GHID DE EVALUARE

DI5CIPLINA TEHNOLOGIA
INFORMATIEI
,
51 A COMUNICATIILOR
, ,
Coordonatorl:
prof.univ. dr. Dan Potolea
prof. unlv. dr. loan Neac,u
prof. unlv. dr. Manole Manolescu
Manager proiect:
Gabriela Gulu
Bucure,ti 2011
Autorl:
Daniela Tarasa
Nu,a Dumilriu-Lupan
livia Demetra Toea
Daniela Bejan
Anca Harabagiu
CUPRINS
Argument ............................................................................................................................ 5
I. Cadru de pentru sistemul de evaluare a rezultatelor colare .............. , ............ 7
1. Dinamica defini\iilor evaluAriI colare ............................................................................ 7
2. Tendinte in modemizarea evaluArii .................................... , .................................... 9
2.1. Evolu\ii reprezentative in aria evaluarii ..................................................... 9
2.2. Trecerea de la evaluarea traditionalA la evaluarea modemA ............................ 10
3. Competen\ele de eyaluare ale cadrelor didactice ............................................................ 12
4. Calitatea eyaluarii ............................................................................................................... 13
II. Sistemul conceptual metodologic al evaluarii ................................................. 15
1. Componentele eyatu;)rii ............................................................................................... 15
1.1. Obiectul evalu;)rii ................................................................................................ 15
1.2. Evaluarea centrata pe competen\e ................................................................... .. 16
1.3. Reconceperea evatuarii din perspectiva competentelor ..................................... 17
1.4. Centrarea pe competente - un moclel integrator al evaluarii ............................. 17
2. CriteriUe in evatuarea educational4 ............................................................................. 17
2.1. Criteriu. Criteriu de evaluare ............................................................................... 17
2.2. Indicatorul Tn evatuare ........................................................................................ 18
3. OperaVile evatu;)rii ................... .... .. .............................................................................. 16
3.1. Masurarea - baza obiectiya a apreclerii ............................................................. 16
3.2. Aprecierea - exprimarea unei judecliti de valoare ............................................. 18
3.3. Declzia scoput demersutui evaluativ ................................................................ 19
3.4. Comptementaritatea operaVilor evaluarii ....... ..................................................... 19
4. Strategli de evaluare ......................................................................................................... 19
4.1. Strategia evatuativa ............................................................................................ 19
4.2. Perspectiva criteriala ......................................................................................... 19
4.3. Perspectiva axelor polare ................................................................................... 20
5. llpuri de evaluare ............................................................................................................. 21
6. Metoda. tehnici. instrumente de evaluare ......................................................................... 23
6.1. Metoda de evaluare ............................................................................................. 23
6.2. ttemul de evaluare .............................................................................................. 24
6.3. Tehnicile de evaluare .......................................................................................... 25
6.4. Instrumentul de evaluare .................................................................................... 25
3
Evaluarea competen\elor la di scipl ina Tehnologia Informa\iei ~ a Comunica\iilor .......... 27
Curriculum ~ evaluare la disciplina Tehnologia InformaVei !}i a ComunicaVilor.
Formarea ~ evaluarea competentelor ............................................................................. 27
Instrumente de evaluare a competentelor la disciplina. Tehnologia Informatiei !}i
a Comunicatiilor ............................................................................................................... 47
1. Itemii obiecti vi .............................................................................................................. 47
1.1. Itemi cu alegere duala ........................................................................................ 47
1.2. Itemi de tip pereche ............................................................................................ 49
1.3. Itemi cu alegere multipla ..................................................................................... 50
2. Itemii semiobi ecti vi ...................................................................................................... 51
2. 1. Itemi cu raspuns scurt ........................................................................................ 53
2.2. Itemi de completclre ............................................................................................ ~
2.3. Itemi de structuraV ............................. ............ ....... .............................................. 54
3. ItemU subiectivi (cu raspuns deschis) ...... ....... ....... ...... ................................................ 55
3. 1.ltemi de tip eseu .................................................................................................. 55
3.2. Rezolvare de probleme ...................................................................................... 56
4. Metode complementare de evaluare ....... ........ ...... .. .... ................................................. 60
4.1. InvestigaVa ......................................................................................................... 60
4.2. Referatul ~ proiectul ........................................................................................... 61
4.3. Portofoliul ... .. .... .. ... ...... .. .... .. .......... ... ..... .. .... ... ..... .. .... .. ..... ............................. ...... 63
4.4.0bservarea sistematicl!i a activita\ii ~ comportamentului elevilor ., ....... .... .......... 64
4.5. Hartile conceptuale ........................................................................ , ..................... 66
5. Proiectarea matricei de specifica\ii ............... ..... .................................... , ..................... 66
Evaluarea competentelor specifice. Exemple de probe de evaluare .............................. 68
1. Evaluarea predi ctiva .............................................................................. , ..................... 69
1.1. Evaluare predictiva la Tnceput de ciclu liceal ...................................................... 69
1.2. Evaluare predictiva la inceputul unei unita\i de inva\are .................................... 72
1.3. Evaluare predictiva la inceputul ciclului superior al liceului ................................ 74
2. Evaluarea continua ............ ............ ........... ......... .......................................................... 76
2. 1. Proba de evaluare orala ..................................................................................... 76
2.2. Proba de evaluare scrisa ..... ........... .. ..... ... .... ... .................................. .............. .. . 76
2.3. proba de evaluare practica ................................................................................ 83
3. Evaluarea sumativa .................................................................................................... 93
Bibliografie ..................................................................................................................... 100

