23

Legenda împăratului Kennedy

O nouă dezbatere antropologică

Cea de-a 6684-a reuniune anuală a Academiei de Ştiinţe

a provocat o aprinsă dispută. Referatul principal prezentat
în faţa reuniunii a avut ca subiect prea puţin cunoscuta
legendă a unui împărat pe nume Kennedy, despre care
se spune că ar fi domnit peste două ţări mari în trecutul
îndepărtat Î.M.C. (înainte de Marea Calamitate). Profesorul
Rama, care a susţinut referatul, a confruntat şi analizat cu
scrupulozitate sursele existente, ceea ce nu înseamnă, de
bună seamă, un material vast, prin comparaţie, să spunem,
cu cantitatea de informaţii pe care le avem în legătură cu
un alt conducător, Alfons XIII, despre care se spune că ar fi
domnit peste o altă ţară, numită Espagna, într-o perioadă
fie anterioară, fie ulterioară; dar profesorul Rama a demon­
strat că, din sursele existente, se pot extrage mai multe
informaţii decât au crezut savanţii până acum.
Aşa cum se ştie, după Marea Calamitate, care a avut loc
între anii 0-72 (cu aproximaţie), când aproape două treimi
din pământul locuibil a fost înghiţit de ape, iar ceea ce a
rămas a fost aproape distrus de o serie de explozii uriaşe
de origine incertă, nu s-au păstrat în întregime decât opt
cărţi din epoca anterioară. Acestea sunt:

— John Williams, Creative Gardening, Omaha Nebraska

(încă se mai poartă discuţii dacă „Omaha, Nebraska"
se referă la una sau la două persoane);
— Alice Besson, La vie d'une idiote racontee par elle-meme,
roman (această carte pare să fi fost produsă într-o
ţară sau localitate numită Gallimard);

352 353
 — Laszlo Varga, Bridge for Beginners, traducere din
limba maghiară de Peter Harsch, Llandudno, 1966;
— Dirk Hoegeveldt, De arte divinatoria Romanorum,
Lugduni Bat., 1657;
— Annuario telefonico di Ferrara;
— Arno Miller, Neue Tendenzen in amerikanischer Sozial-
wissenschaften, Hoser Verlag Erlangen, 1979;
— Dinah Ellberg, AII My Lovers.1
Cea de-a opta carte lipseşte din lista de mai sus, întrucât
este alcătuită într-o scriere cu totul necunoscută, cu excep­
ţia unui cuvânt misterios, Nagoya, tipărit pe toate paginile,
de la a doua până la ultima; potrivit celor mai înalte
autorităţi în materie, ar putea fi vorba despre o incantaţie
magică menită să înfricoşeze spiritele rele care proveneau
dintr-o altă ţară. Nici una dintre aceste cărţi nu a fost des­
cifrată, de altfel, în totalitate, dar anumite fragmente, mai
mari sau mai mici, au fost traduse într-o mod satisfăcător.
Trebuie menţionat că numerele din cărţi se referă, proba­
bil, la ani, dar, din moment ce nu se ştie nimic despre felul
în care se măsura timpul în era î.M.C. sau despre momen­
tul de la care îşi începeau acei oameni numărătoarea anilor,
este practic imposibil ca evenimentele să fie datate. Mai
mult decât atât, nu se ştie dacă-şi calculau timpul înainte
sau înapoi: se poate foarte bine, după cum susţin anumiţi
cercetători, ca anii să fi fost număraţi în funcţie de timpul
rămas până la Marea Calamitate, drept care anul 1657, de
exemplu, să fie cu trei sute de ani mai târziu, nu mai de­
vreme decât anul 1957.
Legenda împăratului Kennedy este menţionată într-una
singură dintre cele opt cărţi de mai sus, ceea ce i-a condus
pe savanţi la concluzia că nu era foarte răspândită sau
considerată importantă printre sălbatici. Pe de altă parte,
1
Grădinăritul inspirat (engl.); Viaţa unei proaste povestită de ea însăşi
(fr.); Bridge-ul pentru începători (engl.); Despre arta divinaţiei la romani
(lat.); Anuarul telefonic al oraşului Ferrara (ital.); Noile tendinţe din
ştiinţele sociale americane (germ.); Toţi iubiţii mei (engl) (n. tr.).
