5. Resursele tehnice ale PAC.

5.1. Calculatoare electronice.

5.1.1. Destinatia utilajului tehnic (hardware).
5.1.2. Structura calculatorului electronic.
Componenta hardware.
Clasificarea calculatoarelor
5.1... Parametrii de !a"a a calculatorului.
5.1.#. $amilii de calculatoare.
5.1.5.. Sisteme multicalculator
5.1.%. Sisteme de calcul multiprocesor.
5.2. &chipamentul periferic.
5.. Retele de calcul.
5..1. 'eleprelucrarea datelor.
5..2. Arhitectura hardware.
5... Sisteme de calcul ne ierarhi(ate.
5..#. Sisteme de calcul )n doua ni*ele ierarhice.
5..5. Arhitecturi tip de sisteme de calcul.
5.1. Calculatoare electronice.
5.1.1. Destinatia utilajului tehnic (hardware).
Denumirea de calculatoare sau sisteme de calcul a fost direct legata n anii aparitiei lor
de principala sarcina pe care o aveau de realizat calculul.
Pentru a descrie ntreaga gama a posibilitatilor sale, calculatorului i-ar trebui astazi un
alt nume care sa reflecte o noua relatie ntre el si utilizator : vehicularea si prelucrarea unui
volum din ce n ce mai mare de date, ce se exploteaza sub diferite forme specifice aplicatiei
utilizatorului.
Avnd n vedere cele trei functiuni de baz, ce caract erizeaz execu tia unei
sarcini transferul datelor, stocarea si prelucrarea lor - se poate trata sistemul de calcul ca o
retea de subsist e me, ce poat e s ndeplineas c urmt oar el e fuc tiuni:
!." prei a un numr practic nelimit at de dat e #i instruc tiuni de la
utilizat ori #i s le transfor me n informa tii prelucrabile de ctr e un dispozitiv
numeri c.
Acast func $ iune est e ndeplinit de echipame nt el e
!
periferice%&.P.'de ntrar e.
(." memor ezeze o cantit at e de informa$ ii,car e repr ezi nt att
dat el e de ntrar e,i nst r uc$i un, ct #i rezult at el e par$i al e sau finale ale
prelucr rii.
Aceast func$i e est e ndeplinit n principal de memori a cent r al
int ern%)*+' cu vitez foart e mar e, dar cu capaci t at e limit at de stocar e.
Pent ru memor ar e a unor volume foart e mari de dat e, dar cu viteze de
exploat ar e mai mici au fost ntrodus e memoriile ext er ne%)&'.Avnd n
veder e arhit ect ur a int ern precum #i modul n care are loc circula$i a
informa$ i ei n cadrul, calcul at or ul ui echipame nt el e periferice cu func$i e de
memor ar e vor fi trat at e cu echipame nt e periferice de ntrar e,i e#ir e.
-." realizeze calcul el e arit met i ce #i logice asupr a oper anzilor din
memori a cent r al #i s depun rezult at el e n memori a cent r al .
Aceast func$iune est e realizat de blocul func$ional denumi t
unit at e a arit met i c #i logic%.A/'.
0." realizeze decodificar ea instruc$i unilor ,int erpr et ar e a lor #i s ia
decizii asupr a oper a$ iilor #i transf er urilor ce urmeaz s fie execut at e
%sist emul de comand - "*d'
1." transfor me rezult at el e din memori e intern n informa$ ii
explot abil e de ctr e utilizat or #i s i le furnizeze. Aceast func$iune est e
ndeplinit de echipame nt el e periferice de e#ire.
2." asist e transf er uril e de dat e ntre diferit e element e ale
sist emul ui prin sincronizar ea trans mi si ei informa$ i ei, det ect ar e a #i
semnal ar e a erorilor, coordonar e a activit $ilor etc.%canal e +,&, unit $i de
comand procesoar e de +,&'
3unc$iile propus e spre realizar e snt clasat e n pat ru grupe
func$ional e: unit at ea cent r al de prelucr ar e%.*P', memori a intern%)+',
echipame nt el e periferice%&P' #i canal el e sau proces oar el e de +,&%P+&'.
4n proces ul execut rii unui progr a m element el e unui sist em de
calcul se afl ntr- o per mane nt inter ac$i une. "chema realizrii legt urilor
ntre element e poart denumi r ea de struct ur . /a ora act ual cel mai des
utilizat e snt trei scheme struct ur al e:
Prima struct ur propune o legt ur direct ntre unit at e a cent r al
de prelucr ar e %proces or' #i memori a interioar , iar schi mbul de informa$ i e
(
cu echipame nt ul periferic se realizeaz cu a5ut or ul unui proces or
speci alizat de +,&. Aceast schem est e cel mai des utilizat n
calcul at oar el e de capaci t $i mari #i medii. *anal el e %procesoar el e' de +,&
utilizat e n aceas t schem, dup modul de lucru, pot fi canal e sel ect oar e
#i canal e multipl exoar e. *anal el e multipl exoar e asigur prin cupl ri de
scurt durat sci mburi de dat e cu mai mult e echipame nt e periferice n
timp cu canal el e select oar e realizeaz o cupl ar e unic #i continua pe
durat a unui transf er cu un singur echipame nt periferic %des. 1. ! a' .
A doua schem struct ur al propune realizar ea sci mburilor de dat e
cu concurs ul unui singur canal numi t magi st r al numeri c%)6'.7inen$ el es
posibilit$il e sist emul ui de +,&. "chema est e utilizat n mini #i
microcal cul at oar e %des. 1. !. b. '.
"ucces el e de ulti m ora n amelior ar ea capaci t $ ilor suport urilor de
stocar e a dat el or, necesi t at e a mririi numr ul ui de element e periferice n
sist em au dus la crear ea unei scheme ce utilezeaz un canal speci alizat
numi t canal ul memori ei de mas . Prin acest canal se realizeaz sci mbul
de dat e ntre suport uril e de memori e ext eri oar #i memori e intern.
a' b'
3ig. 1.!. "cheme structurale.
*elel alt e element e periferice realizeaz scimbul de dat e prin magi st r al a
numeri c.
5.1.2. Structura calculatorului electronic.
Procesorul .Procesorul este 8creierul9 calculatorului.&l efectuiaza ndeplinirea
programelor ,care lucreaza pe calculator, si conduce cu lucrul celorlalte utila5e ale
calculatorului .De viteza lui de lucru n mare masura depinde rapiditatea lui de lucru.
Procesoarele difera unul de altul prin doua caracteristici: tipul %modelul ' si frecventa
de tact .*ele mai raspndite modele snt: +ntel -:;::, :;(:2, :;-:2"<, :;-:2, :;0:2 si
Pentium ,ele snt enumarate n ordinea cresterii productivitatii s pretului .)odelele identice ale
-
Procesorul )+
Dispozitive periferice
Procesoare de 4,&
procesorului pot sa aiba frecventa de tact diferita cu ct e mai mare frecventa de tact, cu att
emai mare productivitatea si pretul .
