.

Localizarea si caracterizarea zonei:

Asezare geografica:
Jude ul Harghita este situat n partea central a Romniei suprapus grupei centrale a Carpa ilor
Orientali i azinelor depresionare !iurgeu i Ciuc. "ste limitat de #ude ele: $ucea%a &nord'(
)eam ( *acu &est'( Co%asna( *ra o% &sud'( +ure &%est'. ,ntre aceste limite are suprafa a de
--./ 0mp &1(23 din teritoriul Romniei' i o popula ie de .41555 locuitori din care ma#oritatea
sunt maghiari&263'.
Cai de acces:
7 cai ferate: a' artera feri%iara 455 *ucuresti 7 *raso% 8 +iercurea Ciuc 8 Ciceu 8 9eda 8
*aia +are :
' artera fero%iara .55 *ucuresti 8 *raso% 8 Clu# )apoca 8 Oradea.
7cai rutiere: a' " ;6 Clu# )apoca 8 <argu +ures 8 *raso%:
' 9) ;1 *raso% 8 +iercurea Ciuc 8 !heorgheni 8 <oplita:
c'9) ;6 prin defileul 9eda 8 <oplita.
Localitati si puncte de acces: +iercurea7Ciuc( =z%orul +uresului( Carta( +adaras( Racu(
$ansimion( $ancraieni( Cetatuia( <usadu )ou( *aile <usnad( *i>ad( Ozunca7*ai( ?lahita(
satul Capalnita.
=nfrastructura:
Lungimea
re@elei de 9rumuri )a@ionale este de 445 0m( iar cea a drumurilor #ude@ene de ;5.. 0m.
n direcia Sud - Nord traverseaz D.N.12; D.N.12/A prin pasul Ghie! spre "one!ti; iar
D.N.12/" Gheor#heni - $acul %o!u - "heile &icazului - 'iatra Nea (ace le#tura cu
)oldova.
Din D.N.12 la )iercurea - "iuc se rai(ic D.N.1*/A care spre vest+ peste )unii ,ar#hitei
asi#ur
le#tura cu -dorheiu - Secuiesc iar .n continuare spre 'raid( $o%ata( <rgu7 +ureA: sau
Cristuru7$ecuiesc7 $ighiAoara.
%eeaua (eroviar are o lun#ie de 21* /+ din care 101 / electri(icat. $inia 233
traverseaz
4udeul .n direcia Sud - Nord+ asi#ur5nd le#tura pe ruta &ucure!ti- &ra!ov- &ile 6u!nad .
+iercurea 7 Ciuc . !heorgheni 7 <opli@a Ai partea de )ord 7 ?est a @rii. 9in nodul fero%iar Ciceu(
linia 65; prin pasul !himeAului asigur legtura cu +oldo%a: iar linia Odorheiu $ecuiesc7
?antori . $ighiAoara 7 *raAo% etc.( leag aceast zon de linia principal .55.
=n ceea ce pri%este reteaua de telecomunicatii Jude@ul Harghita eneficiaz de o
re@ea modern de telecomunica@ii( a%and conectate toate localit@ile( cu e>cep@ia a
66 de sate. )umrul aona@ilor telefonici la Romtelecom este de apro>imati%
41.555( o parte a aona@ilor acestoar fiind prelua@i in ultima perioad de furnizori ai
ser%iciului de telefonie fi>. Acti%itatea Oficiului Jude@ean de BoAt Harghita este
asigurat in cadrul a .4 de oficii( -C agen@ii( 1C ghiAee Ai C circumscrip@ii poAtale.
Dezvoltarea econoico-sociala7
Ramurile economice e>istente in #udetul Harghita sunt : industria( agricultura( sectorul
%egetal( sectorul zootehnic( comertul(ser%iciile si turismul. Brincipalele acti%it@i de prestri
servicii sunt: transporturile cu 1/(C3( hoteluri Ai restaurante ;23( ser%icii financiare ;53(
telecomunica@ii /(.3( tranzac@ii imoiliare C(.3( repara@ii auto%ehicule -(;3( etc.
Bopula@ia total stail a #ude@ului la ; iulie 155/( conform datelor =nstitutului )a@ional de
$tatistic( era de .16.-;; locuitori:
Bopula@ia acti% ci%il la ; ianuarie 155/ este de ;./.-55 persoane.
Bopula@ia ocupat ci%il la ; ianuarie 155/ este de ;1/.655 persoane.
