocupationala( si masuri
medico-sociale 'socio-pedagogice, protectie sociala, siguranta
medico-legala(.
c( "ecuperarea sau post-interventia cuprinde. totalitatea masurilor de
eliminare a urmelor cazei suicidare, de anulare a consecintelor conduitei suicidare,
indreptate atat asupra individului cat si asupra comunitatii sale sociale. In cadrul
acestor masuri de recuperare distingem doua grupe) masuri individuale
'psi9oterapie, asistenta psi9iatrica constand in terapie si supraveg9ere psi9iatrica,
socioterapie( si masuri sociale 'adaptare familiala, profesionala, sociala(. In
general masurile recuperatorii urmaresc indepartarea efectelor traumatizatiei pe
plan somatic, iar pe plan psi9ologic, restabilirea ec9ilibrului normal al
personalitatii individului.
CURS nr 9
Evaluara !"#$"r%a#n%ulu& s&#ula% !u a'u%"rul %(n&!&&
$"l&)ra*
Scurt istoric al 3$iodetectiei ;udiciare5
Anc< din secolul al P0III-lea preocup<rile unor specialisti ca 1illiam
;ames si ".&. -ange '2KKR(, ..0. E4sencH, ;o9n E. #eid si %red E. Inbau, &esare
-ombroso au dus la dezvoltarea unor te9nici ce aveau mai t@rziu s< se constituie
?ntr-o disciplin< am spune de sine st<t<toare - 3$iodetectia5. An urm<torul secol
psi9ologul .ugo !unsterberg, ;ames !acWenzie cardiolog britanic '27MK(, ;.A.
-arson '278K( au contribuit la dezvoltarea biodetectiei, fiecare av@nd aportul sau,
dar cel din urm< ;.A. -arson fost ofiter de politie pune bazele primei generatii a
pol4grap9-ului si implicit a biodetectiei moderne. An tara noastr< te9nica
biodetectiei si te9nicile pol4grap9-ului s-au introdus si utilizat ?nc< din anul 27LM.
Scoala rom@neasc< de biodetectie fat< de alte scoli prezint< o particularitate
izvor@t< din nevoia generat< de sistemul judiciar care nu consider< drept prob<
biodiagramele rezultate din test<rile la pol4grap9. Aceast< particularitate const< ?n
faptul c< prin cercetare si munc< asidu< s-a ajuns la conversiunea probelor, un
procedeu prin care probele biodetectiei se convertesc ?n probe juridice apte de a fi
luate ?n considerare ?n cercetarea penal< si nu numai. *e mapamond biodetectia a
avut un istoric variat astfel c< de la tar< la tar< a cunoscut diferite forme de
dezvoltare si aplicare. Dac< ar fi s< pornim de la prima tar< cu cea mai bogat<
activitate de cercetare ?n domeniul biodetectiei - aceasta este S..A. unde experti
ca) ;.A. -arson, Welles si ;o9n #eid au dus o activitate de ?mbun<t<tire a aparatelor
pol4grap9 si implicit a testelor f<cute cu acestea. Astfel ;.A. -arson ?n colaborare
cu profesorul de psi9ologie #obert "isele ?n 278M creaz< pol4grap9ul portabil
capabil s< ?nregistreze ?n acelasi timp F functii vitale) - tensiunea arterial< - pulsul -
respiratia. Welles, ?n 278K, realizeaz< 3Welles *ol4grap95 dup< ideea ?mprumutat<
de la ;.A. -arson. !ai t@rziu ?n 27NR pol4grap9ul cunoaste o nou< ?mbun<t<tire
adus< de ;o9n #eid care realizeaz< 3*ol4grap9ul #eid5 capabil s< ?nregistreze ?n
acelasi timp R reactii psi9o-somatice umane si anume) - tensiunea arterial< - pulsul
- respiratia - reactia electro-dermogalvanic< - reactia neuromuscular<. Exemplul
S..A. ?l urmeaz< ;aponia, tar< cu o puternic< dezvoltare a te9nicii, dar care nu
efectueaz< nici o ?mbun<t<tire pol4grap9ului, ci doar preia te9nica american<
utiliz@nd-o ?n cadrul politiei ?n c@teva cazuri si asupra unor persoane 'suspecti si
martori(. #ezultatele nu s-au l<sat asteptate dovedind o eficacitate de 7S,NY a
testelor efectuate. + tar< a carei preocupare a vizat te9nica pol4grap9ului este
Israelul, care si-a adus o contributie important< la perfectionarea te9nic< a
pol4grap9-ului si a metodei de investigare. #ezultatele ?n acest sens sunt
comunicate de Israel la 3&onferinta profesional< a politiilor stiintifice A.*.A.
&onvention5 ?n 27LF ?n statul american !iami %lorida. An t<rile est-europene aflate
sub comunism ca) *olonia, Iugoslavia, #om@nia etc. An Iugoslavia 3te9nica
pol4grap95 a fost testat< pentru prima oar< ?n 27R7 iar ?n 27SL pol4grap9ul intra ?n
practica organelor de cercetare iugoslave. An *olonia la sf@rsitul lui 27SF a fost
introdus< 3te9nica variograp9ului5 ca preambul al 3te9nicii pol4grap9-ului5.
CURS nr :
Notiunea si obiectul 3$iodetectiei ;udiciare5
*entru a da o definitie biodetectiei trebuie s< pornim de la etimologia
cuv@ntului astfel c< avem prefixul 3bio5 - care este de origine francez<, element de
compunere cu sensul de viat< 'vezi D.E.P. pag. KR( si substantivul 3detecta5 care
provine din frantuzescul 3detecter5 ?nsemn@nd identificarea, determinarea unui
element care este ascuns. $iodetectia - este acea disciplin< stiintific< care se ocup<
cu detectia comportamentului simulat scot@nd la iveal< adev<rul ?ntr-o anume
cauz< aflat< ?n cercetare fiind o form< de interventie uman< ?n cauza cercet<rii,
oferind un plus de informatie si verific@nd totodat< alte informatii dob@ndite.
*ornind de la etimologia cuv<ntului si de la notiune Z definitie, obiectul
biodetectiei este desemnat de comportamentul simulat, ca element ascuns, care
trebuie cercetat. Simularea nu este altceva dec@t o dedublare, o form<
contradictorie ?ntre aparent si inaparent, o form< de pref<catorie, de falsificare. De
aici rezult< c< simularea este un binom care are ca termeni aparenta si inaparenta.
Aparenta - este cunoscut< afisat< abil, c9iar naiv, cu insistent<, produc@nd
dezinformarea, acesta duc@nd la realitatea secret<, intim< constituit< de inaparent<.