3recventa de tact arata cte operatii elementare % tacte ' procesorul ndeplineste ntr-o
secunda si se masoara n megahert % )=z ' .Diferite modele de procesor ndeplinesc unele si
aceleias operatii cu un numar diferit de tacte .*u ct e mai superior modelul procesorului , ca
regula , le trebuieste un numar mai mic de tacteai . De aceia , de exemplu , procesorul +ntel-
:;-:2 lucreaza de doua ori mai rapid ca +ntel-:;(:2 care are aceiasi frecventa de tact .
Coprocesorul matematic Procesoarele +ntel-:;:: +ntel-:;(:2 ,+ntel-:;-:2 nu contin
comenzi pentru operarea cu numerele cu punctul flotant ./a efectuarea unor calcule cu asa
numere fiecare operatie , ce se efectuiaza asupra lor ,se modeleaza cu a5utorul ctorva zeci de
operatii. Aceasta scade foarte puternic eficienta utilizarii calculatorului pentru calculele
ingineresti si de stiinta si grafica de masina . De aceia n asemenea cazuri trebuie de utilizat
calculatoare cu coprocesoare . Prezenta coprocesorului ridica viteza de efectuare a acestor
operatii de 1 - !1 ori .Procesoarele +ntel - :;0:2D< si D<( si Pentium nu necesita
coprocesoare de oarece ele singure sustin operatiile cu puncte flotante .
+emoria operati*a .rmatorul element foarte important al calculatorului este
memoria operativa .Anume din ea procesorul si coprocesorul iau programele si datele initiale
pentru prelucrare , n ea ei nscriu rrezultatele optinute . Denumirea de 8operativa 9 ea a primit-
o datorita la aceia ca lucreaza foarte repede ,datorita acestui fapt procesorul nu trebuie sa
0
&chipament periferic
Placa sistemica
7locul sistemic al calculatorului
)i5loace ce se conecteaza prin intermediul
portului % imprimanta ,soricelul ect.'
"trimer , modem
,scaner
)onitorul
)i5loacele
pentru flopi
disc
=ard disc
*otrolorul
duschetelor
Adaptorul
portului
*ontroloarele
mi5loacelor
suplimentare
Adaptorul
monitorului
>astatura
*ontrolorul tastaturii
)agistrala sistemica de date
Procesor
)emoria
operativa
*oprocesor
astepte la citirea datelor din memorie ori la nscrierea lor n memorie . Datele nscrise se
pastreaza numai ct calculatorul este conectat , la deconectarea calculatorului continutul
memoriei operative se sterge.
Controlorul si ma,istrala .*a calculatorul sa functioneze ,este necesar ca programa si
datele sa se afle n memoria operativa .6imeresc ele acolo de la diferite echipamente ale
calculatorului - tastatura , hard disc si altele . De obicei aceste echipamente se numesc
periferice , cu toate ca unele din ele pot sa se gaseasca nu n afara calculatorului ci n interiorul
blocului sistemic . ?ezultatele efectuarii programei deasemenea se scot pe echipamentele
periferice - monitor , discuri , imprimanta ect. . 4n asa fel pentru lucrul calculatorului este
necesar un schimb dintre memoria operativa si echipamentele periferice . .n astfel de schimb
se numeste ntrare - iesire . 4nsa acest schimb nu decurge nemi5locit nre memoria operativa si
echipamentele periferice ci prin intermadiul a doua verigi intermediare:
!. Pentru fiecare echipament periferic n calculator se afla o circuit electronic care
conduce cu el . Acest circuit se numeste controlor sau adaptor . .nele
controloare pot sa conduca concomitent cu cteva echipamente .
(. >oate controloarele si adaptoarele interactioneaza cu microprocesorul si memoria
operativa prin intermediul magistralei sistemice
Placile electronice Pentru simplificarea cuplarii echipamentelor schemele electronice
snt compuse din cteva module - placi electronice . Pe placa de baza a calculatorului -
sistemica , ori materna - de obicei se amplaseaza procesorul , coprocesorul si magistrala
."chemele, care conduc cu echipamentele periferice ale calculatorului % controloarele ori
adaptoarele ' , se afla pe placi separate si se monteaza prin intermediul unor conectoare
unificate cu placa de control .*a sa schimbam un echipament cu altul % de exemplu , adaptorul
monitorului uzat moral ' trebuie pur si simplu de scos placa corespunzatoare din conectorul si
de pus n locul ei alta .
-ard discul % discul rigid ' este destinat pentru pastrarea permamenta a informatiei
,utilizata pentru lucrul cu calculatorul : programele sistemei operationale , pachetele de
programe des utilizate ect..
*apacitatea discului . Pentru utilizatori discurile rigide se deosebesc unul de altul n
primul rnd prin capacitatea lor adica cta informatie poate fi pastrata pe el . *apacitatea poate
sa fie de la 0;-!(; )b. Pentru calculatoarele care snt dotate cu procesoare de tip :;-:2"< ,
:;-:2D< si :;0:2 ,si !(;-10; )b. pentru calculatoarele pe baza procesoarelor :;0:2D<
.*alculatoarele pe baza procesoarelor Pentium si celor analogice lor au hard discuri cu
ocapacitate de la :0;)b. pna la ( @b. /a alegerea capacitatii trebuie tinut cont de volumul
programelor care se vor utiliza pe calculator si volumul datelor prelucrate de ele ."nt asa
1
aplicatii unde snt necesare hard discuri cu o capacitate de ! - ( @b...na din ele este
prelucrarea imaginilor si editerea puplicaiilor colore .Doua din caracteristicele de baza a hard
discului snt :timpul de acces la datele de pe disc , viteza de citire si nscriere a datelor pe disc.
Aceste caracteristici se afla n corelatie una cu alta aproximativ n asa mod cum si
timpul de acceleratie cu viteza maximala a automobilului /a citirea ori nscrierea blocurilor
mici de date , amplasate pe diferite sectoare ale discului ,viteza de lucru este determinata de
timpul de acces la date - tot asa cum si la circulatia automobilului prin oras n orele pic cu
accelerari si frnari permanente nu este asa de importanta viteza maximala a automobilului .
4nsa la citirea si nscrierea fisierelor mari % n zeci si sute de )b .' este mai importanta viteza de
citire si nscriere a datelor .
>rebuie de mentionat ca timpul de acces si viteza de citire nscriere depind nu numai de
nsusi hard discul respectiv , dar si de parametrii ntregului tract de schimb cu discul:de
rapiditatea controlorului pentru disc , magistrala sistemica si tipul procesorului .
5. 1. 3. Parame t r i i de baz a cal cul at or ul ui .