ARGUMENT
Prezentul ghid metodologic are ca destinatie diferite categorii de canooplorl utl
M
lizatori de probe instrumente de evaluare a rezultatelor ale elevilor - cadre dl-
dactice, manageri colari tntr-o anumitli mAsuFci , Popul atla tlntA
dominantA 0 corpul profesorat, practicienii , in special din invAtAmAntul
liceal.
Ghidul urmareljite dou;!i obiective solidare:
A) sugereaza repere ljii elements de reflectie pentru fortificarea culturii evaluative
a cadrelor didactice;
8) Ti propune sa asiste practieienii , fumizAndu-le norme, reguli opera\ionale lil ilus-
trAri concludente, Tn vederea dezvoltarii capacitatilor lor pe de 0 parte, de proiectare vaUda-
rs ljii admini strare a unor variate proceduri de avaluare, iar pe de alta parte, de interpretare
valorificare a rezultatelor evaluarii. Finalitatea convergenta a celor doua obiective rezida
Tn calM\il educa\iei
Se spera, de asemenea, ca prin aplicarea sistematica consecventa a ghidului sa
rezulte traptat 0 banca de itemi pe discipline, arii curriculare teme crosscurriculare, care
sa poata fi utilizata selectiv, Tn func\ie de contextele nevoile specifice de evaluare. Se
poste observa ca. acest ghid nu se intereseaza de alte tipuri de evaluari : evaluare institu\i-
onala, evaluare de programe, testarile standardizate etc. Centrul de greutate n reprezinta
eyalyarea jnyjUs\di. ca produs ca proces a resurselor inteme ale made
tests).
Legitimitatea concepVa ghidului are la bazel ca.teva principii :
.. Reforma invatamAntului presupune schimbari semnificative corelate in toate
componentele sale majore: structuri institutionale, management, curriculum, instruire nu
Tn ultimul rand. evaluare.
Sistemul evaluaril educationale are propria identitate. revendica nevollnteme de
dezvoltare; tunc\ionalitatea sa depinde Tnsa de natura calitatea interaC\iunilor cu ce-
ielalte domenil ale sistemului de Tnvatamant: curricul um, instruire. formarea dezvoltarea
profesionalili a cadrelor didactlce. Viziunea sislemica esle indispensabila alat teoreticieni-
lor. cat practicienilor din aria evaluarii .
.. calita\ii sistemului de evaluare educa\ionala este unul dintre obiec-
tivele prioritare ale reformei care pretinde investitii de conceptie practici bune.
Dadi examinam schimbarile care s-au produs la noi in ultimii 15 ani. in sfera evaluarii
educa\ionale, constatam ca atat consisten\B. cat anvergura acestora nu s-a distribuit
5
fie minimalizate, iar efectul lor cumulativ potental.
... Notele sunt acordate transparent obiectiv, pe baza rezultatelor invAtarii a
criteriilor privind nivetul de performanta .
... Etevii primesc un feed-back evaluativ sistematic care te permite organize-
ze procesul de invAtare .
... Implicarea etevilor in procese de evaluare autoevaluare.
... Probele de evatuare sunt controtate pentru a se asigura ca nu existA influen1e
subiective care pot defavoriza grupuri particutare .
... Transparenta criteriilor proceduritor de evaluare, accesarea lor fArA dificul-
tali.
... Crearea unui climat cu impact emotional pozitiv, motivant securizat; redu-
cerea stMtor de stres anxietate prin ambiantA comportamentut cadrului
didactic - deschis, cooperant. prietenos .
... Prevenirea combaterea prin reguli clare aplicate a fraudelor academice
(copiat, plagiat, de lucrAri etc).
. .
II. SISTEMUL CONCEPTUAL METODOLOGIC
AL EVALUARII
1. COMPONENTELE EVALUARII
Elementele apreciate drept componente sau variabile ale evaluarii sunt:
1. obi8Ctui evaluarii (00 '10m evalua: tipuri de proceselrezultatelproduse de eva
luat)
2. criteriile (in report de ce sa evalueazA)
3. operatiile evaluArii (ee pBi trebuie fAculiJ
4. strategiila (pro/sclaraa $; coordonarea acliuniJor)
5. tipurilelformefe de eva/uare
6. metoda/e, tehnicile, instrumentale (cum yom evafua)
7. timpul evaludrii (momenta/e oportune pentru evaluare: inainta, in timpu/, SBU
dupfJ actiunea educativA)
8. agentii evaluiJrii (factori de conducere, cadre didactica, elevi, experti externi )
1.1. Obiectul evaluarii
Obiectul avaluarii " reprezinta realitatea educa\ional;\ concretizatli Tn procesul
..
produsul irivA\Clrii, supus4 aten\iei evaluatorului, in vederea masuraMi aprecieMi. PMn
evatuare, se emit judeca\i privind valoarea procesutui produsutui TnvataMi reaUzat de
elev. Valoarea "obiectului" evaluat rezulta din conformitatea mai mi ca sau mai mare cu 0
norma ideala; ceea ce a inva\at elevul intra in atentia evaluatorului este comparat cu
etalonul, cu dezirabilul.
In practica identificam mal multe de determinare/specificare a
"obiectului evaluarii ";
1. Specificarea prin continut - modalitate proprie traditional centrat
pe "materia" de rnvatat. Con\inuturile sunt importante 1n sine.
2. Specificarea pMn obiective operationale/comportamentale - modalitate derivatc'i
din PPO (Pedagogia pMn obiective). Acest tip de specificare vizeazA compor-
tamente observabile pe cat posibil mAsurabile ale elevului 1n procesul Tnva-
taMi.
3. Specificarea pe baza de competente. Competentele generate competentele
specifice, identificabile pentru fiecare disciplinA din TnvatAmAntul preuniversitar
vizeaza cuno!?tinte, sub-capacltc'i\i periormante ce urmeaza a fi
dezvoltate respectiv evaluate pe parcursul finalul diverselor peMoade de
timp pentru care acestea au fost definite.
15
,.
1.2. Evaluarea centrata pe competenle
Competenta un concept polisemantic
Din cauzfi ca are 0 mara dozA de polisemantism competenta este inteleasA diferlt
!II este tratata diferit Tn diverse sisteme de invAtAmAnt.
A) Competenta, Tn general, reprezintA capacitatea unui indivld de a mobiliza un an-
samblu integrat de resurse (cognitive, afective, relationale, comportamentaJe etc.) pentru a
rezolva cu diverse categorii de problema sau familil de situa\iI- problemA.
B) In domen;uf educational, competenta este capacitatea de selectie combinare
a capacitatilor sus\inute valorie atitudinal de a rezolva cu succes 0 sarci-
na de invalare in raport cu standardele determinate (Dan Palatea).
Competenla co/affi poate fi conslderata ca 0 disponibilitate aC\ionaia a elevului ,
bazatA pe resurse bine precizate, dar t pe experien\a preafabllA, suficientA i semnificativ
organizatA. Se materializeazA in performan\e ale elevului , predictibile Tn mare mAsurli pe
baza presta\iilor anlerioare.
C) Structura une; competenle:
- resursele, conslituite din: cunot1nte (. 8 ti"), deprinderUabititAtl (,.a face") i at1-
tudinl, valori ("a fl, a devenr);
- situBfiile concrete in care elevul invetA t pune in practiC'A acel potential . FArA
crearea situatiilor concrete create pentru a pune in aplicara ceea ce a TnvAtat,
acel potential rAmAna doar in planul lui .a ti", nu trace in planul lui .a face".
RAmAne, in plan teorelic, in planul lui "a ti" . Trebuie completat cu .a face" i
. 8 deveni".
D) Campatente - un potential
Competenta lrebule probatAidemonstrat(} in situsfU concrets. Pentru a fi evaluatA,
compelenla trebuie sa beneficieze de situa\ii concrete in care cel ce studiazA va demon-
stra c! esle capabil sa puna 1n practica, sA valorifice ceea ce a invAtat. Situatiile in care
acesta dovedete 0 competentA sunt integrate in familii de situatii. Fied!lrei campetenle I
se asociaz! 0 "familia de s/fuall1", Acestea sunt sltuS!ii echlvafente.
E) Competenta sa exprimd Tn performanta.
Performantele unui elev exprimA nivelulla care 0 competent4/competen\ela au fast
dobandite de catre acesta. Deci, performanta este expresia competantei , forma t nivelul al
de manifestare in plan personal. Teoria I practica pedagogic! intentioneazA sa se depla-
seze accentul de la paradigma traditionalA a evaluArii centrate pe cantitate, pe obiectivltate
maximA, la evaluarea central! pe calitale. 1n contextul evaluarii centrate pe competente,
standardele la care se raporteazA rezultatele inv!t!rii elevului !rebuie sa fie de natura cati-
tativA. tn pedagogia modema, aeeste standarde sunt reprezentate de . descriptorii de per-
formantA". Un standard este 0 unitate de masuraJapreclere etalon, este un . stass. Pentru
a asigura 0 evaluare corectA i unitarA, procesul t produsul invAtArii fiecarui elev trebute
sa fie raportate la standardele de performant! stabitite la nivel national. Performan\ele
personalelindividuale trebuie apreciate tn func\ie de gradul de apropiere sau depArtare de
aceste unitati cu valoare de . etalon-.
F) Campetants reprezint;} un maga-rezultat educational.
Poate fi oorelatA cu un obiectiv educational cu grad mare de generalitate: obiectiv de
arie curriculara, obiectiv cadru general etc. , putand Ii integrat Tn sociurile de competen\! .
G) Compatenra - finalitate a procesului educational $i "obiect" al evafudrii
tn oondi\iile invAlAmantului modern, competenta se transformA in finatitale a proce-
sului educational I al evaluarii colare. Competentele colare discipllnareltrans-
versale dabttndite de elev in cadrul unei instruiri i evaluAri au luat locul obiec-
tivelor operationale/comportamente (observabile i masurabile). Tn domenlul evaluati v ne
aflam in faza reconceperii evaluarii , a treceri ! de la evaluarea obiectivelor la evaluarea
competentelor colare.
1.3. Reconceperea evaluarli din perspectiva competenlelor
Presupune:
Extinderea evaluMi de la verificare i apreciere a rezultatelor la evaluarea
procesului, a strategiei de invatare a elevului, purtatoare de succes;
Luarea in considerare, pe langa achizitiile cognitive, i a altor indicatori , pre
cum: personalitatea, conduita, atitudinile, aplicarea Tn practlcli a celorlnva1ate,
diversificarea tehnlcilor de evaluare i adecvarea acestora la situa1iile concrete
(teste docimologice, lucnlri de sintez:t , tehnici de evaluare a achizitiilor practi
ee, probe de aptitudini, conduita, valorizare etc.);
Oeschiderea evaluarii spre viata: competente relationale, comunicare profesor
elev, disponibilitav de integrare sociala;
Scurtarea drumului evaluare - decizie ac\iune ameliorativa. inclusiv prin in
tegrarea efortunlor i disponibilitatilor participative ale alevilor, eentrarea pe
aspectele pozitive i nesanqionarea in permanenla a eelor negative;
Transformarea elevului Tntrun partener al profesorului in evaluare, prin: auto--
evaluare, inter.avaluare, evaluare contralata.
1.4. Centrarea pe competenle - un model integrator al evaluarli
Aceasta noua coneep\ie prefigureazll construqia unui nau model integrator al ava
luM/, care valorifica deopotrivA fncearcA sa core/aza deprindari, capacitati
de api/care a valori atitudin; ale elevului.
2. CRITERIILE iN EVALUAREA EDUCATIONALA
2.1. Criteriu, Criteriu de evaluare
.Cntenu vi ne de la latinescul I desemneaza principiul care slA la baza
unai judecli\i, a unai eSl lmari, a unei clasifidi ri permite distingerea adevarului de fal s
etc. Criteriile de evaluare sunt puncte de vedera, caractenstici , dimensiuni in funqie de
care sa evalueaza rezul tatele colare ale elevilor. Utilizarea criteriilor Tn evaluare devine un
element de obligativitate. Existenta cnteriilor este esen\iala atat pentru elev cat i pentru
cadrul didactic, in oriee tip de evaluare, fie ea ini\iata, formative! sau sumativa.
TiDurj de criteri; in eva/uare
Activi tatea de invatare a elevilor a fost i este evaluata, in mod traditional , prin ra-
portere la eel putin palm tipuri de eriteri; principale, dispuse pe douA axe polare:
... AX8 1: Norma/media clasei (norma statistica a clasei respective) sau standar
dele procentuale locale, nationale sau internationale versus "norma" individuara
(raportarea la sine insui).
17
1.
... Axa 2: Raportarea la obiective (evaluarea criterialA) versus raportarea la con-
tinutul programei.
2.2. Indicatorul i n evaluare
Indicatorol este un element care indica prezen\6 altui element. Acesta are valoare
de semnal . Indicatorul nu poate, Tn sine, prin statutul sAu, sA furnizeze un sens rezultatului
pe care il subllnlazti ; el trebuie sA se refere la un criteriu.
Re/alia criteriu - indicator este foarte strtmsii .
Criteriul desemneazA 0 caracteristica, iar Indicatorul nivelun de dez-
voltare, de prezentA a acestei caracteristici intr-o anumita situa\ie evaluativA. 1ntr-un con-
text dat, daca luAm drept criteriu "nivelul performanlei in invAtare al elevilor", aces-
tea (performantele) se distribuie in minimale, medii, maximale. Indicatorii sunt elementele
din descriptorii de performantA asociali calificativelor care semnaleazA prezenta diverselor
aspecte care trebuie sA caracterizeze rezultatul elevului pentru a i se acorda 0 nota sau un
calificativ. In invtitamAntul gimnazial liceal criteriul de repartizare a performantelor elevi-
lor este reprezentat de scara numericA de la lOla 1. Indicatorii enumerA, precizeazA cum
trebule sa arate rAspunsul elevului pentru a i se acorda nota 10, sau 9, sau .. . sau 5 sau un
anumit punctaj stabllit prin baremul de evaluare notare.
3. OPERATIILE EVALUARII
Operatii1e evaluarii vizeazA ce trebuie fAculi in procesul evaluatlv p3nA la
momentul sau etapa emiterii unei Judecll\i de valoare asupra prestatiei elevului . Aceste
sunt urmatoarele: mAsurarea, aprecierea, decizia.
3.1. Milsurarea - baza obiectiva a aprecierii
esle operatia prin care se asigurA baza obiectiva a aprecierii. Esle pri-
ma operatie a evatuArii. AceastA operatie constituie 0 prima etapA in evaluarea consideratA
ca un demers sau un proces. Mtisurarea asigurA rigurozitate evaluMI. Prin ea se strang
informatii de caire evaluator . despre proprietalile sau caracteristicile rezuttatelor inregis-
trate, despre procesului, actiunii sau fenomenului educativ dar. Informa\iile se
colecteazA prin intermediul tehnici lor instrumentelor, care "produc dovezi semnificative
despre aspectele sau rezultatele luate in considerare. Cu cat instrumentele de masurare:
probe orale, scrise, practice, extemporale, lucrAri de sinteza, teste etc. sunt mai bine puse
la punct, cu atat informatiile sunt mai concludente.
3.2. Aprecierea - exprimarea unei judecaji de valoare
Aprecierea corespunde emiterii unei judecAli de valoare. Prin aceasta operatie, pe
baza informa\iilor culese prin masurare dar prin alte surse mai mult sau mai putin formate
(observare, analize etc.) se valoarea razultatelor precum a procesului
de invatare. Aprecierea este, deci , ulterioara masurArii. In cazul aprecierii, alocarea de va-
Iori numerica, literale sau calificative se realizeaze} pe baza unor enterii precis Identificabile,
relativ independente de Instrumentul prin care sa fAcut me}surarea.
3.3. Declzla - scopul demersulul evaluativ
Cea de-a treia operaVe a evaluMi este deC/ZiB. Luarea deciziilor reprezinta finalul
inlAn\uirii de operatii ce definesc actul evalue}rii in ansamblul lui 'il scopul acestui demers.
In decizie i1 glsesc juslificare I mlsurarea I aprecierea. De abia in eceasta etapA i$1 gA
sese raspuns tntrebAri de tipul : "Pentru ce evaluAm? Pentru ce aplicam proba sau testul?
Pentru ce examinAmr etc.
3.4. Complementaritatea operalillor evaluari i
Cele trei opera\ii se aftA tntr-<) stransA Interdependenta. Evaluare fnseamnA: mlsu
rare + apreciere + dec/zie. Una fin} altl, Bceste trei operatli nu sa justificl . Modemizarea
sistamului de evaluare impUcA modernizarea acestor trei opera\ii.
4. STRATEGII DE EVALUARE
4.1. Strategla evaluativi
Tn domeniul educaVonal, strategia evaluativa este un derners care prefigureazA per.
spect;V8 din care va fi conceputa evaluarea. Rol esenVal n au: proiectarea dispozitivului de
evaluare, construqia acestuia, aplicarea $i emiterea judecll\ilor de valoare privind procesul
invAtarii $i rezultatele obVnute de cAtre elevi . 1n diferen\ierea strategiilor evaluative identifi
cam douA perspectlve de analiza: perspectiva enterialA $i perspective axelor polare.
4.2. Perspectiva crlterlala
1n pri ncipi u, strategHle educationale evaluative se proiecteazA tn temelul urmAtoa
relor enterll:
Actori; eva/ulrii. (elevi sau profesori ), rezultand 0 evaluare centrall pe e/ev $1 pe
personalitatea sa $1 0 evaluare cantratA pe profesor, pe corectitudinea sa.
Instrumente/e evalulrii pe baza clrors distingem:
a. strategii obiective (evaluare obiectivll) bazate pe teste, probe standardizate $i
atte instrumente care pot mlsura cat mai fidel prestaValperformanta elevulul
b. strategii cafitative centrate mai ales pe calilatea rezultatelor, fundamentata pe
criteril calitaUva.
Oblectuf eva/Illrii conform cAruis identificAm:
a. strategli sumative (evaluare sumativl), axate pe produsul finaUrezultatele fnvA
\AMi elevilor
19
2.
b. strategii formative (evaluars formativS). axate pe procesul de Tnva\Bre ce
duce spre produs.
Forma de organizare (numarul subiectilor) potril/it careia avem:
a. strategii de evaluare frontalll integral)
b. strategii de evaluars de grup
c. strategii de evaluare individualll
Referentialul de bazll i n funqie de care distingem:
a. criteriul .. continut sau norma programei
b. norma statistica a grupului (media clasei)
c. standarde locale, sau internationale
d. norma individualll (raportarea la sine
e. evaluarea criteriala (raportarea 18 obiective).
Parametrul . timp in evaluare. Duptl momentul plastlrii evaluMi : (Parisat, J . C.,
1987):
a. evaluarea initialS
b. evaluarea curentS sau formativa sau continua
c. evaluarea tina/a sau recapitulativa sau de bilant.
Natura declziilor consecutive. Dupa natura decizHlor luate (Meyer, G. 1995):
a. evaluare de se/eclie ierarhizare
b. eva/uare de reechi/ibrars, rscuperare dezvo/tare.
Criterii combinate. Dupa un criteriu compozit (combinat) alcatuit pe baza urmiltori-
lor parametrl :
... Gradul de cuprindere a e/evilor in evaluare;
... Gradul de cuprindere a confinuturilor de evaluat;
RezuM urmatoarea clasificare:
... evaluare exclusiv partialS este: incidentalA, prin sondaj (se evalueaza doar unii
elevi , din une/e continuturi i doar unecn);
... evaluare partialS - aditivS este evaluarea sumativalcumulatlvA; se evalueazA.
de regula, toti e/evii, din toat;} materia parcursA interval dat, dar numai
uneori .
... evaluarea cV8sitota/lI este evaluarea formativS, axata pe evaluarea tuturor
vilor, din toate continuturile predatelinvatate i t ot timpul. Se apropie de 0
luare Ideala.
4.3. Perspectiva axelor polare
Este posibilfl i aplicarea criteriului continuumului poiaritalii axe/or tipo/oglce/con-
ceptus/e. RezultA, de aici, urmfltoarea configuratie a tipurilor de evaluare:
... formstivll-recapitulativll;
... criteria IS normativS;
... produs proces;
... descrierelapreciere mllsurare;
... proactfvtJ - retroactivll;
... hofisticll .analiticS";
... intemfl-extemll.;
... personafll- oticialll;
... categorialMronta/fl personalizatlJ;
- integraliva contextualizatfJ;
... reflex;v!} - parlic/pativll;
- - negociabifA;
... - sanclionantii;
... formalii - informafij ,
Strateqii evaluative OQtmativelCQmQ8cstive
Punetul de plecare apreciem a fi faplut ca realizarea performantelor Tn invfl1are ale
elevilor esla profund diferen\iatA selectlvA. Tn consecintA, nevoia de a oferi elevUor un
evantai larg al standardelor, de la nivelul inferior accesibil tuturor panA la nivelul carul
superior, accesibil unei mici categorii de elevi. Sa va realiza astfel , 0 salactie a elevilor i n
functie de accesullor la anumite standarde de conti nut. Astfel etevii vor fi clasificati utilizan-
du-sa curba distribu\iei aeestora. Strategiile care S8 construiesc in baza aeestei concep1H
sunt strategii normative. comparative; elevii sunt compara!i , c1asali ierarhiza1i. Aceasta
tinde sa fie cu evaluarea sau prin objective.
StratsaU evaluative criteriale
Strategiile cri teriale de evaluare au la baza evaluarea prin obiective educationale.
Esenta acestor strategii criteriale consta Tn stabilirea cu mal multa rigoare finete numita i
evaluare bazaUi pe Mstandardul minim acceptat" sau . penormanla minima acceptata-, care
exprima pragul de a unui elev inlr..o anumita situatie educationala.
Dupa modul diferi! in care obiectivele pot fi derivate, ierarhizate, definite, formulate
i operationatlzate, se face distinqie (D. Ungureanu) intre urmatoarele tipuri de strategi i
evaluative criteriale: cu objective prestabilite, cu obfective prestabilite der contextualizal e,
derulate in raport cu objective conjuncture/e sau configurate ad-hoc; objective operationa-
/izate prin proceduri riguroase, cu obiective slab structurale, orientative, directionale (fara
a se preciza in ce rilm, Tn ce limp, in ce succesiune).
5. TIPURI DE EVALUARE
Evaluarea rezultatelor ale elevilor se realizeaza intr..o diversita!e de fonne!
tipuri, conditionale de variabile i criterii multiple.
A. DupS natura functie; co/are ; sociale indeplinite, se pot face urm<!ltoarel e dife-
rentieri (I. T. Radu, 1999, pag. 97):
.. eva/uSri curenle, pe secvente mici de activitate. Din perspectiva teonei moder-
ne a evaluarii, aceste forme sunt integrate organic in procesul didactic, avAnd
preponderent functii reglatorii , ameliorative .
.. eva/uSri /a intrarea inlr-un cic/u de invSliJmSnt, prin seleqie. Admiterea se poa-
te realiza pe baza unui examen concurs sau pe baza performantelor ob\inute
in ciclul de invalamAnt absolvit. 1n practica romAneascli au functionat
ambele forme de evaluare, luAnd forma "examenufui de capacitate-, respecti v
a "teze/or cu subject Cele doua modalitali au avantaje i dezavantaj e (C.
2008) .
.. VerificSri finalelexamene, la sfArit de an colar, ciclu de TnvAtamAnt. -Se pre-
zinta ca forma de control asupra rezultatelor colare, ca actiuni relativ separate
de programul de instruire propriu zis ... Examenul constituie una din formele
principale ale evaluarilor de bllant, utilizatA cu deosebire la Tncheierea unei pe-
noade mai indelungate de activitate: an ciclu de invatamAnt etc (I.T.
21
22
Radu, op. cat). Evaluarile la finalul unui ciclu de invatamAnt marcheaza, de
tapt, intrarea in viata activa (bacalaureatul, examenul de Ucenta).
B. 0 altS taxonomie a forme/or de evaluare rezultS din raporlarea /a urmAtoare/e
criterii (Adrian Stoica, Evaluarea progresului $colar, Editura Humanitas Educational , Bucu-
2003, pag. 136-137):
.. Reprezentativitatea popula\iel vizate;
.. Domenii curriculare considerate importante;
.. Variatia in timp a performan\elor la 0 anumiUi vtlrsta de la 0 generalie
la alta etc.
RezultS:
.. Studii intemationale de evaluare {TIMSS, PISA, PIRLS altele, in cadrul cA-
rora diferite \Sri tip de evaluare; se finalizeaza prin rapoarte
interna\ionale na\ionale;
.. EvaluM nationale desfaurate pe ale unei papulalii -\inta (de exem-
plu, NAEP, in SUA; evaluarea la clasa a IV-a, in Romania);
.. Evaluari nationale organizate pentru intreaga papula1ie de a anumita
varstA.
c. DupS modul de integrare In procesul de InvAtcJmant, distingem urmatoarele ma-
duriltipuri de evaluare (I.T. Radu, C. O. Potolea- M. Manoleseu);
.. Evaluarea iniliala, reaUzata la debulul unui program de Instruire;
.. Evaluarea fonnativa, reaUzata pe parcursul programuluf i integrata acestula;
.. Evaluarea sumativa, cumulativa, reaUzatA la linalul programulul.
Eva/uarea ;nitiaM
Evaluarea inilia/cJ este realizatA la inceputul unui program de instruire vtzeazA,
in principal: Identificarea eonditiil or Tn care elevii pot sa se pregcUeascA sa se integreze
opti mal Tn aetivilatea de inva\are, tn programul de instruire care urmeaza. Are runclii dia-
gnostice $i prognostice, de pregatire a noului program de instruire.
Evafuarea foanativS
Esle aeel tip de evaluare care se realizeaza pe tot parcursul unui demers pedago-
gic, "este frecventa sub aspect temparal are ca finalitate remedierea lacunelor sau erori-
lor sAva'li!e de elevi; nu-I judecA nu-I claseazA pe elev;. CamparA performan\a acestuia
cu un prag de slabili! dinainte- (Bloom; G. Meyer). Caracteristici: este 0 evaluare
eriterialA, bazatA pe obiectivele TnvAtArii ; face parte din procesul educativ normal ; acceptA
elevului, considerandu-Ie momente in rezolvarea unei probleme; intervine
Tn timpul fiecArei sareini de fnvAtare; informeazA elevul profesorul asupra gradului de
stApanire a obiectivelor, ajutAndu-i pe sA determine mai bine achizitiile necesare
pentru a aborda sarcina urmAtoare, rnlr-un ansamblu secvential ; asigura 0 reglare a pro-
ceselor de fonnare a elevului; indruma elevul in surmontarea dificultatile de TnvAtare; este
continuA, analiticA, centratA mai mult pe cel ce invatA decat pe produsul finit.
Evaluarea formatoa
re
Evaluarea formatoare este din ee in ce mal mult invocata in ultima perioadA, in
acord cu achizi\iile cu evoluVile din planul teoriei practicii educationale.
Evaluarea formatoare asta forma deMv4fitlJ a evalucJrii formative.
Reprezinta 0 nouA etapa, superioarA de dezvoltare a evaluArii formative, care "va Ii funqio-
nalA odata cu instaurarea obiectivului de asumare de cAtre elevul insu!ji a propriei invAtAri :
la Tnceput contientizarea, eventual negocierea obiectivelor de atins apai integrarea de
,
dUre subject a dalelor furnizate prin demersul evaluativ in administrarea propriulul par
curs. Evaluarea formatoare, are drept scop; promovarea de invtJIare ca motor
motivational pentru alav, sprijin in metacognitiva. , autoreglare" (J. Vogler,):
valorizarea rela\iei predare - invatare, articularea fazelor evalutlrii in functie de eficacitatea
pedagogic:. (G. Nunziat;' 1980).
Eva1uarea sumativA say
Evaluarea sumativa se prezinla in cel putin doua variante/forme mal Importanle
pentru demersul nostru: realizata la finalul unui capitol , unita\i de invalare, sistem de rectil ,
teza semestriala, sau finala sau de bilan\, realizata. la incheierea unui ciclu !lcolar. al unu;
nivel de studii elc.
Caraclerislicile esenliale ale evaluarii sumative:
esle determinata de contexte specifi ce
esle construila de profesori i elevi , in fune\i e de criteri ile convenile
accepla negocierea in lemeiul convi ngerii ea evaluarea esle in benefi clul inva-
lari; realizale de elev (Belair)
evidenliaza rezultate i nvatarii i nu procese'e
asle internc1 sau externa (ex: capacitate, bacalaureat, diploma etc,)
Evaluarea iniliala, cea continua i sumaliv8; reunesc conceptual i practi c funclule
esentiale ale acl ului evalualiv.
6. METODE, TEHNICI, INSTRUMENTE DE EVALUARE
6.1. Metoda de evaluare
ReprezinUi calea de ac\iune pe care 0 urmeaztl profesorul i elevii care conduce
la punerea in apli care a oricarui demers evaluativ, in vederea colectarii informatiilor pnvmd
procesuJ !ji produsul invatani. prelucrarii i valorificarii lor in diverse scopuri . Metodele de
evaluare sunt importante in raport cu silua\iile educa\ionale i n care sunt folosile. Importan-
ta lor se stabilele indeosebi dupa modul de aphcare in 5itua\i lle cele mai potrivi le
Fiecare metoda, tehnica 5au instrument de eval uare prezlnl a avantaJe I deza-
vantaje. Ele vizeaza capacitate cognitive diferite i , in consecinta. nu of era toate acelea1
informatii despre procesul didactiC. Datorita acestui fapt dar i diversita\ii obiectivel or actl-
vital ii didactice, nici 0 metoda i nici -o un instrument nu pot fi considerate universal va labil e
pentr-un toate tipurile de competente i toate con\inuturile.
Urmarirea i verifi carea cat mai complexa a realizarii obiecl ivelor vizate in procesuJ
pentru instructiv-educativ se ob\in prin i mbinarea diferilelor metode, tehnici i Instrumente
de evaluare, prin fol05irea. de fiecare data. a celei mai potf/vite.
Caracteristici generala:
- din perspectiva inva.tamantului modern. predominant formativ, metodele de
evaluare insotesc faci liteaza procesul ui instructiv - educahv
intr-un context de evaluare formativ;], permit reglarea desfaurarll
procesului de invalamiml.
... se elaboreaza i 5e aplica in sl ransa legalura cu difenlele componente ale pro-
cesului de invalamant. aflate in ipostaza de "obiecte ale evaluarii ";
... se concep. se i mbina i se folosesc in legalur<'!i cu particularitatile de varsta I
individuale. cu modul de aqionare al factoril or educati vi ;
23
6
egal pe toate treptele invAtAmantului. 1n mod surprintiitor, penneabilitatea la transformA-
ri le Inovatoare s-a redus progresiv odatA eu trecerea la treptele superioare de
Se pare cA veriga invatAmantului liceal a cancentrat mai multe vulnerabilitati - indecizii
inconsecvente politica, practici traditionale mai consecvente etc. Probabil ca in aceastA
zona sunt necesare actiuni compensatori i ameliorative mai accentuate. Ghidul vi ne in
l ntamplnarea acestel nevoi.
.. Dezvoltarea profesionala a cadrel or didactice in domeniul evaluarli educationa-
Ie solicita douA componente: cultura evaluarii i competentele metodologice ale evaluarii.
Prima integreaza concepte nodale teoretiee i metodologice, infonnatii de profil aduse la zi ,
critic-constructlva aplicabilA noilor tendinte I Inovatli , canvingeri rationale privind
importan\B i limitele evaluarii , capadtatea de reflectie a cadrelor didactice asupra propri-
ilor prestati; evaluative. Cea de a doua, include competente practice care se distribuie pe
un continuum de la proiectarea evaluarii pana la utilizarea rezultatelor evaluMi in scopul
adoptArii unor dedzii. Cultura of era 0 conceptie I 0 atitudine, competentele metodologi ce
sunt instrumente/s concep\iei .
Exista astazi sufidente evidente, unele vor fi semnalate mai j os, care alesta pre-
zen\B unor schimbari relevante i inovatoare la nivelul fiecarei componente. Acestea ar tre-
bu; sa se regaseasca in sistemul de formare a cadrelor didactice mai mult, i n practicile
curente de evaluare .
.. Cercetarea tiin\ifica dedicata evaluArii educationale, din domenille
canexe - Tnva\Bre, cuni culum, instruire sunt surse importante pentru functionarea i op-
timizarea proceselor de evaluare colara. De exemplu cercetarile inspirate de modelul
neobehaviorist al TnvatArii vor sugera 0 anumita strategie a evaluarii - definirea riguroasA a
criteriilor, preferabil Tn termeni cantitativi , controlul strans al invatarii prin evaluare i feed-
back corectiv, .Tntarirea- rezultatelor prin confinnarea succesului etc. 1n schimb, modelul
constructivist alinvatarii va orienta demersurile evaluarii pe 0 alta traiectorie: sareini "au-
tentice
M
de rezolvat" evaluarea autentica, construqia i nu seleqia rnspunsurilor, incuraja-
rea oplnillor personale, implicarea elevilor in procesele de evaluare I autoevaluare etc. De
altfel, putem constata ca abordarea/evaluarea constructivistA tot mal mult tennen
Tn cadrul evaluarii colare, Tmprejurare care nu poate fi ignorata de conceptoril i utilizatori i
instrumentelor de evaluare .
.. Proiectarea i exploatarea cu succes a strategiilor, metodelor i tehnicilor de
evaluare presupune combinatia - in doze diferite, potrivit naturii probel - de principii i
reguli cu imaginatie creativa. Evaluarea este tiinta i arta; ea nu se reduce la aplicarea
unor structuri algoritmice predeterminate, cum nu se poate realiza numai pe temeiul
spontaneitatii i experientei. Este intotdeauna un aliaj subtil intre tiinta i arta. Din aceasta
perspectiva ghidul de fata nu poate fi un retetar de bucate; el of era 0 viziune, perspective,
principii i norme operationale care pot fi valorizate adecvat i inventiv.
24
- au caraeter dinamie, tiind desehise innoirilor i perieetlonarilor;
_ au caraeter sistemie: tAra pierde entitatea speeifica, se imbinA, se comple-
tew i se influenteaza reciproc, alcatuind un ansamblu metodologie coerent;
- raporturi le dintre ele se schimM in tunetie de context. Trebuie remarcate rapar
turi le dinamice dintre aceste concepte. In diverse contexte educationale unele
dintre acestea pot fi metode prin intennediul carora este condus procesul eva-
luaw, Tn timp ca Tn alte lmprejurM pot deveni mijloace de eulegere, preJucrare
a intormatiilor sau de comunicare sociala profesor elev.
TiDo/oqia metode/or de eva/uare:
Criteriul eel mai treevent tolosit in elasificarea metodelor de evaluare este eel ero-
nologie/istorie. In funetie de aeest eriteriu, distingem:
1. Metode tradiIlona/e de evafuare:
evaluarea oralA
evaluarea scrisa
evaluarea prin probe practice
testul docimologic
2 . Metode aftemative compfementare de evafuare:
observarea sistematicl!i a comportamentului elevului fata de activitatea
calarA,
portofoliul
investigatia
prolectul
autoevaluarea etc.
perspeetivA a evolutiei evaluarii spre proceseie de invAtare - "obiecte-
cifice ale educa1iei cognitive se justificl!i pe deplin complementarltatea metodelor traditi
onale i a celor altemative de evaluare, fiecare categorie dovedind virtuti limite.
6.2. Itemul de evaluare
Repere CODceQtuaJe
Reprezinta caa mai micl!i componentA identificabiiA a unul test sau a unei pro-
be de evaiuare. Din punct de vedere tiin\ifie, itemul este un element component al unui
chestionar standardizat care vizeaza evaluarea elevului in conditii de maximA rigurozitate.
In practica coJarA cotidianA, unde nu poate fi yorba intotdeauna de evaluAri realizate .in
conditii de maximA rigurozitate", itemii reprezintA elementele ehestionarului sau probei unui
examen sau ale unei evaluAri normale, la clasA.
clim:
TiDQ/oqja itemUor de evaluare
A. DupA eriteriul asigurfJrii obieetivilS!ii in notarea sau apreeierea elevilor identifi-
- itemi obiectivi care sunt de trei tipuri:
itemi cu alegere multiplA
itemi cu alegere dualA
iteml tip perache.
- item; semiobiectivi sau itemii cu rfJspuns construit scutt cu unnAtoarea tipol<r
9
i
e:
itemi eu rnspuns seurt, eu unnAtoarele variante: intrebarea elasicl!i,
exerciVul, chestionarul cu raspunsuri deschlse scurte, textul indus
itemi de comptetare, cu urmatoarele variante/forme: textullacunar, tex-
tul . perforar
fntrebarea structurata .
.. item; subiectivi
Ilemil subiectivi solicila raspunsuri dezvoltate, elaborate. Redactarea raspunsului
solidta mobilizarea cunoljtintelor ljt abillta\ilor care lau forma unor structuri integrate lji in-
tegrative. Solicitarile formulate de cadrul didactic raspunsurile elevilor se caracterizeatii
prin aspectul klr integrativ. Formularea raspunsului la un Item sublectiv acopera toate Upu-
rile de oblective. Itemii subiectivi au urmatoarea tipologie:
.. itemul cu rfJspuns construit scutt. pulin e/aborat
lot> itemul tip rezolvare de problema
... itemul tip eseu
.. itemul cu rospuns construit e/aboratldezvoltat
B. Dupa opera\iile implicate Tn elaborarea itemilor, diferenVem: itemi de identifica-
re, de seleclionare, de e/aborare, de constroclie etc. Itemii se integreaza Tn instrumente
de evaluare. Cadrul didactic are la dispozitie 0 mare varletate de tehnici Instrumente de
avaluare. mergand de Ia eele care soliclta tehnicile eele mai panA la eele care
permit exprimarea libern a elevului. Itemii de evaluare trebuie folosi\i in funqie de comple-
xitatea obiectivelor vizate. Reatizarealconstruc\ia itemilor lji a probelor de evaluare solici tA
o atitudine flexibila din partea cadrului didactic. Flecare Instrument de evaluare, fiecare tip
de item are avantaje lji dezavantaje.
6.3. Tehniclle de evaluare
Constituie modalitAtile prin care evaluatorul orienteazA obtinerea
unor raspunsuri din partea sublecV'or. Tn conformitate cu obiectivele sau specificatiile pro-
beL Flecare tip de itemi 0 anumiUi tehnicli la care elevul apeleaza pentru a
da rAspunsul sau. Un item cu alegere multipla (lAM) faee apel la . tehnlca raspunsulul cu
slegers multipIA-. Elevul va ineercul, va bifa sau va marca printr-o cruciulita varianta de n\s-
puns pe care 0 considera corectA. Un item tip .completare de fraza- va face apella .tehnica
textului lacunar". Elevul va completa spaVile libere din textul respectiv etc.
6.4. Instrumentul de evaluare
Este 0 proM. 0 grilA. un chestionar. un test de evaluare care .colecteaza" informa-
Vi , .produce- dovezl semnificative despre aspectele sau rezultatele luate Tn considerare.
Instrumentul de evaluare se compune, de regulA, din mal multi itemi. 0 probA de evaluare
(un instrument) se poate compune dintrun singur item (0 slngum Tntrebare, eerinta., pro-
blemA etc. indeosebi atunci cand rAspunsul pe care trebuie formuleze elevul este mal
complex) sau din mal multi itemi.
Un instrument de evaluare integreatii fie un singur tip de itemi (spre exemplu nu
mal itemi cu alegere multiplA - lAM) lji. tn aeest caz, constituie un .Chestionar cu alegere
multiplA- (CAM). fie itemi de diverse tipuri, care solicitA, Tn consecintA, tehnici diverse de
redactare, formulare sau prezentare a rAspunsurilor.
Constructia probetor/instrumentelor de eval uare este 0 activitate laborioasA. l ntre
comptexitatea obiectivelor educationale ee trebule evaluate lji . deschiderea Mtehnicilor lji
25
2.
Instrumentelor de evaluare trebuie sa funqioneze corespondente progresive. Obiectlvele
sa dezvolta de la simplu la complex, iar instrumentele de evaluare se dezvolta de la .lnchi-
sa
R
spre .deschise
M
Exista 0 putemica corelatie intre Instrumentele de evaluare opera\i-
lie evaluarii (masurarea, aprecierea, decizia). De asemenea sunt corelatii importante lntre
Instrumentele de evaluare strategiile/tipurile de evaluare, precum lntre Instrumente
metode. Flecare metoda, strategie etc. solicita Instrumentul evaluatlv cel mal
potrivit.
EVALUAREA COMPETENTELOR LA DISCIPLINA
TEHNOLOGIA INFORMATIEI A COMUNICATII LOR
CURRICULUM EVALUARE LA DISCIPLINA
TEHNOLOGIA INFORMATIEI A COMUNICATIILOR.
FORMA REA EVALUAREA COMPETENTELOR
La disciplina Tehnologia Informatiai a Comunicatiilor profesorul poate propune
modalitati de evaluare care sa producA analiza, creativitatea, integra rea valorificarea cu-
in ideea de a solicita elevului sa demonstraze ce poate face Tn situatii similare
din afara (de exemptu tehnoredactarea unui document specific unui anumit domeniu
de activitate) , rezolvarea de sarcinl complexe i elaborarea unor produse (de exemplu
crearea une; pag;ni web sau a unei baze de date), cAutare de solutii (de exemplu utilizarea
motoarelor de cautare). astfel incat sa integreze competentele formate.
Metodele Maltemative
M
specifice evaluArii - proiectul. portofoliul, investigatia etc.
- sunt in acelai l imp i metode de predare inv;\\are. Utilizarea aeestor metode la orele
de Tehnologia informatiel i a Comunicatiilor, impreun;\ cu instrumentele adecvate
de lueru, ehestionare, fie de evaluare Inter..colegiale/autoevaluare, etc.), ajuta cadrul di
dactle, sA analizeze direct actlvitatea elevului , sa evalueze proeesul prJn care se ajunge la
produsul final i of em elevilor posibilitatea de a stabili corelatii intre cunotlntele
Ia eelelalte discipline colare. De exemplu aplicand ca metod:i de evaluare . Proiectul- la
evaluarea competentelor specifiee realizArii paginilor web, daca se va pune accent i pe
.artA-f arta culorii-, atunci elevul va Tmbina competentele formate la orele de desen cu eele
la orele de Tehnologia Informatiei i a Comunicatii lor, astfel meto
dele de la 0 diseiplina la alta i asigurand interdiseiplinari tatea. Daca aeeeai metoda de
evaluare este astfel Tncat lema aleasA sA fie reallzata din perspectiva mai mullor
ani curriculare, astfellncat competentele elevului sa fie transferate de la 0 arie
18 alta, obiectivele tuturor aeestor arii, atunci _sa poate spune" ca .am atins abor
darea crosscurricularc1.
Sunt prezentate Tn continuare modele de activitati de lnvalare, de metode de evalu
are i de competen\e de evaluat, elaborate pe baza competenlelor specifice, selectate din
cAleva dintre programele ale disciplinei Tehnologia Informatiei i a Comunicatiilor
studiate pe parcursul claselor IXXII .
27
Ii:
Competenla genera": Dezvoltarea deprinderilor moderne de utillzator
ldentfficarea
componentelor
hard i soft ale
unui calculator
pe""",,1
CUi ........
componente
con- I
slstem de
dasificarea slstemelor de calcul dupa
UM
nominalizarea tipurilor de SUI
culegerea de date suplimentare OJ
dispozitive de
intrare
dispozitive de

carader de nautate privind tipurile de Sill memorii
clasfficarea memoriilor interne din punctul conc:eptul de
de vedere al mentinerii informatiei stocate sistem de ope-
nominalizarea unitatilor de a ca rare
pacitapi memoriei interne tipuri de soft
definirea conceptului de SO ware
.culegerea de date privind diferentele
asemanarile dintre tipurile de SO
exemplificarea dorneniilor in care sista-
II lUI YC ............ ' '" U gYII;"III l U I n:J\,A;;:;MLcm:r
componente ale unui sistem de calcul
compararea sistemelor de calcul
dupa UM
recunoaterea dispozitivelor de intra-

PYPrritii de reamo8tere a numarului
unitap\e de mtisuFci a
memoriei interne
identificarea sistemului de operare de
calculatorul personal
rompararea tipurilor de SO

probe
saisa: teste
scrise{itemi
obiectivi, su
biectivi sa-
miobiectivi )
referatul
investigapa
I I - desaierea roIului principalelor elemente roIul funqiile prezentarea modelului arhitecturat al
Descrierea tunc-
unui cal-
culator personal
componente ale unui calculator cu ajutorul componentek>f calculatorului pentru a evidenVa com- referatul
modelului amitectural unui PC ponente!e unui calculator din punctul
eu\egerea de informat" privind modalita- de vedere al roIului lor 1n procesul de
de transfer a datelor intra principalele prelucrare a date lor
componente ale unui calculator explicarea roIului a parametrilor
desaierea roIului a parametrilor magis- magistralelor Inteme
tralelor interne
ill
Oefinirea con-
ceptului de retea
de calculatoare
enumerarea
avantajelor lucru-
lui in retea
rut reteaua(networ1c;)
cuiegerea de privind diversele
tipuri de retele
enumerarea avantaJelOl
lucrului in retea
enumerarea
lor de acces
stapanirea
'Ii dezavantajek
Argumentarea parole pe PC
necesilaVi secuM- culegerea de date suplimentare despre
zari! computere- efedele nocive ale viru'lilor infonnatici 'Ii
lor 'Ii a retelelor despre necesitatea securizarii calculatoare-
lor a relelelor
Aplicarea opera-
tiilor elementare
a conceptelor
baza ale apli-
Excel
modurilor de deschldere a
Microsoft Excel
comentarea diferentelor dintre moduri-
Ie de vizualizare
aplicarea corectA a salvani unu! registru
lucru in cele Irei moduri
explicarea utiliza.rii asistentei
timpul lucrului
utilizarea asistentului Office
As.sF",. IIde
roIului rete-
in laboratcr I investigaVa
WAN, In-- de informatica
ciasiflCarea retelelor utilizand criteri-
partajare resur- I ile: intinderea ariei geografice toper
comunicatii in
I reiea

exemplificarea funC\ionArii relapei
care
pot defini drepturi de acoes
informa- exerci\ii practice de definire a drep-
tului de acoes pentru un document 'Ii
pentru calculator
desctlidereal
inchiderea apli-
caliei
salva rea unui
registru de cal-
cui
moduri de
vizualizare
folosi-
rea functiei
verificarea existentei unui program
I antivirus pe calculatorul din laborator
nominalizarea programelor antivirus
care elewl a luerat in ultima perioa-
exercitii practice de deschldere a
aplicatiei cu ajutorullistei butonului
Startlcu shortcuVcu ajutorul unui do--
cument salvat anterior
salvarea unui registru de calcul :
initialAl curenta/sub un alt nume
exercilii practice de modificare a
modului de vizualizare a unui registru
de lucru
exercitii practice de utilizare a asis-
prac-
. de
prac-
investigapa
I autoevalu-
w
o
Utilizarea formu-
lelar i a func-
tiilor
C ... ah I .ftIh ...
Coo, .wI
completarea
Tntr-o celula
a unei exerci\ii practice de utilizare a unor observarea
formule fonnule aritmetice !ii logice pentru sistematica
Tn mod corect a referintelor la autoevalu-
a valorilor constante, a simple area
matematici, a functiilor i a argumentelor Formule ant-
lor, in scrierea formulelor metice i logice
utilizarea caracteristicii Inserare functie pentru adunari,
utilizarea casetei de dialog Argumente seMen, Tnmul\in
functie si impaf\iri
exerciVi de modificare a unei formu- probe
Ie prin editarea modificArilor in bara practice: fiIJe
de formula sau direct i n celula de activitate
utilizarea practicA a completari i au- practicA
tamate a unor serii de date predefinite
identificarea dalelor ce vor reprezenta Completarea sau create de utilizator
argumentele unei functi i automata a unei exerci\ii de calcul a minimului IJi
explicarea dependentelor tata de rete-- serii de date maximului
nnta aleasa Tn cazul copieni unei formula Folosirea exercitii de utilizare a caracteristicii
construirea unor formule utilizand refe- funC\iilor: MIN, Insumare Automata
rinte relative, absolute IJi mixte MAX, COUNT, e x e r i ~ i de utilizare a casetei de
utilizarea referintelor absolute i mixte SUM, AVERAGE dialog lnserare fune\ie pentru functiile
in cadrul fune\iilor Functia IF SUM, AVERAGE, COUNT i IF
Folosirea re- e x e r i ~ i de modificare a unei refe-
ferintei relative, nnte relative i ntr-o refennta absoluta
absoluta sau analiza rea $i comentarea diferen-
mixta a unei telor ob\inute Tntre aplicarea unei
celule Tn formule referinte relative i a unei referinte
...
-
Utilizarea unor
tehnici ~ i proce-
I dee de realizare
grafice l}i
grame
Realizarea unor
apJicatii practice
alegerea corecta. a tipului diagramei in
de sursa de date 'Ii rolul indeplinit
crearea diagramelor stabilind in mod
corect sursa de date !Ii tipul de diagrama
modilicarea fonnatMi unel diagrame
stapanirea tehnicilor de copiere, mutare
. redimensionare a diagramelor

grafice realizate
cu ajutorul da
telor din registru
de calcul
editarea!li
modificarea unei
diagrame sau a
unui grafic
schimbarea
tipului diagramei
mutarea/copi
erea, l}tergerea
diagramelor sau
a graficelor

re a tipurilor de diagrame tinand cont
de functia realizata
exerci\ii practice de formatare a
suprafe1ei unei diagrame
exercitii practice de mutare, copie-
re l}i redimensionare a une! diagrame
exercipi practice de schimbare a
tipului diagramelor i de organizare a
datetor
analiza rea l}i comentarea diferente
lor obtinute dupa modificarea datelor
sursa !Ii actualizarea diagramei
teme de
lucru in clasa
probe
practice: fil}e
de activitate
practicci
enumerarea
olec
i unui Sugestii: si realizarea in echipa a modelului proiectul
enumerarea activitAplor specifice fie
etape ~ i a condi\iilor specifice de
,l}urare
nificarea l}i executarea etapelor rea
unei aplicatH
documentarea de proiect
gestionarea instrumentelor, produselor
versiunilor in etapa de implementare
termenelor de ..
tuatia mediilor unei aplicatil simple pe baza modele- (project de
elevilor clasei lor descrise in continuturi sau a altor modelare)
la sfar!}itul unui modele propuse de profesor i s a u
semestru elev
Calcute de
dobanzi bancare
Realizarea
unor tabele de
buget