$iodetectia are ca scop descoperirea simul<rii, de aici descoperirea autorului
infractiunii si ?n unele cazuri mobilul acesteia. *ornind de la identificarea autorului
putem afirma c< metoda 3$iodetectiei judiciare5 nu este numai o metod< exclusiv
psi9ologic< ci si o metod< criminalistic<. Stim c<, criminalistica este o stiint< care
se ocup< cu te9nica de investigare mai ales dac< avem ?n vedere componentele)
cibernetic<, operativ< si legal< ale acesteia. &aracterul psi9ologic al acestei
metode, baz< a acesteia, intervine oblig@ndu-ne s< d<m o denumire mai complex<
includerii sale ca 3metod< psi9ologic< de te9nic< criminalistic<5. *rintre leg<turile
criminalistice cu alte stiinte cum sunt) medicina legal<O dreptul penalO dreptul
procesual penalO criminologia, avem si legatura sa cu stiinta psi9ologiei judiciare.
*ornind de la aceast< legatur< d-nul profesor universitar Emilian Stancu citeaz<)
3psi9ologia judiciar< serveste criminalisticii la elaborarea metodelor tactice de
ascultare a martorilor, ?nvinuitilor, inculpatilor, c9iar si ?n situatia ?n care acestia
sunt minori, bolnavi sau 9andicapati mintal, ?n efectuarea unor activit<ti de
urm<rire penal<, cum sunt) recunoasterea, confruntarea, perc9ezitia.2 Din acest
citat ne intereseaz< exclusiv 3serveste criminalisticii la elaborarea metodelor de
ascultare a martorilor, ?nvinuitilor, inculpatilor5 si, 3?n
2. Emilian Stancu 3&riminalistica5 'Stiinta investig<rii infractiunilor - te9nica
criminalistic<( , Editura Didactic< si *eda-gogic<#.A.,$ucuresti27LF,p.8L
efectuarea unor activit<ti de urm<rire penal<, cum sunt) recunoasterea,
confruntarea, ...5. Am ales aceste dou< citate deoarece vin s< consolideze afirmatia
c< metoda 3biodetectiei judiciare5 este o metod< de ascultare a martorilor,
invinuitilor si inculpatilor servind totodat< la efectuarea unor activit<ti de urm<rire
penal< cum sunt) recunoasterea si confruntarea. Datorit< acestor motive putem
afirma ?nc< o dat< c< 3biodetectia judiciar<5 este o metod< psi9ologic< a
criminalisticii, 3ea5 servind la identificarea criminalistic<, aflarea adev<rului prin
faptul c< poate stabili vinov<tia sau nevinov<tia unei persoane suspecte, invinuite,
martor mincinos sau inculpate.
CURS nr 0
*rezumtia de nevinov<tie
*rezumtia de nevinov<tie se constituie ca un principiu de drept ?nt@lnit ?n
ramuri ale dreptului cum sunt) drept penal, procedur< penal<, procedur< civil< si nu
?n ultimul r@nd ?n materia criminalisticii si a 3biodetectiei judiciare5.
+ persoan< suspect, ?nvinuit, inoculat, martor, victim< poate fi at@t vinovat<
dar mai ales nevinovat<. An ce priveste nevinov<tia, este usor de acuzat o persoan<
precum c< a s<v@rsit o fapt< prev<zut< de normativul penal care trebuie pedepsit<.
An ce priveste prezumtia de nevinov<tie, acest punct de plecare ?n cercetarea
penal<, lucrurile se complic<, deoarece, acest principiu coroborat cu principiul 3in
dubio pro reo5 poate favoriza o persoan< vinovat<, care desi vinovat<, datorit<
lipsei de probe 'a dubiului( poate fi scoas< din cercul de suspecti, ac9itat<, etc. De
aici rezult< c< eforturile trebuiesc ?ndreptate c<tre eliminarea efectelor negative ale
acestui principiu 3in dubio pro reo5.
Desigur, am vorbit de efectele negative ale acestui principiu dar el are si un
efect pozitiv, deoarece la fel de bine poate salva prin ac9itare o persoan< care desi
suspect< este nevinovat<. #eferindu-ne strict la acest principiu ?n cadrul
3$iodetectiei ;udiciare5 vom vedea c< aplicarea sa se dovedeste pozitiv< rezult@nd
c9iar din textul ?ntreb<rilor prin care se poate incrimina sau disculpabiliza o
persoan< parte a cercului de suspecti. %<r< acest principiu, ?ntr-o tar< care se vrea
democratic< av@nd un sistem de drept aliniat la cerintele democratiei nu se poate
pune dreptul ?n slujba afl<rii adev<rului si a ?nf<ptuirii justitiei.
Dac< precedentul capitol a vizat prezumtia de nevinov<tie un principiu de drept
care se aplic< si ?n materia 3biodetectiei judiciare5, testarea primar< este o
problematic< ce priveste strict materia 3biodetectiei judiciare5. *ractica ?n
3biodetectie judiciar<5 c@t si ?n cercetare au impus dou< situatii de aplicare) -
biodetectia primar< - biodetectia devolutiv<, fiecare dintre cele dou< av@nd aceleasi
scopuri si metodologie, dar diferite din punctul de vedere al procesului penal. An
aceast< lucrare obiectul dezbaterii ?l face numai testarea primar<, care are ca scop
'finalitate( identificarea autorilor de infractiuni precum si a corpurilor delicte,
select@nd din r@ndul persoanelor suspecte, fat< de care nu s-a formulat nici un fel
de ?nvinuire, anumite elemente care dau dovada, probabil< desigur, c< ar avea
legatur< cu pricina cercetat<. &e trebuie precizat, este momentul ?n care are loc
acest proces de selectare si anume 3faza actelor premerg<toare a procesului penal5.
Desigur, dac< test<rile s-au dovedit eficiente din punct de vedere al conversiunii lor
?n probe veridice, pot desc9ide activit<ti procesuale complexe care s< duc< la
punerea ?n miscare a actiunii penale, ori s< duc< la arestarea ?nvinuitului sau
inculpatului. &eea ce concretizeaz< caracterul test<rii primare este faptul ca prin ea
se pot cunoaste de la ?nceput punctele de plecare, acuzarea pe drept sau pe nedrept
a unor persoane, oferind astfel adev<rate piste pe care cercetarea poate s< mearg<
f<r< a se ajunge la confuzii si erori ireprosabile. Exemplele aferente acestui capitol
se vor g<si la capitolul K al prezentei lucr<ri.
