Starea de sanatate i caracteristicile ei in Romania

O stare bun de sntate reprezint un element esenial pentru calitatea vieii, att la
nivel individual ct i la nivel social. A avea o stare bun de sntate este o dimensiune
important a bunstrii individuale, influennd capacitatea oamenilor de a-i desfura
activitatea i de a-i atinge elurile i modalitatea n care acetia i evalueaz viaa.
Evaluarea propriei stri de sntate reprezint un indicator de rezultat, care reflect, n
acelai timp, starea personal de sntate precum i ateptrile privind starea de sntate.
Evaluarea subiectiv de ctre o persoan a propriei stri de sntate este un element
important al calitii generale a vieii sale. Evaluarea propriei stri de sntate s-a
dovedit a fi o msur bun pentru starea de sntate i utilizat n numeroase cercetri,
mpreun cu auto-raportarea unei boli cronice sau dizabiliti.
n primii ani de tranziie, evaluarea strii de sntate de ctre populaia din Romnia s-a
degradat foarte repede i a rmas la un nivel sczut pn n 1999. n 2003 i 2006, datele
indic o mbuntire a percepiei asupra strii de sntate.
Poziia pe care oamenii o ocup n structura social influeneaz starea personal de
sntate i, n consecin, evaluarea pe care acetia o fac acestui domeniu.
De cel putin un deceniu romanii sunt pe ultimul loc in clasamentul european al sanatatii. Am
fost si suntem si in prezent tara din UE in care mor cei mai multi copii sub un an, poporul
european ale carui femei traiesc cel mai putin si tara europeana cu cele mai putine aparate
medicale avansate.
Desi ramanem pe ultimele locuri la multe capitole, exista situatii in care Romania a evoluat
pozitiv in ultimii ani, desi foarte lent. Din pacate exista destule boli sau comportamente
generatoare de boli care, din varii motive, au crescut ca frecventa.
Indiferent de culoarea lor politica, tratamentul acordat domeniul sanatatii de catre toate
aceste guverne a avut rezultate la fel de slabe pentru sanatatea romanilor.