.
_
proiectului
.._. ____ - . _-,..-.>,; - '0
identificarea caracteristicllor Formularea realizarea unul studiu de caz
lui- ce urmeaza a fi realizat fundamen- ternei pe exploatarea detaliilor descrie-
l tarea ideiVtemei proiectului Stabilirea rea sistemului analizat: CE vreau sa
definirea scopului(max.200 caractere) obiectivelor fae?, DE CE esta important pentru
!}i formularea obiectivelor specifice den- Stabilirea sar- mine sa fae acest lucru?, CINE va
vate dnllar de lucru face ce?, CAND vreau ca acest lucru
Organizarea sa fie realizat?, CUM am de gAnd sa
I echipei. Rolun fae asta?
discutarea!}i negocierea continu-
tului !}i modalitatii de prezentare a
proiectului
traducerea obiectivelor in sarcini
specffice, reatiste conci se clare
realizarea unei organigrame care
sa prezinte structura ierarhidi Jnivelul
ocupat de fiecare persoana 1n echipa
de proiect
distribuirea sarcinilor de lucru
nand cont de abiliUitile fiedirui mem-
al

(identificarea
.caracteristici-
lor" produsului
proiectat)
studiu de
caz (funda-
menta rea
temei de
proiect, identi-
ficarea obiec-
tivelor)
portofol iu
de proiect
(tehnica pro-
iectului)
tI
Organizarea
modularll a unei
lucrari
idenlificarea fazelor de realizare a unu)
project
culegerea informatiilor relevante prin
ap'icarea de chestionare, intarviuri , ob-
servari directe
sistematizarea dalelor pe baza unor
I formulare de analiza
corelarea resurselor software funct,ie de
abilitatile specifice de lucru
stabilirea regulilor generale de lucru
pentru rea!izarea fazek>r proiectuluJ
stabilirea succesiunii in
I limp, rezerva de limp, activitAtiJe ce 58
suprapun identificarea activitAVlor en-
tice
ezd -
--.
a proiec-

I fokJsite in tunc-
- de
iecArui membru
echipei
Mod de lucru,
uti-
legaturi
module
Reguli gene-
I rale de lucru
Diagrama lu-
crM
Elape de lucru
analiza proiectului: stabiUrea exacta
intrMlor, prelucrllrilor ne-
I cesare rezolvArii problemei
realizarea unei schite pe hartie a
reprezentarii zonelor de introducerel
a datelor(design-ul proiectului)
analiza formularelor intocmite: !isla
Usia documentelor, forma
inutul documentelor
termene 11.




intocmirea diagramei Gantt pentru
obiectivele proiectului: planificarea pe
zile echipa responsabiiA de reallza-
unUI
hArti coo-
(de-
proiec-
studiu de
caz (Jdenlifi-
carea activita-
_ realiza-
I rea unui plan
act,iune)
portofoliu
proiect
a
I unui proiect)
I. CADRU DE REFERINTA PENTRU SISTEMUL
DE EVALUARE A REZULTATELOR
1. DINAMICA DEFINITIILOR EVALUARII
Este de raVnut faptul ca Tn evolulia conceptulul de avaluare sunt identlficate trei
categorii de datini\!i (Hadji. Stufflebeam, 1980, C. CUCO!/, 2008): defini\ii care pun
semnul egalitatii intre evaluare mAsurare; detin!tii care interpreteatii evaluarea prin ra-
portara la obiectivele educationale operalionalizate; definltii -modeme"; evaluarea fUnd
conceputA ca emitere de judecc1ti de valoare despre procesul i produsul invatarii pe baza
criteriilor calitative.
Fiecare din aeeste categorii de datinitii avantaje !Ii dezavantaje.
Datinitii mal recente, dei diverse au muite note comune, semnalandu-ne:
... trecerea accentuatA de la evaluarea estimative} bazaUi pe cantltate. predomi-
nant 5umativa, la evaluarea apreciativA, bazatA pe calitate, cu puterni ce accen-
te fonnative;
... deplasarea accentului de la Tntelegerea evaluArii ca examinare i control la
ca parte integranta a procesului de Tnvatare jalon al aees-
tela" (Y. Abemot. 1996) .
..
CSteva derinifii semnificative pot fi orientative i utile cadrefor didactice. Astrel,
/uarea:
... oonsta Tn mAsurarea aprecierea cu ajutorul crl teriilor, a atingerii obieetivelor
sau a gradului de apropiere sau de proximitate a unui predus al elevului Tn ra-
port eu a nonnA;
... are sensul de atribuire a unei note sau 3 unui calificativ unei presta!ii a elevului
(Y. Abemot);
... exami neazc1 gradul de corespondentA Tntre un ansamblu de informaVi privind
TnvAtarea de dUre elev un ansamblu de eriterii adecvate obiectivului fixat , in
vederea luArii unei deeizll (de Ketele, 1982);
... este Mactul prin care ... reteritor la un sublect sau un obiect, se emite 0 JudecatA
avAnd ca referi nta unul sau mai multe criteril -. (Nolzet, 1978);
... TnseamnA . 3 veritica, 3 judeca, 3 estima, a situa, a reprezenta, a determina, a
da un verdict etc.- (Hadji).
Sinteza interpretllri/or privind eva/uarea ev/dentiaza 0 p/ura/itate de termeni care
pot desemna activit/}ti integrate Tn procesu/ de evaluare. Astfel , a eva/ua semnfficlt
A verifiea ceea ce a fast TnvAtat, inteles, re\inut; a verifica achizi\iile Tn cadrul
une! progresii ;
A judeca activitatea elevulul sau efortul aeestula Tn funetie de anumite reco-
mandllri; a judeca nivelul de pregAtire al unui elev Tn raport eu anumlte norme
prestabi lite;
7
l:
unei JuerM, pro-
iect
utilizarea regulilor generale de tehnore-
daetare computerizata
identificarea opera\iilor specifice de
dificare a caracteristici lor obiecteJor graft-
ce obiectelor de tip audio-video
utilizarea aplicatilor de prelucrare
grafica(de exemplu, Microsoft Office Pic-
ture Manager, Adobe PhotoShop)
utilizarea aplica\iilor de prelucrare
specializate(de exemplu, Wave Editor,
WinDvd Creator)
identificarea caracteristicilor unoI' in-
Reguli de utili-
a textului
Modalitati de
a unui
optim
punct de
al dimen-
in tunc-
de obiectele
Modalita.ti de
redimensionare
strumente audio simple(de exemptu, a elementelor
Sound Recorder) grafice, audio,
aplicarea functiilor spedfice de inregis- film sau
trare !ii redare a sunetelor Folosirea
mul-
pentru

unor
su-
sau a unei
aplicarea i verificarea respectarii
regulilor de tehnoredactare
exerciVi de comprimare/scalare a
obiectelor grafice pentru documente
sau pentru pagini Web
exerci1ii de comprimare a elemente-
lor de tip audio video
exerci1ii de inregistrare, prelucrare
inserare sunete in
exerci1ii de mixare a audio
exerci1ii de temporizare
audio, setare volum, ecou, vibra1ie,
eliminare bruiaje
referat (re-
guli de utiliza-
re a textului)
de acti-
vitate practica
(salvare, redi-
mensionare,
comprimare)
proiect pre-
zentare (teh-
niei de optimi-
zare proiect)
t:
utilizarea aplicatiei NetMeeting pentru Folosirea exercilii de realizare a unei con-
realizarea unei video-conferinte in retea- video - pro- ferinte utilizand adresa de IP a
din laboratorul de informatica iectorului !}i a calculatorului(apel de retea);
utilizarea aplicatiilor specifice pentru
I realizarea materialelor de prezentare(MS
. _. . MS Power Point)
alegerea carecta a formatului
I oentru transformarea documentelor in
'ormat html, pdf
utilizarea aplicatiei Acrobat Reader
Prezentarea pentru vizualizarea documentelor pdf
prezentarilor realizarea de materiale specifice
in reteaua de de promovare(pliante. prezenlari)
calculatoare(tip utilizAnd predefinite din
NetMeeting) aplica\iile Word, Power Point
Realizarea exerci\ii de salvare a in
unOf documente format html vizualizare in browsere
tipArite pentru la rezolutii diferite
prezentare: folii exercitii de imprimare virtualA a
fi!}e de acti-
practica
pre-
teste sense
I (itemi obiectivi
semic-- a unui utilizarea programelor de arhivare ZIP
proiect in format sau RAR
electronic utilizarea caracteristicii Pachet pentru
retroproiector, documentulu
exerci1ii de arhivare a documentelor I i pliante,
TransformarE rate diferite de compresie .
MS
CD pentru a aduna toate prezen-
a Ie capia rntr-un dosar sau pe un

unui document exercitii de copiere a documentu!ui
in format pagina impachetatlarhivat pe 0 unitate de
de web disc optic/memory - stick
Transformarea I
in format PDF
utilizarea Acro-
bat Reader
Impachetarea
transportul
Point
i;t
ldentificarea
datelOf relevan-
te, care trebuie
memorate in
baza de date
a dintre
acestea
Idenlificarea
opera\iilor ele-
mentare efec-
luate asupra
datelor
-.---------"
.. -
identificarea f1uxului datetor de intrare.
intermediare i de ce apar in etapa
de analiza a unei probleme
clasificarea identificarea tipurilor de
date mul\imea valonlar pe care Ie
pot lua
cunoaterea nivalunlor de reprezentare
a unei baze de date relationale
identificarea tipurilor de rela\ii (one - to-
one, one-to-many, many-ta-many)
anatizarea legAturile determinate de
conecUvitAtile dintre date
analiza rea date tor din punct de vedere
al redundantei (mAsura in care infonnatiile
din tabelele legate se repeta)
crearea modele lor:
oonceptual(descrierea BO), logic(BO
dalelor din surse
sau exteme
crearea interogarilor, rapoartelor, for-
mularelor
migrarea bazei de date catre a baza
de date Sal-server
folosirea operatori lor aritmetici, logici,
relationali
utilizarea executarii unor
operatii de executa rea altor operatii
utilizarea procedurilor in realizarea unei
Cs , ....
"'l
Analiza date- exercitiu de creare a unei baze de
lor ce intervin in date rela\ionale: crearea entita\ii de
_ _ practice baza prin definirea campurilor(nume,
I concrete tip date, atribute date), popularea ta-
TIpuri de belel cu inreglstrAri corespuntiitoare
caracter, data,
logics)
ReJa!ii exis-
t tente intre date
Redundanla

-, de
tipului dateJor, stabilirea cheii primar.iJi1
cheii secundare, crearea leg.iJiturilor
dintre tabele
exercilii de cliutare i eliminare a
datelor multi plicate
de actualizarenncarcare a
coleC\iei de date
aplicarea in practidi a
intrare-i8ire de: creare a tabelelor direct in aplica-
arit- \ie, importul de date din surse exter-
metice ne, legarea la datele din alte aplica\ii
Opera\ii Iogice, f.iJir.iJi a face importul
I comparnri , decizii exerci\ii practice de creare a modu-
Prelucr.iJiri lelor standard(proceduri generale)
structurate (no- exercilii practice de creare a me-
,iuni de progra- dulelor de clas.iJi(de formular sau de
mare)
de crearea a procedurilor
teste scrise
(itemi abiectM
semiobiec-
tivi) : tipuri
de date
relationarea
acestora in
MSAccess
portofoliu
deprobleme
(baze de date
Access)
rezo/vare de
probleme (ere-
area tabelelOf,
indexarea da-
telor,

orala (opera!ii
elementare Tn
prelucrarea
dalelor)
referat(tipuri
obiecte
Access)
fie de acti-
vitale practica
(crearea rna-
w

spe-
proiectarea interogArilor
.. aplicarea criteriikx de selElC\ie pentru
gi!!isirea informa\iik>r relevante scopului
propus
.. tehntcilor de sortare
.. ordonarea datelor dupa criterii specifi
cate
sintetizarea dalator din surse difeme
.. filtrarea asupra informatiilor de interes
.. actualizarea datelor unei interogAri care
contine un singur label, a unei interogari
ce conVne mai multe tabele in relatie unu
la unu
.. actualizarea datator in anumite conditii
pentru interogarile bazale pe tabele ce S8
afla in relatie unu la mai multi
enumerarea cazurilor in care nu asta
Coo._
.. Cautari; leh
I niel de cAutare
.. Sortari
Metode de
.. ActualizAri:
adAugare.
gere, editare
exerci\ii de scrtare a inregistrArilor
Irntr-o vizualizare Formular
exercitii de sortare a inregistrlirilor
I utilizand grila de proiect
.. exerci1ii de sortare a inregistrarUor
I intr-un raport
exercitii de sortare a tnregistrnrilor
l intr-o paginc'i de acces la date
exercitii de sortare a datelor introO
I vizualizare Pivot Table
exercitii de actualizare(adc'iugare,
editare) date Tn tabele r8la-
evidenlierea i interpretarea m8sa-
de eroare la actualizarea datelor

teste scrise
semiobiec-
. cautare,
actu
date Tn

. Tn MS
probleme
de
sor-
actuall-
l;:
Aplicarea prin
cipiilor generale
ale proiectanl
documentelor
culegerea, selectarea fittrarea infor-
atillor
stabilirea resurselor hardware i soft-
I ware necesare
design-ul i originaJitatea paginllor
asigurarea accesibilitaVi, simplitAtii i
,istenta a datelor
alegerea server-uluVdomeniului care va
gAzduirea site-ului
asigurarea mentenantei promovarea
:eului
respectarea regulilor de baza Tn proiec
I tarea interfetelor web
asigurarea textului
alegerea elementelor grafice relevante
optimizarea site--ului
Tnclircare, linkuri)
vottare a unei
interfe\e Web
Aspecte gene-
rate ale proiec-
tani interfetelor
Web
html, browser, zona de luem
crearea harlii site-ului: stabflirea
.. paginii index, stabilirea nive-
legAturile lntre pagini
elementelor de design:
spe-
studiu de
paginA, culoare text caz (analiza
exerciVi de prelucrare a informaVilor datetor supu-
tip text
9xerci\ii de prelucrareJcomprimare
imaginilor
exerci1ii de inserare materiale Tn
pagina Web: informatii , grafica, ele-
mente multimedia
exercilii de creare/testare a legAtu-
I rilaf intre pagini
exerd\ii de testare a site-ului(timp
I vizua1izare la rezolu\ii dife-
prelucrlJlrii )
protect de
odelare a
;tem lui sl
formati(
ll:
Competen,. general.: Cunoaftet'ea modulu; de utJllzare a unor medll infonnatice de lucru
zarea
editorului de texta
mat marcatAfnumerotatA
crearea!}i modificarea unui obiect
WoroArt
desenarea modificarea forrnelor
automate
umplerea unei forme de ruloare
evidenVerea posibi lelor utilizliri prac-
tice a organigramelor
crearea/modificarea unei organigra-
me
inserarea lji unai imagini
redimensionarea unai imagini i mo-
diflC8rea incadrarii textului
importarea ca obiect legat(crearea
dinamice intre conVnutul
inserat introoUn document!/i con\inutul
surs.a-fiierul sursfl )
importarea ca obiect incorporat
modificarea aspectului unui docu-
ment prjn inserarea bordurilor de pagi-
na
a
ajutorul marcatorilor sau a numerelor
exerci\i i practice de construire a li stelor
Utilizarea in- multinivel
de intocmirea schemei unei organigrame
pe bara de dess- pe un subiect comunicat sau Ia IlOOra
nare alegere a elevului
Insemrea i realizarea in mod practic a unei orga
tabe-
-
do- exerci\ii practice care sa
utilitatea unui document prin
tabele inserarea unor imagini edificatoare temei
Inserarea alese(vor face referire i la pozitionare
prerum i Ia incadrarea imaginii
ima- 1 Tn text)
practice de importare a unui
Importarea ca obiect legat(ru Ia
tabe- fiierut sursal
leIor, graficelor, exercitii practice de importare a unui
ca obiect i nCOfPOrat
Inserarea analizarea diferentetor aparute intre
Ixxdurilor de cele douol metode de importare a obiev
pagina(ruloare,
model, analizarea cazurilor in care este nece-
etc.) sara inserarea unei Ixlrduri de pagina l1i
.,
in practica a aptidirii bar-
modele
"",ctice: fi
de activitate
prac;tjdj
observarea
sistematica

Foonatarea finale! a
unui document
aplicare/anularea aplicl!irii unui
pentru titlurilsubtitturiJparagrafe
inserarea numeretor de pagina per-
sonalizand formatut acestora
utilizarea instrumentelor destinate
formatArii unui antetlsubsol
inserarea notelor de subsol i trans-
formare lor in note finale
verificarea unui document din punct
de veclere ortografic I gramatical i
corectarea acola unde este
cazul cu ajutorul funqiei de oorectare
ortograficli i gramaticalc!
argumentarea necesit:itii apliclirii unui
it fata de simpla formatare
axis- exercitii practice de aplicare a stilurilor
unui docu- pentru titlurilsubtitluri/paragrafe
_ numerota- exemplificarea cazurilor in care un
I rea paginilor document trebule sli contini!!; antetlsubsol
Antet i sub- exercitii practice de inserara !Ii perso-
introducerea nalizare a antetuluilsubsolului de paginA
autorutui, analizarea cazurilor in care sa impune
paginii inserarea notelor de subsol
Nota de sub- exercitii practice de inserare a notelor
sau de de subsol i de transfonnare a lor in note
text
Corectarea
de

i de corectare
tografica
practice de corectare ortografi-
a unui document
probe
practice:
de activitate
practic1i
observarea
sistematicli;
..
-
Identificarea temei
I pentru care este
folosind
Internet
identificarea unui domeniu de inte-
cornun pentru mambrii echipel de
stabilirea unui titlu de proiect SU-
gestiv, pozitiv, in acord cu obiectivele
formulate
nominalizarea categoriilor de apllcapl
I necesare pentru elaborarea proiectului
. a domeni;1or de aplicabilitate identifi-
I Cate (procesare de text, procesare de
imagini, prelucrarea tabelarc1, organi-
I zarea datelor in liste, tabele, formulare,
rapoarte)
nominalizarea celor mai foIosite m0-
I toare de cautare:
accesarea unui motor de cautare;
lor specifici: stabilirea
de cautare, accesa-
rea link-ului, desc4rcarea ~ i salvarea
roIectarea propunerilor analiza aces-
in vederea stabilirii unui titlu relevant
temel , analiza Ia tema de project aleasa
domeniilor de discutii in grup privind formularea unor
aplicabilitate ~ i criterii de analiza pentru identificarea
a domeniilor din domeniilor de aplicabilitate a temei ce
care derivA tema unneatii a fi proiectata
chei(variante) exercitii de cautare u ~ 0
de cautare cheie(cuvantlgrupuri de ruvinte)
motoare de exercitii de diutare avansata a infor-
cAutare ~ mo- matiilor u ~ criterii de rafinare specffi-
dul de lucru cu
acestea exercipi de descArcare(download) f i ~ i
I ere in formate diferite(pdf, doc, ppt, jpg,
exercipi de organizare a foIderului de
lucru (structurc1 arborescenta); salvare a
informapilor la Iocapa precizata
studiu de
caz (identi-
ficarea do-
meniilor de
aplicabilitate
a temei de
pro<ect)
referat (mo-
toare de ca-
utare-tehnid
de diutare)
f i ~ de acti-
vitate practicA
(cAutare, rafi-
narea diutarii
u ~ un cu-
vantJ grupuri
de cuvinte
cheie)
f:;
Folosirea enddo-
padiilor, a dictiona-
I reIor, a unor serve-
re specializate pen-
documentare
identificarea adreselof la care JX>t fi
accesate enciclopedii OIl-line
avantajele distribu\iei utilizarii end-
dopediilor on-fineJpe CD, DVD
prevederilor Legi i nr.
cu compleUirile din 2004-2006,
conVnutul dreptului de autor,
protectiei dreptului de autor,
exercMrii dreptului de autor,
cesiunea dreptului de autor, gestiunea
apararea dreptului de autor, mAsun
protectie. proceduri sanctiuni pen-
tru incalcarea dreptului de autor
utilizarea exerciVi de folosire a encidopediilor
encidopediilor stJaine
on-line exercitii de documentare prin
utilizarea end- cautare pe Intemet sau in surse
dopediilor pe CD inscripponate(CO, DVD)
drepturi de explicarea necesitatii respectarii legis-
Butor (copyright) laliai privind drepturile de autor
eseu (Ieh-
niei de dOClJ-
mentare)
de acti
I vitale practiC<!
(exercitii de
extragere
informa'
sind encido-
analiza riscurilor derivate din indillca-
rea legislatiei specifice privind drepturilor
de autor I peelii)
evaluare
orala (legisla-
ja drepturi
t:
Utilizarea formeIor
de luau coope-
rativ
acceptarea respingerea modificA-
rilor aduse unui document
vizualizarea modificArilor unui sin-
gur recenzent
vtzualizarea modificArilor tuturor

vizualizarea editarea
comentariilor
compararea imbinarea documen-
telor
utilizarea electronice pentru a
trimite documente pentru a fi revizuite
partajare
Partajarea i n
ra\ea a docu-
mentelor
cumentelor modificarea lor dupa ao-
livarea urmAririi modificArilor
marcajek>r de revizuire{se va lucra Tn
re\ea, astfel incat fteeare din grupa
sA aiM jX)sibilitatea de aduce pro-
priile modificari)
imbinarea b.rturor modificArilor aduse
satvarea lor intr-un singur document
preluarea pe grupe a documentelor
modificate aplicarea acceptarii
respingerii modificArilor aduse docu-
mentului
utiHzarea caracterislicii comentariu
sau utilizarea comentariilor pentru
adAugarea unor note Tntr-un document
prin exercitii pe grupe de elevi care vor
revizui documentele create de elevii ce
nu fac parte din grupa Ior(se va lucra in
ra\ea, astfa{ fneat fiecare elav din grupA
sA aiM poslbilitatea de aduce pro-
priile modifldiri)
imbinarea b.rturor comentariilor aduse
satvarea lor intr-un singur document
exerd\ii de revizuire a documentelor
practice: fi!18
de activitate
practiCil
observa-
rea sistema-
tiC<!
A estima nivelul competentei unui elev;
A situa elevul in raport cu posibilitatile sale sau in raport cu cellalti; a situa pro-
dusul unu! elev Tn raport cu nivelul general ;
A reprezenta printr-un numar (nota) sau calificativ gradul unei produc\i1
a elevului in funqie de diverse criterii ;
A pronunta un verdict asupra sau abilitatilor pe care Ie are un
elev;
A fixalstabili valoarea unei presta\ii a elevului etc.
Evaluarea se din mai multe perspective. Astfel :
... Din punct de vedere structural. presupune: obiectul evaluarii, criteriile de evalu-
are analiza comparativa a rela\iilor dintre caracteristicile obiectului de evaluat
criterille in funqie de care se face evaluarea;
... Din punct de vedere functional evaluarea prasupune:
a. un scop specific{determinarea valerii ce se atribuie calita\ii rezultatelor
proceselor, programelor elc.);
b. functii : maniara in care sunt valorificata razultatele evaluarii : penlru certificare.
pentru selectie, pentru reglare/ameliorare etc.;
... Din punct de vedere af aperatiifor presupune 0 procesuala, ce Impli-
ca anumite operatii masurare, apreciere, decizle. Cele Irel aperatii se sustln una
pe cealalla se numai impreuna. 0 caracteristicA a ultimelar lucrari de referint;} in
domeniu este aceea cA abordeaza evaluarea prioritar in termeni de procese. Oorinte de a
asigura obiectivitate cAt mai ridicata prin operatia de masurare este diminuata; dezbaterile
pe aceasta tema reflecta tendinta de a lntelegerea traditionala a evaluArii ca in-
strument de masura control, abordarea acesteia din perspectiva unui demers centrat pe
invatare, pe procesele cognitive ale elevului, pe reglarea pe autoreglarea
Analizele de mai sus conduc la ideea potrivlt careia la ora actuala, dar mai ales
in perspectiva, schimbarile domlnante Tn domeniul instiluie evaluarea ca mijloc de
formare a elevului de observare a evolutiei competentelor sale. Efectele oricArei actiuni
de evaluare se manifesta in moduri diferite, cu funetii i consecinta dintre eele mai diverse,
Tn raport de inlentlile dominante care stau la baza demersului respectiv: control sau reme-
diere, certificare sau selectie, diagnosticare sau prognosticare etc.
Eunctjile evsfuSrii
Fune\iile evaluArii vizeaza semnifica\ii, conota\ii. mecanisme conseeinte pe baza
a ceea ee consideram a fi , pe de 0 parte planuri de analiza (individual, social, de grup)
pe de alta, eriterii psihopedagogice, sociologice, docimologice.
Evaluarea urmatoarele funetil :
.. eonstatativtJ, diagnost/ctJ - de eunoatere a sMrii, fenomenufui, obieetufuf evs-
fuat;
... diagnostietJ - de sxpficare a situafiei existente:
... predietivtJ, de prognosticare orienta rea activitatii didactice, atat de predare
cAl de invAtsre, coneretizatA in decizilte de ameliorare sau de reprolectare
curricuJara.;
.. selsetlvtJ- asigura ieramizarea clasificarea elevilor intr-un mediu competitiv .
.. feed-back (de reglaj i autoreglaj); analiza rezultatelor ob\inute, cu scopuJ de
reglare autoreglare conduitei ambilor actori;
.. socisl-economicA: evidentiaza eficienta invat;}mantului, in functie de calitatea
valoarea produsului-
t
Competenfll genera/a: Elaborarea unor produse utlllzabile care d dezvolte spirltul inventiv Jl creativltatea
Utilizarea
operatinor de
baz:i nace-
sare pentru
realizarea
unei prezen-
tAri: copiere,
mutare,
gere
,
cunoaterea metodelor i
combinatiile de taste utilizate in
copiere/decuparellipire/tergere
a unui text sau a unui obiect prin
formaUilrii
cunoaterea metodelor i
combinatii lor de taste utilizate in
copiere/decuparellipire/tergere
a unui text sau a unui obiect prin
utilizarea formatari i ablonului
forma curent
tergerea unui diapozitiv
selectarea i glisarea unor dia-
pozitive intr-o noua amplasare
inserarea unui diapoZitiv dintr-o I
alta prezentare
Folosirea instrumen-
Copiere, Deco-
Lipke pentru a
text, imagine,
in cadrul
. prezenlAri sau in
multe prezentAri
:tive
obiectului
I '
a doua sau
. i exersarea operatiilor de
a unul text
prezentare in alta prin pAstra-
formatarii i prin utilizarea
.. forma curent
deschiderea a douA sau mai multe
i exersarea operatiilor de
a unui obiect
in alta cu ajutorul
Reordonarea diapozi- optiunilor copiere/decupare/lipire
intr-o prezentare deschiderea a doua sau mai multe
uneUunor prezentari i exersarea operatiilor de
prezentare copiere/decuparell ipire a unui diapozi-
dintr-o prezentare in alta prin pas-
formatarii sursa i prin utilizarea
forma curent
practice de selectare a unor
. de tergere a lor
Pyprl"ltil practice de selectare a unor
i de tergere a lor
deschiderea unei prezentan i exer-
I sarea selectarii mal multor diapozitive
lor cAtre
--
observarea

Identi'
temel de
proiect
relevan\8 titlului temei de pro-
ject la scopul
stabilirea unui nume pozitiv
pentru proiect
identificarea problemelor
necesitatilor legate de grupul
proiectarea design-ului temel
propuse prin activitatea de pro-
iect
identificarea activitAtilor nece-
sare pentru a prelucra elemente-
Ie de continut
identificarea resurselor
software specifice. necesare in
prelucrare. pentru realizarea pro-
iectului
Cui 11-*"

titluluj terneL
a I analizarea comentarea propune-
rilor pentru alegerea tittului proiectului
(se poate propune un acronim) Analiza domeniilor de
aplicabilitate a temei.
Analiza domeni-
itor din care derivc1
tema:crearea
pentru leetH, folii de
retroproiector; crearea
unor pentru
la; fluturaliul publicitar;
revista Iicoiarc1; pagina
de web; lectiile sau pre-
zentMle PPT.
Stabilirea elementelor
distincte de prelucrare
grafica.
Alegerea resurselor
software de prelucrare.
analiza scopului pentru care tema
are aplicabililate
analiza posibilitc1tilor de aplicabilitate
interdisciplinarn) a
proiectului prin implementarea temei
discutii in grup privind unitatea de
conceptie, design-ul, editarea
nominalizarea categoriilor de apli-
catii necesare pentru elaborarea pro-
iectului
....