CURS nr !.
&omponentele metodei 3biodetectiei judiciare5
Datorit< cumulului de stiinte ?n crearea materiei 3biodetectiei judiciare5 ca)
- drept - criminalistic< - psi9ologie - fiziologie - cibernetic< - logic<, s-au constituit
mai multe componente, fiecare din perspectiva stiintei care o reprezint<. Astfel
avem urm<toarele componente) A. &omponenta legal< $. &omponenta operativ<
de investigare de tip cri-minalistic &. &omponenta psi9ologic< D. &omponenta
fiziologic< E. &omponenta cibernetic< %.&omponenta logic< din perspectiva
dreptului 'conversiunea bioinformatiilor(.
A. &omponenta legal<. &a punct de plecare folosim onoarea, demnitatea si dreptul
la integritate fizic< si psi9ic< F , precum si consacrarea principiilor prezumtiei de
nevinov<tie si afl<rii adev<rului, valori si principii care pun 3biodetectia judiciar<5
?n slujba justitiei. An manualul de psi9ologie judiciar< - col. Cdreng9ea 0oicu,
specialist ?n te9nica 3biodetectiei judiciare5, cu privire la prezenta component<,
citeaz< din Declaratia niversal< a Drepturilor +mului care precizeaz< ?n art.22
pct. 2 si 8 dup< cum urmeaz<)
2. 3orice persoan< acuzat< de comiterea unui delict are
dreptul s< fie presupus< nevinovat<, p@n< c@nd vinovatia
sa va fi stabilit< ?n mod legal ?n cursul unui proces public ?n
care i-au fost asigurate toate garantiile necesare ap<r<rii
sale.5
8. 3nimeni nu va fi condamnat pentru
actiuni sau omisiuni care nu constituiau ?n momentul c@nd
au fost comise un act cu caracter penal conform drep-
tului national sau international.
C"nvrs&una $r"+l"r - !"ns%&%u&ra $r"+a%&un&&
Este necesar s< pornim prin a defini conceptul 3convers5- acesta fiind un proces
complex, multifunctional care prin rezultatele obtinute dep<seste sfera identific<rii
autorilor de infractiuni. Dup< cum rezult< din definitie conversiunea este un proces
si ca orice proces are mai multe faze sau etape cum sunt) a. existenta infractiunii b.
identificarea celui ce a s<v@rsit infractiunea c. inexistenta infractiunii d.
cunoasterea ?mprejur<rilor care) - agraveaz< - atenueaz< - ?nl<tur< vinov<tia
persoanelor testate e. stabilirea nevinov<tiei f. stabilirea elementelor ce au ca scop
calificarea corect< a faptelor penale g. avantaje obtinute pe baza biodetectiei ?n
cadrul procesului penal.
a. Existenta infractiunii. An practica judiciar< nu de putine ori, s-a ajuns la
concluzia c< faptele investigate nu exist< ca fapte penale, deci situate ?n afara
ilicitului penal. Si ?n acest domeniu al calific<rii ca fapt< penal< a unei infractiuni
3biodetectia judiciar<5 a reusit de cele mai multe ori s< obtin< rezultate pozitive.
b. Identificarea celui care a s<v@rsit infrac-tiunea. &ele mai dese solicit<ri ale
3biodetectiei judiciare5 s-au materializat ?n identific<ri ale autorilor de infractiuni.
Aceast< identificare se face prin identificarea subiectilor suspecti, prin adresarea
unor ?ntreb<ri relevante care s< scoat< ?n evident< gradul de implicare ?n s<v@rsirea
faptei respective. Astfel de ?ntreb<ri se rezum< la 3Ai s<v@rsit omorul, furtul,
t@l9<ria, etc.5 si 3nde este ?ngropat sau ascuns cadavrul, obiectul'ele(, etc /5.
*rima ?ntrebare, urmat< de o reactie de stres emotional convinge examinatorul-
psi9olog c< a insista cu interogatoriul determin< subiectul ca ?n discutia post-test,
pus ?n fata realit<tii, s< recunoasc< sau s< nu recunoasca fapta. &ea de-a doua
?ntrebare urmat< si ea de o reactie de stres emotional are rolul de a determina
organele de cercetare s< caute la locul indicat, de regul< g<sindu-se probe materiale
sau corpuri delicte ?n fata c<rora subiectii, presupusi autori ai infractiunilor, sunt
identificati ca autori ai acestora.
c. Inexistenta infractiunii. &onform &odului de procedur< penal<, art.S7 si art.LR,
au forta probatorie declaratiile f<ptuitorului precum si a p<rtii v<t<mate ?n m<sura
?n care se coroboreaz< cu alte probe. + persoan< care s<v@rseste o infractiune si
depune o pl@ngere, ca parte v<t<mat<, pentru a ascunde infractiunea respectiv< este
inclus< automat ?n cercul de suspecti si desigur testat< si ea la biodetector unde va
da reactii de stres emotional ned@ndu-si seama c< se divulg< pe sine. Acest lucru
permite psi9ologului examinator ?n discutia post-test s< pun< fat< ?n fat< fapta cu
f<ptuitorul, frap@nd prin exactitatea bioinformatiilor. Astfel bioinformatiile din
biodiagrame se constituie ?n mijloace de prob<, dup< ce s-a f<cut coroborarea cu
declararea p<rtilor v<t<mate si implicit cu declaratiile f<ptuitorilor care sunt unele
si aceleasi persoane. Aplic<nd dispozitiile art.S7 si art.LR mai sus citate, nici una
din respectivele declaratii apreciate individual nu poate constitui prob< dec@t dac<
se coroboreaz< cu alte probe, ?n cazul nostru aceste probe sunt bioinformatiile din
biodiagrame.
d. &unoasterea circumstantelor agravante, atenuante si a cazurilor c@nd este
?nl<turat caracterul penal al faptei. An materia circumstantelor agravante, atenuante
si a cazurilor de ?nl<turare a caracterului penal al faptei 3biodetectia judiciar<5
cunoaste o aplicare mai restr@ns<, nu pentru faptul c< nu ar fi fost eficient< ci
pentru simplul fapt c< nu s-a avut ?n vedere folosirea ei ?n aceast< materie. *utem
aprecia c< rezultatele ar fi fost corespunz<toare si am putea lua ca exemplu art.2LN
&od *enal care prevede infractiunea de omor si art. 2LR care prevede formele
agravate ale acestuia, inclusiv art.2LS cu forma deosebit de grav< ?n cazul uciderii
unei femei care era ?n stare de graviditate, unde prin ?ntreb<ri relevante care s<
vizeze ?mprejur<rile calificatoare se poate g<si forma agravant< a circumstantei.