Paramet rii de baz ce personific un calcul at or%di n punct ul de
veder e al utilizat orul ui' snt:
a' Productivit at e a. &st e eval uat prin numr ul de oper a$ ii
ndeplinit e ntr -o unit at e de timp, de obicei oper a$ii pe secund. Pentru
diferit e clase de calcul at oar e vari az de la cteva sut e de milioane de
oper a$ ii pe secund. Productivit at e a est e det er mi nat nu numai de
propri et $ il e calcul at or ul ui ci #i de particul ari t $ il e dat el or prelucr at e. Di n
aceas t cauz producti vit at e a est e eval uat cu a5ut olrul unor probl eme
de test ar e.
b' *apacit at e a memori ei interne. *aract erizeaz posibilit$il e
calcul at or ul ui n prelucr ar ea unor volume mari de informa$ i e. *apacit at e a
memori ei memori ei int erne est e eval uat n Abi$i, AoAt e$i, )bi$i, )oct e$i.
*apaci t at e a )+ a calcul at oar el or utilizat e la PA* vari az de la zeci de
roct e$i pn la sut e #i cear mii de )oct e$i.
c' Biteza de transf er a dat el or pent r u sist emul de +,&, ce
caract erizeaz posibilit$il e calcul at or ul ui de a realiza scimbul de dat e cu
echipame nt ul periferic #i alt e calcul at oar e. &st e eval uat >n bi$i,s, Abi$i,s,
)bi$i,s, Aot e$i,s, )oct e$i,s.
d' 3iabilitat ea func$ionrii calcul at or ul ui. &ste eval uat de o seri e de
caract eri stici cu caract er probalistic:
!.Probabilit at ea supr ave$ ui rii fr defect e ntr- o perioad dat de
2
timp P%t'.
(.)edi a timpul ui de bun func$ionar e >b.
-.>impul medi u neces ar rest abilirii st rii de func$ionar e >r.
0.@radul de disponsibilitate
K
T
T T
d
b
b r
=
+
5.1.4. Familii de calculatoare
Prin familii de calcul at oar e n$ el ege m o tot alit at e de calcul at oar e care
snt compat i bil e soCt uar #i hardCar #i posed o sist em unic de
comenzi, sist eme oper a$ i onal e, nomencl at or de dispozitive periferice #i
met ode de expluat ar e comune. *ompat i bilit at ea soCt uar a unor model e
din familie per mi t e ca progr a mel e elabor at e pe un tip de calcul at or s fie
execut abil e #i pe alt tip de calcul at or din familie.*ompat i bilit at e a hardCar
ne per mi t e s conect m orice tip de dispozitive periferice din familie la
orice tip de calcul at or #i pe aceas t baz s formm diferit e sist eme
tehnice orient at e.
5.1.5. Sisteme multicalculator.
"ist emel e lde calcul cu compozi$i e multicalcul at or utilezeaz o
organizar e cu doua sau mai mult e unit $i de prelucr ar e identice sau
diferit e. Prezen$ a simult an n sist em a mai mult or calcul at oar e se 5ustific
fie pent r u o disponsi bilit at e, fi abilit at e ridicat fie pent r u o divizar e a
sarcinilor de calcul cu int er ac$i une doar la nivelul dat el or de prelucr at . "e
remar c, n acest cont ex, o inter ac$i une slab ntre calcul at oar el e
membr e #i un grad ridicat de independe n$ a a lor n cadrul struct urii
formal e. 3iecar e sist em prezent consi der pe celel alt e la nivelul unui
dispozi tiv sau canal de +,&.
.n pri m tip de sist em de calcul multicalcul at or il formeaz
sist emel e izolat e. Acest ea snt consti t uit e cel mai des din doua
calcul at oar e care de obicei au sarcini diferit e %disctinct e'. Astfel primul
realizeaz off -line oper a$ii de formar e a fi#ierel or de ntrar e pe volume
magnet i ce. "imult an efect uaz oper a$ ii de ie#ire a unor dat e aflat e de
aseme ne a pe volume magnet i ce. Al doilea calcul at or prelucr eaz fi#ierile
de lucrri constit ui t e pe volume magnet i ce de primul calcul at or depuni nd
D
rezult at el e pe supor$i similari. 6u exist nici un fel de conexi une ntre cele
doua calcul at oar e, cele doua sist eme nu mpar t nici o resurs comun.
Avant a5 el e unui astfel de sist em de calcul rezid n economi cit at e a
cumpr rii unui calcul at or ieftin ce poat e realiza cu foart e bune
perfor man$ e oper a$ ii de +,& n paral el cu un sist em de calcul rapid.
&xploat ar e a celui de -al doilea calcul at or are loc n condi$ii opti me, se
consum timp mini m pent r u oper a$ iile de +,&. "n acel a# timp sist emul
dedicat oper a$ iilor de conver si e de pe alt e medii pe medii magnet i ce #i
invers, lucreaz #i ele n condi$ii opti me deoar ece echipame nt el e
periferice lent e snt exploat at e n regi m de lucru continuu, fr
ntrer uperi.
"ist eme cupl at e. "ist emel e multicalcul at or cupl at e prezint drept
caract eri stica de baz mpr $irea unei resurs e comune #i exist en$ a unor
conexi uni la nivelul calcul at or el or membr e din sist em. Procesoar el e n
numr de doaua sau mai mult e snt diferit e #i formeaz un sist em
asi met ric. &le pot execut a progr ame fie tot al aut onom, fie n cooper ar e.
"e pst r eaz inter ac$i une a numai la nivelul dat el or de prelucr at , iar
proces oar el e se consider ntre ele similar unor element e periferice sau
canal e de +,&.
>oat e sist emel e de calcul multicalcul at or au avut drept motivar e
ma5 or a pent r u apari $i a lor, ndepr t ar e a sercinilor de +,& de calcul at or ul
sau calcul at oar el e principal e %desti nat e exclusiv prelucr rii dedat e' n
scopul valorificrii put erii de calcul al acest or a. 4n par al el sau transf er at
probl emel e legat e de oper a$iile de +,& unor calcul at oar e convenabil e
acest ui scop n sensul c snt fie fabricat e speci al pent r u astfel de
oper a$ ii, fie c le execut cu bune perfor man$ e #i au un pre$ de cost
mini m.
5.1..Sisteme de calcul multi!rocesor.
"nt eviden$ i at e de o sam de caract eri stici proprii lor: unit $i
proces oar e n numr de doua sau mai mult e, siml ar e sau nu, form nd
dup caz sist eme simet rice sau asi met rice. 4ntre procesoar el de membr e
ale struct urii au loc int er ac$i uni att la nivel de softCar e %progr a m' ct #i la
nivel hardCar eE toat e unit $il e proces oar e din sist em au acces egal
:
asupr a memori ei principal e deveni t resurs comunE facilit$il e de +,&
%canal e, -unit $i de legt ur - echipame nt e periferice' snt accesi bil e n
tot alit at e sau divizat procesoar el or din sistemE sistem de operare unic.