354
în vreo douăzeci de cărţi păstrate fragmentar, precum şi
în cele peste o sută douăzeci de publicaţii periodice care
au putut fi recuperate, dintre care treisprezece aproape
intacte — de exemplu, Chemical Engineering, Trybuna ludu,
Crosswords for Children (aceasta din urmă, practic de neîn­
ţeles), Il Messaggero şi Vuelta2 —, legenda respectivă apare
de mai multe ori, aşa încât profesorul Rama, după ce a
examinat în amănunt întregul material, a oferit, pentru
prima dată, o interpretare coerentă a acestuia. Principalele
componente ale mitului, aşa cum le prezintă studiul său,
ar fi următoarele:
1. Preşedintele (titlu de origine obscură, echivalând, în
mod evident, cu cel de „împărat") Kennedy a dom­
nit simultan peste două ţări mari, numite America,
respectiv SUA;
2. El provenea de pe o insulă de legendă numită Irlanda,
localizată undeva în Nord; nu s-a putut stabili defi­
nitiv, însă, dacă această insulă era una şi aceeaşi cu
o altă insulă numită Islanda şi menţionată într-o altă
sursă; este posibil ca o simplă eroare tipografică să fi
făcut dintr-o singură ţară, două;
3. Era bogat;
4. S-a luptat cu conducătorii altor trei regate numite
Rusia, Uniunea Sovietică şi Cuba, pe care i-a învins,
după toate aparenţele, dar apoi a fost învins şi el
într-o bătălie care a avut loc în aşa-numitul Golf al
Porcilor; totuşi, a rămas împărat peste cele două ţări
ale sale;
5. Una dintre ţările ostile lui Kennedy, numită Berlin
(aproape cu certitudine un alt nume dat Rusiei), a
construit un zid uriaş pentru a împiedica armatele
imperiale s-o invadeze, dar împăratul, neînfricat,
şi-a insultat duşmanii chiar de lângă acel zid;
2 Ingineria chimică (engl); Tribuna populară (pol.); Cuvinte încrucişate
pentru copii (engl.); Mesagerul (ital.); Rondul (spân.) (n. tr.).
355
 6. El a avut doi fraţi: cel mai mare a fost ucis înainte,
iar cel mai mic după moartea împăratului;
7. Împăratul însuşi a fost lovit de duşmanii săi şi apoi
a murit;
8. Văduva sa, Jacqueline, s-a măritat mai târziu cu un
. „milionar".
Profesorul Rama a mai descoperit o informaţie de mare
importanţă, până acum necunoscută. într-o jumătate de
pagină păstrată din gazeta Ici Paris3, împăratul este numit
„mare amator de fuste". Singura interpretare plauzibilă
a acestei formule este aceea că împăratul avea obiceiul să
poarte fustă. Dat fiind că există dovezi documentare potri­
vit cărora fustele erau obiecte de îmbrăcăminte exclusiv
femeieşti, se poate trage concluzia că împăratul era un per­
sonaj androgin, care prezenta caracteristici atât de bărbat,
cât şi de femeie. Profesorul Rama a corectat, de asemenea,
interpretarea greşită a cuvântului milionar, care până de
curând a fost tradus, fără o analiză aprofundată, cu sensul
de „om bogat". El a descoperit un comentariu trecut cu
vederea mai înainte, dintr-un fragment păstrat al ziarului
Miami Star, în care se spune: „Ce mai înseamnă un milion
în ziua de astăzi? Mărunţiş!" Fiindcă e limpede că mărun­
ţişul nu putea fi decât ceva mic şi neînsemnat, reiese că
milionarul, departe de a fi un om bogat, era de fapt sărac,
un om care nu avea de nici unele, poate doar nişte mărun­
ţiş — lucru care se potriveşte foarte bine cu interpretarea
profesorului Rama.
Acesta din urmă este, întâmplător, un discipol al cele­
brului savant Levi-Strauss4, care produce un tip special de
pantaloni folosiţi deopotrivă de bărbaţi şi de femei şi care,
3
Aici Parisul (fr. — n. tr.).