Dac< ?mprejurarea nu a fost cunoscut< de c<tre infractor, si ?n momentul s<v@rsirii
infractiunii, intervine art.R2 alin. 8 din &odul penal care prevede c< nu constituie
circumstant< agravant< ?mprejurarea mentionat< anterior. &odul penal face referire
nu numai la cir-cumstantele agravante ci si la cele atenuante astfel ca ?n art.LF &od
penal se prevede c< sunt considerate circumstante atenuante acele ?mprejur<ri de
fapt ce sunt legate de dep<-sirea limitelor legitimei ap<r<ri sau a st<rii de
necesitate, ori s<v@rsirea de infractiuni prin provocare. &u privire la cazurile ce
?nl<tur< r<spunderea penal<, autorii infractiunilor pot s< invoce ?n mod simulat una
din institutiile care ?nl<tur< r<spunderea penal< de &odul penal ca) - legitim<
ap<rare - starea de necesitate - cazul fortuit - eroare de fapt - constr@ngerea fizic< si
moral<.
Subiectii pot fi testati prin ?ntreb<ri relevante care pot aduce la lumin<
realitatea situatiilor ce au fost invocate de acestia.
e. Stabilirea nevinov<tiei. An orice cercetare a unui caz se formuleaz<, de c<tre
organele judiciare, un cerc de suspecti. 3$iodetectia judiciar<5, prin te9nica ce o
caracterizeaz<, elimin< din acest cerc persoanele care au fost suspecte dar nu au
avut legatur< cu cauza respectiv<, prevenind astfel erorile judiciare care s-ar fi
putut produce.
f. Stabilirea elementelor ce au ca scop calificarea corect< a faptelor penale. n
prim element care st< la baza unei corecte calific<ri a unei fapte penale este
stabilirea corect< si complet< a 3st<rii de fapt5, care, ?n urma administr<rii
probatoriului, retine continutul legal cel mai apropiat al unei infractiuni din
normativul penal. Dac< se constat< leg<tura dintre starea de fapt si continutul legal
al infractiunii ?ncadrarea ?n textele legii a faptei comise se va face corect. Invoc@nd
principiul legalit<tii procesului penal putem afirma c< operatiunea juridico-te9nic<
de ?ncadrare a unei fapte penale este important< pentru ?ntregul proces penal
dovedindu-se a fi una din premisele fundamentale ale respec-tivului principiu.
g. Avantajele obtinute pe baza biodetectiei ?n cadrul procesului penal. Aceste
avantaje sunt) 2. stabileste de la ?nceput, cu respectarea normelor de pro- cedur<
penal< si a celor de ad- ministrare a probelor starea de fapt real<O
8. fat< de alte probe pe care timpul le diminueaz<, m<rturi- sirea nu este influentat<
de timpul scurs de la comiterea faptei si p@n< la descoperirea autorului infractiuniiO
F. testarea cu te9nica bio- detectiei si psi9ologiei judiciare s-a dovedit a fi cea mai
eficien- t< metod< ?n identificarea urme- lor de infractiuni, care prin alte expertize
de mare finete nu s-a obtinut acelasi calificativ al rezultatelorO
N. ?n cazul formelor de co- autorat , complicitate, instigatie si autorat operatiunea
de testare cu te9nica 3biodetectiei judiciare5 a f<cut diferenta din- tre acestea prin
evidentierea unor simetrii ale biodiagramelor persoanelor testate si prin ?ntreb<ri
identice determinate de starea de participatiune penal<O
R. metoda testat< la pol4grap9 poate fi utilizat< at@t ?n faza actelor premerg<toare,
precum si ?n tot cursul urm<ririi penale rezolv@nd problemele ivite pe baza
explicatiilor date de subiectul testatO S. biodetectia permite selectia rapid< si
eficient< a suspectilor economisind timp si munc< prin faptul c< ce nu se g<seste
timp ?ndelungat, prin mijloace de investigare clasice, se poate rezolva printr-o
testare corect< a unui subiect bine inclus ?n cercul de suspecti sau poate c9iar
printr-o supozitie.
An concluzie 3biodetectia are importante functii de prevenire special< si general<,
fiind o arm< de mare calibru ?n lupta ?mpotriva celui mai mare dusman al
?nf<ptuirii drept<tii si justitiei - disimularea adev<rului - , adev<rul fiind valoarea
fundamental< a procesului penal.5
Notiuni uzuale de 3biodetectie judiciar<5
2. Agent agresor oral) - ?ntrebare adresat< oral unei persoane, conectate la bio-
detector, apt< s<-i produc< stare emotional< ce poate fi perceput< la nivelul mai
multor functii fiziologice pe care le ?nregistreaz< biodetectorul. 8. Agent stresor
vizual) - fotografii ale victimelor, corpuri delicte ce se prezint< spre recunoastere
persoanei testate si care provoac< st<ri emotionale ?nregis-trabile de biodetector. F.
Asimetria segmentelor
biodiagramei) - starea de opozitie grafic< a portiunilor unei biodiagrame co-
respunz<toare tipurilor de ?ntreb<ri incriminatorii si investigatorii pe de o parte, si a
celor neutre, pe de alt< parteO asimetria segmentelor indic< starea de stres
emotional si constituie elementul de baz< ?n diagnosticul test<riiO asimetria
segmentelor are loc ?n planul orizontal al functiilor testate.
N. $iodetectia judiciar<)- operatiune complex<, pluri-disciplinar< 'psi9ologic<,
ciber-netic<, fiziologic<, logic< si juridic<( av@nd ca obiective principale) detectia
comportamentelor simulate, inocenta-rea si verificarea credibilit<tii decla-ratiilor
persoanelor implicate ?n afaceri judiciareO - metoda de investigare a proceselor
psi9ologice legate de sentimentul culpabilit<tii penaleO - domeniu special de
aplicare a psi9ologiei judiciareO - un domeniu nou de cercetare stiintific< ce
prefigureaz< o nou< stiint< ?n prezent ?n stadiu de pene-tratie. R. $iodiagrama
'rezultanta biodetectiei()- ?n sens fizic, reprezint< cuponul de 9@rtie special< pe
care penita biodetectorului descrie semnele grafice corespunzatoare ritmurilor
functiilor testate sub impactul agentilor stresori. S. $ioinformatie) - semnalul pe
care detectorul ?l ?nscrie pe biodiagram< ca r<spuns la ?ntreb<rile incriminatorii, de
detaliu, neutre sau de control.