F prm influen$ asupr a perfor man$ el or unui astfel de sist em de
calcul est e capaci t at e a exploat rii n par al el a unor sarcini distinct e
implicnd echilibrar ea #i omageni zar e a distribu$i ei de sarcini. "e ob$ine
deas e me n e a o utilizare global a resur s el or, mai eficient . .n rol de
seam n proi ect ar e a unor sist eme de acest tip, il 5oac topologi a cilor de
dat e #i control #i disciplina de admi ni st r ar e a acest or a.
*ile de dat e dintr -un sist em de calcul multiproces or faciliteaz
ntre alt el e, #i transf er ul bidirec$ional de informa$ ii dintr e procesoar e #i
memori a principal . Din ra$iuni de sincronizar e se at as eaz fiecrui
proces or o memori e propri e cu rolul de tampon. *ile de cont rol snt
respons abil e de rezolvar ea vehicul rii corect e #i oport une a divers el or
comenzi emi se n sist em.
5.". #chi!amentul !eri$eric.
>endin$ a de unificar e a solu$iilor tehnice n proect ar e a #i fabricar ea
echipame nt ul ui periferic motiveaz o analiz a lor nu confor m pozi$iei
ocupat e n struct ur a sist emul ui de calcul ci dup facilit$il e oferit e
utilizat orul ui. 4n acest cont ext , $innd cont de perspect i vel e dezvolt rii lor,
vom avea echipame nt el e de stocar e a informa$ i ei, echipame nt el e de
impri mar e, echipame nt el e de vizualizar e, echipame nt el e de tras at #i o
grup de echipame nt e specifice.
.nit /0 i de di scuri ma,ne t i c e . "truct ur a unei unit $i de discuri
magnet i ce n cazul gener al % des. 1. (. ! ':
!-suportul constituit dintr - unul sau mai multe discuriE
(- ansa mbl ul capet el or #i circuit elor de scrier e, ci tireE
-- ansa mbl ul de fixare #i antr enar e al suport ul uiE
0- sist emul de pozi$ionar e a capet el or %n cazul capet el or mobile'.
1- blocul logic de comand #i cicuit el e de int erfa$ cu unit at ea de
legt ur .
G
3ig.1.(.!.
&lement ul de baz al suport ul ui est e consti t uit dintr -un disc cu rol
de subst r at , acoperi t de un strat cu propri et $ i magnet i ce, care repr ezi nt
part ea activ.
Discul subst r at trebue s prezint e o bun plani et at e #i rugozit at e
precum st abilit at e dimensi onal la vari aHia temper at urii. )ateri alul
subst r at ul ui poat e fi rigid % de obicei alumi ni u sau alia5 e ale acest ui a'. sau
flexibil % mat eri al plastic, de obicei m Ilar'.
4n ma5oritatea cazurilor stratul magnetic este compus dintr-un amestec de material
magnet i c % cel mai des utilizat fiind 3e(F-' #i r#ini epoxi, odezivi etc.
@rosi mea subst r at ul ui magnet i c pe baza de 3e(F- est e n gener al
cuprins ntre ! #i 1 m.
"uportul poate fi constxituit dintr-un singur disc sau din mai multe discuri paralele,
montate pe un ax comun % pachet de discuri'.
*aract eri sticel e suport ul ui snt diferit e n func$i e de tipul unit $ii de
discuri. Delimit ar ea cea mai evident est e ntre discuri fixe #i discuri
amovile. Dac n pri mul caz suport ul est e per mane nt mont at , fcnd part e
int egr ant din unit at e, n cazul discurilor amovil e, suport ul poat e fi
mont at #i scos de pe unit at e, asigurndu -se o capaci t at e de memor ar e
off -line practic neli mit at . 4n gener al, ansa mbl ul suport ul ui cuprinde pe
lng numr ul specific de discuri, #i alt e element e pent r u prot e5 ar ea
discului, filtrar ea aerul ui, mont ar e a pe unit at e sau element e ale
traduct oar el or de index, sect or, pozi$ie, etc.
*aract eri stica de memori e cu acces direct a unit $ilor de discuri
!;
1
0
!
(
-
magnet i ce implic asoci er ea unei adres e fiecr ei nregist r ri de pe disc.
)a5orit at e a unit $ilor de discuri magnet i ce utilezeaz un procedeu de
adr es ar e combi nat , care const n sel ect ar e a #i event ual a pozi$ionar e, la
discurile cu capuri mobile, a capul ui de scrier e, citire pe pist a fizic a
nregist r rii adres at e #i apoi select ar e a #i verificar ea adr es ei nrgistr rii
prin citirea unei informa$ ii de adr es , con$inut chiar n ngregi st r ar e a
respect i v. 3iecar e nregist r ar e n afar a dat el or efective, cuprinde #i
informa$ ii de control att la nceput %peambul ' ct #i la sfir#it %post ambul '.
/ungi mea nregist r rilor est e o caract eri stic a sist emul ui de calcul.
Din acest punct de veder e, unel e sist eme lucreaz cu nregi st r ri de
lungi me fixa iar alt el e cu nregi st r ri de lungi me variabil . &st e de
remar cat c un acel a# tip de unit at e de discuri, cu acel a# tip de suport
poat e lucra n sist eme diferit e cu cele doua feluri de nregist r ri,
compozi$i a logic a informa$ i ei de adr es ar e #i sincronizar e a nregi st r rii
%prea mbul ' fiind control at de unit at e a de legt ur a prin inter medi ul
lan$ ul ui de scrier e, ci tire.
Perfor man$ iile unit $ilor de discuri magnet i ce. 6ivelul de
perfor man$ , calit at ea unit $ilor de discuri magnti ce snt expri mat e
printr -o multit udi ne de par met rii dintre care cei mai import an$ i se refer
la func$iile principal e ale unit $ilor: capaci t at e a %densi t $ ii', ti mpul de
acces la informa$ i e, vit eza de transfer.
*apcitatea unit $ii expri m canti t at e a de informa$ i e care se poat e
memor a pe discurile %discul' inst al at e la un moment dat pe unit at e. &ste
det er mi nat de densi t at e a liniar de nregi st r ar e pe pist %JK',densi t at e a
radi al a pist el or %JK', supr af a$ a de nregi st r ar e a unui disc %"', %supr af a$ a
coroanei circul ar e cuprinse ntre pist a F de raza ?o #i pist a maxi m 6 de
raza ?n' #i numr ul de fete active %nK'
% S
n ! r $
&


*apaci t at e a se expri m n bi$i sau oct e$i.
Pe lng capaci t at e a tot al , confor m rela$i ei %KK' %capaci t at e a
nefor mat ' , se indic uneori #i canti t at e a de dat e propri u -zise nregist r at e
ntr -un anumi t format %capaci t at e format '.
*apaci t at e a unit $ilor de discuri magnet i ce a crescut continuu,
!!
ndeos ebi dat orit mririi densit $ilor de nregi st r ar e % '.
>impul de acces est e suma timpul ui de pozi$ionar e a capet el or %tK' #i a
timpul ui de caut ar e pe pist . %t'.
