Sunteți pe pagina 1din 140

2.

Arhitectura vernaculara
- zone climatice
- materiale
- cultura
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
AMESTECUL DE PAMANT/ARGILA NEARSA
MATERIAL LOCAL important pentru context, buget, reciclare
Compozitie: argila, nisip, namol, apa, aer
Proprietatea principala este capacitatea de absorbtie a apei in cantitati mari, transformandu-se
astfel intr-o masa pastoasa si ductila, usor de plasmuit in orice forma.

ATENTIE LA RELATIA CU APA: succesiune de stari: lichida plastica solida - particulele
argiloase se leaga tot mai strans intre ele pana ating o structura rigida dar nu definitiv stabila
=>procesul este reversibil la CONTACTUL CU APA => necesitatea protectiei constructiei prin
mijloace constructive protectie contra precipitatiilor, infiltratiilor,
mijloace fizice adaos de armatura vegetala,
mijloace chimice adaugare de stabilizatori, impermeabilizare, tratare chimica.
De asemenea, la uscare se formeaza crapaturi datorita pierderii volumului de apa






Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Terunobu Fujimori
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Terunobu Fujimori
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
AMESTECUL DE PAMANT/ARGILA NEARSA

Technici de constructie:
-Sapare verticala sau orizontala locuinte troglodite
-Sod : decupare a suprafetei inerbate
-Decupare de blocuri
-Banche coule: turnare in stare lichida
-ADOBE caramizile nearse
-Colombin formare manuala
-TORCHIS umplere/tapetare a unei armaturi
-Bauge umplere a unei suprafete slab armate in zone unde lemnul lipseste
-PISE pamant batut, compactat

Constructiile de pamant au nevoie de protectie de umiditatea din sol => sprijina pe fundatii de
PIATRA si protectie de precipitatii => acoperisuri largi si finisaje exterioare din materiale
adecvate
Se realizeaza in special pereti grosi de min 40cm, din motive statice si termice ATENTIE la
colturi , la tehnica de constructie si la liant! In general liantul este realizat tot din amestec de
pamant, ceea ce duce la MONOLITIZAREA constructiei

Rezista bine la compresiune, pentru celelalte solicitari are nevoie de elemente constructive din
alte materiale: lemn, piatra (buiandrugi, grinzi, stalpi, coloane)

Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda






Adobe = inventarea caramizii = MODULAREA

= modelarea amestecului de pamant in caramizi, folosind matrite. Caramizile sunt apoi
uscate la soare. In zonele in care lemnul era mult prea pretios pentru a il folosi la
fabricarea matritelor, caramizile erau formate manual.
Caramizile de adobe poate avea forme paralelipipedice, conice, cilindrice, trapezoidale,
etc., formele facand trecerea de la fabricarea manuala la cea matritala.
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda






http://www.flickr.com/photos/snarl/108302023/






Versiunea actuala:
structurala (1800kg/m3) si
termoizolanta (800kg/m3)
http://www.solidearth.co.nz/
earth-building-products-
adobe.php



Productia in serie
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda






Rezistenta in timp piramida Huaca Pucllana in Lima, 400 dH
http://architerre.over-blog.com
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda






Caramizile de adobe sunt lipite cu ajutorul unui liant facut de asemenea din argila, de data
aceasta in stare lichida.

=>Se obtin astfel ziduri omogene.

In cazul in care pamantul folosit ca materie prima este nisipos, caramizile adobe se obtin
prin compactarea acestuia.
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda






Torchis - umplere
Una din tehnicile cele mai vechi si raspandite: umplerea unei structuri independente realizata
din materiale vegetale (lemn, bambus, liane, palmier, trestie) cu un amestec de argila
grasa, stabilizata cu paie sau alte fibre vegetale. Structura portanta ce functioneaza drept
cofraj pierdut pentru aceasta tehnica poate varia in functie de contextul
geografic/cultural, insa principiul ramane acelasi.
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda






http://delbrayelle.pagesperso-orange.fr/les_murs_en_torchis.htm
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Tehnica torchis: restaurare ferme
medievale Franta,
http://www.vacanceo.com

Intrebuintare actuala, case ecologice
http://blog.pour-construire-
ecologique.fr
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
+ rapiditatea executiei
economicitatea
usurinta punerii in opera (deseori nu este nevoie de
instrumente, folosindu-se direct mainile)
buna rezistenta la cutremur
buna rezistenta la intemperii ,daca este bine
protejat si ingrijit (de ex. Parte din palatul de la
Versailles este construit in torchis)