L. $ioinformatie
relevant<) - semnalul dat de detector care, sub aspect grafic, indic< o crestere a
tensiunii emotionale la ?ntreb<rile incriminatorii sau de detaliuO bio-informatia
relevant< - este elementul fundamental de la care se pleac< ?n valorificarea
rezultatelor test<riiO ea cuprinde, indic< izvorul mijlocului de prob<O bioinformatia
relevant< poate fi negativ< si conduce la eliminarea suspiciunii de culpabilitate sau
pozi-tiv<, transform@ndu-se ?n procesul conversiunii ?n prob<.
K. $iodiagrama simpl<) - este biodiagrama obtinut< ?n cazul test<rii unei singure
persoane implicat< ?ntr-o cauz< penal<.
7. $iodiagrama simpl<
pozitiv< de culpabilitate) - este biodiagrama obtinut< ?n cazul test<rii unei persoane
care a dat reactii de stres emotional la ?ntreb<rile incriminatorii si investi-gatorii
conexe-optime. 2M. $iodiagrama simpl< negativ< de inocentare) - este biodiagrama
obtinut< ?n cazul unei persoane care nu a dat reactii de stres emotional la ?ntreb<rile
incriminatorii si la nici una din ?ntreb<rile investigatorii.
22. $iodiagrama simpl<
incert<) - este biodiagrama care nu prezint< elemente apte de analiz<, fie din
cauza v@rstei ?naintate a subiec-tului, a unor maladii, a ?ncerc<rilor de eludare a
test<rii sau a anc9et<rii excesive anterioar< test<rii.
28. $iodiagrama complex<
sau a cazului) - este grupul de biodiagrame constituit cel putin din dou< biodia-
grame simple care sunt complementare ?ntre ele si care numai ?mpreun< dau
r<spuns complet la problematica urm<-rit< prin testareO biodiagrama com-plex<,
constituit< din dou< sau mai multe biodiagrame este o biodiagram< a cazuluiO
aceste tipuri de bio-diagrame sunt specifice pentru infrac-tiunile comise ?n forma
participatiunii sau ?n grup f<r< a exista participatiune ?n sensul legii penale, dec@t
pluralitate de subiecti activi ai infractiunii.
2F. $iodiagrama martor) - biodiagramele martor sunt obtinute de la persoanele ce
au f<cut parte din cercurile de suspecti, dar care, nefiind purt<tori de matrice
infractional<, au fost inocentatiO - aceste biodiagrame sunt martore pentru
diagramele culpabilizatoare, obtinute ?n acelasi caz, de la suspecti purt<tori de
matrice infractional<O -calitatea de biodiagram< martor deriv< din suspiciunea
identic< care a condus la aceiasi testare, repetat< cu toti suspectii prin care unii au
fost inocentati, iar unul sau unii au fost retinuti pentru conversiuneO - obiectul
biodiagramei martor este adev<rul inocentei subiectului testat ?n cazul lipsei
sindromului relevant, de unde, per a contrario, ?nseamn< c< suspectul din cerc, care
prezint< sin-dromul relevant, este purt<tor de matrice infractional<O aceasta este
interpretarea logic< ce urmeaz< a-si primi validarea prin probeO - biodiagrama
martor ?ndeplineste multiple functiuni ?ntre care) a( functie stiintific<, ?n sensul c<
dovedeste aparitia sindromului relevant numai ?n cazul subiectilor purt<tori de
matrice infractional<O b( elimin< operativ persoanele sus-pectate ?n mod
ne?ntemeiatO c( ?nl<tur< suspiciunile nelegitime, con-firm@nd nevinov<tiaO d(
constituie un valoros material de cercetare specific<, care indic< nece-sitatea
reorient<rii spre alti suspecti dac<, dup< epuizarea persoanelor incluse ?n cercul de
suspecti, nu au ap<rut persoanele purt<toare de ma-trice infractional<. 2N. &@mp
bioinformational
subiectiv) - sectorul de biodiagram< care indic< starea de stres emotional
la ?ntreb<rile incriminatorii, ce nu pot fi convertite ?n probe dec@t prin vointa
subiectului testat de a recunoaste ?mprejur<rile de fapt corespunz<toare cauzelor
determin<rii stresuluiO acest c@mp se formeaz< la ?ntreb<rile de genul) 3ai omor@t
pe .../5, 3ai furat de la .../5, 3ai violat pe .../5 s.a.m.d.
2R. &@mp bioinformational
obiectiv) - sectorul de biodiagram< care indic< starea de stres emotional
la ?ntreb<rile investigatorii conexe 'de detaliu(, prin care se caut< probele materiale
si a c<ror conversiune nu depinde de viata subiectului testat.
2S. &ircuitul aparent
'necibernetic() - relatia interpsi9ologic< ?ntre psi9ologul-expert si subiectul
testat, ?n care subiectul testat, comunic< r<spunsurile conform vointei sale, de a
spune adev<rul sau de a ascunde pe acestaO
-circuitul aparent angajeaz< vointa subiectului testat.
2L. &ircuitul inaparent
'cibernetic() - relatia interpsi9ologic< ?ntre psi9ologul-expert si subiectul
testat care dubleaz<, prin intermediul biodetectorului, circuitul aparent
'necibernetic(, capteaz< si transmite r<spunsurile sincere ale subiectului furnizate
de mediul fiziologicO
- circuitut inaparent 'cibernetic( an-gajeaz< inteligenta si afectivitatea subiectului
testat care nu pot fi controlate de voint<. 2K. &omponentele biodetectiei judiciare) -
metode specifice unor discipline particulare care se reunesc ?n operatiunea
complex< a 5bio-detectiei judiciare5, facilit@ndu-i rezul-tateleO - aceste metode
apartin considerate disciplinar) a( psi9ologieiO b( ciberneticiiO c( fiziologieiO d(
logiciiO e( dreptului - reunite, ?n modelul genetic de investigare a comportamentului
simu-lat, ele apartin biodetectiei judiciare.
27. &omponenta psi9ologic< a biodetectiei judiciare) - cuprinde, ?n esent<,
activit<tile pre-test, de alc<tuire a stimulilor psi9ologici, si post-test, de discutare a
cauzelor sindromului rele-vant dac< biodiagrama indic< existenta acestui sindromO
- de asemenea, aceast< component< presupune pregatirea psi9ologic< a
subiectului testat cu asigurarea si demonstrarea securit<tii psi9ice si fizice a
acestuia.