(i dentificarea do-
meniilor de apli-
cabilitate)
studiu de caz
(stabilirea design-
ului proiectului )
portofoliu de
proiect (domenii,
resurse software,
activitati de pro-
iect)
- - - , -

Documenta-
rea i preg:i-
I tirea materia-
lelor
Finalizarea
proiectelor i
prezentarea
lor
.
Ccw" ...
identificarea tehnicilor de docu- t
mentare utitizand surse dlferite:
motoare de cAutare, enciclopedii,
de documentare
Stabilirea formatelor
DVD-uri
stabilirea modului de organiza-
re i procesare a materialului
originalitatea elementului de
idenUtate a proiectului care s:i
transmita mesajul dorit
selectarea i filtrarea informatii-
lor prJn gruparea surselor consul-
tate in raport cu tema cercetat:i
de luau
Stabllirea unei identi-
tali vizuale a proiectului:
sigl:i , motto, imagine
reprezentativ:i pentru
proiect
Culegerea materia-
lelor
grup
a informatiilor
in grup prtvind unitatea de
design-ul, editarea
confruntarea ideilor de grup pentru
stabilirea design-ului final af siglei pro-
iectului
studiu individual al unor surse bibli-
l
ografice, scrierea de articole; intervie-
varea unor persoane
confruntarea i compararea infor-
matlilor, evaluarea uUiitatii ideHor i
II; t acestor idei
machetarea tuturor Concatenarea mate- copierea tuturor fi!ilerelor In sursa
care alcAtuiesc structura proiec- rialelar structura exerci\ii de testare a funqionalita\ii
tului proiectului
verificarea tuturor conexiunifor Finalizarea proiec- editarea de pliante, prezen-
cAire baza de date sau intre pa- telor tan Power Point
ginila Web Realizarea sintezelor confruntarea ideilar de grup pentru
accesibilitatea. claritatea de prezentare realizarea sintezei de prezentare
relevanta materialelor de prezen- Prezentarea, publica- utilizarea instrumentelor specifice
tare rea materialelor. Realiza- realizarii prezenUirilor pubUce(video-
alegerea materialelor reprezen- rea de expozitii proiector, f1ipchart, Smart Board)
tative in vederea publicarii pentru Publicarea pe site-ul imp:irtirea rolurilor de prezentatori
asigurarea motivarii grupurilor de colii a celor mal reui- intre membrii echipei de project

--
(identificarea
tehnicilor de do-
cumentare)
investlgatia
(studiul individual
al resurselor bibli-
ografice)
portofoliu de
project (identitate
project, inventar!-
erea materialelor)
Mrti conceptu-
ale (machetarea
proiectului)
portofoliu de
project (realizare
priante, brouri)
proiect de pre-
zentare (sintez:i
de prezentare
Power Paint)
INSTRUMENTE DE EVALUARE A
COMPETENTELOR LA DISCIPLINA
TEHNOLOGIA INFORMATIEI
A COMUNICATIILOR
Teorla practica 8valuflrii evidentiatii mal multe criterii pe baza carara pot fi clasifi-
cati itemil . Unul dintra enteriile eel mai des utilizate este acela at gradulul de oblectlvltate
oferit in 8valuare. In funcVe de acest criteriu, itemii pot fi clasifica\i in trei mari categorii ;
1. ITEMII OBIECTIVI
Asiguffi un grad de obiectivitate ridlcat 1n masurarea rezultatelor testea-
za un numar mare de elemente de continut intr-un interval de timp ralatlv scurt. Rflspunsul
9ste bine determinat, ca !ii modalitatea de notare a acestuia.
Din aceasta categorie fac parte:
1.1. Itemi cu alegere duala
Alegerea duala presupune formutarea unei cerinte cu douc\ variante complementa-
ra de rc\spuns (Adev(JraUFals, DB/Nu, CorectJlncorect etc.).
Se pot verifica prin intermediul itemilor cu alegere
.. competente de utilizare din punct de vedere sintacUc a unor expresii
(functii, nota\ii etc.);
.. intelegerea semnifica\iei unor notiuni din terminologia de specialitate (denumiri,
instrumente de prelucrare, etc.)
.. recunoalJterea unor explicaVi, defini\ii sau imagini .
Pentru proiectarea corecta a itemilor cu alegere este respectarea
cerin\elor:
formularea clarlj B enunlului, ffJrlj ambiguitfJti SBU formullJri incomplete.
Intrebarea: -Este formula =COUNT(C1:C4)?" genereaza 0 alta intrebare:
"Din ce punct de vedere?-. Din punct de vedere sintactic este ea este ambi-
gua privind zona de date pentru care se dorelJte intranlor. Ambiguitatea poste fi
47
48
elimina1a prin reformularea intreMrii in felul urmator: a numarul de intrari din
campurile numerice ale zonei C1:C4 vom putea utiliza formula
se apracieraa cu ADEVARATIFALS, se vcr evita enunturi'e foarle
genera/e;
sa/ecleraa unor enunturi ra/evente pentru domeniul de cunoalere sau cale-
goria de compelente (uneori, eforlul de a realiza Munturi echivcc
duea la elaborarea da itemi nesemnificalivi din punct de vedere educational sau
tiinlific);
De exemplu, propozitia: sistem de operara asta format din una sau mai mul-
te componente. (ADEVARAT/FALSt este nesamnificativa din punct de vedere litiintific.
se va evita utilizaraa unor anunturi negativa, acastaa conduetmd la rafionamen-
fe ce folosesc dubla negatie, inductmd un grad Tnalt de ambiguitate;
se vor avita enunturile lungi i comp/axe, prin eliminarea a/emente/or redun-
dante, inutile Tn raport cu ideea enuntulul I carinta itemuluf; nu se va fo/os; un
limba) academic, 0 termino/ogie toarte sau 0 constructie lingvisticif
i greoaie;
sa va avita inlroducarea a douif ide; 'nlr-un singur enunt cu exceplia cazufui in
care se dorete evidenfierea rela,ie; dintre acestaa;
De exemplu, enuntul"Cu ajutorul referintelor de celule, aveti posibWtatea sa utilizati
intr-o formula datele continute in diferite parti ale foli de lucru, dar nu puteti utiliza valoarea
dintr-o celula in mal multe formule. (AdevaraVFalst. conVne 0 prima atirmatie adevaraUi ,
a doua fiind falsa.
Cum relatia logica dintre cele douA propozitli nu este formulatA explicit (conjunc-
ti6-/, disjunClie--sau, disjunqie exclusiva-ori ... ,ori ... , ... atunci ... sau echi-
valenta-daclf i numai dacif ... stunci ... ). raspunsul sau Fa's va ti ales mai mult pe
considerente de inspiratie decat litiintifice.
enunturi'e vcr fi aproximstiv ega/e ca lungime;
enunturile sau false vor Ii aproximativ aga'e ca numi1r, dar nu exact
ega/e, deoarace acesta sr pulea constltui un Indiciu duptJ cara e/evul
sif ghiceascif caract.
EXEMPLU
Clasa: a X-a
Competen,e de evaluat : Editarea corecta din punct de vedere al sintaxei a formu-
lelor de calcul tabelar .
... Enun,: Se considem urmatoarele formule pentru calculul sumei valontor nume-
rice din zona de date A 1 :A3. Sifati casutele corespuntiitoare formulelor care rezolva corect
problema.
1 2
2 -SUM A 1 :A3]

4 -(A1+A2+A3]
.. Barem de evaluare ,I notare:
Raspuns: se bifeaza 1 4.
Notarea se realizeatii pe principiul teslarii cu alegere duala, fiecare alegere corecta
fiind punctata cu 0.50: daca 1 este bifar se acorda 0.50; daca 2 nu esle bifat se acorda 0.50;
daca 3 nu asle bifal se acorda 0.50; dacll 4 esle bitat se acorda 0.50.
Total 2 puncte
1.2. 11emi de lip pereche
lIemii de lip pereche solicita stabilirea unor corespondente intre informaVile distri-
buite pe doua coloane. Prima coloana contine informatii de tip enunt (premise), cea de-a
doua coloana conti nand informatii de tip rAspuns. Elevulul I se solicita sA asocieze fiecare
enunt cu un unic rAspuns.
Cele douA coloane sunt precedate de instructiuni de asoclere in care I se expficll
elevului tehnica de formare a perechi lor (sa uneasca prlntr-o finla, sa rescrie perechile
asociate sau doar elamentele lor de identificare etc.) se precizeaza daclt un raspuns
poale fi folosit la mal mutt de un enunt (daca funcVa de asociere este injectiva sau nul,
eventual dacll exista raspunsuri care nu vor fi folosite niciodata (daca functia de asodere
este surjectiva sau nul.
Se verifica prin intermediul itemilor de tip pereche capacitatea elevului de a stabili
corelatil intre:
.. (uncIii' i instrumente;
.. simbo/uri ; conceple;
.. termen; i definilii;
Pentru proiectarea corecta a itemitar de tip de perecha asta nacesara respectarea
urmatoarelar
utilizarea unui material omagen, dinlr...o sfeffi relativ
stabilirea competenle/or de eva/ual;
se/eclia conlinuturilor corespondente, stabiJirea num4rului optim de item;
utilizarea unui num4r inegaf de premise i mspunsuri, astfel incat, dac4 e/evul
asociaz4 corect n-1 enunluri dintre cele n date, s4 nu rezulte automat r4spunsul
pentru cel de-al n-/ea enunl;
aranjarea listei de rfJspunsuri (mai ales daclJ sunt multe) inlr...o oroina logiciJ,
astfal fncat clJutarea rfJspunsului in fisM s4 se reafizeze cal rna; corned;
aranjarea enunlurilor Tn IIstlJ astfel incat s4 nu se poaM intui a regul4 de asoci-
ere (referinlele s4 fie incruci8le");
aranjarea co/canelor astfel Tnc41 aceslea s4 in intregime pe aceeai
paginlJ;
redactarea baremului de evaluare i nolare, va/orificarea rezullate/or.
49
50
EXEMPLU
Clasa: a IX-a
Competante de 8valuat : Identiftcarea elemenlelor ferestrei aplica\iei Microsoft
Word 2007
.. Enunt: A1egeV pentru fiecare notiune reprezentatA Tn coloana stanga, descrie-
rea corespunzAtoare din dreapta. Atragem atentia ca 9sle posibil ca unele dintre descrierile
propuse sa nu fie folosite niciodata.
1
2
3
4
Fila Pamire
Fila Aspect
A
:1-
B
a) Colectie
b) Fila standard
c) Bara pangUdi
d) Fila contextualA
e) UsiA ascunsA
f) Butanul Office
.. Barem de avaluare ,i notare: S9 acordi\ cate 0.50 puncta pentru fiecare de-
seriere coract alead. (2 puncte)
PremisA
Raspuns corect
1
b
2
d
1.3. Iteml cu .Iegere multi pia
3
f
4
a
Un item cu alegere multiplA esle fonnat dintr-un anunt numit premlsl sau bad
un numAr de optiuni din care elevul trebuie sa aleagA un singur mspuns numit chela. Cale-
lalte rAspunsuri , neconforme cu cennta, dar plauzibile poartA numele de dlstractorl.
Se verificA prin intermediul itemilor de tip parache capadtatea elevulul de a identiflca:
... definilii i notalH;
... instrumentul adecvat unei pre/ucrAri;
... expresll cu 0 va/oare datA;
... termenl i expres;; de specialitate;
Pentru prolectarea corectA a itemilor cu alegere mulliplA este neeesarA respecta-
rea
sfabllirea clanJ a cerinlei, Tn concordanlil cu compatents de eva/uat;
stabilirea competenlelor de eva/ual;
se/eclla conlinuturilor corespondente, stabilirea numiJrului optim de itemi;
fumizsre8 futuror informaliilor necesare Tn premisil, eliminSndu-se msterialu/
ire/evant;
formularea premisel foJosind afirmalii sau intreMri pozitive;
construirea unor aftemative plauzibile, strate in concordantiJ cu premisa;
construirea ifemuful astfel siI exisle a s/ngurS aftemativiJ coreetiJ- sau
cea ma' bunil -;
construirea unor alternative astfel distractorii fie Tn mod cerl -gre$i{i"
sau "mai putin iar varianta cheie fie Tn mod cert corectd- sau Mcea mai

,
aranjarea fistei de mspunsuri intr.-o ordine log/ciJ, astfel incdt ciJutarea mspun
sului Tn listiJ siJ se realizeze mai comod;
construirea ansamblurilor de itemi cu alagere multipliJ astrel incAt riJspunsurile
51 ocupe pazitii diferite Tn lista de variante (siJ nu fie in mod constant al doifea
riJspuns, de exemp/u)
redactarea baremului de evaluare i notare, va/orificarea rezultatelor.
EXEMPLU
Clasa: a IXa
Competente de evaluat: Identificarea elementelor constitutive ale ferestrei de lu
cru Microsoft Word .
... Enun1: Apli ca\ia Word 2007 contorizeaza Tn timp real numarul de cuvinte
numArul de pagini. Zona de a aeestor informalii este:
a. bara panglica
b. bara de aeces rapid
c. bara de derulare
d. bara de stare
Barem de evaluare ,I notare: Se acorda 0,5 puncte pentru alegerea variante; d).
2, ITEMII SEMIOBIECTIVI
Item;l semiobiectivi sunt caracterizali pri n:
... posibilitatea de a testa 0 gamiJ mai largiJ de capacitiJli intelectuale $; rezuftate
ale fnvlliJrii;
... crearea unor situatii cognitive de nivel mai ridicat prin solicitarea de elaborare
a riJspunsului $i nu de alegere a lui dintr-o mUlfime prestabilitiJ, ca in cazul ite
milor obiectivi;
... raportarea partial subiectivl a profasorului in report cu mspunsul formulat (rAs
punsul poate fi scris oroonat sau dezoroonat, (ormu/area poata fi rna; clarfJ sau
mai nec/am, termenii (o/osili se pot incadra in nite standarde tiintifice sau pot
Ii variante pariicu/are ale acestora etc.)
... posibilitalea asocierii unui sistem da notare in care pot siJ intarvinA situaI'; ns-
previJzute (rlJspunsuri neateptate, care camportA raporliJri noi fa barem).
Din categoria itemil or semiobiectivj fac parte: itemii cu raspuns scurt, itemii de com
pletare itamii structura\i.
Itemii eu raspuns scurt de completare soliciUi ca elevut sa formuleze un raspuns
scurt sau sa completeze 0 afirmalie astfel fncat aooasta sa capete sens sau sa aiba valoa
re de adevar.
Sa pot verifica prin intermediul itemilor eu raspuns seurt de completare:
cunoaterea unor notiuni, expresii de speciafitale, simboluri, notatii ete.;
nominalizarea unor e/ementa vizuafe specifiee unui anumlt
mediu de lueru;
capacilatea de integrere a unor e/ementa nacesare din punct de vedere sintae
51
lic sau semantic rnlr-un context dal;
schimbarea unor e/emenle dintr-un context dal astfel TncSt sii se realizeze 0
finalitate precizaUl
Itemii cu rAspuns scurt se prezinta eel mai des sub forma unor intrebAri . Ei solicitA
un rAspuns sub 0 formA restransa (un numar, un simbol, un cuvant, 0 expresie, 0 propozitle
sau frazA concisA).
* WIlma 'Il'!'.e, 'C!I'MTI'11.I\'il
solicilA gAsirea cuvantuJui sau sintagmei care compJeteazA dA sens enuntuJui respectiv.
Itemii structurati se constituie intr-un set de intreMri care au in comun un element
sau se refeTA la fenomen, concept.
Pentru proiectarea corectA a itemUor semiobiectivi de tip rAspuns scurt comple-
tare este necesarA respectarea urmatoarelor cerinte:
stabilirea competenle/or de evafuat;
seleqia conlinuturifor corespondente, stabilirea numiirulu; optim de item;;
formufarea enunlului astfel incSt sa admit4 un raspuns scurt. exprimat cu pre-
cizie;
formularea enunlulu; astfel incat acesta sA admite} un singur raspuns corect, pe
cat posibil;
52
rezervarea unor spalH penlru rflspuns care sA sugereze numilirul de cuvinte a-
teptale (dacili acest lucru nu reprezinla un indiciu). nu i dimensiunea lor;
vizarea unui rospuns care sili reprezinte 0 sintezili de cunotinle sau un rezultal
al inte/egeri; une; situalii i ma; putin 0 reproducere a unor informatii.
Proiectarea itemilor structural; se face gradat in ceea ce nivelul de dificul-
tate din cel putin douA motive: pentru a asigura evaluarea unor capacitA\i cu nivele cres-
cande de complexitate, dar pentru a incuraja abordarea subiectului de clitre elev.
itemii materialului stimul trebuie sA solicite rflspunsuri simple i scurte.
Tn acest sens se recomandJ nu doar formularea cat mal' clara a item;/or, astfel
incal sa ghideze elaborarea raspunsului de cafre e/ev, ci a/ocarea unui spa-
tiu de rospuns care sa orienteze e/evul cu privire la vo/umul de informalii care
trebuie utiliza!;
se recomanda ca sub-intreMrile sa fie independente, astfel inca! sl nu conditi-
oneze rAspunsurile la un item cu rilispunsurile la itemii anteriori;
itemii trebuie sa fie strict conectali la eontinutul materialului-stimul, pentru a nu-I
orienta eronat pe e/ev citre specula!ii inutile;
materialul-stimul trebuie sa indeplineasca 0 serie de condilii: sa fie prezentate
clar, fat1J pres multe detafii care sA puna probleme 1n administrarea probe/or (in
eazul diagrame/or, grafice/or, Mrtilor) , conlinutul texte/or a/ese nu trebuie sA fie
complicat pentru a nu constitui obstacole Tn cales rezolvlri! corecte de eatre
e/ev;
spatiul a/oeat rospunsului trebuie sl sugereze lungimea ateptata a rfJspun
su/ul, fArA a IImita poslbilitatea de exprimare a e/evului. dar fAm a incuraja
exagerorile In dezvoltarea ideilor;
schema de notare trebuie elaboraM cu atenlie; in cawl sub-intreMrilor conec
tate intre ele (situalie nerecomandata), aeest (apt trebuie ilustrat prin schema
de nolare propusA.
2.1. Item; cu raspuns scurt
EXEMPLU
Clasa: a IX-a
Competente de evaluat: Identificarea elementelor constitutive al e ferestrei de lu-
cru Microsoft Word .
.. Enunl: Enumerati trei dintre filele standard ce se gtlsesc pe bara .
.. Barem de evaluare II notare: Vor fi punctate cu 0,5 p fiecare din cele trei file
corecte.
2.2. Item; de completare
Presupun completarea unui cuvant sau a unei sintagme fntr-un text lacunar.
EXEMPLU
Clasa: a IX-a
Competenle de evaluat: Identificarea elementelor constitutive ale ferestrei de lu-
cru Microsoft Word .
.. Enunt:
afinnatiil e de mai jOs astfel incat fiecare dintre acestea stl fi e adevtlrattl.
1. Optiunile de deschidere, salvare, imprimare a unui document S9 gtlsesc in me-
niul butonului ,..,.:::-:-c:"",
2. Colectia Stiluri este localizattl in fila standard :-:-""'7"-"'-:-:-:""'-.
3. Pozitionarea cursorului intr-un tabel inserat fntr-un document implica deschide-
rea a doutl file contextuale, ce poarttl numele '-'-7""--- -'-=-=---'0-=--
.. Barem de evaluare Ii notare: pentru itemul 1- rtlspuns corect Office O,5p.
Itemul 2-Porni re 0,5 p. Itemul 3- Proiectare Aspect, cate 0,5 p pentru fiecare dintre cele
doutl file mentionate corect.
EXEMPLU
Clasa: a IX-a
Competenle de evaluat : Intelegerea functionarii unei rete Ie de calculatoare .
.. Enunt: Completati afirmatia de mai jos astfel incat aceasta stl fi e adevtlrattl :
... ... .... .. ...... .... reprezinta un ansamblu de calculatoare interconectate, care pot par-
taj a anumite resurse .
... Barem de evaluare Ii notare: Se acorda un punct pentru ri:i.spunsul
de calculatoare".
53
... menila sA sa motiveze, sa stimuleze inleresul pen
tru studiu, pentru perfectionare obtinerea unor performante cat mai Tnalte;
... socia/ti, prin care se InformeazA comunitatea familia asupra rezullalelor ob-
tinute de elevi .
Aceste funC\ii sunt complementare.
2. TENDINTE iN MODERNIZAREA EVALUARII
2.1. Evolu\ii reprezen1ative in aria evaluarii , colare
... Caracteristica esentiala a activitatii evaluative 0 reprezinta astAzi abordarea
acesteia atat in termeni de procese, cAt de proceduri privind masurarea rezullalelor in
vitarii, activitatea presupunAnd procesualitate, reglare, autoreglare etc .
.. Cautarea echilibrului intre invatarea ca proces inva\area ca produs, inlre as
pact. sumative, dasificaloare, certificatoare eele care permit Identificarea cauzek>rl
dificultAtilor TnlAmpinate de elevi in invAtare. precum intre mecanismele reglatorii cele
autoreglatorii.
.. EvaJuarea fonnativiJ, concept operant in teoria practica evaluArii reprezinta:
a. nucleul prioritA\ilor in deciziile privind combinatorica intre procesele de
competentele vAzute ca rezultat al inva1Arii :
b. coresponsabi lizarea celui care invata, prin dezvollarea capacitatli de euterre
fleqie asupra propriel invatarl funclionalitatea mecanismelor metacognltlve/cunoa!}tere
despre autocunoa!}tere;
c. centrarea invAtamAntului pe competente generale !}i specifice, pe parcursul !}i la
finalul unui ciclu de instruire, al unui an de studiu etc .
.. Tn prezent, teoria pedagogica dar!}i practica in domeniu au drept lintA:
Diversificarea metodolegiei, dispozitive/or; tehnicilor $; ;nstrumente/or de
evafuare pentru a realiza ceea ce G. de Landsheere aprecia: eva/uaf9a
$co/arfJ siJ deviniJ rna; sxactiJ din punct de vedere mal echitabiliJ
din punct de vedere moral;
RegAndirea .cullurii conlrolului examinarii !}i promovarea a ceea ce nu
mim .cuJluriJ a evaluiJrU-, centratA pe procesele socio.rognitive, metacogni
live in invalars; asigurarea feedbackului oriental spre finalitalile proiectului
evaluativ .
.. La nivelul clasei de elevi se insista pe anumite inovatli, rezultate din comple--
mentaritatea metode/or traditiona/e (evaluari orale, serise, probe practice etc) cu altele nOi ,
modeme (portofoliul, proieetul, investigalia, autoevaluarea etc), in fapt alternative .
.. El aborarea probelor prin Integrarea de .itemi obiectivi, semiobiectivi !}i subiec
tivi", pri n realizarea i aplicarea matricelor de evaluare, de statistiei prlvind evolulia rezulta
telor elevilor, de diminuare a erorilor mai frecvente in procesul evaluativ.
o remarca speciala meritA facuta cu privire la trecerea de la evaluarea traditionaliJ
la evaluarea modemiJ i n care conduitele cadrelor didactice evaluatorilor extern! sa vor
axa pe:
mAsurarea!}i aprecierea obiedivA evolutivA a rezultatelor;
adoptarea unor decizii i masuri ameliorative;
emiterea unor judeca\i de valoare;
9
54
2.3. Item; structural;
EXEMPLU
Clasa: a X-a
Competente de evaluat: Identificarea apUcarii in mod coreet a formulel or a
functiilor
... Enunt: Urmtltorii patru itemi se refefa 18 datele din imaginea de mai jos:
A
, ,
1. Scrie\i 0 formula care va completa i n mod coreet celula F2, penlru ob\lnerea
profi l ului figural i n label.
2. Scrie\i a formula care va completa in mod corect celula D1 0, penlru obtinerea
mediei aritmel ice figurate in label.
3, Scrieti 0 formula ce va pulea completa celula 011 astfel incal Tn aceasla sa se
afi:;;eze numarul de obiecte ce au pretul mai mare dedH 10 lei
4. In celula G2 se unuia dintre mesaje\e sau .. NU" astfel. se
va afi8 mesajul "DAn numai daca valori le celulelor din colcanele D,E F co-
respunzatoare unui obiect, au valorile mai mari sau ega Ie decal media aritme
Ilca corespunz;,\toare coloanei respective, iar in caz contrar se va mesajul
Scrieti a formula care va completa in mod coreel celula G2.
Barem de evaluare $i nolare:
Item
1
Exemplu de raspuns corect
=(E2'D2'C2)
Punctaj
O,5p
O,Sp
O,5p
O,5p
2
3
4
=AVERAGE(D2:D9)
=COUNTIF (C2:C9;"' 1 0")
=IF(AND(E2>=E10:F2>=F10;D2>=D10):" OA";"NU")
3. ITEMII SUBIECTIVI (CU RASPUNS DESCHIS)
Solicit;} un raspuns amplu, permitand valorificarea capacita.tilor creative ale elevi-
lor. AC8tia sunt relativ uor de construit, principala problema constituind-o modul de ala-
borare a schemei de notare astfel incat sa S8 poata obtine unitate i uniformitate la nivelul
coreetArii. Itemii subiectivi sunt caracterizati prjn:
.. abordare globalS a une; sarein; asociate una; competenre ce nu poste fi evaluaUJ
prin intermediuf itemilor obiectivi;
.. crearea unOf situs!ii cognitive de nivel faarle ridieat prin solieitarea de a realiza
interactiun; reafe i camp/exe intre cunotinte. abiliMli $; deprinderi;
.. raportarea subiectivA 8 profesoruJui Tn raport cu rnspunsul formulat;
.. necesitatea predefinirii unorcriterii privind baremul de eva/uare i nolare, eriterii
clare, judicioase i puternic anticipative;
posibilitatea, Tn cazul Tn care baremul nu a toate situaCiile de interpre-
tare i construire a raspunsului, a unor elemente noi (raspunsuri neateptate)
care comporM reanalizarea baremului.
Tn cazul tehnologiei infonnatiei se pot elabora itemi subiectivi de tip eseu (structu-
rat sau liber) itemi de tip rezolvare de problema (care necesita proiectare, redactare
unecri implementare a rezolvArii).
3.1.ltemi de tip eseu
Deoarece in cazul acestei discipline elementele de creativitate sunt puse Tn valoare
prin teme practice proiecte, itemii de tip eseu preferaV sunt cei structurali , un eseu liber
nefiind necesar decal rar, pentru anumite teme cu un volum mal mare de elemente Minfor-
mative" in raport cu achizitiile "operationale ,
Se pot verifica prin intermediul itemilor de tip eseu;
cunotintefe globafe legate de structura sistemefor de ca/cu/, sisteme de opera-
re, evo/uCia a sisteme/or hardware i software, pn'ncipiile de utilizare a
unei anumite aplicatli, etapele conceptuale ale proiecttJrii unui produs etc.
competenfele de sistematizare a unor elemente prin construirea unor scheme
sau grance.
Itemii de tip eseu se pretinta sub fonna unor ceri nte generale Tnsotite eventual
(pentru eseurile structurate) de indicii privi nd tratarea ceri ntei. Se pot adauga restricti i pri -
vind intinderea in timp sau spatiu (numar randuri , pagini , paragrafe etc.) sau privind forma
de prezentare a raspunsului (descnere, relatare. schema etc,).
EXEMPLU
Clasa: a IX-a
Competenle de evaluat: Identlficarea componentelor hardware JI software
ale unul calculator personal
Enunl: Definiti clasele de componente ale unui calculator personal, enumerati
clasifica\i schematic aceste clase. Real iza!i 0 scurta descriere (de eel mult doua randuri )
a fiecArel clase a pri ncipalelor elemente constitutive.
55
Tlmp de lucru: 50 minute
-. Barem de evaluare fl notare:
Crlterll ,I rezolvare
-. definirea componentelor (software, hardware)
... nominalizarea principalelor elemente (unitatea cen
lrala, dispozitive de intrare, dispozitive de Jefire, me
morii, sistem de operare, tipuri de software)
-. ciasificM
-. descrierea fiecarui element
-. capacitatea de sinteza
-. coerenta
Se acorda din oficiu:
3.2. Rezolvare de probleme
Punctaj
1 punct
3 puncte
1 punct
2 puncta
1 punct
1 punct
1 punct
Competentele evaluate prin utiJizarea rezolvarii de probleme sunt:
.. intelegerea probleme;;
.. oblineraa informalii1or necesara razolvAri; probleme;;
-. testaraa ipoteze/or;
-. descriereB metode; de rezo/vare a problemei;
-. elaborarea unui scutt rapott despre rezultateJe obtinute;
.. posibilitatea de generalizare i transfer a tehnici/or de rezolvare.
Observalli
0.5 pentru
fiecare tip
0.25 pentru
fiecare tip.
Enunturile pot Ii formulate abstract, 'a obiect" sau pol crea un context" care trebu
ie modelat pentru a S8 ajunge la rezolvarea propriuzisa. Pov8stea" in spatele careia se
ascunde problema are de eele mai multe ori oonota\i i practice, descriind situa\ii concrete
de prelucrare.
Aspecte de natura se intAlnesc in domeniul utilizarii calculatorului , cand
benefi ciarul formuleaza un enunt utilizatorul trebuie aleaga programul de aplicatie
adecvat, din cadrul programului aleaga obiectele instrumentele potr1vite, sa proiec-
leze, pe prelucrarea astfel incat produsul " (documenlul , prezenlarea, raportul etc.)
sa cerintelor sa fie realizal in timpul stabilit. Aspectele reale de oonceptie, de
creal ivitate gAndire divergenta intervin la realizarea machetelor, a prezentaril or etc. La
disciplina "Tehnologia ;nformatiei a comunicatiilor", rezolvarea de probleme esle mai
putin utilizata, anumite elemente de problematizare putand insA sa apara Tn cerin1ele tes-
tarilor organizate sub forma unor probe practice.
EXEMPLU
Clasa: a XI-a
Competente de evaluat: Identificarea operatiilor efectuate asupra inregistrarilor
unor baze de date in soopul realizarii une; prelucrari specificate.
'l Enunl: Baza de date evaluare.mdb contine trei tabele: FILME, GEN_FILME
ACHIZITII .
1. sa se creeze 0 relatie de tip unu-Ia-mai-multi lntre tabelele GEN_FILME ~ FILME.
stabitind ca tip de asociere uniunea extemAJouter join de tip uniune la stfingalleft join,
ca Tn exemplul . referentiala.
2. sa se creeze 0 relatie de tip unu-Ia-mai multi Tntre tabelele FILME ~ ACHIZITII . sta-
bilind ca tip de asociere uniunea internAlinner join, ca Tn exemplul de mal jOs, acti-
'.land integritatea referentiala.
3. sa se creeze 0 interogare cu numele VANZARI_300, utilizand tabelele ACHIZITII i
FILME, care sa extraga din eele doua tabele informatiile privind titlul filmelor ~ data
vanzArii , numai pentru acele filme care respectA condit!a ca numarul de zjle de la
data ach!zitiei ~ pfinA la data vAnzairii sA fie strict mai mi c decat 300.
4. sa se creeze a interogare cu numele DECEMBRIE_2006, utlllzAnd tabelele ACHI-
ZITII, GEN_FILME ~ FILME, care sa extragcl din eele Irei tabele informapile privind
tiUul filmelor, descnerea filmelor, anul apantiei ~ data vfi nzaMi, numai pentru acele
filme care au fost vfindute Tn perioada 01 .12.2006-31.12.2006.
5. sa 58 creeze 0 interogare cu paramelri. cu numele GENURI , utilizand tabelele
GEN_FILME ~ FILME, care sa extraga din eele doua tabele informaliile privind titl ul
filmelor, descrierea filmek>r, codul ~ pretul, in ambele formale{VHS sau DVD). Intero-
garea va contine un parametru care va avea valoarea ACT ori CMD.
La deschiderea interogarii fereasl ra de introducere a parametrului va avea, i n princi-
piu unul dintre urmcltoarele aspecte:
IACT
.
I
0<>
I
'"
I I
,*-",
I SAU
I
'"
I I
Revoc_
6. sa se creeze un formular cu numele VANZARI FILME, ulilizand ca sursai de date
interogarea VANZARI_300. Aspectul va fi de tip Coloane/Columnar, iar eti chetele de
tip Industrial.
57
7. Pe suprafata formularului VANZARI_FllME, sa se insereze a imagine(la alegere) ale
ctirei proprietati proprietav vor fi modificate astfel: Mod afiarelSize Mod de tip Zoom,
latimea/width i inaltimea/height 1,5.
8. Pe suprafata formularutui VANZARt_FILME, sa se insereze un buton de comandat
command buton a ctirui actionare sa ducti la executarea interogarii cu numele GE-
NURI.
9. sa se creeze un raport cu nurnele ACHrZITII _FILME, in care sa fie vizibile cAmpurile:
din tabela ACHIZITII clImpurile NUMAR_ACHIZITII i FORMAT, iar din tabela FILME
campuri le TITLU_FrLM, AN_APARITIE.
Gruparea daleror se va face dupa cAmpul AN_APARITIE, sortarea descendenta,
dupa NUMAR_ACHIZITII , iar insumarea dupa campul NUMAR_ACHIZITII.
Aspectul raportului va fi de tip blocJblock. SWul ales va fi gri deschi slsoft gray.
10. Modificali raportul ACHIZITII_FILME astfel :
1.
2.
3.
in antetlheader se va modifica tillul tergAnd cuvAntul FILME
in zona detaliere/detail va fi aleasa culoare galbena penlru umplere
<l Barern de evaluare ,I notare:
crearea relatiei dintre eele douA tabele
setarea optiunii de integritate referentialA
crearea relaliei dinlre cele doua tabele
seta rea optiunii de integritate referentiala
crearea
22. 10.:2OCr:

. de selectie
(10 puncte)
O,5p
O,5p
O.5p
O,5p


6 .
. crearea formularului cu numele indicat;
- stabilire8 sursei de date
- stabiIJrea aspectulul
- stabilirea etichelelor
7.
- inserarea une! imagini
- stabitirea moduluj de f i ~ r e
- stabilirea dimensiunilor imaginij
8.
- inserarea unui buton
- asocierea butonului cu ac1iunea corespunzatoare
9.
- creare raport
- prezen\a componentelor mentlonate
- gruparea daletor
- sortarea daletor
- Tnsumarea daletor
- aspectul raportului
- stilut raportulul
10.
- conti nut
culaare zona daletor
Din oflclu

2p
lp
1p
1p
1p
1p
lp
59
60
4. METODE COMPLEMENTARE DE EVALUARE
4.1.1nvesligalia
Investigatia este a metoda de evaluare ~ j invatare utitizatA fcarte des la disciplina
Tehnologia informatiei ~ a comunicaliilor. Organizarea unei activitati de evaluare ~ tnvAta
fe prin metoda investigaliei presupune:
.. vaforificarea metode; de invAlars prin descoperire;
.. studiul unor documentatii complementars, Bxperimentarea unor instrumente de
prefucrare nestandardizaUI, compararea i generalizarea unor tehnici i meto-
da utilizate In tehnologie prin cereetarea altor izvoare sau prin utilizarea altor
instrumente echivalente;
.. extrapo/area cunotinlelor doMndite i verificarea ipoteze/or formulate;
-- solicitarea unor competan(e formate la alte discipline prin adaptarea creatoars
a acestora /8 carintals teme; de investigatie,
Pentru organizarea activitatilor de investigatie, profesorut va urmari:
(ormu/area competente/or de eva/uat
(ormu/area genera/fl a temei;
asigurarea surse/or bibliografice sau tehnice necesare;
(ormu/area unor indicatii care sA direclioneze activitatea e/evi/or;
urmAn'rea activitAlii e/evufui Tn sensu/ utilizflrii eficiente i creatoare a ma-
teriafului investigat;
sprijinirea elevilor sau grupurilor de elevi care intSmpinA dificu/tflli in inlele-
gerea temel sau a metode/or specifice de studiu;
Tncurajarea ~ evidentierea actlvitSli/or creatoare desfAurate de elevi, 8
descoperirilor neateptate.
EXEMPLU
Clasa: a IX-a
Competen,e de evaluat: Descoperirea asemanMlor !1i deosebirilor existente intre
programele de aplica\ii Word 2003 !1i Word 2007 privind inserarea !1i formatarea diagramelor.
~ Enunt:
1. Deschideti aplicatia Word 2003, iar pe un calculator alaturat existent in
laboratorul de informatica deschideli aplicatia Word 2007. Creati un document nau de lucru
pe ambele calculatoare
2. Folosind imagini de tip WordArt, introduceti ca titlu textul : Rezultate ale
elevitor la examenul de simulare a competentetor digitale.
3. Formata\i tillul astfel : font Arial 14 pt, aldin, centrat pe pagina
4. Edita\i tabelul de mai jas utilizAnd un font Arial de dimensiune 11 pI:
Parti cipanti la Nil/el incepAtor Nivel mediu Nivel Nivel
simulare avansat experimentat
1497 177 502 491 327
5. Inserati 0 diagramifl cu structura radiala ce va contine ca suma datel e din
tabelul men1ional la punctul 4, cu urmatorul aspect:
Nivel
elCperl men
tat
22%
avansat
33%
Nivel
lncepator
12%
6. Realizati un raport in care sa evidentiati fiecaruia dintre
mediile studiate, i deosebi rile pe care Ie considerati lmportante privind lnse-
rarea 1 formatarea diagramelor.
TImp de lucru: 50 de minute
Organlzarea activid1ii : grupuri de 3-4 elevi eu cAte doua caleulaloare, 0 masa 1
o documenta\ie minimalA .
<:t Barem de evaluare ,I notare: Se acordA;
- 5 puncte pentru rezolvarea coreeta a sareinilor de lucru;
- 3 puncte pentru organizarea informatiei in raport, pentru coerenla i
sistematizarea informatiilor;
- 1 punet pentru terminologia tiintificti utilizata corect;
- 1 punct din oficiu. (10 puncte)
4.2.Referatul i proiectul
Referatul reprezinta 0 forma de imbinare a studiului individual co aelivitalea de pre-
zentare 1 argumentare. Tema referatului , inso\ila de bibl ibgrafie i alte surse de dacumen-
tare (Internet, vizite etc.), este tratata in mod independent de dUre elev i susVnuta apoi in
fata colegi lor sau a unui auditoriu mai larg. Varietatea universului informatic (a limbajetor i
lehnicilor de programare, a aplicaVilor din domeniul TIC, a nouta\ilor hardware etc.) juslificti
utilizarea aceslei forme de studiu i evaluare la clasa. Daca studiul aferenl i rezultatul stu-
diului prezinta interes i din punct de vedere practie, rezultatul fiind un program (0 aplicatie)
sau un produs IT complex (rezultatul aplicarii creatoare a instrumentelor informatice), daca
bibliografia propusa este mai bogata t elapeie de proiectare (concepVe), implementare
testare necesita un l imp mal indelungat, lucrarea poartA numele de prolect.
Organizarea unei activita\i de evaluare I prjn intermediul referatelor i
praieelelor presupune:
.. va/orificarea metode; de inv.lare prin descoperire;
.. studiul unor materia/e suplimentare $i ;zvoare de informare diverse in scopul
imbog.l irii i activiz.rii cunotinle/or din domeniul studiat sau domenll conexe,
prin comp/et.ri de continut ale programei sau prin aducerea 1n atenlie 8 unei
problematic; camplet nol;
.. structurarea informatiei corespunz.toare unu; referat intr-un material ce poate fi
scris, ifustrat sau prezentat pe calculator; de concepere, organizars,
experimentare, reproiectare (dacS este c8zul), dezvoltare i e/aborare 8 docu-
mentalie; aferente necesitS planificarea unor etape de e/aborare i 0 strateg;e
de lucru, Tn cazul proiectului;
62
.. prezentarea referatului sau proiectului de cAtre e/evul sau e/evii care I-au elabo-
rat, acesta (sau un reprezentant a/ grupului) trebuind sa-l suslina, sa fie capabil
sa dea expficalii suplimentare. sa rflspunda la intreMri etc.
Referalul esle de regulA 0 lucrarea de mai mica amploare, dar mal struclurata i
mal bogata in informatii decat 0 lemA de munca lndependentfl aferenla leqiei curente.
Proiectul este 0 lucrare mai amplA a cArel temA este comunicalfl sau aleasa din limp, ela-
borarea unui proiect putand sa dureze de Is 1-2 saptamani pana la 2-3 luni sau chiar un
semeslru. Proieclul poate fi elabora! in grup, cu 0 distribuire judicioasAi a sarcinilor intre
membrii grupului.
Pentru a realiza 0 evaluare pe bazA de referate, profesorul:
va stabili competente/e de evafuat;
va formula teme clare, de complexitate medie, pe cAt posibil ampfoa-
rea fucrflrii (cS/e pagini, durata maxim4 necesara prezentarii etc.)
va stabili competenle/e de evafuat;
va recomanda sau asigura sursele bibliografice ii de informars necesars;
iii va rezerva suficient limp (in perioada de evaluare sau la sfflritul unor unit41i
de Tnvatare) penlru ca e/evii lnsarcinafi cu e/aborarea referale/or sa-i poat4
prezenta referatul;
va supraveghea disculiile purlale cu e/evii asupra confinutului referalului.
Pentru a realiza 0 evaluare pe bazA de proJecte, profesorul:
va formula teme practice, decamp/exitale sporitl1, lasSndceJorcareelaboreaz4 praise-
lui muft4/iberlale in a improviza, adapta i interpreta cerinta intr.-un mod personal;
va stabi/i un termen final fji, in functie de modul de evaluare, termene interme-
diare de raportare;
va recomanda sau aslgura surse/e bibliografice i de informers necesare;
ii va rezerva suficient timp (in perioada de evaluare sau la sftJfitul unor unitl1ti
de inva1are) pentru cs efevii ins4rcinsli cu elaborarea proiecte/or s4-i poat4
prezanta rezultatul proiect'ri;;
va supraveghea disculii1e purtate cu a/evii asupra proiectului.
EXEMPLU
Clasa: a IX-a
Compete,. de evaluat: Algumentarea necesilatii seruritiini computerelor i a retelelor
.. Tema referatului : Securitatea pe Internet
.. Cerinlele referatulul:
a. Studiul metodelor de atac pe Internet;
b. Analiza obiectiva a fiecAirei metode in parte;
c. Metoda de combatere;
d. Sistemalizarea lj;i prezentarea concluziilor .
.. Termen de realil-are: 0 sAptamAnAi
.. Barem de evaluare Iji notare:
a. ldentificarea metooelor (dHe 0.5 flBCare metoda, eel putin 5)
b. Complexitalea i varietatea metodelor alese
c. Expresivitatea mijloaeelor de prezentare
d. Contributii originale la tematica proiectului
e. Capacitatea de autoanaliza a proieclulul
f. Tncadrarea in limp
g. Din oficiu
2,50 puncta
2 puncte
1,50 puncte
1 punct
1 punct
1 punct
1 punct
4.3. Portofollul
Portofoliul reprezinlA 0 metodA complexa de evaluare in care un rezultat al evaluarii
esla elaborat pe baza aplicArii unul ansamblu variat de probe Iji instrumente de evatuare.
Prin muttitudinea de forme i momente in care S8 evaluarea elevului.
rezultatul final caire valoarea realA a nivelului de competenta a elevulul, sest-
zand elementele de progres sau regres, ilustrAnd preocuparea pentru neelarila
tilor, oferind 0 imagine de ansamblu asupra nivelului cunotinlelor, gradulul de form are a
abilltatilor i gradului de raportare atitudinali\ pe care acesta 0 are fata de lema evaluata.
Portofoliul esla reallzat pe 0 perioadA mai indelungata, de la un semestru, un an, pAnA la
un ciclu de invAtAmAnt.
Continutul unul portofollu esle reprezentat de rezultatele la: lucrarl scrise sau
practice, teme pentru acasa, investigatii , referate proiecte, observarea sistematica la
clasli, autoevaluarea elevului, chestionare de atitudini etc. La Tehnologla informatiei a
comunica,iilor portofoliul se poate constil u! dlntr-o colec\ie de lucrari practice realizale pe
calculator, fiecare viz;1nd anumite aspecte de utilizare a acesluia.
Alegerea elementelor ce formeaza portofoHul esle realizata de clilre profasor (ast-
fal fncat aceslea sa of ere informalii conctudenle privind pregAtiraa, evotutla, alltudinea ele-
vutui) sau chiar de dUre elev (pe considerente de performantA, preferinte elc.) Structurarea
evaluarii sub forma de portofoliu sa deosebit de ulilA, atat pentru profesor, cat
pentru elev sau parintii aceslula.
Pentru a reallza 0 evaluare pe baza de portofoliu, profesorul:
.. va stabili competente de eva/uat;
.. va comunics e/evilor intentia de a realiza un portofo/iu, adaptSnd instrumente/e
de evaluare ce ronstituie centrul de greutate" ale portofoliulul la specfficuJ dis-
cipline';
.. va alege componente/e ce portofoliul, dtJnd ; efevuful posibilitatea de
a piese pe care Ie considenJ re/evante pentru actNitateB sa;
.. va eva/ua separat fleesre a portofoliului Tn momentul realizfJrii ei, dar va
asigura i un sistem de criterii pe baza cArora sfJ realizeze evaluar8a globaJS ;
a portofoflulu';
.. va pune Tn evldentfJ evo/utia e/evului, particularitfJtile de exprimare i de rapor-
tare a acestula la aria vizatfJ;
.. va integra rezultatul evalufJrii portofoNufu;;n sistemul general de notaf8.
EXEMPLU
Clasa: a IX-a
.. Tematlca: Tntocmi rea unei psginl web personale e-Portofoliu
.. Con11nutul portofollulul :
lucrari realizari reprezentative pentru elev;
menVunt despre personale derulate tn cluburi case de cullura,
participari la actlunl de voluntariat, participari la actiuni cultural sportive
de petrecere a timpului liber;
un reportaJ sau un sondaj de opinie pe 0 temA aleasli de eJev;
un inlerviu cu 0 persoanA publica;
.,
10
acoperirea domenlului cognitiv dar i a celui social , afectiv, spiritual i psi-
homotor;
feed-back-ul oferit elevului;
informa\ii semnificative oferite cadre lor didactice privind eficien\a activiUi\ii
lor;
cunoaterea criteriilor/normelor cu care se evalueaza, creterea gradului
de adecvare la didactiee concrete;
evitarea sanC\ionarii cu oriee pre\ a erori lor; respectarea pri nci piilor con-
tractului pedagogic.
2.2. Trecerea de la evaluarea traditlonall la evaluarea modernl
Simptomatic pentru anvergura i diversitatea schimbarilor reale sau preconizate in
cadrul sistemelor actuale, europene sau transeuropene de evaluare a progresului ccHar
este faptul ca aeeste schimbM acopen\ lntreaga problematica majora a evaluarii, sintetiza-
ta de intreMrile: Ce Sa avafueazS?, De ce?, Cum?, Cu ce agent;?, CSnd?, Cu ce costuri?
Dincolo de ra,spunsurile .elasiee" pe care Ie gasim Tn manualele consacrate evaluarii, se
contureaza noi ra,spunsuri sau eel putin sunt formulate noj accente. Aeestea, pe ansamblu,
configureaza 0 noua. paradigma, a evaluaril cotare, care are Implica\ii asupra politicitor i
praetieilor educatiei .
EVALUARE
TRADITIONALA
Cul tura
controlululJexaminirii
Evaluarea intririlor-
evaluarea
Scopul evaluarU
masurarea cantitativa a