Peretii pot fi simpli, sau cu strat structural dublu,
umplut cu pamant => grosime mai mare a zidului si
stabilitate crescuta.
Exemplu de finisare a peretilor interni din argila
http://www.payer.de/tropenarchitektur/troparch02.htm
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Exemplu cladire medievala realizata cu Torchis
http://mini-panda.blogspot.ro/2010/02/ma-terre-premiere-la-cite-des-sciences.html
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda






Pise pamant batut
Impreuna cu Adobe reprezinta tehnicile cele mai vechi si cunoscute. Consta in turnarea
amestecului de pamant nisipos si pietris in cofraje de lemn sau metal (2-3 m lungime si
maxim 1 m inaltime). Odata umplut cofrajul, pamantul este compactat fie cu un ciocan de
lemn cu cap de piatra, fie, in ziua de azi, cu compresori pneumatici. Prin compactare,
straturile se amesteca foarte bine intre ele si o mare parte din apa continuta este
eliberata, minimizand astfel variatiile de volum in urma uscarii.
Pamantul devine stabil si dur instant, permitand turnarea unui strat succesiv.

Compactare manuala in Vietnam Compactare cu compresor pneumatic
http://www.inspirationgreen.com/rammed-earth.html?start=20
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Rosturile dintre straturile orizontale sunt facute oblice si defazate, pentru a facilita coeziunea
totala.
Prin aceasta tehnica se construiesc ziduri monolitice, de minim 50cm grosime.
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Mostre de pamant batut Martin Rauch
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Maroc, unitate stilistica
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
AMESTECUL DE PAMANT/ARGILA NEARSA

Deschideri: arce, arhitrave, bolti, cupole realizate cu sau fara cofraj
Acoperiri: in afara de bolti si cupole ce pot fi realizate integral din argila, pentru acoperiri in plan
inclinat sau terasa sunt necesare structuri portante de lemn

AVANTAJE
-Rezistenta mare la incendiu si cutremure
-Izolant termic, fonic
-Foloseste materia prima locala => economic
-Reciclabil
-Nu necesita cunostinte avansate pentru punerea in opera

Longevitatea depinde de intretinere

DEZAVANTAJE
-Reactia la apa






Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Utilizare contemporana

+ rapiditatea executiei
costuri minime
economia in utilizarea lemnului
soliditate
durabilitate

Cladirile protejate cu tencuiala rezista
sute de ani.
ATENTIE! Spre deosebire de tehnicile de
umplere (torchis si bauge) absenta totala
a elementelor vegetale constituie un
avantaj, intrucat se evita pericolul
aparitiei parazitilor.



Locuinte: rezistente la termite, non-toxice,
izolante termic, izolante fonic, ignifuge,
permit regularizarea umiditatii, bio-
degradabile
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
CARAMIDA/ ARGILA ARSA

Material MODULAR, dimensionat in functie de ERGONOMIE si POSIBILITATI DE COMBINARE PE
TOATE TREI DIRECTIILE, pentru o punere in opera cat mai rapida si usoara: dimensiunile palmei
(caramida normala 24x12x6cm) caramida unificata: L=2l +rost, l=2h+rost
Are nevoie de industrie pentru a fi produs material artificial
Poate fi impermeabila, termoizolanta, rezistenta la temperaturi inalte
Este rezistenta la compresiune folosita pentru zidarie, pentru solicitarile la tensiune si
intindere se recurge la alte materiale: lemn, piatra, beton, profile metalice.
FOARTE IMPORTANTA ESTE TESEREA: alternarea rosturilor pentru a nu se suprapune
Liantul este de asemenea important nu se obtin ziduri monolitice, ca in cazul caramizilor
nearse.

Se pot realiza ziduri simple (de 1, 2, 3 caramizi), umplute, duble => ATENTIE la termoizolare,
pentru a raspunde normelor actuale zidurile sunt de minim 35cm grosime plus 10 termoizolatie
Deschideri:arce, platbande, arhitrave (cu elemente structurale din alte materiale), bolti si
cupole. Pentru plansee si terasari este nevoie de o structura portanta din materiale rezistente la
intindere si incovoiere. Pentru pavimentatii se foloseste caramida rezistenta la uzura.
Prin armare se pot obtine ziduri mai rezistente. Prin cutarea suprafetelor se pot obtine
deschideri mai mari.

Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Raport dimensional intre mana si caramida
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
PUNERE IN OPERA
Asezare / tesere
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
PUNERE IN OPERA
Tesere suprapunerea randurilor si
aspectul estetic

Defazarea dintre caramizi fata de
randul inferior este de minim 4-5 cm

Grosimea rostului de mortar este in
general de 1cm (min 7-8mm, max 12-
13mm)

In urma uscarii si consolidarii zidului,
inaltimea se reduce cu 1cm la fieacre
4-5m
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Rezolvarea colturilor si aspectul estetic
al asezarii caramizilor
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
CARAMIDA/ ARGILA ARSA

AVANTAJE:
-Modularea
-Aspectul estetic
-Accesibilitatea de pret si usurinta punerii in opera
-Reciclabila, desi procesul de demontare si curatare a unei constructii de caramida este
anevoios
-Este nevoie de cunostinte de baa pentru punerea in opera

DEZAVANTAJE
-Alinierea la normele termice si de rezistenta structurala

Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Alvar Aalto Villa Mairea,
Experimental House
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
ETH Zurich
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
LEMNUL
Material VIU, natural, organic, regenerabil lucreaza si dupa punerea in opera sensibil la
umiditatea din atmosfera
Este ANIZOTROP lucreaza diferit in functie de cum este pus in opera (directia fibrelor si sensul
solicitarilor)
Caracteristici diferite in functie de specii: structura lemnoasa complexa, eterogena pentru
foioase, structura omogena pentru conifere => aspecte estetice diferite (inele de crestere vizibile
sau nu)
Fiind material organic, viu, poate avea defecte ascunse, de crestere, provocate de mediul
climatic, de vant, paraziti sau accidente.
Este bun izolant termic, textura calda.
Procesul de productie este legat de ciclul de viata: taierea in timpul iernii, cand cresterea este
stopata. ATENTIE la DEBITARE si la USCARE: pentru minimizarea deformatiilor rezultate din
pierderea volumului de apa
Esentele dure au retragerile cele mai mari dar lucreaza apoi cel mai putin (au porozitate mica)
Lemnul lucreaza cel mai bine in sensul fibrelor: rezistenta maxima este la INTINDERE, apoi la
INCOVOIERE si in ultimul rand la COMPRESIUNE.
Pus in opera, trebuie protejat de umiditate, foc, paraziti:
ATENTIE la fundatii si acoperisuri metode constructive pentru a preveni umezirea (lucrul)
lemnului fundatii de piatra, beton, acoperisuri largi
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Louis Kahn, Fisher House
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Kengo Kuma, Wooden Bridge Museum
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Kengo Kuma, Wooden Bridge Museum
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
LEMNUL
Elemente constructive: prima procesare: stalpi, grinzi, scanduri, furnir,
procesari ulterioare: grinzi spatiale, compuse, elemente structurale din lemn
multistrat cu rezistenta crescuta dar nu ecologice din cauza adezivului
FOARTE IMPORTANTA ESTE MODUL DE IMBINARE:
-incastrare lemn pe lemn prin decupare scade suprafata de contact si transmitere a solicitarilor
-prin elemente ajutatoare: pene de lemn grija la imbinare
-cu elemente metalice: cuie, buloane, placi dintate ultimele ofera o suprafata de contact mai
mare ATENTIE la protejarea lor de precipitatii, infiltrari de apa, intrucat metalul corodeaza
-lipire ATENTIE la calitatea adezivului si gradul de toxicitate pentru ambient (pentru label
ecologic sunt interzisi adezivii)
Punere in opera:
-masiva structura, izolatie, finisaj realizat din acelasi material, minusuri: dimensiuni limitate de
marimea trunchiurilor, cantitate mare de material utilizat si de resturi, retrageri semnificative in
primii 2 ani de utilizare
-ca structura portanta FACHWERK umpluta cu caramizi, pamant batut
-ca elemente prefabricate structuri spatiale, panouri de asamblare, caramizi de lemn
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Peter Zumthor - Haus Lutzi
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
PRINCIPII CONSTRUCTIVE

Constructie masiva in bloc
ATENTIE LA COLTURI!

Functiunile statica, de protectie si izolare se realizeaza printr-un singur
element trunchiuri de lemn masiv
-Au fundatii de piatra
-Fisurile dintre trunchiuri erau acoperite cu pamant amestecat cu fibre
vegetale si bitum
-- dimensiunile limitate de marimea trunchiurilor

-Lemnul se retrage in primii 2 ani dupa punerea in opera miscarea
lemnului pe verticala e de 10 cm la 3m =>pentru usi si ferestre montantii
sunt agatati pentru a putea fi modificati
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
OSATURA PORTANTA DIN LEMN Fachwerk, Skelettbau, Colombage

Sistemul traditional Fachwerk la baza Balloon frame si Platform frame a facut posibila
constructia de cladiri mai mari decat dimensiunea trunchiului. Lemnul e folosit exclusiv ca
structura, izolarea si protectia fiind facute de materialul de umplutura si finisaj.
Se merge pana la 5-6 etaje:
-orientarea grinzilor principale ale planseelor fata de fatada timpan
-componente accesorii, paralele cu structura principala ce incadreza in vertical deschiderile si
fac tesatura mai deasa
- elemente de contravantuire

Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Grinzile principale ale planseelor pot fi:
-paralele cu fatada timpan si in vedere, la fel ca si capetele grinzilor secundare
-perpendiculare pe fatada timpan si acoperite de stalpi

La origini, grinzile si stalpii erau de sectiune patrata
Materialul de umplutura: piatra, caramizi, argila nearsa (torchis)
Finisaj exterior tencuiala completa, tencuiala a zonei de umplutura

Acoperisul este in doua ape si cu inclinatie puternica de obicei gazduia 2-3 etaje

In jurul 1750 se renunta la aceste constructii conexiunea prin incastrare facea ca piesele sa fie
speciale si sectiunea lemnului supradimensionata pentru a fi la fel de rezistenta, se pierdea mult
material, mana de lucru specializata.

Epoca industriala a dus la prefabricare si simplificare
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Elemente prefabricate

Linhu, China, sursa Detail 6/2012



Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Linhu, China, sursa Detail, 6/2012



Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
STRUCTURI SPATIALE

Montanti intrerupti, grinzi principale continue si grinzi secundare
2-3 etaje, forte transmise din element in element, prin incastrare


Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
SISTEM GRINDA PESTE MONTANT

Pentru cladiri de 1 etaj
Daca structura rincipala este o grinda spatiala, interaxul dintre montanti poate fi destul de mare
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
SISTEM GRINZI LEGATE CU MONTANTII

2 etaje
Montanti intrerupti, cu alveola scobita, permit trecerea grinzilor principale neintrerupte
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
SISTEM GRID

montanti continui, grinzi principale si secundare intrerupte
Grinda principala este fixata frontal pe montant, iar grinda secundara este fixata frontal pe
grinda principala, toate fiind coplanare, ceea ce diminueaz dimenisunea planseului
Peretii exteriori si cei interiori au aceeasi inaltime, nu este posibila nicio consola
Legaturi complexe intre grinda si stalpi, maxim 2-3 etaje
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
SISTEM CU DUBLA GRINDA

Montantii sunt continui, grinzile principale se fixeaza lateral montantului, grinzile secundare
sprijina pe cele principale toate elementele sunt continue si nodurile nu sunt slabe
Pentru cladiri de 2 sau mai multe etaje
Legaturi complexe intre grinda principala si montant
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
SISTEM CU DUBLU MONTANT

Montantii sunt continui, si dublati, trecand lateral de grinda principala. In nodul format de 2
grinzi principale, montantii vor fi 4. Sistem pentru interaxe mari ale montantilor, se pot realiza 2-
3 etaje.
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Ballon Frame si Platform Frame

Conexiuni prin cuie se
diminueaza dimensiunile
elementelor prefabricare
posibila

BF brevetat in 1833, 2 etaje,
montanti continui

Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
PF varianta imbunatatita,
prevede toate legaturile
metalice (talpi, coltare)
-Planseul este independent de
pereti

Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
PREFABRICAREA

Constructia din panouri asamblate pornind de la
structura spatiala, se foloseste lemnul ca element static,
de compartimentare si izolant
Bearth & Deplazes, Sumvitg
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
http://www.lignatur.ch/

Steko-wood - caramizi de lemn
http://www.steko.ch/en/technologyplanning/wall-
construction.html


Elemente prefabricate ce raspund functiunilor statice, izolante, de
protectie si tehnice (vanele si ghenele putand fi integrate in
grosimea lor)

http://www.baumarkt.de/nxs/534///baumarkt/schablone1/Holzbausysteme-fuer-Decke-Dach-und-Wand

http://www.youtube.com/watch?v=brVecnJsOMM

Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
LEMNUL

AVANTAJE
-varietate foarte mare de aplicatii
-izolant termic
-aspect cald
-material regenerabil, ecologic, ieftin

DEZAVANTAJE
-imprevizibil din punct de vedere structural fiind material viu si organic, fiecare arbore este
diferit, poate avea defecte acunse
-rezistenta scazuta la foc, paraziti necesita tratamente speciale

Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
PIATRA
Material natural, foarte raspandit, simbol al durabilitatii => utilizata in arhitectura simbolica,
religioasa si monumentala, acum este mai degraba finisaj si pavimentatie
Trei tipuri, in functie de modul de formare: vulcanice - omogene, sedimentare eterogene,
inglobeaza diferite elemente organice sau anorganice, metamorfice transformate in urma
proceselor fizico-chimice
Utilizare diferita in functie de duritate, aspect, rezistenta la apa si agenti atmosferici
ATENTIE la gelivitate, porozitate, continutul de cuart (cu cat e mai mare cu atat sunt mai
rezistente la agentii atmosferici)
Sunt ANIZOTROPE, la fel ca lemnul rezistenta si comportamentul la solicitari este diferit in
functie de directia de actiune a fortei fata de structura interna a pietrei
Se comporta bine la compresiune si incovoiere, mai putin la intindere
Procesul de productie cuprinde: extractia de suprafata sau subterana, cu atentie la conditiile
atmosferice pentru evacuarea apei, taierea, transportul (preferabil pe apa), tratamente
superficiale variate calitati estetice specifice



Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda
Martino Pedrozi e Vittoria Diaz, restaurare Cascina a Sceru
PIATRA
Punere in opera: necesita cunostinte avansate de constructie
-masiva: blocuri de piatra bruta/fatetata partial/de talie cu sau fara mortar ATENTIE la
pozitionarea rosturilor: ziduri monolitice omogene nu sunt termoizolate
-monolitice neomogene (piatra+beton dar lucreaza impreuna) - permite izolarea pe partea care
nu este aparenta
-ziduri duble: piatra este parament, nu mai are rol structural izolarea este intre cele doua
ziduri
Deschideri sistem trilitic pentru deschideri mici, arce, platbanda,
Acoperire: bolti, cupole, plan inclinat cu structura portanta din lemn placi de ardezie
Pavimentatie, finisaj, scari, obiecte



Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Acoperire

Acoperiri in panta: in zonele cu abundenta de piatra , elemente suprapuse sau fixate mecanic.
Formele placilor sunt neregulate la cladirile vernaculare, la cele culte sunt in format
standardizat. Costul este ridicat, iar greutatea acoperisului astfel realizat este semnificativa.

Ardezie:
Campiolo, Italia,
http://angoliditerritorio.blogspot.ro/2009/12/lalpe-devero.html
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Pavimentatii exterioare
Se prefera pietrele dure, ce rezista la uz, compacte, care nu ingheata: porfirice, gneiss, quartit, in
forma naturala sau tratata (antiderapante).
Pentru durabilitate, punerea in opera trebuie sa fie facuta cu grija pentru evacuarea apelor
pluviale.

dale ( patrate, dreptunghiulare, romboidale 25cm, grosimi de 2-20 cm),
pietre rotunjite (regulate sau neregulate, de diferite marimi si culori, diamentru intre 5-10cm)
cele ce provin din roci dure au forma regulata, cele din roci stratificate sunt alungite si plate.
cuburi (4-15cm)-se preteaza la teren denivelat, urmaresc curbele de nivel si dau usor panta
necesara scurgerii apei. Fata aparenta este grunjoasa, antiderapanta
pietris fixat sau nu
borduri din pietre dure, raspund la mari solicitari si uzura



Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
PIATRA
AVANTAJE
-material ecologic, durabil, estetic, prestigios

DEZAVANTAJE
-imprevizibil din punct de vedere structural fiind material viu si organic, fiecare mina de
extractie si, implicit piatra, este diferita, poate avea defecte acunse
-costuri de extractie si prelucrare
-impactul asupra mediului prin extractia din mine intinse ca suprafata, ATENTIE la metoda de
extractie dinamitarea este cea mai dezastruoasa, atat ca material distrus cat si ca impact


Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda






San Gimignano
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
BETONUL
Material reconstituit ce permite turnarea in orice forma, continua, a suprafetelor de diferite
inclinatii, precum si preluarea fortelor in mod precis determinabil si dimensionabil.
Compus din ciment, agregate (nisip si pietris), apa si aer => diferite calitati in functie de
agregatele si cimentul folosite ATENTIE la retetele folosite pe santier pentru a avea o
continuitate de rezistenta si estetica intre turnarile succesive
In constructii este folosit impreuna cu armatura din metal: betonul lucreaza bine la compresiune
dar slab la celelalte solicitari =>ARE NEVOIE DE PRELUAREA FORTELOR DE INTINDERE SI
INCOVOIERE iar otelul raspunde perfect, avand coeficient de dialatare asemanator betonului
=>CONLUCREAZA
In functie de vascozitate si continut poate fi turnat intr-o varietate de forme: ARE NEVOIE DE
COFRAG
In timpul punerii in opera ATENTIE la protejarea de factorii climatici frig sau caldura excesiva
-la vibrare pentru ocuparea completa a formei si evitarea formarii
de goluri de aer
-la acoperirea armaturilor de un strat de beeton de minim 4cm
prevenirea oxidarii acestora prin contact cu apa sau agentii atmosferici
La 3-4 zile de la turnare se poate inlatura cofragul pentru zonele nesolicitate, dupa 28 de zile se
finalizeaza intarire
Prin incorporarea de agregate usoare betonul poate deveni izolant INSA i se diminueaza
capacitatile structurale

Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
BETONUL
Pentru imbunatatirea rezistentei la solicitari si marirea deschiderilor se practica
PRECOMPRIMAREA: precomprimarea pre-tensionata cablurile de otel sunt trase si blocate
inainte de turnarea betonului. Cand betonul este destul de intarit, cablurile/ tijele sunt
deblocate si, tinzand sa se intoarca la starea initiala, imprima o forta de comprimare
betonului.(egala cu cea de intindere la care au fost supuse) este folosita pentru elementele
prefabricate.
La precomprimarea post-tensionata folosita pentru turnarea in situ principiul este acelasi,
dar tensiunea este aplicata dupa turnare, cand betonul este suficient de intarit. Compresiunea
indusa astfel elementului de beton functioneaza ca REZERVA contra deformarilor sub torsiune
sau incovoiere. Armaturile pot prelua astfel forte de tensiune mult mai mari , la care betonul
armat obisnuit nu ar rezista fara sa se fisureze.
Avantaje: dimensiuni mai reduse ale elementelor structurale, uzura si deformari reduse

Aspectul betonului este influentat de: cofrag, tratament superficial, agregate
Mod de constructie: se pot realiza toate elementele constitutive ale cladirii din beton: aspect
monolitic (plansee, ziduri, fatade) fie prin turnare in situ, fie prin prefabricare reducand sensibil
timpul de executie aici insa rosturile vor fi vizibile si au nevoie de ATENTIE suplimentara pentru
protejarea contra infiltratiilor
-ziduri monostrat au nevoie de termoizolare pe una din parti se pierde aspectul de beton
aparent
-ziduri duble, cu izolatie la mijloc ofera aspectul de beton aparent, dar se executa greu si incet
-zidarie de beton
-pavimentatie, scari, decoratii


Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
BETONUL
Atentie la patologie si degradare datorita agentilor atmosferici, poluarii, accidentelor, defectelor
de executie!

AVANTAJE
-varietatea de forme in care poate fi turnat
-material omogen, punere in opera monolitica prin turnare
-structural, calitatile sale pot fi determinate si dimensionate in mod precis
-permite deschideri importante, realizarea de cladiri de dimensiuni importante rezistente la
solicitari mari
-este reciclabil intr-o oarecare masura prin concasare poate fi refolosit ca agregat pentru beton
nou

DEZAVANTAJE
-greutatea, masivitatea, calitatea estetica perceputa ca fiind rece, brutala
-necesitatea termoizolarii (in cazul in care nu este beton cu agregate usoare)
-in mare parte, odata demolat, constituie deseuri de constructie recuperabile cu costuri relativ
importante
Aplicatii in arhitectura durabila: acumulator in arhitectura solara si beton izolant.


Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Zaha Hadid,Guangzhou Opera
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Zaha Hadid,Guangzhou Opera
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
-FELKOBETON:min 800kg/m3, compus din ciment, polistiren expandat, apa si aditivi (fara nisip
sau pietris), rezistenta la compresiune ridicata si conductibilitate termica redusa
-BCA: 375-900kg/m3, blocuri simple, rezistenta 2.6-3.5N/mm2

-LIAPOR www.liapor.com
-v. Casa Gartmann, Coira, Elvetia
foloseste perlite de argila
-MISAPOR www.misapor.ch
foloseste piatra ponce
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
METALUL
Necesita cele mai inalte costuri de productie si cunostinte precise de punere in opera. Ofera insa
lejeritate constructiei si posibilitatea eficientizarii utilizarii materialului, iar din punct de vedere
al calculelor structurale este poate cel mai precis dimensionabil.
A permis nasterea a noi tipologii: cosntructii cu deschideri mari (gari, depozite, aeroporturi),
zgarie-nori, constructii transparente (sere, pavilioane expozitionale)
In principal utilizate in constructii: fonta (casabila, masiva, se asambleaza prin buloane, nituri) si
otelul (ductil, prelucrabil, se poate suda, dimensiuni importante, aspect variat),
Alte metale (finisaje, instalatii, fatade, profile): Aluminiu, Cupru, Zinc, Staniu, Plumb, Titan

Punere in opera: elemente standardizate ce se asambleaza prin bulonare, nituire si sudare
Productia: topirea, formarea, finisarea mare varietate de elemente profile standardizate,
tuburi, table, panouri sendvis
ESTE IMPORTANTA IMBINAREA : LEGATURA STALP-GRINDA, GRINDA PRINCIPALA-GRINDA
SECUNDARA
ATENTIE la tratarea si protectia anticoroziune si anti-incendiu




Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
METALUL
AVANTAJE:
-standardizare a elementelor
-deschideri mari, preluare de forte importante
-eficientizare maxima a dimensiunilor si a materialului folosit: cladiri lejere, transparente
-rezistenta optima la toate solicitarile
-reciclabil in totalitate
DEZAVANTAJE:
-costuri ridicate
-necesita protectie contra focului si temperaturilor foarte scazute
-necesita protectie contra apei/oxidarii
-necesitate de termoizolare si fonoizolare

Aplicatii in arhitectura durabila: datorita costurilor elevate de productie, metalul este folosibil
doar in caz de maxima eficienta structuri usoare, cu minim impact asupra solului
(Buckminster Fuller, Norman Foster, Glenn Murcutt)




Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Kazuyo Sejima, House in plum tree grove
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
STICLA
Vine ca raspuns la necesitatea iluminarii naturale, contactului cu mediul inconjurator si
protectie de agentii atmosferici
Proces de productie: topire, suflare/laminare/flotare ATENTIE la deformarea suprafetei si
implicit a reflexiei, recoacerea (pentru prevenirea tensiunilor interne rezultate din racirea rapida
a suprafetei fata de centru), calirea (pentru marirea rezistentei si securizare in caz de rupere se
fragmenteaza in cioburi mici, ce nu taie)
Sticla rezista bine la compresiune, insa nu prezinta plasticitate => in caz de impact se sparge
Prin lipire cu suprafete adezive a mai multor straturi de sticla se obtine sticla stratificata:
rezistenta mai buna la solicitari si mai sigura pentru utilizator: in caz de spargere, fragmentele nu
se dezlipesc
Nu este izolant termic => este necesara ruperea contactului dintre suprafata expusa exteriorului
cu cea de la interior => geamurile termoizolante cu 2/3 camere cu interspatiu umplut cu gaz
inert, vidat, sau cu elemente termoizolante transparente/opace.
CARACTERISTICI IMPORTANTE PENTRU ALEGEREA TIPULUI DE STICLA DE UTILIZAT:
Transmisia luminoasa: procentul de ratiatie solara vizibila ce trece printr-un geam
Absorbtia luminoasa: procentul de radiatie solara ce este absorbit de geam
Factorul de reflexie luminoasa: procentul de radiatie solara reflectata la exteriorul geamului
Selectivitatea: raportul dintre transmisia luminoasa si transmisia energetica (factorul solar)


Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
STICLA
Sticla poate fi: slefuita, curbata, perforata- ATENTIE aceste procedee trebuie executate
inainte de aplicarea tratamentelor speciale (pelicule holografice, coatinguri metalice pentru
selectivitate)
Produse utilizate in constructie: geamuri izolante, caramizi de sticla, profilit, sticla stratificata, cu
LEDuri integrate, armata, dicroica, colorata, oglinzi, fibra de sticla, vata minerala
Tratamente superficiale: matuire (sablare sau satinare), serigrafie, matritare, emailare => sunt
facute tinand cont de utilizare si grad de transparenta dorit
Punere in opera: ferestre si fatade. ATENTIE la montare: tip de profil (dimensiuni, material,
aspect), montanti, traverse, silicon, prinderi punctuale
Chiar daca poate atinge rezistente importante, sticla este folosita ca structura subordonata
celei portante studii sunt inca in desfasurare
Pentru a asigura confortul vizual si a impiedica supraincalzirea la interior, este necesar sa se
prevada protectie solara prin:
-schimbarea calitatilor suprafetei (sticla colorata, serigrafiata)
-adaugarea de straturi metalice de reflexie a radiatiei luminoase si a energiei termice sticla
selectiva
-integrare de elemente de protectie solara: pasive, fixe ( nu se adapteaza la schimbarile
climatice si atmosferice) si active, reglabile fie manuale, fie automate




Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
STICLA
Fatadele de sticla pot fi simple cu protectie solara interna/externa/integrata
-duble cu protectie solara in interspatiu si ventilatie naturala/mecanica

AVANTAJE:
-transparenta
-omogena
-rezistenta la agentii atmosferici, acizi
-rezistenta la solicitari
-fatadele capata dimensiuni reduse, pastrand insa gradul de termoizolare necesar (depinde de
tipul de sistem folosit)
-reciclabila

DEZAVANTAJE
-casanta, neductila
-nu este izolant termic
-necesita protectie solara
Aplicatii in arhitectura durabila: arhitectura solara, termoizolatie transparenta, GLASS X

Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Pierre Chareau, Maison de verre
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Ladner House, Bearth + Deplazes
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Jacobsen House bottle, tire and earth brick
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Clima polara
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Tundra si taiga
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Clima alpina
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda


schema brizei
Val Verzasca: pe latura expusa, acoperisul
este prelungit pana la pamant. Constructie
din piatra fara liant.
insorirea versantilor
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Depozit de grane (Bosco Gurin, 1561). In nucleul inchis perimetral, la racoare, sunt
conservate legume si vin; dedesubt, in baza ridicata de la sol, ventilat si protejat de
rozatoare, este depozitat graul.
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Locuinta integrata laptariei: in jurul
nucleului incalzit se gasesc grajdurile si
spatiile de lucru, protejate de
intemperii
(Alpii centrali, sec 18)
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Bad Kreuth, Bavaria (sec 19-20)
Constructie mixta in Val Varaita
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Clima continentala
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
China, locuinte troglodite sapate in lut
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda







2 tehnici sapat vertical curte put sapata in adancimea uni teren plat, cu
locuinta organizata in jurul curtii interioare, legate de nivelul zero prin scari sau
rampe

- sapat orizontal in panta unui deal
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
http://www.flickr.com/photos/kevinpoh/3596950930/

Luoyang, Henan, China
Suitability of sunken courtyards in the desert climate of Kuwait
Adil A. Al-Mumin
Fig. 1. (a) Vernacular sunken courtyard in Matmata, Tunisia ; (b) Vernacular sunken
courtyard in Matmata, Tunisia
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
http://www.flickr.com/photos/kevinpoh/3596950930/

Luoyang, Henan, China
Suitability of sunken courtyards in the desert climate of Kuwait
Adil A. Al-Mumin
The sunken courtyard concept.
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
http://www.flickr.com/photos/kevinpoh/3596950930/

Luoyang, Henan, China
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Locuinta sapata pe directie orizontala
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Iran
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Iran
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Clima desertica
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
http://www.flickr.com/photos/scottroberts/2192865673/
Hotel Marhala, Matmata, Tunisia
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
http://www.flickr.com/photos/bigdani/2876323357/
Hotel Marhala, Matmata, Tunisia
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Bernard Gagnon / Wikipedia /

Matmata, Tunisia
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Matmata, Tunisia
http://looklex.com
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda






Petra, Iordania, http://www.trekearth.com/gallery/Middle_East/Jordan/North/Madaba/Petra/photo740674.htm
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda






Petra, Iordania, http://www.trekearth.com/gallery/Middle_East/Jordan/North/Madaba/Petra/photo737850.htm
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda






Petra, Iordania, http://www.trekearth.com/gallery/Middle_East/Jordan/North/Madaba/Petra/photo525846.htm
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda






Locuinta Sana, Yemen
http://www.viaggiaresempre.it/005YemenSanaIPalazzi.jpg
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda






Locuinta Sana, Yemen
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda






Locuinta Sana, Yemen
http://www.viaggiaresempre.it/009YemenSanaIPalazzi.jpg
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda






Mafrej, Sana, Yemen
http://www.viaggiaresempre.it/013YemenSanaIPalazzi.jpg
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Minaret Irak, minaret Burkina Faso
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Clima ecuatoriala
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Sumatra
Sulawesi
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Jocuri de verande, bris-soleiuri si profunzimi:
microclime, protectie solara, ventilatie
Case in Caraibe
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Clima maritima
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Clima mediteraneana
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Ferrara Maroc
Genova
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Santorini
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Ciclade
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda






Vedere din Ksar, Maroc
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Clima savanei
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda






Colombin
Tehnica ce permite modelarea in diferite forme fara folosirea matritelor sau cofrajelor, in
mare masura MANUALA; se exploateaza plasticitatea pamantului.
Este necesara insa utilizarea unui material cu consistenta ideala, plasticitatea fiind esentiala.
+ mare varietate de forme arhitecturale
manopera redusa
economia constructiei pentru ca nu sunt necesare materiale auxiliare
utilizarea uneltelor elementare
- crapaturi rezultate in urma uscarii, datorate preponderentei argilei grase in amestec

Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Musgum housing, Camerun
http://newsroom.ecocustomhomes.com
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Clima stepei
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Mashrabiyya, Egipt, http://totemscity.wordpress.com/2011/03/10/mashrabiya/
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
Mashrabiyya, Egipt, http://totemscity.wordpress.com/2011/03/10/mashrabiya/
Clima subtropicala si musonica
subtropicala musonica
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
New Orleans
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
subtropicala
Kyoto
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
subtropicala
musonica
Case kucha, Old Delhi
Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda
bibliografie
Paul Oliver - Encyclopedia of Vernacular Architecture of the World, Cambridge University Press, 1997




Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

S-ar putea să vă placă și