Discuri fle(i!ile Discurile flexibile % dischete ' permit trnsportarea documentelor si
programelor de pe un calculator pe altul ,pastrarea informatiei ,ce nu se utilizeaza permanent
pe calculator ,efectuatea copiilor de arhiva a informatiei ce se pastreaza pe calculator . *ele
mai raspndite snt dischetele de dimensiunile 1,(1 si -,1 toli % !-- s :G mm ' .
Dischetele de dimensiunea 1,(1 toli cel mai des au capacitatea de -2;Lb. % Double
"ide,Double DensitI, D"MDD ' si !,()b. %Double "ide,=igh DensitI, D",=D ' .Pentru
nscrierea si citirea dischetelor cu capacitatea de !,( )b.snt destinate niste hard discuri
speciale , care se instaleaza pe calculatoarele de tipul +7) P* A> si P",( .Aceste hard discuri
pot sa citeasca dischetele cu capacitatea de -2; Lb. ,nsa informatia nscrisa pe asemenea
dischete se citeste rau pe hard discurile destinate dischetelor de -2; Lb..
Dischetele de dimensiunea -,1 toli au o capacitate de ;,D sau !,0 )b .Aceste dischete
snt amplasate ntr - un pachet din masa plastica ,ceia ce duce la ridicarea rigiditatii s
longitivitatii .4n legatura cu aceasta dischetele de dimensiunea -,1 toli le nlocuiesc pe cele de
1.(1 toli . 4nainte de a utiliza pentru prima oara discheta trebuie sa o formatizam mai nti cu
a5utorul unei programe speciale .
+onitorul calculatorului este destinat pentru vizualizarea informatiei grafice si de
text . &l poate fi color ori monohrom .)a5oritatea calculatoarelor , elaborate la finele anilor
:;,se dotau cu monitoarele de tipul B@A . &le asigura o calitate suficienta a imaginii ecranului
n lucrul cu programele DF" .Putin mai rele snt monitoarele &@A ,ele se socot nvechite . 4nsa
pentru programele contemporane ,care utilizeaza un interfeis grafic de interactiune cu
utilizatorul , gradul de rezolutie B@A % 20;<0:; puncte ' nu este suficient . De aceia practic
toate calculatoarele contemporane se doteaza cu monitoare de tipul "uper - B@A care asugura
o rezolutie a ecranului de !;(0<D2: si :;;<2;; % rezolitia de20;<(;; nseamna ca monitorul
n regimul dat afisaza 20; de puncte pe orizontala si (;; de puncte pe verticala ' . Asupra
claritatii imaginii pe ecran o influienta considerabila o are dimensiunea punctului % grauntele ori
pixelul ' ecranului *u ct e mai mica dimensiunea punctului % grauntelui ' , cu att mai clara este
imaginea Pe monitoarele de !0 toli %-1,1 cm' cu orezolutie maximala de 20;<0:; o imagine
satisfacatoare se primeste cu grauntele de ;,-G mm , iar buna cu grauntele de ;,-! mm . Pentru
rezolutia :;;<2;;; este necesar un graute cu dimensiunea de ;.-! mm, iar pentru regumul
!;(0<D2: - ;,(: ori ;,(1 mm .Pe monitoarele cu un graunte mare imaginea se primeste
neclara .
!(
1mprimante.+mprimantele snt destinate pentru vizualizarea informatiei pe hrtie. >oate
imprimantele pot sa tipareasca informatie textuala, multe din ele pot sa tipareasca desene si
grafice,iar unele pot sa tipereasca si imagini colore. &xista cteva mii de modele de imprimante
care pot fi utilizate cu +7) P*. *a regula se utilizeaza imprimantele de urmatoarele tipuri:
matricial, cu get si lazer,nsa se ntlnesc si altele %luminiscente, termoimprimante ect.'.
+mprimante matriciale- cel mai raspndit tip de imprimanta pna n ultimul timp pentru
+7) P*.Principiul de lucru ale lor este urmatorul:capul de tiparital imprimanteicontine un rnd
vertical de ace metalice. *apul se misca dea lungul rndului tiparit, iar acele n timpul potrivit
lovesc hrtia printr-o panglica colorata. Aceasta si asigura formarea imaginei pe hrtie.
4n modelele mai ieftine se utilizeaza capul de tiparit cu G ace. *alitatea imprimarii la asa
imprimante este 5oasa, nsa ea se poate de ridicat cu a5utorul tiparirii n cteva treceri %de la
doua pna la patru'. F calitate si vuteza de imprimare mai ridicata se asigura de imprimantele
cu (0 de ace."e ntlnesc imprimante si cu 0: de ace, ele asigura o tiparire si mai nalta. Biteza
de imprimare a acestor imprimante - de la 2; pna la !; s. pentru o foaie, tiparirea desenului
poate sa dureze pna la 1 min. pentru ofoaie."e produc si imprimante cu productivitate sporita,
ele se utilizeaza n banci, companii de telefoane ect. pentru tiparirea unor vulume mari de
informatii . Biteza lor e de citeva mii dernduri pe minuta, pretul lor - de la - pna la (; mii de
N.
+mprimantele cu 5et. Aceste imprimante formeaza imaginea cu a5utorul unor
micropicaturi de vopsea mprastueate pe hrtie prin intermediul unor 5eturi. &le asigura o
calitate mai mare a imprimarii dect cele matriciale,este foarte convenabil pentru imprimarea
colora. +mprimantele cu 5et contemporane pot sa asigure pna la 2;; de poncte pe tol,
apropiinduse dupa calitate de imprimantele cu lazer, nsa costa de (-- ori mai ieftin. Biteza de
tiparire a acestor imprimante - de la !1 pna la !;; s.pentru o foaie, iar timpul de tiparire a unei
imagini colore poate sa a5unga pna la !; minute%de obicei---1minute'.
Dispo"iti*e de citire a CD2iurilor.4n legatura cu cresterea volumului si complexitatii
asigurarii cu programe ,ntroducerea larga a aplicatiilor-multimedia ,o mare popularitate n
ultimul timp si au gasit dispozitivele pentru citirea *D-iurilor %*D-?F)' .Aceste dispozitive si
nsa si *D-iurile snt relativ eftine ,foarte sigure si pot stoca volumuri destul de mari ale
informatic %pna la 21; )bait'.
Principiul de functionare.
+nformatia pe *D se codifica prin intermediul altemontei sectoarelor ce reflecta si nu
reflecta lumina. *itirea *D se efectuiaza cu a5utorul rasei laserului de o putere mica.4nsa
viteza de citire de pe *D este mult mai mica dect de pe hard-disc ..na din cauze consta cu
aceia ,ca *D la citire se rotesc nu cu o viteza unghiulara constanta ,dar asa mod ,ca sa se
!-
asigure viteza liniara constanta - a trecerii informatiei sub capul de citire .Biteza standarta
de citire a datelor de pe *D - !1;-(;; Lbait,s ,iar timpul de acces - ;,0 s
*aracteristicile dispozitivelor.