4
Este vorba despre antropologul francez de origine belgiană Claude
Levi-Strauss (n. 1908); în continuare, se face aluzie la pantalonii
marca Levi's, confecţionaţi în Statele Unite, începând din 1873, de
producătorul vestimentar Levi Strauss, imigrant de origine bavareză.
356
de aceea, susţine că orice lucru poale li privit ca o structură
alcătuită dintr-o pereche de contrarii, în aşa fel, încât fie­
care termen al perechii nu are sens fără celălalt; într-adevăr,
dacă se taie un crac al unei perechi de pantaloni, cracul
rămas devine lipsit de sens. Profesorul Rama, folosindu-se
de acest truc hermeneutic, a propus următoarea interpre­
tare a legendei:
Mitul împăratului Kennedy a fost o încercare de a îm­
păca, în imaginaţia mitologică, anumite contradicţii fun­
damentale ireconciliabile din viaţa omului. în primul rând,
exista opoziţia dintre vise şi realitate. într-o sursă, America,
una dintre cele două ţări peste care domnea împăratul,
e numită „visul omenirii", în timp ce o altă sursă vorbeşte
despre „realitatea dură din SUA", ceea ce presupune, în
mod clar, că SUA era considerată reală. Aşadar, visul şi
realitatea se contopeau în persoana lui. în al doilea rând,
exista opoziţia Nord/Sud: împăratul provenea din Nord,
în schimb domnea peste Sud, aşa cum se înţelege dintr-o
remarcă păstrată într-un fragment de ziar, care afirmă, fără
nici un echivoc: „Sudul se înclină în faţa magiei lui Ken­
nedy". Cum, în perioada respectivă, în Sud era cald, iar în
Nord era frig, ambele condiţii de viaţă fiind neplăcute,
chiar dacă din motive diferite, se pare că oamenii aşteptau
de la împăratul lor să anuleze, prin metode magice, aspec­
tele negative atât ale Nordului, cât şi ale Sudului.
Savanţii s-au chinuit să explice semnificaţia mitologică
a războaielor purtate de împărat, dar şi aici profesorul
Rama a venit cu o interpretare ingenioasă. Ne amintim
că împăratul întruchipa caracteristici atât bărbăteşti, cât
şi femeieşti. Se pare că el îşi încuraja supuşii să devină
bărbaţi: potrivit fragmentului din gazeta Ici Paris, citat mai
sus, erau numeroşi cei cărora le „punea coarne", adică îi
făcea să fie „încornoraţi" — or, în majoritatea mitologiilor,
purtatul de coarne reprezintă un simbol falie. înfrângerea,
în schimb, aşa cum s-a menţionat, i-a venit din partea unor
porci, iar porcii reprezintă şi ei simboluri ale masculinităţii
(„porcii de bărbaţi chercheliţi", citim într-un fragment care
357
s-a păstrat dintr-o broşură intitulată Inimaginabilul martiriu
al femeilor americane). În felul acesta, din legendă rezultă o
complicată dialectică bărbat/femeie: personajul bărbat-fe-
meie produce bărbaţi, este învins de bărbaţi şi, în cele din
urmă, omorât, probabil de către o femeie sau din ordinul
unei femei. Acest din urmă fapt a fost stabilit pe baza con­
fruntării a două surse: pe una dintre cele câteva pagini
păstrate dintr-o cărţulie cu titlul Fapte reale din Uniunea
Sovietică, se scrie că „nu există cuvinte care să descrie feri­
cirea femeilor sovietice", în timp ce o altă sursă, o pagină
dintr-un ziar intitulat misterios The Times, vorbeşte despre
„amărăciunea teribilă a bărbaţilor sovietici" — de unde se
vede că, măcar într-una dintre ţările ostile împăratului, fe­
meile erau fericite, iar bărbaţii, amărâţi, iar acest lucru lasă
a se înţelege că ţara cu pricina era un fel de ginecocraţie.
Tragem, aşadar, concluzia că încercarea împăratului de
a rezolva opoziţia bărbat/femeie a fost combătută din
ambele părţi — şi de bărbaţi, şi de femei — şi s-a sfârşit cu
moartea sa tragică. Legenda lui demonstrează că sinteza
dintre bărbaţi şi femei este imposibilă.