- controlul rezulta-
telor cuantificabile ale
TnvalMi
- sanctionarea
EVALUARE MODERNA
Cultura evaluirli
- promovarea une! noi mentalltati privind evaluarea colara in
context cotidlan (i nu numal): dirijarea Tnva\1!rii , asigurarea
fead-back-ului , comunicarea, catita,1ii evaluatorilor
(Perretti, Hadji , de Ketete, Abemot etc.)
- cadrele didactiee evaluatori trebuie sa, respecte cateva
reguli simple:
interpretarea mesajului evaluarii ;
identificarea dominante ate
evaluative;
.. buna gestionare a poten1iatulul formativ at evaluMi;
evitarea capcanelorl arorilor specifi ce;
.. economia mijloaeelor de evaluare;
.. evitarea redundan1ek>r. (Hadji).
Evaluarea le,lriior din sistemul de formare
- diversificarea spectrului de achlzi\ii supuse
evaJuarii: cunotinte, deprinderi, competenle. produse cre-
ative, valori i atitudinl ;
- tranzitia de la eunotinta la competen1e i de la competen1e
elementare la competente de ordin superior;
un sau un clip publicitar;
de observare a profesorului privind implicarea elevului in dis-

de autoevaluare a elevului.
.. Criterli de evaluare:
Prezentarea a minimum patru dintre realizMle activiUi\ile personale ale
elevului intr-o paginA web 4xO.5 puncte
Prezentarea unui reportaj sau a unui sondaj de opinie intr-o paginA
web independentA 1.5 puncte
Realizarea prezentarea unui interviu cu 0 persoanA publicli 1.S puncte
Induderea unui pub/icitar sau a unui dip publidtar Tn paginA 1 punct
Observarea unui progres sau atingerea standardului maxim de com-
petentA 1 punct
Manifestarea unei atitudini constructive in activitatea de grup 0.5 puncte
Capacitatea de autoevaluare 0.5 puncte
Din oficiu 1 punct
4.4. 0bserva.ea sistematica a activita\ii comportamentului elevilo.
Fia de observare a activitStii i comporlamentului e/evufui inregislreazA informatii
legate de personalitAtii elevului manifestate in procesul didactic, de achizi-
tiile evaluate spontan (rnspunsuri sporadice, atitudini semnificalive etc.), de progresul inre-
gistrat de acesla. Profesorul aceaslA in vederea individualizArij procesului
sumativ de evaluare, dar a celui de invAtare.
Fia de observare poate sS surprinda:
.... modul in care e/evuf ii expune cunotintele i capaciti!jfile de investigare;
.... atitudinea fati!j de evenimente/e studiate;
.... interesul;
... adaptarea socialS.
Pe baza de evaluare se poate realiza orienta rea profesionalA a
elevului. Informa\iile din personalA au caracter partial secret, parte dintre ele fiind co-
municate elevului pArin\ilor acestuia.
Un model orientaliv de de observare contine:
Date generale despre e/ev (nume, prenume, climar educativ, conditii
materia/e, parlicularitSti socio-comporlamentale);
Parlicu/aritSti afe procese/or intefectua/e (gandire, limbaj, imaginatie. memorie,
atenlie, spirit de observalie etc.);
Aptitudini i interese manifestate;
Part/cu/ariM!i afectiv-motivationa/e;
de temperament;
Atitudini i relalionare (cu sine fnsui, cu materia studiattJ, cu co/egii)
Considerat;; privind evolulia aptitudinilor, atitudiniJor, interese/or i nive/ului de
integrare.
Prin raportarea la competentele generale la nivelul disciplinei achizitiile cognitive
comportamentale vizate de aceasta, de observare poate sa con\ina considerente
legate de formarea competen\elor specifice. Completarea se realizeazA intr-un ritm
adecvat specificului activitatilor disciplinei. de la clasa respectivA. dar in funqie de impli-
carea de ritmul individual al elevului.
64
EXEMPLU
... Competente de evaluat:
- rezolvarea de sareini de lucru;
- construirea de aplicatii;
- independenta cognitivA;
- comunicarea i integrarea .
... Criterll de evaluare: Fiecare aspect urmAnt prin de observare trebuie sA fie
cuantificat utilizand standarde de nivel: nivel minimal , mediu, superior. De exemplu, pentru
de avaluat fonnulate mai sus sa i 0 detaliers a criteriilor de evaluara:
evaluat
I
minim Standard mediu
me-
todA i tehnici de
spe-
Standard superior
metodA rezolvare
optimol, conform criteriilor presta-
bilite

testare

I
Inte9rsrea idei corelare cu grupul
FI,a de ob.arvara
Numele i prenumele ........ .. ............. .. .................. .
Data ..................................... .
Comportamente
65
66
4.5. Hartile conceptuale
Harttle conceptuale (conceptual maps) sau Mf'\ile cognitive (cognitive maps) se
definesc ca fiind 0 imagine a modului de gandire, simtire in1elegere ale celui sau calor
care Ie elaboreazA, devenind 0 modalitate. 0 procedura de lueru la diferite discipline, dar
i inter i trans - disciplinar.
Aceasta procedurA poate fi folositA: in pradare, in invalare dar !Ii in avaluars.
Esenla cunoaterii constA 1n modul cum S8 structureazA cuno!}tintele. Important esta nu
elit cuno!}ti , ci relatiile care S8 stabilesc Tntre cunotintele asimilate.
Avantaje ale Mrtilor conceptuale:
organizeazd asimilate de cAfre slav;
noile asimilSri;
ajutS fa organizarea pfanificSrii S8U projectSrii una; activitSli;
eliminfl memorizarea simpla reproducere a unor definiliValgoritmi de razol
yare;
devine i
permit vizualizarea re/alii/or dintre cuootinle/e e/evului;
evaluarea pune in modul in care gAndete e/evul cum
ceea ce 8
Ar Ii c:'teva dezavantaje:
solicila mull timp, dec; un alt mod de organizare a invAIArii;
nivelul standardelor este ridicat, deci evaluarea se face pe finalitAli ale curricu
Jumu/ui;
efevul trebuie sa respecte 0 rigoare i 0 ordine deosebite.
5. PROIECTAREA MATRICEI DE SPECIFICAT"
" Matricea de specifical ii constd Tntrun tabel cu intrtir/ care la proiec
tarea i organizarea itemi/or dintrun test docimologic, Tn care sunt precizate, pe de 0 parte,
continuturile care vor fi vizate pe de altA parte, nive/uri/e taxonomice la care se plaseazA
compatenlele de evalual.
(Mason Bramble. 1997; Schreerens. Glas Thomas. 2003; Gall. Gall Borg. 2007)
Matricea de speciftca\ii indica ceea ce urmeaza a Ii testat competentele de evalu
at prin raportate la continuturi le Tnvtltarii.
- EXEMPLU:
Aplicare
C1
3 3
100
Tn acest exemplu testAm Irei Upun de comportamentefdomenil pentru patru ele-
mente de continut notate cu C1, C2, C3 i C4.
Paii alcatufrii matricei sunt:
atribuim celor trei domen;; ponderile 30%, 30%. 40%, (ultima finie 8 matricBI)
atribuim celor patru elemente de con!inul ponderile 20%. 30%. 40%, 10% (ultI-
ma c%anA a matricBI)
completAm celulefe metricei cu ponderite aferente utilizlmd formu/a:ponderea
domeniului*ponderea eJementufui de conlinul. Exempfu: pentru 8 obline pon-
dares cu va/oaree 12 8 competentei C3 pentru domeniuf Aplicare. am Tnmultit
30%(vafoarea ponder;; domeniului Aplicare) cu 40%(vafoarea pondari; continu-
lulu; C3)
Tn cazul in care S8 dorete construirea matricei de specificatii care sa cantinA nu-
mArul de itemi ce trebuie construiti pentru fiecare continut, atunci se pleacc1 de la aceastA
matrice prezentatA in exemplul precedent se parcurg urmAtorii
stabiJim numflfU/ totaf de itemi pe care vrem s4 ii construim (de exempJu 50)
lnmulfim ponderea unui continut referitor la un domeniu (0 valoare Tn procente
de la intersectia unei lini; i a unei coIoane) cu num,rul total de itemi. Exemplu:
pentru a obtine num,rul de itemi pentru C2 referitori fa domenlul Rezo/vare de
probleme vom efectua calcuful: 12% *50=6 itemi;
dup4 ce compfet4m toate ceJulele stabilim cum aproxim4m astfel 'nc4t suma
futuror itemilor s, nu num,rul total de itemi stabifit initial.
Total Rezolvare de
Aplicare
1= _-+
__ __ r-___ 3 ____ ____ ____
____ -o2 ____ -+ ____ __ ____ ____
67
, ,
"
I
68
EVALUAREA COMPETENTELOR SPECIFICE.
EXEMPLE DE PROBE DE EVALUARE
Pa,ii alciiluirii unei probe de evaluare
Pomind de la competen\e generale, relationate cu competente specifice in proce-
sui de evaluare SEt urmaresc urmatoBre/e erape:
1. se stabilesc competentele de evaluat;
2. S8 metodale $i instrumentele de evaluare, de baremele de
evaluare !}i de criteriile de notare;
3. S8 reaHzeaza acordarea notelor.
Tn func\ie de momentul in care S8 Integreazll in desfa.!jurarea procesului didacti c,
precum i 1n functie de scopul urmarit, evaluarea poate ft :
... evaluare initialaipredictivl!J .
... evaluarea continuMormativlJ
... 8valuare finalSlsumativS
ElaboraTea compelentelor de evaluat S8 realizeazll printr-un proces de operationa-
lizara a competentelor specifice din programa
Competentele de evaluat:
au caracter derivat in raport cu competenlele specifice din programa
au un grad de specificitate cara permite 0 eva/uara educationa/tl valida fide/a,
deo8rece acest /ucru se realizeazt1 pe baza aprecierii, cu ajutorul unui instru-
ment de evaluare, a comportamentului cognitiv i formativ al e/evilor.
Etapele elaborflrii competentei de evaluat
stabilirea competenIe/or de eva/ual;
selectia conIinuturilor corespondente, stabi/irea num4rului opt;m de itemi;
specificarea comportamentufui vizat, pe care e/evul lrebuie 541 demonslraze;
precizarea conditiilor Tn care comportamentul se poate produce sau poate de-
ven; vizibil, mlisurabil, evaluabil;
stab{firea unui nivel al performanlei acceptabile, prin enunlarea unui criteriu de
reuita direct m4surabil - exprimabit prin n;vefuri de cunoatere;
redactarea baremului de eva/uare i notare.
Paii elabornrii unui test de evaluare:
stabilirea tipului de test
stabi/irea competente/or de eva/ual
prolsclarea matrice; de specificat;;
e/aborarea ilemitor
construirea testufui
elaborarea schemeilbaremu/ui de eva/uare $1 de no/are.
Criteriile de notare joaca un rol important atat in ceea ce privete evaluarea obiec
tiva a elevilor, cat diminuarea diferentelor de notare dintre elevii aceleiai clase, dintre
elevii aceluiai an de studiu, la nivel de coala i la nivel national.
1. EVALUAREA PREDICTIVA
1.1. Evaluare predictiva 18 inceput de ciclu IIceal
Clasa: a IX-a
Tl mp de lucru: 30 de minute
Competen\i .paclflcA: Identificarea componentelor hardware software ele
unu! calculator personal
Criterlu calttatlv de . corda,. 8 punctaj ulul: integral pentru rAspuns cored. nea-
oordat pentru rAspuns Din oficl u se acordA 10 puncta.
... Itemi de tip asociere:
Alegeti penlru descrierile din prima coloanil elementele din a
daua coloana.
1. Ansambl ul elementelor fizice "i tehnice a. ROM
ale calculatorului
2. Memoria care pierde conVnutul Is
inchiderea calcutatorului
3. Ansamblul programelor. ruti nelor care c. hardware
controleazA functionarea calculatorul ui
..... .

-
4. Realizeaza redarea sub formA de sunata d. placa de retea
a informatlei memorate in format digital
.9
70
5. Controleaza fluxul de date Tntre calcula e. OVO
tor 51 cablul de retea
6. Cea mai mica unitate de Informalie adre f.
sabUa a memoriel
7. Mediu de stocare optic g. software
h. microfon
i. Bitul
... Barem de evaluare 111 notare:
OAR

--
--
--
--
-_ .... -
_ ...... -
Se acorda cate 5 puncte pentru fiecare dintre descrierile a caror asodere a fost fa
cuta Tn mod coract. Tn cazulln care asocierea a fost facuta gre!jit nu se acordA nloun punct
pentru asocierea respectiva. Total 35 de puncte.
D crier. 1234567
Riapun. corect c a 9 f d b e
... Ilemi cu alegere dualA:
Cititi utmatoarele afirmatii. Pentru fieesre dintre acestea incerOJiti litera A dacA
afirma\ia eSle adevaratA litera F dadi aceasta este felsA
1. Sislemul de operare esle stocal in memoria intemA RAM.
A F
2. lmaginea alAturatA
(shortcut).
3. Microsoft Windows 95
4. BIOS
operare Windows.
5. Un LCD
6. Camera video
electronic.
7.
calculatoarele portabile.
reprezinta a pictograma unei comenzi rapide
A F
reprazinlA un sistem de operara.
A F
esle un software care face parte din sislemul de A F
reprezinta un monitor cu cristale lichide A F
informatia vizualA in semnal A F
esle un dispozitiv care poate fj folosit la A F
lI. Barem de evaluare ,I notare:
Sa acordA cate 5 puncte pentru fieesrs dintre itemii penlru care rAspunsul a fost
corect. 'n cazul Tn care rAspunsul dal nu asia coract nu se acordA nlciun punct. Total 35
de puncte.
Item
Rispuns corect
1
F
2
A
3
A
4
F
5
A
6
A
7
A
11
72
... Itemi cu alegere
Stabiliti pentru flecare dintre itemU dati mal jos care esle varianta de mspuns corectc1.
Pentru fieeare ilem, 0 singura vanantA de raspuns esle corecta.
1. Un calculator peate funqiona fara;
2. Un notebook este un:
3. Aplica\ia Paint Cfeeaza fiiere de tip:
4. 0 aplicatla care permite vizualizarea !ii manipularea
structuni de directoare !ii a continutului aoostora intr-un
$islem de calcul este:
... Barem de evaluare ,I notare:
a) Memone intemA
b) Placa d. bazli
c) Scanner
a) Calculator
b) Monitor
c) Joystick
a) video
b) imagine
c) sunet
a) Windows Explorer
Notepad
Calculator
b)
c)
Se acordc1 cate 5 puncte pentru fiecare dintre itemii pentru care raspunsul a fost
corect. Total 20 de puncte.
Item 1 2 3 4
RAspuns corect c a b a
1.2. Evaluare predlctiva la inceputul unel unltall de invalare
Clasa a IX-a
TImp de lucru: 30 mi n
Competen\i specffici: Redactarea corectA i rapidA a unor documente.
Criteriu calitativ de acordare a punctajulul: integral pentru rAspuns corect, nea-
cordat penl ru raspuns greit. Din oficiu se acordA 10 puncte .
... Itemi cu alegere dual J:
Citit' urmAtoarele afirmatii. Pentru fiecare dintre acestea incercuiti litera A dadi
afirmatia esle adevaratA i litera F dacA aceasta esl e falsii
1. Supratitlul, litJul i subtitlul incep fiecare pe un rand nou. A F
2. Data ti tf ul cuprinde numarul partilor, acestea Irebuie serise cu cifre romane. A F
3. Textele din rubricileAPROBARE i CORESPONDENTA se scrl u aliniate la stan- A F
ga
4. Samne!e de punctua\ie virgulA (,), punct (.), punct i virgulA (;) i doua puncte (:) A F
se Tnscriu imedlat dupa cuvanlul care Ie precede, tara spati i .
5. Parantezele rotunde sunt separate de un de pe care n Tncadreaza A F
6. Nu se admite despiirtirea, la capiitul randului a valonlor de unita\ile de masura A F
7. Ecuatiile i formulele se genereaza obligatoriu cu edilarul de dispanibil in A F
editorul de texte .
... Barem de evaluare , I notare: Se acordA cate 5 puncte pentru flecare dintre
pentru care raspunsul a fast corect. Total 35 de puncte.
Item 1 2 3 4 5 6 7
Rbpuns corect A F A A F A F
- Iteml de tip asoclere:
AJegeti pentru descrierile aflate in coloana A elementele corespunzatoare din co-
loana B.
A
Nota. de subsol
Rubrica Aprobare ~ i Corespondenta.
Nota. inserata. Tn text
Diviziune ce nu contine numa.r
.. Baram da evaluara ,I notare:
NoUi de subsol
Rubrica Aprobare ~ i Corespondenta.
NoUi inseraUi in text
Diviziune ce nu contine numa.r
Total 20 de puncta
.. Iteml cu alegere multlpll :
B
Fig. 1
Nota 1 Sa Of punta numaJ rAspunsurile corecte
Nota 2 Sa Of acorda 10 puncle din oliciu
Fig. 2
Aprobal de directorul Coleglulul National "George eo, buC"
Tn data de 10.01.2010
Fig. 3
I ) Mai mulle infonnaW despre programele r e
articolul
alineatul
paragraful
Fig. 3
Fig. 2
Fig. 1
alineatul
Puncta]
5p
5p
5p
5p
Stabiliti pentru fiecare dintre itemii de mai jos, varianta de raspuns corecta..
1. Urrnatorul exemplu de numerotare sa aplicA la: a) Paragraf
1.1 b) Alinea!
1.1.1, 1.1.1.1, etc
c) Articol
2. 0 regula de tehnoredactare a tabelelor este: a) Capul de tabel nu se repeta pe fie-
care pagincl
b) Dupa. textul Tnscris in caput de ta-
bel sau Tn randul principal nu se
pune punct
c) Primul cuvant al fiecArei rubricl din
coloana principala. ~ i din randul
principal Tncepe cu litera. micA.
73
Metodologla evalu
arli
metode clasice
.cultura teslArii" (tesl
ing culture)
care apeleazA la
mAsuratori Ilemi
oblectlv! !;li semiobiectivi
Evaluatorli
- profesorul esla unicul
evaluator
Evaluarea Tn orizon
tul de t l mp
- evaluarea traditionalA
acordA de regulA
preponderenlA
identificaril !;ll evaluArii
rezultatelor fi nale ale
invAlArii - eval uare
sumativA, ulilizandu-se
mai ales probe specifice
sumallve.
- centrarea evaluarii pe competentele educationale/pro-
1esional8. ReprezenUirile despre structura tipelogia
competentelor traseaza directii de evaluare solicita metoda
!ji tehnici diferite. (conform european al calific.Arilor")
Muttlpliearea scopurilorlfunct illor evaluiril
- rolului evaluinl de impact;
- determinarea valorii unul program educaVonal prin razul-
tatele prod use;
- stabilirea rispunderllor pentru caUtalaa rezultatelor
(funct,ia
- dezvallarea .valui fii pentru invitare
- utilizarea pllrghiilor 8valuirll f ormative pentru motlva-
rea invt41tarii - evaluarea esla pud in serviciul optimWirii
TnYilirii
- comunicA elevului Informatil utile despre calitatea progrese-
lor, orientandu1 eforturile, pornlnd de la fiinta care nu a
incheiat procesul de dezvoltare ( Y. Abemot)
Perfecllonarea " inovarea metodologlel evafulril
consolidarea dezvoltarea regulilor conditiilor de utilizare
a metodelor . clasice";
maturizare rafinare tehnlca
.cultura aprecierii" (assessment culture), care exploateaza
potentialul metoclelor alternative (proiectul, investigalia,
portofoliul), Itamil deschl,l , introduce alte criteril de evalu-
are, ealitatlve,considerAnd ca i nvAtarea esta 0 activitate
complexA multidlmensionalA, lar calitatea ei nu se reduce
numai la un ansamblu de rezultate exclusiv cuantificabile. Se
apreciazA, de asemenea, ca metodele calitalive sunt aple sA
detecteze progresul in invAtare !;ll sA evalueze capacitAtile
cognitive de ordin superior.
- valorificarea resurselor oferite de TIC in evaluare: compu-
lerizarea evaluArii, dezvollarea de software-uri specifice;
- apreciazA drumul parcurs de elev, cat de semnificative
relevante sunt progresele jntr-un context dal;
- esta pusA in sl ujba procesul ui educativ 9i integratA acestuia
Dlverslftearea agentllor evaluatorl
- profesorul conservA rolul de evaluator esential al
performantelor
- alavul participA la procesul de evaluare in douA forme:
evaluarea colegialA (peer evaluation)
aul oevaluarea
Competen\ele de evaluare/autoevaluare ale elevilor extind
regisl rul competentelor promovat de !;lcoli sunt expresia
concludentA a TnvAtArii centrale pe elevi 91 in aria evaluarii.
- echilibrarea evaluAri i interne cu evaluarea extemA
11
74
3. Oi ntre unnatoarele sfmboluri se i nscrie ca
exponent Tn cazul noteicr naVonale:
4. Redactarea oorecta a unitatii de masura ce
are ca valoare cincisprezece milimetri esta:
5. oeca diviziunea articol este scrisa OJ caractare
da dimensiune 12 pt, atunei se recomancta ca para-
grafele !}i alineatele sa fie soise OJ dimensiunile:
a) 1)
b) .)
c) N1)
a) 15mm
b) 15 mm
c) 15milimetri
a) Paragraful OJ 14 pt. alineatul OJ 10 pt
b) Paragrafut OJ 11 pt, alineatut cu 10 pt
c) AJineatul OJ 11 pi, paragraful OJ 10 pi
.. Barem de avluar. ,I notare: Fiecare raspuns corect va fi notat cu 5p.
Total 25 puncta.
Item
Ri spuns corect
1
a
2
b
3
c
4
b
5
b
1.3. Evaluare predicliva la incepulul ciclului superior al liceului
Clasa a XI-a Sisteme de gestiune a bazelor de date
Competen1a generali : Oezvoltarea deprinderilor moderne de utilizator
Critariu calltatlv de acordare a punctaJulul : integral pentru rAspuns corect, nea-
cordat pentru raspuns gre!}it. Din oficiu se acorda 10 puncte.
Timp de lucru: 30 de minute
.. Iteml cu alegere duali :
Citili unnatoarele afirmatii. Pentru flecare dintre aeastea incereuiti litera A dadi
afinnatfa esl e adevarata !}i litera F dadi acaasta esle falsa.
1. Atributul care identifica unic 0 linie din tabela este cheia primara. A F
2. SGBO esl e acronim pentru Sistem de Gesliune a Bazelor de Date. A F
3. Aplica\ia Microsoft PowerPoint este un SGBO. A F
4. 0 baza de date contine una sau mai mutte tabele eu date. A F
5. Pentru a opera eu iruri de caractera tipul de date pe care iI vom alege va fi tJpul A F
Memo.
6. Prin sortare se obtin date aranjate crescator sau descresditor dupa valorile A F
unor chei.
7. Indexarea este 0 tehnica speciala ce permite filtrarea art icolelor. A F
.. Barem da avaluare ,I notare:
Se acorda cate 5 puncte pentru flecare dintre aflnnatiile al caror raspuns a fast
corect. Total 35 de puncte.
Item 1 2 3 4 5 6 7
Rispuns corect A A F A F A F
... Heml de ti p asoclere:
AJegeV pentru descrierile aflate Tn coloana A elementele corespunzAtoare din co-
k>ana B.
A
1. Operatia de ardonare rapldA a articolelor in funqie de valo-
ri le unui atribut.
2. Tipul de date recomandat pentru retinerea adreselor URL.
3. ~ a b l o n care controleaze'll modul de introducere a dalelor.
4. Tipul de date reoomandat pentru reprezentarea valorilor mo-
netare.
- B.rem de Bvaluare ,I notare:
a)
b)
c)
d)
0)
I)
Fiecare rAspuns corect va fi notal cu 5p. Total 20 puncte.
Item Riapuns cored Punctaj
1 c 5p
2 5p
3 f 5p
4 a 5p
... Iteml cu 81ege,.. muttlpli:
B
Currency
OLE Object
Indexere
Validation Rule
Hypertink
Input mask
StabiliV pentru fiecare dlntre itemii de mai jos varianta de rtspuns c:orectlII .
1. PentnJ !jiruri de caractere cu lungime mai mare de a) OatefTime
65536 de caractere S8 utillzeazc'!i tipul de date: b) Memo
c) Number
2. Selectarea articolelor care conli n 0 anumita valoa a) Filter By Selection
re se realizeaza utilizand filtrarea de tipul : b) Filter Excluding Selection
3. Elementul fundamental al modelului conceptual
este:
4. Una dintre funC\iile unui SGBO este de a asigura:
5. ~ n elev are un sl ngur nume, lar un nume este al
unui singur elev" este 0 relatle de tip:
.. Barem de evaluare , I notare:
c) Advanced Filter/Sort
a) atributul
b) cheia primar;}
c) entitalea
a) Securitatea dalelor
b) Interdependenta datelor' fatA
de alte programe care Ie
gestioneaza
c) Publicarea datelor' online
a) 1-1
b) 1-n
c) N-n
Fiecare rAspuns corect va fi notat cu Sp. Total 25 puncte.
Item 1 2 3 .. 5
Rispuns corect b a c a a
75
76
v
2. EVALUAREA CONTINUA
2.1. Proba de evaluare orala
Clasa a IX-a
Metoda de eyaluare: probe!! orala. Conversatia de verificare.
Con11nutul Byaluat: Protocolul de transmisie TCP/IP
.. FI,A de Bvaluare orali
intrebare Raspuns a,teptat
1. Care este utilitatea unei retele de
calculatoare?
2. Clasifica retelele de calculatoare
dupa i ntinderea ariei geografice.
3. Ce reprezinte!! protocolul de re
tea?
4. Cum se reprezinta 0 adresa de
protocol Internet?
5. Ce po\i spune despre unici tatea
unei adrese IP?
6. Care este utilitatea unui protocol
de transfer TCP?
7. EnumerA minimum douA familii
de protocoaie TCPII P.
Partajarea i n comun a resurselor. Asigura 0 cornu
nicare sigurn simpla i ntre mai multe calculatoa
re.
Locale, metropolitane, extinse, globale.
Protocolul de retea reprezintA ansamblul de stan
darcle care guvemeazA schimbul de informa\ii intre
sistemele de calcul interconectale.
Adresa IP este 0 slructurA formata din patru nume
re naturale mai mici decat 256 separate Tntre ele
pMn puncl.
Este uniclt
DeterminA calea catre destinatarul unui pachet de
date.
Adresa de IP are asociat un nume unic, pentru
utilitiirii.
Controleaze!! modul de transmitere a dateJor Tn Ie
ge!!turA directe!! cu IP.
Telnet ISMTP/FTPlhttp/ONS
8. PrecizeazA serviciile
aceste doue!! familii.
oferite de Telnet - permite conectarea Ie distanta
2.2. Proba de evaluare scrisa
EXEMPLU 1
SMTp destinat serviciului de electronica
FTp permite transferul de
http. permite transferul de tip hipertext
DNS - serviciul numelor de domenii
Clasa a XII-a Sisteme de gestiune a bazelor de date
TImp de lucru: 50 de minute
Competen1&- specifica: Identificarea operatiilor specifice datelor structurate
Crlteriu calitatiy de acordare a punctajului: integral pentru rAspuns cored, ne
acordat pentru raspuns Din oficiu se acorda 10 puncte.
.... Itemi cu alegere dual l :
Tn interogarea BILETE VANDUTEvom dupA caz, prin introducerea unui camp
calculat cu numele LlBERE, mesajul LlBER, respectiv OCUPAT, dadi mal existtl sau nu 10
curi disponibile pentru a fi vAndute. 8ifatl disutele corespunzAtoare expresiilor care rezolvA
corect cerinta. Explicati erorila detectate in expresiile ale diror numare nu leati bifat.
1 2 3 4
1. LlBERE: IIf([BILETE_ TREN]![NR_LOCURI_DISPONIBILE]-[BILETE_ TREN]![NR_
LOCURI_OCUPATE]>O;'LlBER';'OCUPAT')
2. LlBERE: Ilf([NR_LOCURI_DISPONIBILE]-[NR_LOCURL
OCUPATE]>O;[LlBER] ;[OCUPATJ)
3. LlBERE: II f([NR_LOCURI_DISPONIBILE]-[NR_LOCURL
OCUPATE]>O;'LlBER' ;' OCUPAT')
4. LlBERE:lf([BILETE_ TREN]I[NR_LOCURI_DISPONIBILE} [BILETE_ TREN]![NR_LO-
CURLOCUPATE]>O; LlBER;OCUPAT
. ... .
. .... - --_ .
.... Baram de evaluare ,I notare:
Rtlspuns: se bifeaza 1 3.
Criteri u calltatlv de acordare a punctajulul : Notarea se realizeazA pe principiul
testArii cu alegere dualA, fiecara alegera coreeta fiind punctatA cu 5p: dadi 1 bifat sa
acordA 5p; dadi 2 au asia bifst sa acordA 5p; dadi 3 bifat se acordA Sp; dadi 4 llJ.I.
bifa! se acordA Sp.
Se acordA cate 10 puncte pentru fiecare justificare
.... expresia 2 conduce la ereare, deoarece textul corespunzAtor valorii retumale
pentru TRUE, respectiv FALSE, este scris intre paranteze palrate ([UBER)I
[OCUPATJ)
.. expresia 4 - conduce la eroare, deoarece sintaxa functiei esle incorecta (If
incorect, Ilf corect)
Obs9IValie: Expresia 1 ca argumente campurite corespunzAtoare
tabelei BfLETE_ TREN, iar expresla 3 folosete ca argumentele cAmpurile corespunztltoa-
77
78
re interog<'lrii BfLETE VANDUTE. (40 puncte)
... Iteml cu alegere duaUIi:
Citlti unnc'itoarele afinnatli. Pentru fiecare dintre acestea, Tncercuiti litera A. dacA
afinnatia este adevc'irat<'l sau litera F, dac<'i afinnatia este falsA.
1. InfonnaVile de structurc'i din cadrul rapoartelor reprezinta acele informatii de ordin func-
tional stabilite la crearea raportuluL
2. Rapoartele permit accesul pentru modificarea !ii vizualizarea datelor din baza de date .