4n afara de viteza ,dispozitivele pentru citirea *D se deosebesc unele de altele:
metoda de unire a dispozitivului la computator : prin plata personala %originala' ,prin "*"+-
interfeis etc.
dupa executare : interior sau exterior
dupa metoda de ncarcare a *D-iului n dispozitiv
dupa standartele sustinute a *D-iurilor
"tandartele de nscriere a informatiei.
Pentru nscrierea informatiei pe *D-iuri de calculator se folosesc diferite formate :
*D-DA %Digital-Audio' - formatul cel mai raspndit ,este dat de standartul +"F-G22;
,permite pastrarea datelor grafice ,audio si de text E
Photo*D %sau LodaA Photo*D' - permite pastrarea fotografiilor alb-negru si color ,sustine
inregistrarea pe *D n cteva etape %OPQRO' E
*D-?F) <A -formatul compatibil 8de sus n 5os9 cu +"F-G22; %*D-DA' ,permite pe baze
8alternantei9 ,la nregistrarea blocurilor cu informatie.
Dispozitivele pentru copierea de rezerva.
Datele prelucrate de computator, ca regula, se pastreaza pe hard - discurile lui. 4nsa din
cauza deteriorarii fizice a discului, actionarii virusilor de computator si la fel n urma
corectarii gresite sau stergerii ntmplatoare a fisierilor, aceasta informatie poate fi partial
deteriorata sau stearsa.
Pentru a reduce la minim pierderile n asa situatii, trebuie de avut copii arhivate a fisierilor
folosite si de renoit sistematic copiile modificate a fisierilor. *opierea datelor, binenteles,
se poate de facut si pe dischete, dar aceasta este foarte incomod: pot fi necesare multe
dischete, iar procesul de copiere va ocupa foarte mult timp. Deaceia, de obicei, pentru
arhivarea detelor se utilizeaza dispozitive speciale pentru copierea de rezerva: strimere,
discurile lui 7ernuli, Cincestere demontabile, discuri lazer etc.
"trimere. *ea mai ieftina si raspndita varianta de dispozitive penru copierea de rezerva snt
strimerele dispozitive pentru nregistrarea informatiei pe casete cu banda magnetica.
Discuri magnito-optice. F alta tehnologie destul de perspectiva de formare a copiilor de
rezerva este folosirea discurilor magnito-optice. Aceste discuri combina avanta5ele
tehnologiilor optice si magnetice: informatia se pastreaza pe un suport magnetic, aparat de o
pelicula stravezie, iar citirea si nregistrarea se efectueaza cu a5utorul razei lazer.
!0
Discuri *D-?. 4n organizatiile cu un volum foarte mare de date arhivate, folosirea discurilor
magnito-optice, poate fi inoportuna din cauza pretului de cost mare a acestor discuri si
necesitatii dispozitivului special destul de scump pentru citirea lor. Aici solutia acceptabila
poate fi aplicarea discurilor *D-?, adica compact discuri renregistrabile.
Discurile *D-? snt aproape la fel ca si *D-?F), nsa pe ele se poate de iefectuat la fel si
nregistrarea informatiei, folosind dispozitivul respectiv.
Alte dispozitive.
)odem dispozitivul pentru schimbul informatiei cu alte calculatoare prin reteaua
telefonica. Dupa executarea comstructiva modemurile pot fi ncorporate si periferice.
)odemurile se deosebesc unul de altul prin viteza maxima de transmitere a datelor, si la fel
prin aceia, daca ele sustin mi5loacele de corectare a erorilor.
3ax-modem dispozitivul, ce combina posibilitatile modemului si mi5loacelor de
schimb a imaginilor faximile cu alte fax-modemuri si aparate obisnuite telefax.
Ploter dispozitivul pentru imprimarea desenelor tehnice pe hrtie. Ploterele pot fi cu
tambur si cu planseta. *a regula se folosesc n PA*.
"caner dispozitivul pentru citirea informatiei grafice si textuale n calculator. *u
a5utorul asigurarii cu programe speciale calculatorulpoate constata simbolurile n imaginea
ntrodusa prin scaner, aceasta permite ntroducerea rapida a textului tapat %uneori si manuscris'
n calculator. "canerele pot fi de masa %prelucreaza coala n ntregime' si de mina %snt
conduse pe deasupra imaginei sau textului', alb-negru si color. "canerele se deosebesc prin
posibilitatea de rezolutie, numarul culorilor percepute etc.
Placa audio da posibilitatea de a interpreta muzica cu a5utorul calculatorului. Placa
audio acorda mi5loace pentru nregistrarea, reproducerea si redactarea muzicii si comunicarilor
verbale.
>recbol manipulator n forma de sfera pe suport. "e foloseste n locul mausului, mai
ales, pentru calculatoarele prtabile.
Adapterul de re tea da posibilitate de a conecta calculatorul n reteaua locala de
computatoare.
Plan s eta grafic a dispozitiv pentru ntroducerea imaginilor de contur. "e foloseste, ca
regula, n PA* pentru ntroducerea desenelortehnice n computator.
5.Re0el e de cal cul
?e$ el e )&* #i mi5loace de telecomuni car e. "ub re$ ea de calcul se
subn$ el ege o uniune format dintr- un numr mar e de mi5loace de calcul
independe nt e, aflat e una de alt a de la cteva sut e de met ri pn la cteva
mii de chilomet ri #i unit e ntre ele printr- un canal speci al de transf er a
!1
dat el or cu scopul utilizrii colective a resur s el or tehnice, informa$ i onal e #i
de soCt.
?e$ el el e de calcul se pot clasifica dup cteva criterii:
Dup tipul )&* unit e n re$ ea deos ebes c re$ el e de calcul omogene, el e
unesc )&* compat i bil e soCt #i neomoge ne.
Dup distribuir ea func$iilor de diri5are cu re$ el el e ele pot fi
cent r alizat e, diri5at e de un )&* cent r al #i decent r alizat e.
Dup capaci t at e a de trecer e a canal el or de trans mi t er e a dat el or
re$ el el e )&* se mpar t n trei cat egorii :
!. cu capaci t at e mic %mai pu$in de ! )baIt ,s'E
(. cu capacitate medie %!S!; )baIt,s'E
-. cu capacitate mare %mai mult de !; )baIt,sE
4n PA* est e ra$ional de folosit re$ el el e cu capaci t at e a de trecer e mic #i
medi e, deoar ece ele asigur viteza suficient pent r u transf er ul dat el or la
chelt ui elile convinabil e pent r u achizi$ionar e a #i exploat ar e a re$ el ei.
Struct ura re0 el el or de cal cul local e (RC3). Din struct uril e %?*/'
elabor at e pent r u aplicar ea n PA* cele mai potrivit e snt ierarhice, inelar e
#i n st ea.
?e$ eaua ierarhic est e cel mai des folosit n PA*. Posibilit$il e )&*
n a#a re$ ea se mr esc de la nivel el e inferioar e la superioar e.