In fine, ultima pereche de contrarii pe care s-a construit
legenda împăratului Kennedy a fost bogat/sărac. împăra­
tul însuşi era bogat, dar, după cum afirmă o sursă, era şi
„campionul sărăcimii". Este clar că el simboliza tentativa
de a anula discrepanţa lingvistică dintre bogăţie şi sărăcie.
Faptul că a fost înfrânt şi că soţia lui a sărăcit (a devenit
soţie de milionar) demonstrează că efortul lui de a instaura
armonia între cei doi termeni ai opoziţiei a eşuat.
Semnificaţia profundă, pesimistă a mitului său este
următoarea: contradicţiile fundamentale din viaţa omului
nu pot fi anulate; orice încercare de a le combate este sor­
tită eşecului.
Interpretarea profesorului Rama, deşi aplaudată de mulţi
savanţi, nu a fost nici pe departe acceptată de toată lumea.
Cel mai înverşunat atac a fost lansat împotriva ei de către
profesorul Gama, un adept al celebrului doctor Sigmund
Fraud, fondatorul unei alte şcoli de hermeneutică, zisă
358
analo-psihică. Profesorul Gama a combătut practic toate
punctele interpretării profesorului Rama şi întreaga ţesă­
tură a pantalo-doctrinei domnului Levi-Strauss. Potrivit
teoriei doctorului Fraud, singurul lucru pe care vor să-1 facă
oamenii întruna este copulaţia, dar, ca să supravieţuiască,
ei se silesc unii pe alţii să mai facă şi alte lucruri, ceea ce le
provoacă nefericire; ca urmare a acestei nefericiri, unii
scriu poezii, alţii se sinucid, alţii se fac lideri politici, şi aşa
mai departe. „Trebuie să recunosc — spunea profesorul
Gama — că profesorul Rama a descoperit câteva lucruri
interesante, care aruncă o nouă lumină asupra legendei;
totuşi, interpretarea sa fantasmagorică este absolut im­
posibil de acceptat; noile fapte confirmă cu claritate, o dată
în plus, că numai teoria fraudiană este capabilă să explice
toată povestea. Adevărata semnificaţie a acesteia e practic
transparentă pentru orice minte despuiată de prejudecăţi.
Astfel, porcul, departe de a fi un simbol al bărbăţiei,
întruchipa un mascul efeminat, un castrato; se ştie că oa­
menii din vremurile acelea castrau porcii masculi, pe care
după aceea îi foloseau drept hrană. Expresia „porcii de
bărbaţi chercheliţi", departe de a se înscrie pe linia specu­
laţiilor domnului Rama, se potriveşte perfect cu doctrina
fraudiană; este o insultă, de bună seamă, dar sensul ei este
de bărbaţi castraţi, bărbaţi incapabili de a mai produce
urmaşi. Cuvântul chercheliţi nu a fost încă explicat în mod
corespunzător, dar, mai mult ca sigur, este înrudit cu chel,
care înseamnă „fără păr"; lipsa părului era un alt semn al
emasculării, în timp ce păroşenia excesivă sugera o mas­
culinitate de calitate superioară (după cum reiese dintr-un
pasaj — „Bestia asta păroasă a încercat să mă violeze" —
al textului uneia dintre cele opt cărţi păstrate intacte).
Interpretarea se impune de la sine: împăratul a fost învins
în ţara unor castraţi („porci"); el era amator de fuste, dar
nu fiindcă ar fi fost un androgin, cum pretinde profesorul
Rama, ci fiindcă era evident semi-bărbat; altfel spus, era şi
el, aproape sigur, castrat. A încercat, într-adevăr, să le redea
bărbăţia altor bărbaţi — care probabil că erau tot castraţi —,
359
dar nu a reuşit. Din faptul că, într-una dintre ţările ostile,
femeile erau cu adevărat fericite, iar bărbaţii erau amărâţi,
trebuie dedus că, în acea ţară mitologică, toţi bărbaţii erau
castraţi, iar femeile, scăpate în felul acesta de sursa invidiei
reciproce legate de penis, erau fericite. Ce altă explicaţie
mai plauzibilă s-ar putea da? În consecinţă, legenda este
expresia fricii general-umane de castrare, iar eşecul
împăratului simbolizează caracterul ireversibil al castrării.
O dată în plus, teoria doctorului Fraud se confirmă."