3. 0 tabela este construita pe baza unei multimi de atribute (campuri. coloane) i are
asociat<'l 0 multime de date (linii , randuri , inregistrari , articole).
4. Definirea proprietatilor structurale ale relatiilor se realizeaza prin tehnica normalizarii.
5. 0 regula de validare conti ne textul care apare intr-o caseta de dialog, dac<'i nu S8 res-
pecta conditia impusa.
F
6. Prin folosi rea comenzii DELETE se pot !iterge inregistrarile din tabel , dar!ii tabelul.
... Barem de evaluare , I notare:
Se acordfi cate 5 puncte pentru fiecare dintre itemi pentru care rfispunsul este
corect. (30 puncta)
1. 2. 3. 4. 5. 6.

F
... Iteml cu alagere multipli:
StabiliV pentru fiecare dintre itemii de mai jos, referitori la aplicatia Access (Micro-
soft Office 2003), varianta de rnspuns corectc\.
1. Componentele unei baze de a. MDX
date sunt stocate intr-un fi!}ier b. MDB
cu extensia: c. MDC
2. Aplicatia MicrosoftAccess a. un sistem de gestiune a bazelor de date rela-
este: tionale
3. Un formular contine informa-
tii de structuffi referitoare la:
b. un program pentru calcul tabalar
c. un editor de texte
a. instruC\iunile Visual Basic
b. rapoarte ca obiecte Access
c. alcAtuirea!}i vizualizarea formularului
4. Tntr-o interogare, criteriile
reprezintA:
a. restriqii privind adaugarea unei TnregistrAri
intr-un tabel
b. restrictii prtvind identificaraa unor anumite
tabele din baza de date
c. restriclli privind anumite ralatii dintre cAmpurile
din baza de date
.. Barem de evaluare " notare:
Se acorda cAte 5 puncte pentru fiecare dintre itemii pentru care rtispunsui este
corect.(20 puncte)
Item 1
b
2
a
3
c
4
c RAspuns coreet
EXEMPLU 2
Clasa a IX-a
Competenla spectflci: Utilizarea avansala a editorului de texte Word
Timp de lucru: 50 de minute
.. intrebiristructurate:
Alegeli/tormulatl rAspunsul corect pentru rezolvarea urmatoarelor cerin\e:
1. Marcajele de liste pot
fi :
2. Pentru a apela submeniul de
corectare ortograficA se apasa
tasta -77--:C
4. Filtrarea informatiilor nu
este 0 actiune specificA tabe-
lelor Word. [AdevliratiFal s] A. citra
B. litere 3. Combinatla de taste care
permite modificarea caractere-
lor din majuscule in minuscule
5. Un hyperlink se poate rea-
liza cAtre un marcaj din docu-
mentut respectiv dar catre
un alt
C. marcaje animate
O. caractere speciale
E. marcatori imagine
Alegeti varianta corectA:
invers este ___ _
[AdevliratIFals]
a.A, S, C, D, E
b. numai A, B, C
c. numai A, B, 0
d. numai A, B, E
.. Baram de evaluare ,I notare:
Se acordA cAte 5 puncte pentru fiecare definitie corect aleasa. (30puncte)
Item 1 2 3 4 5
RAspuns corect a F7 Shift+F3 Fals AdevArat
... Itemi cu rbpuns Icurt
Enumerali , in scris, 5 reguli privind tehnoredactarea corectA a unui document Word,
care sa precizeze:
modul de spatiere corectA la introducerea semnelor de punctualie;
modul de spatiere corectA la introducerea parantezelor/ghilimel or de inchl-
dere;
modul de spatiere corectA la introducerea parantezelor/ghilimelor de des-
chidere;
modul de creare corectA a paragrafelor;
modul de indentare corectA a paragrafelor .
.. Baram de evaluare ,I notare:
Se acordA cAte 2 puncte pentru fiecare rAspuns corect formul at:
79
Semnele de punctua\ie (punct, virgula, dout puncte i punct i vlrgula) pre-
cum i parantezele de inchidere fit ghilimelele de Tnchidere se lipese de
ultimul cuvAnt care Ie precede f sunt urmate de un spatiu.
Parantezele de deschidere i ghilimelele de deschidere sunt precedate de
un spatiu I se lipesc de cuvAntul urmAtor.
Trecerea la un nou paragraf sa face prin introducerea marcatorului de
sftlf"!iit de paragraf (de exemplu tasta ENTER).
Pentru indentarea unui paragraf nu sa folosete tasta spaVu, ci se folosesc
instrumentele de pe rigltl sau op\iunile din menful FormaVFormatare, Para-
graphlParagraf.
(10 punc1e)
.... Iteml de tip paracha:
AsocIaIi pentnJ flOCate OIl\iune saisa in coIoana stanga, reprezentama oorespunzlilDore
din coIoana dfl dreapta OJ privire Ia stilul de incadrare a imaginii fata de text Asoderea va fi fAcut.a
prin ooreIarea noIaIiiordin coIoana stanga (1 , 2, ... ), 00_ d" coIoana din dreapta (A. B .... ).
1
2
3
4
5
80
In line with texU
Tn linie cu textul
Square/palral
lighUSlrans
Behind texU
Tn spatele textului
In front of texU
Tn fata lexlului
A
B
C
o
E
Text.
Text. Text.
Text. Text.
Text. Text.
Text. Text.
Text. Text. Text.
Text. Text. Text . Text.
Text. Text.
Text.
Text.
Text. Text.
Text. Text. Text. Text.
Text. Text. Text . Text.
Text. Text.
Text. Text.
Text.
Text. Text.
~ : r e x t Text
Text.
Text. Text . Text. Text.

Text. Text.
Text.
Text. Text. Text. Text.
Text. Text. Text. Text.
Text.
Text.
Text.
... Barem de evaluare ,I notare: Se acorda clUe 5 puncte pentru asociere
corecta.
Item
Rispuns corect
1
E
Iteml de completare:
2
A
3
B
4
C
5
o
(25 punct.)
Completati rAspunsul corect care identitica oPliunile de formatare la ni vel de docu-
ment:
1. Inserarea unu! antet rntr-un document Word se poate realiza apeland men lui
_____ " op\iunea _ ____ ______ _
2. Inserarea unel intreruperi de paginA intr-un document Word sa poate realiza
apeland menlul , oPliunea _____ _
3. Setarea marginilor unui document Word se poate realiza apeland meniul
______ " tabul ___ _
4. Orientarea pagin!i unui document Word se poate realiza apeland meniul
_ _ ____ , tabul ___ _
5. Numerotarea paginilor Tntr-un document Word se poate realiza Bpetand meniul
Pliunaa c;::::::-:cc=::-;::c
... Barem de evaluara ,I notare:
Se acorda cate 5 puncta pentru tiecare detinilie corect (25puncte)
1 2 3 4 5
ViewNlZUBlizare
Header and Footerl
Antet subsol
EXEMPLU 3
Clasa a X-a
Insertllnserare Page Setupl
Ini\iaiizare paginli
Margins! Margini
Page Setup!
InitiaJizare paginA
Portrait/Portr'et
Insertllnserare
Page Numberl
Numerotare pagini
CompeteniB specificA: Opera rea cu baze de date
.. Enunl: Oefini\i conceptul de baza de date. Enumera\i minimum doua
functii ale unui SGBD. Enumerati tipurile de relatii ce se pot stabili intre doua enti-
tati dati un scurt exemplu pentru fiecare tip de relati e i n parte.
Timp de lucru: 20 minute
... Barem de evatuare ,I notare:
Crltenl " rezolvare
Definirea conceptului de bazA de date
Enumerarea corect4 a functiilor
Enumerarea corecta a tipurilor de rei al i!
Exemplificarea
Din oficiu
Punctaj Observalil
1 punct
2 puncte 1 punct fiecare
3 puncta 1 punct fiecare
3 puncta 1 punct fiecare
1 punct
81
82
EXEMPLU4
Tn cazur in care rezultatele obtinute de elevi in urma Bvaru:'rii pentru itemii prazen-
in exemplul 3 au fost de nivel mediu ljf sub-mediu, elevii var primi un chestionar care
cuprinde cateva lntrebari.
EXEMPLU DE CHESTIONAR:
Elevul tr.bule 51 aleagi unul dlntr. cele doui rispunsuri: DA sau NU.
Ai inteles notiunea de baza de dale? DA NU
Ai dificultati in stabilirea structurii unei tabele? OA NU
Ai dificulUiti tn construirea unor tabele care sa evite anomaliile de actua- OA NU
lizare lji dificultAtile de prelucrare?
Ai dificultati Tn proiectarea unei ralatii ? OA NU
In funqie de raspunsurile obtinute din partea elevilor profesorul va relua sau va
realiza noi activita,\i de tnvatare refenlaare la competentele pentru care procentul rlispun-
sunlar NU au fost peste 30%. Dupa aeeea va proceda la elaborarea unei alte probe de
evaluare. numita proM de ameliorare progreso
EXEMPLU 4
Clasa a XI.,. Sisteme de gestiune a bazelor de date
Competen,a specifict: Organizarea modulara a unei lucrart
.. Enun1: Enumera\i etapele de realizare a unui proiect modalita\ile de culegere
a datelor relevante in alclltuirea unui proiect. a scurta descriere (de cel mult dout
ItInduri) a fiecarei etape in parte minimum trei modalitA\i de culegere de date.
Ttmp de lucru: 20 minute
.. Barem de evaluare ,i notare:
Crttarii ,I rezolvara
Identlficarea etapelor: analiza proiectului (stabi lirea exac-
tt a intrarllor, prelucrtrilor neeesare rezolvarii
problemei), realizarea unei schi\e pe hartie a reprezen-
tarii zonelor de introducerel a datetor (design-ul
proiectului). analiza formularelor intocmite(lista activita-
tHor, lista documentelor, forma con\inutul documen-
telor), realizarea unui plan de aqiune care sa permitt
organizarea sarcinilor (task-uri-Ior), intocmirea diagra-
mel Gantt pentru obiectivele proiectului: planificarea pe
zi le echipa responsabiiA de realizarea fiecarui obiectiv
Descrierea etapelor
Enumerarea a minimum Irei modalitati de culegere de in-
forma\ii
Punctaj
5 puncta
2 puncta
3 puncta
Obsarva1i1
clite 1 punct
pentru fiecare
etapA enuntata
coree!
0.4 pentru fiecare
1 punct fiecare
EXEMPLU 5
Clasa a X ....
Competenla speclflci: Utilizarea formulalor functiilor Tntrun procesor de calcul
tabelar .
.. Enunl:
1. diferenta dintfa 0 referinta rerawa 0 referinta. absoluta. Dati exemple
de construife a unei refarin1e relative un exemplu de construife a unei referinte absolu-
te.
2. Dati exemplu de Irei functii statistice precizand pentru fiecare sintaxa efectur
aplidirii ai.
3. Dati exemple scurte de aplicare pe valori concrete a trei functii statistlce preci-
zand i razultatur pe care I-ati obtine prin aplicarea lor in mod practic.
Timp de lucru: 20 minute
.. 8arem de evaluare ,1 notare:
Criterli ,I rezalvare Punctaj Observa1ii
Explicarea diferentei dintre referinta absoluta i cea relativa
Exemple de construira a celor douA lipuri de referlnte
Exemple de func!ii statistice(farA sintaxA erect)
Precizarea sintaxei a efectului
1 punct
2 puncta
1,5 puncta
1,5 puncte
3 puncta
1 punct tiecare
0,5 puncte fleC8re
0,5 puncte fiecare
1 punct fiecare Exemplificare functii
2.3. Proba de evaluare practica
EXEMPLU 1
NR.
CRT.
1.
2.
3.
Clasa a XI ...
Competen1B spectfic.l: Utilizarea operaViior pentru listelbaze de date folosind Excel
Timp de lucru: 50 min
... Sarcina de lucru:
Deschideti registrul de calcul ELEVI.x/s realizati practic unnAtoarele cennte:
CERINTE
Tn foaia de calcul ELEVI IN5CRIS/: ca un elev este admis dacli: MA>=
8,68, completa\i coloana Rezultat final cu textul ADMIS/RE5PINS \inand cont de
criteriul detinit mai sus, folosind una din func\iile Excel.
Tn foaia de calcul ELEVI INSCRISI; in coroana Rezultat final fol osiV optiunea
Conditional Formatting/Formars evidentiali celulele care contin
textul RESPINS aplicand stil bold, culoare jar pentru celulel e care cantin
textul ADMIS, aplicand stil bolditalic, culoare albastrA.
Insera!i imediat dupA foaia de calcul ELEVIINSCRISI, 0 foaie de calcul noua pe
care 0 redenumi\i STATlSTICA in care:
83
12
Costurlle evaluirll
- costurile materiale
financlare - minimalizate
sau tratate adhoc
- resursa umana -
redusa la profesorul
clasei
Evaluarea in orlzontul de timp
- actuala plaseaza evaluarea inaintea, tn timpul
dupa invAtare - evaluare initiala, formativA sumativa. Fle-
care TnsA din eele 3 tipuri revendiell construirea i utilizarea
unor probe specifice: diagnostice, de progres lji sumative.
Costurlle evaluArii
- achizitionarea de teste educa\iOnale, proiectarea, vatidarea,
administrarea i utilizarea rezultatelor evaluArii antreneatii
costuri de resurse umane, materiale lji financiare
- problematica costurilor evaluArii nu poate tipsi din strategia
edificarii unui sistem eficace eficient de evaluare
Putem coneluziona ca, din perspectiva modema, evaluarea nu este sinonima niei
aprecierii dasice, niei acordarii notei , niei controlului continuu al tnvatarii niel
elasamentuluilclasifiellrii . Evaluarea se bazeaza pe judecata specializata a profesorulul , pe
competenta profeslonala a expertilor Tn evaluare.
Totodat!! , trebuie subliniat faptul ca polaritatile men\ionate (de ex. Cunotin\e ver-
sus capacita\i evaluarea de control versus evaluarea in servieiul invA\arii) nu se afla Tn
raporturi disjunctive, de excludere reciproell . Ele reprezinta mai mult capetele unui contI-
nuum pe traseul caruia pot funqiona diferite variante, seleqionate in raport cu obiectivele
situa\iile particulare de evaluare. Este eronatA ideea ell orientArile "elasice" ar trebul
excomunlcate total , iar orientArile .moderne" sunt universal valabile, in orice circumstantA.
Tranzi tiil e, micArile, deplasarile de accent de la 0 pozitie la alta, semnalate mal sus, ar
trebullnterpretate ea evolu\ii tenden\iale, schimburi de ponderi i nu ca abandon categoric
al .punctelor" de plecare.
3. COMPETENTELE DE EVALUARE ALE CADRELOR
DIDACTICE
EvoluVile dezvoltarile actuale din cercetare, teoria lji practicile bune ale evaluollirii
impun reexaminarea tipurilor i con\inuturilor intrinseci ale competentelor de evaluare ale
educatorilor. Criteriile de definire pot fi variate: strategiile sau tipurile de evaluare, metodele
sau Upurile de itemi, . fizionomia testelor educa\ionale.
In SUA, Comisia de Standarde pentru Competentele Evaluative ale Cadrelor Oldac-
tice a identificat un numar de competente/standarde Apud Hanna Dettner - 2004):
.. Cadrul didactic trebuie sa fie abilitat i n alegerea adecvata a metodelor de eva-
luare.
.. Cadrul didactic trebuie sa fi e abilitat in elaborarea metodelor, probe lor de eva-
luare .
.. Cadrul didactic trebuie sa fie abilitat Tn administrarea interpretarea rezuttate-
lor evaluarii obtinute prin instrumentele dezvoltarii de profil sau utilizand teste
elaborate extern .
.. Cadrul didactic trebuie sa fie abilitat i n utilizarea rezultatelor evaluarii valorifi-
candu-Ie in adaptarea de decizii privind elevii, dezvoltarea curriculumului, pla-
nificarea instruirii dezvoltarea institutionalolll a
l
a. creati un tabel centralizator care va contine nUlmrul de elevi pe de
medii astfel: numarul de elevi va fi introdus pe baza datelor existente Tn foaia de
calcul ELEVI INSCRIS! prin aplicarea criteriilor de fillrare particularizate care sa
respecte condiVile conditiile de Tneadrare in de medii corespuntiitoare.
b. creati , pe baza dalelor din labelul centralizator, a diagrama de lip Co-
lumniColoaniJ, pe a carei suprafata veti apliea 0 textura de tip papyrus, iar ea titlu
pentru diagrama veti introduce textul REPARTfZARE PE TRANSE DE NOTE
c. creati un tabel Tn care veti calcula, prin intermediul unei fonnule, pro-
centul repartizarii notelor pe intervale de notare. Valorile obVnute vor fi
procentual cu doua zecimale.
4. Copiati intr-o foaie de ealcul noua cu numele ELEVI ADM/SI, doar datele elevilor
din foaia de ealcul ELEVI TNSCRI$I. Dupa copiere ordonati aceste date
alfabetic, dupa coloana NUME.
5. Inserati 0 foaie de calcul noua pe care a denumiti ELEVI CAMINIST!, imedlat
dupa foaia de calcul ELEVI ADMISI, creati un tabel care va respecta unnatoa-
rele cennte:
coloana NUME I. PRENUME se va ob\ine pnn concalenarea co1oanelor
NUME, JNITIALA, PRENUME din foaia de ealcul ELEVI ADMISI utilizAnd
una dintre functiile ajutatoare din Excel .
coloana CAMINIST DA/NU se va obtine din coloana MA exlstenta in foaia de
calcul ELEV/ ADMISI utilizAnd una dintre functiile ajutatoare din Excel tinAnd
cont de faptul ca un elev va beneficia de a camera la camin numa; daca are
MA>=9,S .
... Barem de evaluare ,I notare pentru apllcatla practlci realizati:
Carinta Descriare, so/utia 8teptatiJ
de calcul ELEVI.xls
Introducere funelie If:
F
I .... ..
, .....
MMS
O
1USia
o
(90 puncto)
Punctaj
Sp
10 P
Copiers formula din G2 in domeniul (G3:G21 )
2.
V8lidare formatare conditional;}, conform cerintelor:
Ao8bCcY}lb
Aa8bCcYyb
Sp
10 P
3.a. Inserare foaie de calcul STATIST/CA. 5 P
Creere taber centralizator cu numArul de elevi pe tran!i8 de medii.
Introducere date pon aplicarea criteriilor de filtrare corespunzAtoare
de medii.
3.b. Creare diagranK\ de tip CoIoanalCoIumn REPARTIZAR PE TRANSE 10 P
DE NOTE, conform cerintelor.
REPARTIZARE PE TRAMIE DE NOTE
10
,
o
MEDII
sue,
MEDII MEDII MEDI I
INTRE INTRE !HTRE
s-e.1X1 1..e.GG
.....
3.c. Creare label. Introducere formulA de calcul pentru procentelor 10 p
repartJzArii notelor pe Intervale de notare.
4. Creere foaie de calcul ELEVI ADM/SI. 15 P
Fittrare date Tn foaia de calcul ELEVI TNSCRI$/.
Coplere date filtrate in foaia de calcut ELEVI ADM/SI.
Ordonsre alfabetica dupA cAmpul NUM.
85
86
5. Creare foaie de calcul ELEVI CAMIN/STI. 10 P
Concatenare coloane NUME, INITIALA, PRENUME din foaia de cal-
cui ELEVI ADM/S/, Tn coloana NUME I. PRENUME din foaia de calcul
ELEVI CAMINISTI
""""'-'"
IG4!iiIJU"
....
.ext
IGSQJl.D..lJN('
Introducere formula in ccoana CAMIN/ST DAiNU pentru conditia
MA>=9,5:
F
EXEMPLU2
Cia .. a IX-a
'M.SE
"..
...,.
10 P
Competenp speclfld: Folosirea elementelor de balli pentru inserarea in pagina
a elementelor: text, imagine
Tlmp de lucru: 50 min
... SarcinA de lucru:
Raalizati 1n limbaj HTML 0 pagina Web conform urmatoarelor urmatoarele cerinte:
NR. CRT. CERINTE
1. Lansati in executie editorul de texte Notepad !}i definiti structura unui docu-
ment HTML clIruia 1i veti da titlul Obiceiuri de CrAciun.
2. Aplicati ca background Imaginea fulgi.jpg existenta in folderul de lucru de pe
Desktop cu numele HTML_CLS_'X.
3. Salvati fi!}ierul in folderul de lucru cu numele Nume_Prenume_C/asa.html.
4. Introduceti textul Obiceiuri de Crliciun la romfmiformatat astfal : nivel de titlu 1,
culoare ro!}ie, aliniat centrat .
5. DeschideV fi!}ierul in browser-ul/nlemet Explorer!}i realizali captura ecranului
pe care a veV salva in folderul de lucru intr-un fi!}ier cu numele prine 1.doc.
6. IntroduceV in corpul paginii un text adecvat temei pe care tI veti descllrca ac-
cesand link-ul: http://www.cjrnec.ro/EtoOQrafie/craciun/cracjun.htm .
7. Formatati textul !}i . Co/induf folosind marcejuf de titlu nivef 2,
culoare albastn.
8. Aplica\i stiluri!}i realizati intreropen' de linie acolo unde este cazul .
9. Inserati imaginea obiceiuri_de_craciun.jpg existenta in folderul de lucru, astfal :
I;)time 300 pixeli, inaltime 200 pixefi, aliniata la dreapta, bordura 2 pixeli, text
alternativ Obiceiuri de Cnciun fa
10. Inseratl Imaglnea co/indat.jpg existenUi in folderul de lucru astfel: 1;1time 350
pixeli, inaltime 250 pixeli, aliniata la sttmga. bordura 2 pixeli, text altemativ
Colinduf fa
11. Aplicati blocurilor de text .Unul dintre obieel urile ......... respectiv .Colinda
pa.stonlor/lo am douAzeci de 01 ....... fontul Counar.
12. Vizualizati Tn browserul Internet NUmB_Prenume_C/asa.html.
Realizati captura ecranului salvati-o Tn folderul de lucru intr-un cu nu-
mele prinL2.doc .
.. Barem de e"8luare ,I notare pentru apliealla practld reallzatl :
(90 puncta)
Carinta Deseriare, sofutie ateptata
Editare structurn document HTML in Notepad aplicare titlu paglni1:
Inserare imagine de background fufgi.jpg:
Salvare cu numele precizate in cannte
Aplicare marcaj de nivel 1, centrat:
Salvare captura imagine in prinL 1.doc:
Accesare link. copiere text
Aplicare marcaj de nivel 2. albastru:
Aplicare stiluM Iii intreruperi de finie
Inserare Iii formatare imagine obiceiurtde_craeiun.jpg:
Inserare Iii formatare imagine colindatjpg:
Formatare text:
Salvare capturn imagine in prinC2.doe:
EXEMPLU 3
Clasa a X-a
Punctaj
Sp
Sp
Sp
Sp
Sp
Sp
10 P
10 P
10 P
10 P
10 P
10 P
Competenla speclfld: Apficarea modalitatHor de formatare a unei prezentan
Timp de lucru: 50 min
.. SarcinA de lucru:
Reatizati a prezentare Power Point corespunzator urrnatoarelor urm<lltoarele cannta:
NR. CRT. CERINTE
1. Oeschideti filiierul/ntemat.pps.
2. Modificati aspectul diapozitivelor astfel: dlapozitivul 1 de tip TitfulTitle, diapo-
zitlvele 2 3 de tip Titlu i texVTitla and Text
3. Salvati prezentarea cu numele Nume_Prenume_Cfasa.pps.
4. Tn diapozitivul1 introducet! in caseta de titlu numele, prenumele clasa
5. In diapozitivul 2 modificati marcatorul Tn tip imagine . Iii aplicati-I paragrafului
existent.
6. Tn diapozitivul 3 creati 0 animatie particularizat<ll de tip intrare la nivel de ca-
racter, pentru textul existent 1n caseta de titlu.
7. Inserati imaginea gfob.jpg pe fiecare diapozitiv/sfide at prezentArii, in col\ul
din dreapta sus, cu excep\ia diapozitivului de titlu, folosind 0 funqie automa-
ta.
87
88
8. Inserap un dlapozitiv nou, cu litiul tipuri de retele, creati a legatura intemA
catre diapozitivui 1.
9. AdAugali cAte un efect de tranzitie la alegere, diferit pentru eele 4 diapozitive,
nJiali prezentarea salvati.
_ Barem de evaluar. ,I notar. pentru apli ca, 'a practici realizati:
(90 puncta)
CerintS
Descriere, so/urie 8teptatS
Oeschiderea prezentarii
Modificare aspect diapozitlve conform eerin\elor
Salvare sub un alt nume conform eerintei
Personalizare diapozitiv 1 conform carintei
Modificare marcator paragraf conform cerintei
Creare animatie particularizata la nivel de text conform carintei
Inserare imagine ajutonJl Coordonator diapozitiv/Master Slide
Creare diapozltiv nou, cu legatura intema la dlapozitivul 1.
Aplicare tranzi\ie particularizatA la nivel de diapozitiv.
EXEMPLU 4
Clasa a IX-a
Compete nta speclflci : Utilizarea avansatA a editonJlui de texte Word
T1mp de lucru: 50 min
.. Sarcina de lucru:
Realizati un document Word care sa respecte urmc'Uoarele carinte:
NR. CERINTE
CRT.
Punctaj
5p
10 P
10 P
10 P
10 P
10 P
15 P
10 P
10 P
1. Oeschideti aplicatia Word creati un document nou, pe care iI salvati cu nume-
Ie formatare_Word.doc
2. Creatl a sigla cu aspectul con\inutul urmator.
caI_ .1"--
3. Creatl un stil numit TitJu_As, astfel: font Arial , dimenslune 16, stil bold lji italic.
4. urmAtorul cuprins:
CapitoJu//.
Formatarea textului ...................... 1
Capitoluf fl.
Formatarea paragrafe/or ........ ..... 2
Capitofuf III.
Inserarea imaginifor ...... ....... ... ..... 3
5. Realizati a caplura a ecranului pe care a inserati in document. Stabiliti setirlle
imaginii ob\inute astfel: Tnaltime 4 em, IAlime 4 cm.
6. Inserati douA imagini (nu neapArat eele care apar mai jos) pe care sa Ie forma-
astfel: prima imagine lnAltime 5 em, IAtime 6 em, aspect Tn spate, lar a deua
I I I 5,5 cm, aspect Tn fatA.
7. Grupati imaginile, rotiti-Ie la goo Iji 0 bordurA albastra avAnd linie continua
dubh1 de grosime 3 pt .
... Barem de eyaluare ,I notare pentru apllcalla practld reallzati:
Cerint4
Descriere, solUfje
... salvare document conform cerintei
... editare imagine cu WordArt
... modificare fOfTTl.A WordArt
... adAugare efect de umbra
... stabilire titlu stU
... alegere Up font (Arial), dimensiune (14), atribule (bold, italic)
... apliears stH Heading1
... inserare cuprins
... captare imagine ecran (Print Screen)
... editare imagine (redimensionare TnAIVme, IAlime)
... lipire captura in document
... inserare imaginl
... editare Imagine (redimensionare TnAIVme,
... formatare imaginl (suprapunere imagin!)
... ardonare imagini
... grupare imaglnl
... rotire Imaglni
... alegere elemente de aspect bordurA
... adAugare bordurA
EXEMPlU 5
Clasa a XI-a
(90 puncta)
Puncta}
5p
15 P
10 P
10 p
15 P
20 p
15 P
Competen,e de eyaluat: Identificarea operatiilor efectuate asupra rnreglstrArik>r
din tabelele unei baze de date in scopul realizArii unei prelucrarl specificate .
... Enunl: Baza de date evaluare.mdb contine lrei tabele: ACHIZITII , DESCRIERE
PRODUSE.
8.
90
1. Sa. sa creeze 0 de tip unu-Ia-mai-multi intre tabelele PRODUSE ACHIZI-
Til. stabilind ca tip de asociere uniunea extema./outer join de tip unlune la stanga!
left join. ca in exemplul de mal jos, activand integritatea referentiala.
A( ill/lilt
I . , _