Evolutii positive
Speranta de viata s-a imbunatatit usor: se mentine cea mai mica la femei din UE (alaturi de
Bulgaria) dar a crescut in ultimii ani de la 76,2 la 77,3 ani. La barbati nu suntem chiar pe
ultimul loc, tarile baltice sunt sub noi.
La capitolul accidente rutiere mortale romanii continua sa fie pe primul loc (mult inainte
grecilor, aflati pe locul 2).
Romania ramane campioana neagra a UE si in cazul mortalitatii infantile, dar evolutia da
speranta: de la 11 morti la mie in 2008 la 9,8 in 2010.
Evolutii negative
Frecventa dementei la romanii de peste 60 de ani inregistreaza cea mai consistenta
crestere (de peste patru ori).
Dementa Alzheimer este cea mai raspandita boala a batranetii si aceasta crestere se
datoreaza fie unei identificari mai bune a bolii de catre medici, fie altor cauze medicale
adiacente.
Se asteapta ca prevalenta dementei sa creasca in intreaga Uniune Europeana, unul dintre
motive fiind cresterea populatiei in varsta.
In privinta obiceiurilor bahice se consuma tot mai mult alcool in ultimii ani (o crestere de la
9,7 litri la 12,7 litri) ajungand pe locul trei in UE.
Daca in Romania intalnim cei mai putini adulti obezi din UE, numarul de adolescenti romani
supraponderali s-a dublat in ultimii ani. Suntem fruntasi la acest capitol.
Romania conduce in topul mortalitatii cancerului cervical, desi aceasta afectiune este usor
de contracarat prin preventie si monitorizare periodica. Imbunatatirea acestui indicator a
fost nesemnificativa in ultimii ani si mult prea lenta in ultimul deceniu, comparativ cu
celelalte tari europene.
Mortalitatea prin suicid s-a inrautatit in Romania de la 18,4 la barbati (in 2008) la 19,9 (in
2010).
Stagnari
Ratele mortalitatii prin accident vascular cerebral aproape au stagnat. La barbati, Romania
a ramas pe locul doi in Uniunea Europeana.
Interesant este ca, in ciuda indicatorilor, romanii se considera a avea o stare de sanatate
buna si aceasta perceptie subiectiva a crescut usor in ultimii ani.
Romania ramane tara europeana care cheltuie cel mai putin pe cap de locuitor pentru
sanatate. Mai ingrijorator, cheltuielile au scazut consistent in ultimii ani, in aceeasi
perioada ele crescand in Turcia.
Romania ramane tara europeana cu cei mai putini medici (2,4) fata de media UE de 3,4
medici la o mie de locuitori. Schimbarea consistenta vine din modificarea numarului de
medici de familie in Romania, care aproape s-au injumatatit numeric in ultimii ani.
Romanii au dificultati in a avea acces la tratament atunci cand au nevoie de el, in special
datorita costurilor. Predominanta acestui motiv intr-o masura atat de mare mai este
intalnita in UE doar in Letonia.
In zona procedurilor chirurgicale care reduc durerea si cresc functionalitatea, Romania nu
sta deloc bine. Ramanem pe ultimul loc in UE la capitolul protezelor de sold si genunchi, desi
o usoara evolutie pozitiva exista.
Din punct de vedere al tehnologiei medicale Romania ramane cea mai slaba tara UE avand
cele mai putine aparate pentru efectuarea RMN-urilor si tomografiilor computerizate, desi
numarul acestora a crescut in ultimii ani.
O anomalie ramane timpul exagerat de spitalizare a femeilor cu sarcina normala. Pentru a
naste, romancele stau in spital in medie 5 zile, cea mai mare durata din UE. Totusi evolutia
este usor pozitiva.
Romania ramane tara europeana care cheltuie cel mai putin din visteria sa pentru sanatate.
Mai putin chiar decat Albania sau Turcia.
Prevenirea bolilor este mult mai ieftina, eficienta si putin dureroasa decat tratamentul
bolilor. In multe tari avansate accentul pus pe preventie este vazut ca o solutie la criza
mondiala a sistemelor medicale.
Romania sta foarte prost la monitorizarea cancerului de san, cancerului colorectal sau
cancerului cervical, toate importante activitati de preventie.
Preventia cere insa un efort de durata din partea autoritatilor, iar efectele ei pozitive sunt
imposibile in lipsa unor schimbari comportamentale la nivelul intregii populatii.

Concluzii
Din punct de vedere al strii de sntate, populaia Romniei prezint unii dintre cei mai
defavorabili indicatori din ntreaga zon a Uniunii Europene.
Unii dintre indicatorii de sntate sunt chiar cei mai nefavorabili din Uniunea European.
De exemplu, femeile din Romnia prezint cea mai nalt rat a incidenei i a decesului prin
cancerul de col uterin. Avnd n vedere faptul c aceast form de cancer este
actualmente uor de prevenit i de vindecat prin depistarea precoce, un program naional
de screening activ pentru cancerul de col uterin este vital pentru Romnia.
Un alt indicator pentru care Romnia se poziioneaz pe cel mai nefavorabil loc din Uniunea
European este mortalitatea infantil. Dei nc de aproape dou ori mai nalt dect
valoarea medie a Uniunii Europene n 2010, rata mortalitii infantile n Romnia a sczut
de la valori de peste 3 ori mai mari dect media UE n 2000, adic a avut un ritm rapid de
scdere n ultimii 10 ani. Acest lucru se poate datora att eficacitii programelor
naionale destinate mamei i copilului ct i creterii nivelului socio-economic al populaiei
din Romnia n ultima decad.
Cu toate c cea mai mare parte a indicatorilor prezentai n acest raport au o tendin
favorabil, Romnia mai are mult de recuperat pn la a ajunge s aib o populaie la fel de
sntoas precum cele din Statele Membre UE, mai ales din UE-12 (statele membre
dinainte de 2005). Avnd n vedere caracterul plurifactorial al sntii i a faptului c
sntatea nu este numai responsabilitatea sectorului de sntate ci i a altor sectoare care
o influeneaz, se recomand aciunea integrat asupra factorilor de risc i a
determinanilor comuni mai multor boli prioritare, precum i colaborarea cu alte sectoare
pentru aciunea comun asupra determinanilor sntii.