Reuniunea nu s-a încheiat, însă, aici. Un alt savant, pro­
fesorul Ngama, a combătut ambele interpretări. Profesorul
Ngama este un discipol al marelui profesor Calamarx,
a cărui teorie afirmă că există oameni săraci şi oameni
bogaţi şi că aceştia luptă unii împotriva celorlalţi. În con­
textul luptei dintre ei, şi unii, şi alţii inventează tot felul de
mitologii; mitologiile bogaţilor urmăresc să convingă pe
toată lumea că bogaţii trebuie să rămână bogaţi, iar săracii
trebuie să rămână săraci, în timp ce mitologiile săracilor
susţin contrariul. În viitor, după cum a profeţit profesorul
Calamarx, săracii aveau să-i măcelărească pe toţi bogaţii şi
toată lumea urma să fie foarte, dar foarte fericită de atunci
înainte. „Ar trebui să fie limpede pentru orice om cu capul
pe umeri — a afirmat profesorul Ngama — că, ştiinţific
vorbind, ambele teorii (în ghilimele) prezentate în cadrul
acestei reuniuni sunt nu numai false, dar şi reacţionare.
Pseudo-teoria domnului Rama afirmă, nici mai mult, nici
mai puţin, decât că aşa-zisele structuri născocite de el sunt
durabile, cu alte cuvinte că oamenii avuţi vor fi întotdea­
una avuţi, iar cei ajunşi pauperi trebuie să rămână în sta­
diul de pauperizare. Cât despre pseudo-teoria domnului
Gama, aceasta afirmă că, în loc să lupte împotriva nedrep­
tăţii, săracii n-ar trebui să fie preocupaţi decât de faptul că
şi-ar putea pierde calităţile sexuale. În tot acest timp, ade­
vărata semnificaţie a legendei este absolut limpede. Faptul
că împăratul însuşi era bogat nu are nici o importanţă în
economia poveştii, din moment ce toţi împăraţii din trecut
au fost bogaţi. Ceea ce contează aici este că împăratul era
360
«campionul sărăcimii», iar acest lucru chiar şi oponenţii
mei s-au văzut nevoiţi să-1 recunoască. De unde concluzia
care se impune, că inamicii săi erau campionii bogătaşilor,
pentru că toate luptele se reduc, în ultimă instanţă, la con­
flictul dintre bogaţi şi săraci. Toate elementele cunoscute
ale mitului confirmă în mod clar această interpretare,
împăratul a fost învins de porci, dar porcii, departe de a fi
cutare sau cutare simbol sexual, aşa cum s-au străduit să
demonstreze teoriile oponenţilor mei, sunt, de fapt, repre­
zentări simbolice ale avuţiei. Adevărul este că amândoi
antevorbitorii au preferat să omită o broşură lansată de
Mişcarea de Eliberare Mondială Absolut Revoluţionară
şi Invincibilă a Maselor Truditoare, care îndeamnă, fără
echivoc: «Omorâţi-i pe toţi porcii înavuţiţi!» Acest nobil
împărat, campion al sărăcimii, a fost trădat şi omorât de
duşmanii săi, dar domnul Rama însuşi a demonstrat că,
mai târziu, văduva lui s-a căsătorit cu un om sărac. Mesajul
legendei este următorul: un mare luptător pentru cauza
sărăcimii a fost ucis, dar lupta lui merge mai departe.
Legenda lui face parte, indubitabil, din folclorul săracilor,
iar adevărul irefutabil al teoriei profesorului Calamarx se
confirmă o dată în plus."
Având de ales între cele trei teorii conflictuale, Acade­
mia s-a văzut nevoită să afle care e adevărul, ca de obicei,
prin vot. După o serie de patru votări, care nu au condus
la o majoritate clară, cei mai mulţi dintre academicienii
care au votat a cincea oară au optat pentru explicaţia pro­
fesorului Gama, stabilind astfel, definitiv şi în mod ştiinţi­
fic, adevărul teoriei doctorului Sigmund Fraud. Profesorul
Gama a fost încântat, în schimb ceilalţi doi savanţi, ale
căror viziuni greşite au fost demascate prin vot, au izbuc­
nit în hohote de plâns. Susţinerea unei teorii antropologice
eronate poate fi pedepsită cu moartea.
361