8M. &omponenta cibernetic<
a biodetectiei judiciare) - are dou< aspecte esentiale)
a( cel al interpunerii ?ntre psi9olog si subiectul testat a bio-detectorului care
functioneaz< pe principiile ciberneticii 'conexiunii inverse( si descompune
reactivitatea sinergic< ?n functii fiziologiceO b( cel al posibilit<tii psi9o-logului de a
conditiona operant 3efec-tele biofeedbacH5, care sunt cerute de specificul cauzeiO
crearea c@mpurilor bioinfomationale. 82. &omponenta fiziologic< a biodetectiei
judiciare) - const< ?n activit<tile, de mare finete, de a sesiza ?n bio-diagrame
modific<rile produse ?n plan fiziologic sub impactul ?ntreb<rilor relevante si
investigatorii conexe-optimeO a descrie complet si argu-mentat sindromul relevant
si a indica cu precizie puntea conversiunii. 88. &omponenta logic< a biodetectiei
judiciare) - const< ?n activitatea de analiz<, pornind de la legile funda-mentale ale
logicii, a contradictiilor dintre NE"A,IA *SI.+-+"I&[ a subiectului testat si
A%I#!A,IA pe care o implic< sindromul relevant si reducerea contradictiei la
adev<rul unic, potrivit legilor identit<tii, non contradictiei si a tertiului exclus.
8F. &omponenta juridic<
a biodetectiei) - const< ?n transformarea bioinformatiilor relevante 'a sindro-
mului relevant( ?n mijloacele legale de prob<.
8N. &omponenta moral< a biodetectiei judiciare) - imposibilitatea absolut< a
subiectului purt<tor de matrice infractional< de a se sustrage legii morale a
imperativului categoric.
8R. &omportament simulat) - atitudinea de negare de c<tre subiectul testat a
adev<rului cuprins ?n ?ntreb<rile incriminatorii si investigatorii conexe ?n raport cu
starea de stres emotional pe care o indic< biodiagramaO aceasta se materializeaz<
?ntr-o biodiagram< pozitiv<.
8S. &omportament nedisimulat sau sincer) - atitudine de negare a subiectului
testat, la ?ntreb<rile incri-minatorii si investigatorii, ?n raport cu lipsa st<rii de stres
emotional pe care o indic< biodiagramaO aceasta se materializeaz< ?ntr-o
biodiagram< negativ<.
8L. &onversiunea
bioinformatiilor) - operatiunea de transformare a bioinformatiilor ?n mijloace de
prob<, care confirm< sau infirm< compor-tamentului subiectului, valid@ndu-l ca
simulat sau nedisimulat.
- saltul de la bioinformatia de natur< psi9o-fiziologic< la informatia de natura
juridic<-procesual penal<, cu fort< si valoare probant<.
8K. &onditionare
operant<) - activitatea psi9ologului, ?n raportul s<u nemijlocit cu
subiectul testat, orientat< spre obtinerea bio-informatiilor ce se exprim< la nivelul
biodiagramelor ?n starea de stres sau de calm emotional ?n urma ?ntreb<rilor care I
se adreseaz<O conditionarea operant< se realizeaz< prin toate tipurile de ?ntreb<ri,
respectiv) incri-minatorii, de investigare, neutre si de control pentru a se obtine
elementele care s< permit< interpretarea bio-diagramei si stabilirea diagnosticului
biodiagrameiO prin conditionarea ope-rant< se obtin c@mpurile bioinfor-mationale -
subiective si obiective - pe care le cere cauza ?n care se efectueaz< biodetectia
judiciar< si care constituie puntea 'premisele( conversiunii.
87. &onstantele modelului genetic al comportamentului
simulat) - elementele stabile si repeta-bile ?n cazul fiec<rei operatiuni
individuale de biodetectie judiciar<)
a( subiectul purt<tor de matrice
infractional<
b( matricea infractional<
c( c@mpul bioinformational
d( sindromul relevant
e( puntea conversiunii
f( matricea moral<
FM. Diagnosticul
biodiagramei) - este rezultatul interpret<rii biodiagramei, concretizat ?n consti-
tuirea st<rilor de stres emotional sau lipsa acestor st<ri la ?ntreb<rile incriminatorii
si la cele investigatorii conexe-optime 'de detaliu(O
- diagnosticul este pozitiv c@nd interpretarea duce la concluzia existentei st<rii de
stres emotionalO - diagnosticul este negativ c@nd interpretarea concluzioneaz< c< nu
exist< stare de stresO - biodiagramele incerte nu sunt susceptibile de diagnostic.
F2. Efect biofeedbacH) - rezultatul, ?n plan psi9ofiziologic, al ?ntreb<rilor incrimi-
natorii si investigatorii ce se materia-lizeaz< ?n biodiagram< ?n forma stresului
emotional sau a lipsei de stres.
F8. Antreb<ri incriminatorii 'relevante, critice, acuzatoare(, av@nd ca obiectiv
crearea c@mpului bioinformational subiectiv 'vezi si agent stresor() - sunt
propozitiuni interogative adresate de psi9ologul examinator ?n mod nemijlocit,
concis si clar, subiectului, ?n cadrul discutiei pre-test si, apoi, ?n timpul test<rii,
viz@nd s<v@rsirea de c<tre acesta a unei infractiuniO ?ntreb<rile incri-minatorii sunt
stimuli psi9ologici care declanseaz< procesul de conditionare operant< necesar
obtinerii bioinforma-tiilor relevante pozitive sau negative.
FF. Antreb<ri investigatorii sau de detaliu, av@nd ca scop crearea c@mpului
bioinformational obiectiv) - sunt propozitiuni interogative, formulate ipotetic, ?n
vederea identific<rii unor posibile st<ri de stres emotional la subiectul testat, care
s< permit< stabilirea com-portamentului simulat ?n leg<tur< cu ?mprejur<rile
privind) existenta unor coparticipanti, t<inuitori sau favo-rizatori, locul unde se afl<
ascunse obiectele, produse ale infractiunilor, corpurile delicte, instrumentele care
au fost utilizate la s<v@rsirea infractiunii si alte situatii de acest gen, pe care
subiectul le ascunde pentru a nu fi demascat.
FN. Antreb<ri investigatorii
conexe) - ?ntrebare de tip investigator care provoac< st<ri de stres emotional,
dovedind leg<tura cu ?ntrebarea incriminatorie.
FR. Antreb<ri investigatorii
neutre) - sunt ?ntreb<ri investigatorii ipo-tetice, nevalidate de st<ri de stres
emotional, nefiind ?n legatur< cu incrimin<rile.
