A avut o contributie deosebit de important la nfptuirea Unirii
Transilvaniei cu Romnia. La 1 decembrie 1918, a participat la Marea Adunare Naional de la Alba lulia, unde cei 1228 de delegati alei ai romnilor din Transilvania, Banat i Tara Ungureasc" au votat Rezolutia Unirii care decreteaza unirea acelor romni i a tuturor teritoriilor locuite de dnii cu Romnia". Dup acest eveniment istoric, Alexandru Vaida Voevod devine membru al Consiliului Dirigent pentru a pregti unificarea administrativ cu Vechiul Regat i s-a numrat ntre cei patru delegai ardeleni care au adus regelui Ferdinand I Rezoluia Unirii pentru a fi ratificat. A fost numit ministru de stat pentru Transilvania n primele guverne dup Marea Unire, iar pe 1 decembrie 1919 a fost desemat preedintele consiliului de minitri. Printre msurile luate ca prim ministru se numr i organizarea unitilor de jandarmi n Basarabia, Bucovina i Transilvania, care s vegheze la ordinea i linitea public n special n mediul rural i zonele de frontier. Pe 29 decembrie 1919, Parlamentul a ratificat legile prin care se consfinea Marea Unire, iar pe 10 ianuarie 1920, prim ministrul Vaida Voevod a plecat la conferinta de pace de la Paris, unde a obtinut recunoaterea international a actelor unirii. A mai exercitat funcia de prim-ministru al Romniei pentru perioade mai scurte, n vremea crizei economice, ntre 6 iunie 1932 - 17 octombrie 1932 i 14 ianuarie 1933 - 9 noiembrie 1933. A exercitat i functia de ministru de interne, separat sau mpreun cu cea de premier ntre 10 noiembrie 1928 - 7 iunie 1930, 13 iunie - 8 octombrie; 6 iunie - 10 august 1932. De numele su se leag adoptarea la 23 martie 1929, de ctre Parlament a Legii nr. 912 care a pus bazele unei Jandarmerii rurale moderne n Romnia, urmat n acelai an de Statutul Jandarmeriei Rurale. Pe baza noii legi, la Cluj a luat fiin Inspectoratul VI Jandarmi Rurali, avnd n subordine urmtoarele legiuni: Cluj, Some, Turda, Beiu, Bihor, Maramure, , Slaj, Satu Mare, Trnava Mica, Trnava Mare, Mure, Braov, Sibiu, Fgra, Ciuc, Odorhei i Trei Scaune. Alexandru Vaida Voevod a mai activat i n guvernele regimului de autoritate ale regelui Carol al II-lea i a cutat soluii pentru salvarea rii n anii grei ai rzboiului, separndu-se de politica ngust de partid avnd ca i ghid doar interesul naional. Ostracizat n anii comunismului, numele marelui om politic i patriot ardelean, corifeu al Marii Uniri, a revenit cu putere n contiinta public dup 1989. Monumente, coli, institutii, crti i studii nenumrate i cinstesc i eternizeaz deja memoria.