?e$ eaua inelar se bazeaz pe folosirea canal ul ui de comuni ca$i e
unidirec$i onal cu vitez nalt , ce formeaz un inel sau lan$ nchis. )&* se
une#t e la re$ ea prin element el e active, ce ntr n componen$ a re$ el ei #i
trans mi t comuni ca$ iile, care circul n re$ a. Avant a5 el e re$ el ei inelar e -
simplicit at e a organizrii legt urii ntre )&* separ at e #i viteza nalt a
schi mbul ui de informa$ i e, dezavant a5 el e - siguran$ a 5oas la folosirea liniei
de comuni ca$ i e unidirec$ional e.
?e$ eaua magi st r al se const rui e# t e pe baza folosirii unui canal
!2
)&*
)&* )&*
)&* )&* )&* )&*
)&*
)&*
)&*
)&*
)&*
)&*
comun de comunica$i e #i utilizar ea lui n regi m de divizar e a timpul ui.
?e$ eaua magi st r al posed acel ea# avant a5 e, ca #i cea inel ar , ns est e
mai simpl pent r u realizar e #i extinder e. "iguran$ a re$ el ei magi st r al e se
det er mi n de fiabilit at ea canal ul ui comun de comunica$i e.
?e$ eaua de calcul at oar e n st ea are un comut at or cent r al %server',
ce efect ui az comut ar e a canal el or bidirec$ional e de comuni ca$ i e, care
une#t e toat e )&* din re$ ea cu comut at or ul cent r al %server'. .ltimul,
nafar de comut ar e a liniilor de comunica$i e, po ate executa prelucrarea datelor.
?esurs el e tehnice a re$ el el or de calcul at oar e reunes c cteva grupe
de mi5loace tehnice : )&* inst al at e n nodurile re$ el eiE dispozitive de
cupl ar ea )&* cu apar at el e de trans mi t er e a dat el or pe linia de
comuni ca$ i eE apar at el e de trans mi t er e a dat el orE canal el e fizice folosit e
pent r u trans mi t er e a dat el or.
Accesul n ?*/ se asigur n corespunder e cu prot ocoal el e liniiei
det r ans mi t er e a dat el or.
+ijloac e tehni c e +&C cu utili"at ori i dep/rt a0 i . /egt ur a )&* cu
utilizat orii depr t a$ i se efect ui az cu a5ut or ul met ode tel ecomuni ca$ i onal e
de acces %teleacces '. >otodat est e posibil unirea la )&*-ul din
compl exul de mi5loace tehnice a utiliIat or ul ui sau a ter mi nal ul ui, ce se
afl la o dist an$ de pn la cteva mii de Am. )i5loacel e de teleacces se
fabric n serie n diferit e familii de calcul at oar e. 4ns n compl exel e de
mi5loace tehnice a PA* folosirea lor larg est e ira$ional din cauza vitezei
mici a schi mbul ui de dat e #i cost ul ui nalt.
/a necesi t at e a unirii )&* cu ter mi nal ul, ndepr t at la dist an$ a, ce
dep# e# t e posibilit$il e interfei sul ui de ntrar e- ie#ire a )&* %dar nu mai
mult de - Am', se folosesc sau multipl exor e simpl e de trans mi t er e a
dat el or, sau dispozitivul comun de diri5are.
4n a#a dispozitive se asigur unirea a :- -( de monit oar e, depr t a$ i
de la )&* la dist an$ a de c$iva Am. 4ns viteza mic de schi mb a dat el or
!D
)&* )&* )&*
)&* )&* )&*
)&* )&*
)&* )&*
)&*
**
*
%nu mai mult de ;,: LbIt,s' #i eficacit at e a mic a utilizrii proces or ul ui
cent r al a )&* au dus la apari$i a ter mi nal el or intel ect ual e, unde ntrar ea
ie#irea informa$ i ei #i prelucr ar ea simpl a dat el or se efect ui az pe loc cu
a5ut orul )&* mini sau micro, incluse n componen$ a ter mi nal el or.
"ist emel e de calcul cu a#a ter mi nal e prezint prin sine, de fapt, ?*/ cu
struct ur ierarhic.
Compl e(e l e de mijloac e tehni c e C+' a si t e mul ui de
proi ect ar e asi s t at / de cal cul at or (SPAC).
Frient ar e a probl emat i c a *)> se atinge prin select ar e a
componen$ ei mi5loacel or tehnice %)>', unit e ntr- un compl ex.
Det er mi nar e a nomencl at urii dispozitivelor #i a componen$ ei lor
cantit ati ve, unirea dispozitivelor separ at e ntr- un compl ex unic, ce
satisface pe deplin cerin$ el e vizat e ctr e *)> "PA* la rezolvar ea
sarcinel or concr et e a proi ect rii aut oma t i zat e, alct ui e# t e esen$ a
probl emel or de elabor ar e a "PA* sau probl emel e de compl exar e a
mi5loacel or tehnice di n "PA*.
*tre principiile de baz a const r uirii *)> se refer :
elabor ar e a comodi t $ilor maxi m posibile pent r u om %aleger e a )>
ree#i nd din asigur ar e a condi$iilor cele mai bune de lucru a inginer ul ui
n "PA*'E
speci alizar ea %aleger ea componen$ ei compl exul ui de )> n depende n$
de probl emel e rezolvat e'E
propor$ionalit at e a %aleger e a cantit $ii #i productivit $ii a diferitor
dispozitive, la care se asigur solicit ar ea uniform #i se exlud
8locurile limit at e9 n execut ar e a proces ul ui de proi ect ar e opti mizat 'E
paral elismul %asigur ar ea utilizrii colective a mi5loacel or "PA* la lucrul
comun a inginerilor'E
corespunder e a posibilit $ilor )> #i cerin$ el or a altor tipuri de asigur ar e
a "PA*E
compat i bilit at e a dispozitivel or %posibilit at ea compl exrii lor cu folosirea
)> produse n serii'E
dezvolt ar ea %posibilit at ea nlocuirii a unor dispozitive cu alt el e mai
perfect e #i conect ar e a dispozitivel or noi'.
!:
Principiile enumr at e de const r uir e a *)> "PA* #i cerin$ el e ctr e )>
compl et at e de calcul el e caract eri sticel or cerut e a dispozitivel or, ne
per mi t e s det er mi n m nomencl at ur a dispozitivel or #i componen$ a lor
cantit ati v. 4ns nu mai pu$in import ant est e det er mi nar e a configur a$ i ei
*)>, n corespunder e cu care toat e dispozitivel e vor fi unit e ntr- o sitem
unic.