FS. Antreb<ri de control) - sunt cele la care se cunoaste aprioric c< se va r<spunde
nesincer 'mincinos(O - scopul acestora este de a se obtine o stare se stres, necesar<
efectu<rii comparatiilor cu st<rile de stres la ?ntreb<rile incriminatoriiO se determin<
astfel, pragul de stres.
FL. Antreb<ri neutre) - sunt propozitiuni intero-gative simple, care nu au legatur< cu
incriminareaO - scopul lor este de a obtine secventa care s< reflecte starea de calm
psi9ologicO - portiunile de biodiagram< cores-punz<toare ?ntreb<rilor neutre sunt
segmente etalonO - ?n conversiune segmentele etalon sunt de referint< pentru a
aprecia dac< segmentele la ?ntreb<rile relevante 'incriminatorii( si investigatorii
conexe-optime se constituie ca segmente relevante sau nuO - ?n cazul asimetriei
?ntre segmentele neutre si cele relevante, biodiagrama este pozitiv<O - ?n cazul
simetriei ?ntre segmentele neutre si cele la ?ntreb<rile incri-minatorii, biodiagrama
este negativ< 'de inocentare(.
FK. !atricea infractiunii) - starea subiectiv< permanent< 'peren<( a persoanei care a
s<v@rsit o fapt< penal<, care cuprinde totalitatea elementelor -?n forma psi9ologic
reprezentativ< - ce au precedat, ?nsotit si urmat actul infractionalO - matricea
infractiunii este sensibil<, ea poate fi reactivat< si dislocat< prin procedeul
condition<rii operante, extrapolat< ?n c@mpurile bioinforma-tionale de natur<
subiectiv< si obiectiv< ale biodiagrameiO - matricea infractional<, existenta ei
obiectiv< ?n constiinta infractorului, permite biodetectia.
F7 !atricea moral<) - starea subiectiv< de cunoastere permenent< 'peren<(,
specific< individului uman, normal biopsi9ic, a continutului legii morale - a binelui
si r<ului - pe care acesta nu o poate eluda si nici evaziona, nici psi9ologic nici
fiziologicO - aceasta este a doua premis< matriceal< a biodetectiei.
NM. !etoda intensiv<) - testarea compor-tamentului simulat rezolv< printr-o
activitate unic<, ?n mod eficient, problematica complex< a identific<rii autorilor de
infractiuni) a existentei sau inexistentei infractiuniiO a ?mprejur<rilor de calificare
sau agra-vareO eliminarea suspectilor nevino-vatiO g<sirea corpurilor delicte si a
urmelor, etc.
N2. !odelul genetic de investigare al comportamentului simulat) - asimilarea
reciproc< a nivelurilor) operativ, psi9ologic, ciber-netic, fiziologic, logic, juridic,
moral si filozofic ?n procesul de biodetectie judiciar<, ?ntr-o structur< unitar< -
genetic< si operational<, dar si gnoseologic<.
N8. *untea conversiunii 'premisele conversiunii() - bioinformatiile rele-vante,
cuprinse ?n c@mpul bioinforma-tional de natur< obiectiv<, care permit, f<r<
dificultate, obtinerea mijloacelor legale de prob< de culpabilitate sau inocent<.
NF. *roba psi9ocibernetic<) - orice prob< obtinut< pe baza biodetectiei judiciare
este o prob< psi9o-cibernatic< al c<rei adev<r se verific< cauzalO - probele psi9o-
cibernetice sunt probe de gradul M 'zero(, ele nu pot fi comb<tute ?n nici un felO - ?n
practica Scolii rom@nesti de biodetectie judiciar<, fundamentat< pe conversiunea
bioinformatiilor relevante, probele psi9ocibernetice au fost cu regularitate validate
de justitie.
NN. #eactivitatea sinergic<) - starea de stres generalizat< la nivel psi9o-somatic sub
impactul stimulilor incriminatoriO - alerta organismului subiectului purt<tor de
matrice infractional<O - reactivitatea sinergic< se mate-rializeaz< ?n sindromul
relevant.
NR. Segment incriminatoriu 'relevant, critic, acuzator() - portiunea traseelor din
biodiagram< care reflect<, sub aspect grafic, starea psi9ic< a subiec-tului purt<tor
de matrice infractional< la ?ntreb<rile incriminatorii.
NS. Segment conex incrimin<rii) - portiunea traseelor din biodiagram< care
reflect<, sub aspect grafic, starea psi9ic< a subiectului pur-t<tor de matrice
infractional< la ?ntre-b<rile investigatorii sau de detaliu, care se afl< ?n legatur< cu
?mpre-jur<rile concrete ale s<v@rsirii infrac-tiunii.
NL. Segment neutru) - portiunea traseelor din biodiagram< corespunz<toare st<rii
psi9ice de calm a subiectului testat la ?ntreb<rile neutre.
NK. Segment de control) - portiunea traseelor din biodiagram< corespunz<toare st<rii psi9ice a
subiectului testat la ?ntre-b<rile de control.
N7. Simetria psi9ofiziologic< relevant<) - starea de ec9ivalent<, asem<-nare,
analogie, corespondenta ?ntre segmentele de biodiagram< provocate de acelasi gen
de ?ntreb<riO
- izvorul simetriei psi9o-fiziologice este reactivitatea sinergic< la ?ntreb<rile
incriminatorii conexe-optime.
RM. Simetria segmentelor relevante negativ) - corespondenta grafic< a
segmentelor de biodiagram< ce ?nve-dereaz< lipsa st<rii de stres la ?ntre-b<rile
incriminatorii.
R2. Simetria segmentelor obtinute prin repetarea, total< sau partial<, a testului
'simetria orizontal<( - corespondenta grafic< ?ntre segmentele obtinute prin
repetarea ?ntreb<rilor incriminatorii si investi-gatorii la nivelul fiec<rei functii
'orizontal<(O - simetria ?n plan orizontal poate fi pozitiv< sau negativ<, dup< cum
indic< prezenta sau lipsa st<rii de stres emotional. R8. Simetria intern<) - reprezint<
o legitate a biodiagramelor individuale, incluz@nd simetria vertical< si simetria
orizon-tal<. RF. Simetria complex<) - reprezint< o legitate a mai multor
biodiagrame individuale, aflate ?n raporturi reciproc comple-mentare 'subiecti
coparticipanti la infractiune(. RN. Stimuli psi9ologici) - vezi agenti stresoriO stimulii
psi9ologici se pot constitui si din alte elemente apte s< produc< starea de stres
emotional, ca de exemplu) fotografii, diapozitive, obiec-te ce au apartinut victimei,
corpuri delicte prezentate spre recunoastere, etcO - stimulii pot fi orali, vizuali sau
auditivi. RR. Sindrom relevant) - totalitatea simptomelor psi9o-fiziologice care
exprim< starea de alert< psi9ologic<, de stres emotional a subiectului testat,
indic@nd c< acesta este purt<tor de matrice infractional<O - sindromul relevant este
expresia fiziologic< a stresului psi9ologic, el evidentiaz< existenta contradictiei
dintre NE"A,IA subiectului testat si A%I#!A,IA de natur< fiziologic< a
functiilor testate. RS. Stare de stres
emotional) - modificarea frecventei si inten-sit<tii activit<tii functiilor psi9o-
fiziologice testate, ?n raport cu expresia normal< a acestora, la ?ntreb<rile cu
caracter incriminatoriu si investigatorii conexe.