COOjlROOUS
-

lh.)IJII,,1
- --
m...PAODl15
M.M'J'ROOOS
COO_PROOUS
PRETjlROOUS
2. Sa. se creeze 0 rela11e de tip unu-Ia-mai multi intre tabelele DESCRIERE PRO-
DUSE. stabilind ca tip de asoclere uniunea IntemMnner join. ca in exemplul de
mal jos, aclivand integritatea referentlala. .
PIWIlI )')'
UI<.,( IHlIIi
3. SA se creeze 0 interogare cu numele VANZARI, utillzand tabelele ACHIZITII
PRODUSE, care sA extragA din eele doua tabele informatiile prlvind numele pro-
duselor data vanzArii , numai penlru acele produse care respecta ca
data vanzArii sa fie anterioara. datel curente.
4. Sa. sa creeze 0 interogare cu numele STOC PERIOADA. utilizand tabelele ACHI -
ZITIl PRODUSE, care sa extraga din eele doua tabele informatiile prlvind titlul ,
numele produselor data numai pentru aeele produse care au fost
achizitionate Tn perioada 10.07.2009-12. 12.2009.
5. sa se creeze 0 Interogare cu parametri . cu numele CODURI , utitizand tabelul
PRODUSE. care sa extraga din tabel informatiite privind codul produsulul, pretul
produsulul numele produsulul. Interogarea va contine un parametru care va
avea valoarea ori PNF ori LPT. La deschiderea interogarii fereastra de introduce-
re a parametrului va avea unul dintre aspectele:
1(111"'['""" " 1,,.,,1' [>.I1",,]("lr\l ?! X
v" lu"rf' l ", r ,,,,,d'lI ,? I X
IPM'!
I
I
J t Revocilfe I I OK I I Revocilfe I
6. sa se creeze un formular cu numele VANZARI PRODUSE, cu ajulorul expertului ,
utitizand ca sursA de date interogarea VANZARI. Aspectul va fi de tip Coloanel
Columnar iar etichetele de tip Industrial.
7. Pe suprafata formularului VANZARI f,>RODUSE, deschis in mod proiectare/Oe-
sign View, sa se insereze 0 imagine (Ia alegere) ale cArel proprietati vor fi modlfi-
cate astfel: Mod Mod de tip Zoom, latimea/width I Tm"111lmealHelght
1 ,5.
8. Pe suprafata formularuluf VANZARI PROOUSE deschis In mod proiectarelOesign
View, sa sa insereze un buton de comandalcommand buton a carui agionare sa
conduca la executarea interogani cu numele STOC PERIOAOA.
9. sa sa creeze utilizand axpertul un raport cu numele PRODUSE. folosind toale
cAmpunle tabelei PRODUSE. Gruparea dale!or se va face dupa cAmpu! NUME_
PROOUS, sortarea descendenta dupa PRET _PROOUS, i sa va determina va-
!oarea maximA pentru cAmpul PRET _PRODUS. Aspectu! raportului va fj de tip
bloc/block. SUlul ales va fl gn deschislsoft gray.
10. Sa va deschide raportu! in mod proiectarel design I se vor face urmitoarele
modificari :

Tn anleVheader se va modifica titlul i n PRODUSE ACHIZITIONATE
tn zona detaliereJdetai! va fj a!easA culoare roz pentru umplere
.... Barem de evaluare ,I notare:
crearea in modu! specificat tn cerin1. re/atia dintre ce/e douA tabele
selarea optiun,i de integritale referentiall!l
setarea optiunii de actualizare/tergere cAmpuri corelate
crearea relatiei dintre ce!e doua tabate
seta rea optiunii de integri tate referentia!A
crearea
enterlul de seleqie
Rezultatul ateptat in urma executarli integrarii:
(10 puncte)
O.5p
O.5p
O.5p
O.5p
91
92
Tn urma executAri i integrarii:
Pentru LPT se Tn urma executaril interogArii
crearea formularului
stabllirea sursal de date
stabilirea aspectului
stabilirea etichetelor
Un rezultalul po" ib
Un rezultatul posibil :


11M A VANIA
2p
1p
1p
1p
Un rezultat p<lsiil>il:'
3. EVALUAREA SUMATIVA
EXEMPLU 1
Clasa a XI-a filiera teoretica, profll real , specializarea tiin\e ale naturii
Enunt: sa se realizeze un proiect cu tema: Mediul inconjurator
Competent_ de evaluat:
1p
1p
... Colectarea de informatii despre schimbarile climatice in ultimii 10 ani pentru
ozona aleasa de fiecare grupa de elevi in parte. Surse de informarelntemet,
car\i, intervi uri, chestionare;
... Interpretarea informatiilor utilizand formulare ~ rapoarte;
... Prezentarea informatiilor(ppt, html).
Valon ,I atltudlnl vlzate:
... Dezvoltarea gandiri i deschise, creative. a independentei in gandire ~ aetiune;
... Manifestarea initiativei, a disponibiliHltii de a aborda sarcini variate, a tenaeitatii ,
a perseverenlei i a capacitatii de concentrare;
... Formarea obinuintei de a recurge la concepte ~ metode informatica in aOOr
darea unor situalii cotidiene sau pentru rezolvarea unor probleme practice;
'"
93
... Cadrul didactic trebuie sa fie abilitat in dezvoltarea aplicarea procedeelor de
notare a elevilor.
... Cadrul didactic trebuie sa fie abilitat in comunicarea rezultatelor evaluArii avAnd
in vedere diferite categorii de elevi. parinti . administratie. comunita-
te .
... Cadrul didactic trebuie sa recunoascA sa evite implicatii1e non etlce, lIegale,
efectele distorsionate ale unor proceduri de evaluare
Observam cA in afara ultimei competente. care indica mai mult obligativitatea
respectarii unui cod deontologic, etic in evaluare, toate celelalte graviteaza Tn jurul con-
structiei. selectiei , utilizArii evaluarii rezultatelor instrumentelor de evaluare - obiectul de
interes major al acestui ghid. Tn consecinta. ghidul ar putea avea 0 contributie specificA la
dezvoltarea competentelor cheie ale corpului didactic in aria evaluarii educationale.
4. CALITATEA EVALUARII
Evaluarea educa\ionala, ca alte activMti subsumate educa\iei institulionalizate
nu poate evita ralierea la standardele calitatii. Mai mult, se justifica dezvoltarea unul me-
canism propriu de asigurare a calita\ii care sa jaloneze poUticile i managementul evaluarii
,wlare. Acesta propune:
... Definirea standardelor caUtative ale evaluarii;
... Evaluarea calitatii procedurilor de evaluare;
... Abilitarea cadrelor didactice cu sistemele conceptuale i metodologice specifi-
ce evaluarii academice;
... Asumarea responsabilita\ii pentru calitatea evaluArii ;
... Modemizarea sistemului de inregistrare comunicare a rezultatelor ob\inute
de elevi.
Tn mod cert, este nevoie de protejarea, mentinerea calitatii evaluarii.
Un numAr de indicatori calitativi pot aduce servicii in aceasta directie pot inspira cu suc-
ces conceptia i practicile evaluative ale cadrelor didactice:
... Evaluarea este conceputa i se apUcA diferentiat potrivit functiilor pe care i Ie
asuma: diagnosticA. prognosticA. de informare. de selectie. de certificare. de
orientare-consiliere etc .
... Evaluarea este utilizata ca factor reglator al interactiunii predare-l nva\8re i nu
doar ca 0 componenta finala a procesului de formare .
... TIpurile fundamentale de evaluare sunt corelate funcVonal valorificate echi-
librat.
... Exista 0 clara lntre obiectivele inva\Arii , ceea ce se precHt
se invata. i competentele, valorile i atitudinile evaluate (coerenta curriculum-
evaluare) .
.. Sarcinile de evaluare vizeaza competente profesionale specifice, dar compa-
tente generice transversale .
.. Focalizarea probelor pe sarcini - situatii-problema. reale, cu impact
semnificativ .
.. Proiectarea probelor de evaluare se realizeaza profesional , asigurAndu-se con-
ditiile necesare de validare fidelitate. '
.. 0 varietate de metode este folosita. astfel incat limitele metodelor parti cul are sa.
13
..
Etapele realldrii
prolectulul



Organizarea
echipei. Roluri .

Sarcini de lucru.






Organizarea

modularA a lucrarii




Finali zarea
proiectelor

prezentarea lor


... Matricea de
Modalitatea de reallzare
identificarea caracteristicilor .produsului
M
ce urmeaza a fi
zat fundamentarea ideii/temei proiectului
definirea scopului (max.200 caractere) formularea obiectiv8-
lor specifice derivate
enumerarea criteriilor pe care trebuie sa Ie respecte sarcinile
de lucru identificate
stabilirea structurii grupului de lucru
adecvarea sareinilor distribulte la abilitali1e fiecarul membru al
echipei
traducerea obiectivelor Tn sareinl specifice, realiste, concise
clare
realizarea unel organigrame care sa prezinte structura ierarhi-
ca,lnivelut ocupat de fiecare persoanA in echipa de proiect
identificarea fazelor de realizare a proiec1ulul
culegerea informalii1or relevante prin aplicarea de chestionare,
interviuri , observari directe
sistematizarea datelor pe baza unor formulare de analiza
corelarea resurselor software funelle de activitati abllitalile
specifice de lueru
stabili rea regulilor generale de tucru pentru realizarea fazelor
proiectulul
stabilirea succesiunil in timp, rezerva de timp, aeti-
vihWle ce se suprapun identificarea activitalilor critice
machetarea tuturor care alcatuiesc structura proiec-
tului
verificarea tuturor conexiunilor catre baza de date sau Tntre pa-
ginil e web
accesibilitatea, claritatea relevanta materialelor de prezen-
tare
TmpArtirea roluri lor de prezentatori intre membrii echlpei de
proiect
alegerea materialelor reprezentative Tn vederea publiciirii pen-
lru asigurarea motivarii grupurilor de lucru
Competente de evaluat Aplicare AnalizA Total(%)
- --+
6 6 12 6 30
-
Exemplul 2
Clasa a XI-a
Metoda de .valuare: proM scrisA
Competen\8 generall: Dezvoltarea deprinderil or moderne de utilizator
1. Pentru a ob\ine data ora ceasului
intem al calculatorului vom apela funC\ia:
a) DATE
b) DVAR
c) NOW
d) TRIM
2. Care dlntre unnAtoarele func\ii
zA numArul de zile scurs Tntre Start-date
End-date(datA-inceput
date stabilite de utilizator?
a)DATEVALUE
b) DAYS360
c) DAYSNO
d) TIME VALUE
3. Cu ajutorul carel functii avem poslbi-
litatea de a rotunji prin adaos un numAr
pozitiv, prin lipsa un numAr nagativ, ra-
tunjirea avand loe panA la eel mai apropi-
at numar par fata de valoarea introdusa?
a) CELL
b) EVEN
c) FLOOR
d) ROUND
4. Care dintre unnAtoarele funC\ii calcu-
leazi!!i media valorilor dlntr" coIoanMistai
baza de date, valoM ce corespund unul
anumit criteriu?
a) AVERAGE
b) MEAN
c) DAVERAGE
d) MIDETERM
8. Daca dorim sa aflam a zi din sap-
tama.na. este ziua de 23/3/2009 vom apela
functia:
a) MONTH
b) WEEKDAY
c) DAY
d) TODAY
9. Tn madiul MS-Exce/, care dintre unnAtoare-
Ie afirma\li este falso1?
a) Actualizarea datelor dintr-un tabel pivot se
realizeaza dinamic;
b) Se poate modifica funC\ia utilizata pentru
sintetizarea datelor cuprinse Tntr-un tabel
pivot;
c) Modificarea structuril tabelului pivot sa
poate realiza prin tragerea cu mouse-ul a
etichetelor tabelulul pivot;
d) Datele sintetizate in tabelele pivot pot servi
ca sursA pentru diagrame.
10. Formatarea condiVonalA se refera. la:
a) aplicarea anumitor formate textului
sau formulelor, Tn func\ie de valorile datelor
b) validarea datelor
c) tiparirea foil de calcul
d) totalizarea datelor
11 . Care sunt beneficiile folosirii unei forma-
tan de tip Currency (Simbol monetar)?
a) AJaturi de numere vor aparea samnele
monetare sau prescurtarea valutel Tn care
sunt exprimate numerale ;
b) EXCEL va permite datei curente;
c) Con\inutul oolulelor va fi automat aliniat la
stanga ( fata. de alinierea la dreapta care este
standard) ;
d) Se pot afia numai valori exprimate Tn
monada locala.
.5
96
5. Dadi intr-o celulA a une! fol de calcul
se sene fonnula de mal jos
=NOT(AND(EXACT(TODAYO;TODAYO);
(EXACT(NOWO;NOW())))). atune; aceas-
ta celulA se completeazA cu:
a) FALSE
b) TRUE
c) EROARE
d) DATA SISTEMULUt
6. Care este efedul produs de scrierea
i ntr-o celulA a unei foi de lucru a urmA-
toarei formule de calcul , Jitiind ca data
sistemului indica 12.12.2008?
=CONCATENATE(EVEN(MONTH(TODA
YO));YEAR(TODAYO);DAY(TODAYO))
a) eroare
b) 132008.2
c) 12122008
d) 12200812
7. Dadi Tntr-o celulA a unei foi de calcul
se scrie formula de mai Jos
=ROUND(123.3555;3 )+
CEILtNG(123.3555;3)+
FLOOR(123.3555;3) . atunel aceasla
celulA se completeazA cu:
a)372.356
b) 370.356
c) 370.36
d) 369.356
No18: fiecare item are 0 singurA variantcJ
de ffispuns corectA
Barem de evaluaf9 i de notare: fiecare
ffispuns corect va fi notat cu 6 de puncte.
Din oficiu se vor acorda 10 puncte. Total
12. Care este efectul aplicarii optiunii Merge
Cells (lMBINARE CELULE) asupra a Irei ce-
lule selectate?
a) Cele Irei celule devin 0 singum celulA,
goalA
b) Cele trei celule sunt unite rntr-una singurii ,
pAstrAndu-se continutul tuturor celuleior, se-
parate prin virgulA
c) Cele trei celule sunt unite Tntr-una singura,
piistrAndu-se con1inutul tuturor celulelor, se-
parate prin spatiu
d) Cele trei celule sunt unite Tntr-una singurA,
pastrAndu-se continutut primei celule
13. Tn celula C3 este inseratA formula
=A 1 +A2. Dadi vom copla cu referin,e relative
formula din celula C3 Tn celula 04 , cum 58
va modifica aceasta ?
a)=B2+B3
b) =A2+A3
c) =A2+B2
d) Nu se modifidi .
14. In celula H7 este inserata 0 formula ce
ca\culeazA produsul celulelor G5:G25. Doriti
sa copiat! doar rezultatul ce calculeaza for-
mula in celula G4, concomitent sa aduna\i
acest rezultat cu citra existenta deja Tn celula
G4. Ce optiune permite sa realizati aceasta
operatie?
a) OPVunea Copy Special (Copiere speciala)
din meniul Edit (Editare);
b) Op\iunea Paste Special (Lipire Speciala)
din meniul Edit (Editare);
c) OPtiunea Add Values (AdAugare Valori) din
meniul Paste(Lipire);
,d) Nu se pot realiza aeeste operaVi simultan.
15, Data 0 formulA contine 0 refenre la 0
celulA care a fost eeluia care contine
formula va avea valoarea specificii unei erori
a) #NAME? (NUME)
100 de puncte. Timp de lucru 30 de rril- b) #NULL!
ut
r
n e.
'0) #REF!
d) #VALUE!
.. Barem de evaluare ,I notare:
Item
Rispuns corect
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
cbbdacabaaadab c
.. Matrlcea de
1ntelegere Aplieare Analiza Total(%)
9 9 6 6 30
9 9 6 6 30
9 9 6 6 30
Exemplu 3
Clasa a XII-a Tehnoredactare asistata de ealculator
Competent. de evaluat : Utilizarea aplicatiei Macromedia Dreamweaver in praiee--
tarea realizarea proieetelor web.
Timp de lucru: proieetul se va realiza in laboratorul de informaticli , pe parcursul
a 6 ore
A. Qroanizarea actMMW
.. elevii vor fi imparti!i in grupe de cate 4-5 elevi , de clHre cadrul didactic coor-
donator, ea membri in eehipa de proiect. Sareinile vor fi individual izate, dar
comune, scopul fUnd realizarea unei pagini web cu 0 tema data.
S, SsrcWi SQecifice:
.. echipa de proiect va identifica tema ce urmeaza a fi proiectata
.. se vor stabili regulile de lucru in echipa
.. se va elabora planul de lucru se vor (dlagrama Gantt)
.. se va realiza documentarea: culegerea datelor neeesare, ierarhizarea informa-

.. se vor preluera elementele gratice
C. Realizare sareio; sDecifioo.
Pentru exemplificarB vem prezenta etapele care au fast parcurse pentru a proiecta un
site:
1. Etapa de identifieare cu exactitate a obiectivului:
.. Identificarea eu exactitate a obiecti vului care trebuie atins prin publicarea
acestui site
.. Identificarea partieularita\ilor publicului cliruia i se adreseaza. site-ul(educaVe,
aspecte psihoiogice, aspecte spirituale)
2. Etapa de culegere a informa\iilor:
.. Tn aceasta. etapa sa adunA loate informa\iile(documente, imagini) eu privire la
subiectul site-ului care sa considera cli ar fi necesare
.. Se consuM documentalia !}i se stabilesc prioritoltile
.. Se consulta !}i alte site-uri care sunt de aceea!}i factura
9
98
3. Etapa de selectare a informatiilor relevanta:
... Sa face 0 selectie a informa\iilor eulese 1n etapa anterloarA
... In privinta relevantei ar Ii util de a purta discu!ii cu persoane efirora Ii sa adre-
seaza site-ul
... Adaptarea volumului de informatii la oblectivul urmArit
4. Etapa de proiectare a structurii sits-ului
.. Organizarea informa\iilor pe categorii
.. Stabilirea numArului de pagini
.. Stabllirea con\inutului paginilor
... Stabilirea rela\iilor dintra pagini
... Stabilirea adancimij optima
... Alegerea modaliUi\ii de interactiuns cu utitizatorul: forma de prezentare a in-
formatiilor, modalita\ile de navigare pe site
5. Alegerea modalltatii de interactiune cu utitizatorul :
Site-ul 8ste impArtit in trei frame-uri:
... Frame-ul de sus contine bannerul $i sigla firmai
.. Frame-ul din stanga contine legAturi cAtre paginile prezentate mal sus prin
intermediul butoanelor de tip flash
.. central incarcA informatiile prin legAturile create cu paginlle cores
punzAtoare meniurilor
6. Etapa de proiectare a aspectului grafic al siteului:
.. Toate paginile siteului trebuie sA aiM un aspect comun, unitar
.. Evitarea fncarcarii excesive pe paginA cu elemente grafice cu aspect pur
corativ
.. InformaVile prezentate trebuie sA fie lizibile
.. Se va evita abundenta de culori (poate chlar discordante) care conferA paginii
un aspect pestrit ' poate disipa atentia i obosete
.. 0 pozitionare i 0 adecvatA a elementelor din paglnA au a influen\A
puternicA
.. Elementele grafice trebuie sA fie in concordantA cu continutul paginii, sA foea
lizeze atentia vizitatorul ui asupra pri ncipalelor elemente de conti nut
.. 0 paglnA construita. doar din text este greu de urmMt, aa ca se urma.rete
paginii cu imagini ilustrative
.. Imaginea utilizatA drept fundal trebuie sa fie semnificativa, in concordanta cu
sublectul
.. Se vor avea in vedere elemente de originalitate
.. Este de preferat ca elementele grafice sa fie originale.
7. Etapa de implementare
.. Descrierea codului pentru realizarea paginilor in modul tn care au fost proiec
tate
Verificarea cu atentie a coreclitudi nii lexicale i gramaticale a texteior .
.. Asocierea unui tiUu semnificativ fiedirei pagini
.. Datarea actualizlirii site.ul ui
I
8. Etapa de testare
... Verificarea funqionalita\ii paginilor
... Verificarea fiecarui link
... Verificarea fiedlrei imagini
.. Verificarea fiecArui element multimedia
... Vizualizarea paginii pe difente sisteme de calcul
.. Vizualizarea paginii pe difente browsere
... Folosirea de monilaare cu difente rezolu\ii pentru vizualizarea paginii
9. Etapa de publicare
... AJegerea unui server pentru a publica pagina, contaeland administratorul de
retea (WebAdmin)
.... Plasarea site-ului pe serverul ales
10. Etapa de promovare
... Promovarea site-ului prin inscrierea acestuia la principalele motoare de diu
tare (de exemplu, Yahoo, Google, AltaVista etc.)
... Matrlcea de spaclfica,U'
,
Achizi\ia
lntelegere Aplicare Anal iza Total(%)
de evaluat infannatiei
Organizarea echipei. Sar-
4,5 3 4,5 3 15
cini de lucru.
Organizarea modulara a lucrarii 10,5 7 10,5 7 35
Finalizarea proiectelor prezen-
18 12 18 12 60
tarea lor
Total(%) 30 20 30 20 100
,
BIBLIOGRAFIE
, ..
1. Ab6mot, Yvan, 1998, Les methodes d'bvaluation maire, Nouvele edition. DUNOO, Paris;
2. Abr8cht, Roland, 1991 , L'evaluation formative. Una analyse aitique. Bruxelles, De Boeck;
3. Barlow Michel. 1992, l 'Mluation sroIaire. Deooder son language, ChlOllfque socIale. Lyon;
4. Belair, Louis M . 1999, l '6valuation dans rllcole. NouYeIIes pratiques, ESF editeur;
5. Bosman Christian, Gerard Franf;oisMarie, Roegiers Xavier, 2000, Qual avenir pour las
tences? De Boeck UI'liYersiWI '
,
6. ClNdinet, Jean, 1998, Pols apprecIer Ie des .. s. De Boeck
7. Cerphit. loan, 2008, Sisteme de instruire alternative Editura PoIirom, la$i;
8. CuctJf. Constantin, 2008, Teor\a metodoIogia evaluArii , Edlb.ra PoIIrom, lafl
9. De Lansh6enJ, G., 1975; Evaluarea continuA a ele .... 1or fi examenele, BUCUr8$ti. EDP,
10. FIgarl, Gerard; Achouche, Mohamed, 2001, l 'activile lwalualive reinlerogee, Bruxelles, De 51>
""",
,
11. Hadji, Charles. 1992, L'evaluation des actions educatives, PUF;
12. HOOjl, Charles, 1989, l 'evaluation, regJes dujeu, Paris, ESF edlteur:
13. Jinga. I., Petl9scu, A.. evaluarea perfonnantel Bucure,tI. Editurs Oeffin, 1996;
14. Jolts, Elena, 2002, cognltivA, Editura Polirom, 18,i;
15. Kete/e, Jean Marie de, 1986, l 'evaluation: approche descriptive OU prescriptive? Bruxelles, De
Boeck ;
16. t.andsheere, VIVi8nd8, 1992,l'9ducation at Ia formation, PUF, Paris;
17. Usievici, Petru, 2002, Evaluarea tn tnvt1tamant. leone, j)I'8Ctica, instrumente, Editura ARAMIS,
Bucu"",;
18. ManoIescu, Marin, ActIvitalea evaluativa lnlre oognitje $I metac:ognitie, BUClX81ti , Editora Meteor,
2004;
19. MEN, Reforma sistemului de evaluare examinare, Editura RomaneascA.,
1998:
20. Meyer GenevMtve, 2000. De ce cum evaiuam, Polirom ,
21. NS8CJ4.', I.; Stoics, A. (coord), 1998. Ghid general de evaluare , examnare, M.I.. CNEE, AtaITis,
-';
22. OCDE, 1999, MeslKef' Ies connaisances et rompetences des 6leves. Un nouveau cadre
d'6valuation;
23. Peretti, Af'1dr6 de, 1996, Educatla Tn sc::t'1Irmare, 181;i, Editora Spiru Haret;
24. Perrenoud Philippe, 1996, L'6valuation des eleves. De Ia fabrication de I'excelence ala r9gu1ation
des apprentisages. Entre deux Iogiques, Bruxelles, De Boeck;
25. PokJIea Dan, M8noIescu, Marin, 2006, leona practica evaluMi educaVOnale, Prolectul pentru
lnvatamAntul Rural ,
26. Pololea, Den, N68CJU, 108n; R9du, I. T., 1996, Reforma evaluArii in invAtAmAnt, EDP;
27. PoloJea, Dan, P6un E. Coord), Pedagogie, Editura PoIirom, 181;i. 2002
28. Radu, I. T., 2000, Evaluarea Tn proceSUl didactic, EDP, Bucur8$ti
29. Roglers Xavier, 1997, Analyser une action d'l!ducatlon 00 de formation, De Boeck Universite;
30. Scallon Gerard, 2000, L'evaluation formative, BruxellBs, De Boeck:
31. SNEE, 2001 , Ghld de evaluare. Umba literatura rofI'IAnli , Atamis;
32. Stan, Cristian, Evaiuarea auloevaluarea tn prooesul didactlc, In /onescu Miron, Chl VasHe
(coord), 2001, Tn Pedagogle, Editors Press Univer$itarlli Clujeana, CiuJ-Napoca;
33. StoIca, Adrian (coord), 2001 , Evaluarea OJrentA examenele. Ghid pentru Plofesofi, Prognosis,
2001 :
34. 1999, Evafuarea Editors de Vest, llrnifoara:
35. Vogler Jean (coord.), 2000, Evaluarea in invatAmAntuI preuniversitar. Poiirom, 18$1:
36. VoJcuI9scu EHsabeta, 2001 , Fac:torW subiedivi ai evaiut1rii $COIare. Cunoa$l8f8 , control , Ala
"',"
37. CNCEIP, ProgramuI Nafiona/ de Dezvoltaf8 a Competentelord8 Evalusf8 ale Cadf9lor 0idttC-
tioe (DeCeE), 2008
38. Programela fOOIar& Tn Iriw}oaIB
39. DumitnJ..Lupan, (coord), 2009, IntrocJucere Tn Mic:to8oII..NCT Frameworlc - Minlghid fwf6todo-
logie,