Confi ,ura0 ia C+' SPAC. /a det er mi nar e a configur a$ i ei *)> est e
neces ar de $inut cont de:
!' numr ul de nivel e a *)>E
(' problemele, rezolvate la fiecare nivelE
-' ampl as ar e a teritori al a )>, adic n care subdiviziuni a organiza$i ei de
proiect ar e #i ce fel de )> trebui e s fie inst al et eE
0' caract er ul legt urilor ntre diferit e subdiviziuni a organiza$i ei de
proiect ar e, ce folosesc mi5loacel e de proiect ar e aut oma t i zat #i
volumul de informa$ i e, cu care ele trebui e s fac schi mb n proces ul
de lucruE
1' politica tehnic pent r u ac$ionar ea, exploat ar e a #i perspect i vel e de
dezvolt ar e a *)> "PA*.
Dup numr ul de nivel e *)> exist ent e #i cele la et apa de elabor ar e
se pot diviza n *)> ntr- un nivel, n dou nivel e #i n trei nivel e.
C+' )ntr2un ni*el. Dezvolt ar ea "PA* s- a nceput de la folosirea
compl exel or de calcul tipice de desti na$i e gener al , ce nu $ineau cont de
particul ari t $ il e proi ect rii aut omat i zat e. Primul pas n direc$i a orient rii
compl exel or de calcul tipice spre rezolvar ea probl emel or din "PA* a fost
echiparea lor cu mi5loace de organizar e a dialogul ui a inginerul ui cu )&* #i
ntroducer e a- extr ager e a informa$ i ei grafice. 4ns la o a#a organizar e a
*)>, timpul proces or ul ui cent r al %P*' se folose#t e neef ectiv, deoar ece P*
trebui e s diri5eze cu un compl et lrgit de dispozitive periferice %DP' #i s
asigur e regi mul de dialog pent r u un grup de utilizat ori.
Dezvolt ar ea compl exel or de calcul tipice pent r u folosirea n "PA* a
constit ui t crear ea compl exel or de calcul orient at e probl emat i c - locuri de
munc aut omat i zat e %/)A'.
"e presupune a, c inginer ul va folosi monopol toat e mi5loacel e /)A.
4ns eficacit at e a economi c autilizrii acest or *)> a fost mic din cauza
!G
cost ul ui nalt a /)A, crcrii medii mici a DP #i posibilit $ilor limit at e a
resur s er or soft.
/)A multit er mi nal de gener a$ i a a doua s- au creat pe baza mini- )&*
mai perfect e #i au fost desti nat e pent r u deservirea unui grup de ingineri,
ce folosesc resurs el e /)A n regi mul multiprogr a m. *)> indicat e mai
corect pot fi numi t e st a$ii inginer e# t i de lucru %"+/'.
/)A de genera$ia a doua, creat e pe baza micro- )&*, posed acel ea#i
posibilit$i de calcul, ca #i /)A de gener a$ i a nti. 4nzest r ar e a lor cu un
compl et limit at #i la un pre$ redus de DP #i cost ul redus a micro- )&* a
per mi s crear ea *)> n form de locuri de munc a proiect an$ ilor %/)P',
unde utilizar ea lor monopol de inginer est e economi c 5ustificat . A#a /P)
au mult comun cu )&* personal e %din pozi$ia mi5loacel or tehnice',
deoar ece acest ea se inst al eaz la locul de munc #i servesc pent r u
aut omat i zar ea muncii inginer e# ti.
"+/ se nzest r eaz cu un compl et mai mar e #i mai costisit or de DP #i
cu mini- )&* dest ul de producti v, ce per mi t e de ntrodus, repr ezent at #i
document at volume mari de informa$ i e, repr ezent at n diferit e forme.
3olosind posibilit$il e de calcul a "+/, se poat e de realizat regi mul
multiprogr a m #i de rezolvat probl emel e de proiect ar e aut oma t i zat a
obiect el or tehnice de priect ar e la nivelul subdiviziunii a oper a$ i ei de
proiect ar e.
*u a5ut orul /)P se realizeaz inter ac$i une a inginer ul ui cu )&* cu
posibilit$i limit at e dup volumul informa$ i ei ntrodus e #i extr as e #i
compl exi t at e a 5oas a probl emel or rezolvat e %redact ar e a #i prelucr ar ea
primar a informa$ i ei ntrodus e #i repr ezent at e' . /P) pot fi folosit e
aut onom la rezolvar ea probl emel or simpl e, ns posibilit $ile lor depline
se manifest n componen$ a *)> cu mai mult e nivel e.
C+' SPAC cu dou/ ni*el e . 4n depende n$ de compl exi t at e a
probl emel or rezolvat e #i organizar ea arhit ect urii snt posibile cteva
variant e de configur a$ ii a *)> cu dou nivel e. *eea mai gener al est e
struct ur a ierahic, la nivelul superi or %compl exul de calcul cent r al' a
creea se inst al eaz o )&* de o producti vit at e nalt . 6ivelul inferior l
formeaz "+/ #i /)P, legat e direct cu compl exul de calcul cent r al.
>recer ea la diri5area decent r alizat per mi t e ma5 or ar ea fiabilit $ii *)>
(;
eficacit $ii folosirii timpul ui compl exul ui de calcul cent r al %***'.
/a elabor ar e a variant ei indicat e a *)> "PA* apar dificult $i din
cauza incopat i bilit $ii *** cu )&* a nivel elor inferioar e la crear ea soft-
ului #i la fel la unirea diferitor )&* la nivelul canal el or de ntrar e- ie#ire.
*rear ea acest or "PA* necesi t chelt ui eli mari de timp #i mi5loace #i est e
n putin$ a organiza$iilor mari de proiect ar e. Pent ru organiza$ii mici sau
subdiviziuni de proiect ar e est e ra$ional de folosit vari ant a configur a$ i ei n
dou nivel e a *)>, nivelul superi or a creea l formeaz "+/ pe baza mini-
)&* cu o producti vit at e dest ul de mar e, iar nivelul inferior - /)P pe baza
micro- )&*, compat i bil e dup soft cu )&*-ul nivelului su perior.
)a5orar ea ulterioar a eficacit $ii folosirii mi5loacel or tehnice #i a
productivit $ii *)> poat e fi atins la unirea *)> n dou nivel e, inst al et e
n diferit e subdiviziuni a organiza$i ei de proiect ar e, ntr- o re$ ea local
unic.
*)> "PA* n trei nivel e est e ra$ional de folosit la organiza$ii mari de
proiect ar e, care rezolv probl eme de proi ect ar e a obiect el or tehnice
foart e complicat e.
4n depende n$ de caract er ul probl emel or rezolvat e pent r u
const r uir ea diferitor configur a$ ii de *)> est e ra$ional de folosit compl exe
de /)A #i /)P, produs e de indust ri e.
Dezvolt ar ea *)> "PA* est e legat de speci alizar ea ult erioar a *)>
dup clasa probl emel or rezolvat e, includer ea n componen$ a *)> a
proces oar el or #i )&* speci alizat e, crear ea mi5looacel or de comuni car e tot
mai perfect e a inginer ul ui cu )&* #i elabor ar e a )&* noi super- , mini- #i
micro.
(!