RL. Subiect purt<tor de matrice culpabilizatoare
'infractional<() - persoana care, supus< biodetectiei judiciare, manifest< sin-
drom relevantO ?n practic<, cu rarisime exceptii, toate persoanele care au manifestat
sindrom relevant s-au do-vedit a fi vinovate.
RK. ,raseu testat) - functiile fiziologice ale c<ror modific<ri se verific< sub
impactul ?ntreb<rilor incriminatorii si investi-gatorii conexeO - ?n ordinea de sus in
jos a bio-diagramei acestea sunt) - traseul respirator toracicO - traseul respirator
abdominalO - traseul bioelectricO - traseul tensiunii arteriale - puls bra9ialO - traseul
tensiunii arteriale - puls distal. R7. ,estare primar<) - este verificarea prin
intermediul biodetectiei judiciare a per-soanei ?n leg<tur< cu care se pune problema
identific<rii ca autor, aceasta fiind inclus< ?n cercul de suspectiO ?n cadrul test<rii
primare se rezolv< si celelalte probleme privind elucidarea c@t mai complet< a
cazului prin obtinerea si a altor bioinformatii, ?n afara celei apte s< conduc< la
identificarea autorului. SM. ,estarea devolutiv<
sau complex<) - este verificarea, prin inter-mediul modelului genetic de inves-
tigare a comportamentului simulat, a unor persoane cu calit<ti procesuale
dob@ndite, respectiv ?nvinuiti sau in-culpati, p<rti v<t<mate, martori, care au fost
audiati ?n diferite faze ale procesului si ?n leg<tur< cu care se pune problema
sincerit<tii declaratiilor, ca urmare a aparitiei unor contradictii ce bloc9eaz< luarea
unei decizii legale si temeinice, impun@nd clarific<ri esen-tiale, la nivelul ?ntregii
probatiuni, deja administrate.
S2. ,riung9iuri ale
biocurentilor) - figura geometric< de form< triung9iular< sau sector de cerc
'elips<( pe care o formeaz< biocurentii la ?ntreb<rile incriminatorii si cele
investigatorii conexe-optime cu v@rfuri de tensiune diferentiate, expresie a
fidelet<tii fiziologicului fat< de psi-9ologic.
S8. 0@rf de tensiune) - punctul maxim atins de segmentul relevant al unei biodia-
grame, care exprim< ?n modul cel mai concludent starea de stres emotional,
evidentiind existenta bioinformatiei apt< a fi convertit< ?n mijloc de prob<O - v@rful
de tensiune emotional< se depisteaz< prin raportarea la segmentul etalon 'care
reflect< starea de calm relativ a subiectului testat(, a segmentelor relevante.
&#S nr. 22
,endinte moderne ale 3biodetectiei judiciare5
3$iodetectia judiciar<5 a reprezentat, reprezint< si va reprezenta o nou< metod< de
investigare si nu numai. Ea va continua s< se dezvolte at@t din punct de vedere
te9nico-cibernetic c@t si a metodologiei test<rii. Din primul punct de vedere se
mizeaz< pe o perfectionare a aparaturii de testare ?n spet< 3pol4grap9-ul5 m<rindu-
i-se capacitatea de a absorbi bioinformatii de la nivelul mai multor functii. An ce
priveste al doilea punct de vedere se vor face eforturi ?n prelucrarea ?ntreb<rilor pe
baza carora are loc 3depistarea com-portamentului simulat al persoanei testate5,
?ntreb<ri care prin form< si continut trebuie s< releve c@t mai clar leg<tura dintre
cauza aflat< ?n cercetare si persoana testat< 'suspect(. Stim c< baza ciberneticii este
3feedbacH-ul5 asa numita 3cale de ?ntoarcere5. !ai explicit, un semnal transmis la
un receptor este trimis de acesta pe calea de ?ntoarcere la sursa care l-a emis. Acest
principiu al 3feedbacH-ului a rezultat din stiinta fiziologiei sistemului nervos
considerat ca cel mai complex si perfect sistem cibernetic. An materia psi9ologiei,
potrivit acestui principiu 3o persoan< pus< ?ntr-o anumit< situatie va emite
r<spunsuri a c<ror frecvent< si intensitate va creste dac< consecintele lor sunt
pozitive si va descreste dac< aceste consecinte sunt negative sau nule.5 K Dup<
cum se ?ntrevede, 3biodetectia judiciar<5 ?si va l<rgi sfera de aplicare at@t ?n sfera
ilicitului penal, unde cunoaste o dezvoltare considerabil<, c@t si ?n sfera vietii
civile, ?n materie comercial<, etc. An ce priveste sfera ilicitului penal va fi intregit<
cu aplicarea sa si ?n problematica depist<rii ?mprejur<rilor agravante si atenuante
pentru infractiunile care potrivit legii penale cunosc incrimin<ri calificate ca
agravante sau atenuante. Scoala rom@neasc< si-a adus aportul la dez-voltarea
3biodetectiei judiciare5 prin faptul c< este initiatoarea procesului de conversiune si
constituire a probatiunii, a bioinformatiilor rezultate din biodiagrame. An ce
priveste calitatea test<rii si implicit a 3biodetectiei judiciare5 aceasta se
concretizeaz< ?n m<rtuisiri ale persoanelor testate f<cute ?n discutiile post-test,
determinate de exactitatea bioinformatiilor cu care examinatorul a frapat
respectivele persoane. An materia 3biodetectiei judiciare5 este aplicat acelasi
principiu al 3feedbacH-ului5 dar datorit< specificului biologic acesta poart< numele
de 3biofeedbacH5, deoarece informatia este biologic<. Introducerea metodei
3biodetectiei judiciare5 ?n materia civil< si ?n alte materii, reprezint< o alt< tendint<
modern< a 3biodetectiei judiciare5.