)umrul Aomerilor la ; ianuarie 15;5 este de C.;-. persoane:
Rata Aoma#ului la .; decemrie 155/ este de 6(; 3:
)umrul de eneficiari ai Legii nr. 4;-D155; pri%ind %enitul minim garantat la sfrAitul
anului 155/ a fost de 6.14.:
?aloarea total a e>porturilor efectuate in anul 155/ a crescut cu ;5-(-3 fa@ de 1552(
importurile sporind 7 de asemenea 7 cu ;41(63. Brocentul mult mai mare de creAtere al
importurilor in perioada de referin@ comparati% cu cel al creAterii e>porturilor( a condus la
sporirea deficitului alan@ei comerciale fa@ de cel din anul anterior cu ;.;(2C procente.
'8&7ul pe cap de locuitor in Harghita urca pina la 4.51. de euro in anul 15;5. Aproape de
media nationala( care este de 4.655 de euro. Harghita ocupa locul ;2 in topul #udetean al B=*ului
pe cap.
%elei(ul:
$e disting . unitati principale de relief: munti cu altitudine pana la 1555 m( dealuri
si altitudini medii de cca. 255 m( depresiuni intramontane si intercolinare cu altitudini intre
455 m si 255 m.
Relieful muntos se grupeaza in doua lanturi paralele pe directia )? 8 $". =n partea centrala sunt
situate lanturile %ulcanice ale muntilor !urghiului 8 cu ?f. Brisca ;CCC m( muntii Harghita.
Centrala 8 cu ?f. Harghita +adaras ;25; m si muntii Harghita de $ud 8 cu ?f. Cucu ;662 m.
"lia :
"ste caracteristica zonelor intramontane( cu ierni geroase de durata mai lunga si %eri
relati% calde. 9e altfel( datorita frec%entelor temperaturi minime sunt inregistrate in perioada
anului in localitatea +iercurea7Ciuc ( !heorgheni( <oplita si mai ales Joseni( acestea fiind
cunoscute su denumirea de Epolul romanesc al friguluiF. )umarul zilelor de inghet a#unge in
medie anual la ;-5. $unt frec%ente ingheturile tarzii de prima%ara & uneori chiar si in lunile mai7
iunie ' si cele timpurii de toamna incepand chiar din septemrie. Brecipitatiile medii anuale
%ariaza intre 6657 ;555 lD m1.
6urisul ,ar#hitei
Jude ul dispune de regiuni pitore ti propice turismului( de sta iuni climaterice i
alneoclimaterice. Gunc ia cea mai important este cea alneoclimateric( facilitat de aunden a
iz%oarelor de ape minerale cu o mare %aloare terapeutic.
Be lng cele trei sta iuni alneare i climaterice: *orsec( *ile <u nad i Lacul Ro u( mai
func ioneaz alte 15 de sta iuni locale( cum sunt: *ile Harghita( *ile Jigodin( *ile Homorod(
Braid( *ile +iercurea7Ciuc( *ile *radul din <opli a. *ile Harghita( Bucioasa $ntimru7Ciuc(
*ile <u nad se e%iden iaz prin mofete i solfatare. )amolurile i tura terapeutic constituie
og ii de mare %aloare.
Hn admirail punct turistic l constituie Lacul I$f.AnaI . La fel de frumoas este zona Oltului
superior cu ara#ul I+esteacanuluiI( din imediat apropiere a +un ilor H ma ului. +un ii
Harghita constituie o %ast regiune pitoreasc propice drume iilor i practicarii sporturilor de
iarna. La altitudinea de ;.C1;m se afl caana +dra care( ca i caanele din mun ii
!urghiului ofer condi ii de gzduire. La Lacul Ro u( *radul din <opli a( *ile <u nad i n alte
locuri sunt amena#ate campinguri i terenuri pentru instalarea corturilor.
'rezentarea atrac iilor turistice
Atracii turistice
J )uni7
+un@ii HAmaAu +are ocup o pozi@ie central n cadrul Carpa@ilor Orientali Ai este un oiecti%
turistic de prim rang att prin multiplele %alori peisagistice &care culmineaz cu impresionantele
Chei ale *icazului' ct Ai prin atrac@ia care o pro%oac alpiniAtilor. +un@ii Ciuc se desfAoar ntre
orAia Oltului Ai pasul CaAin( puternic fragmenta@i de ruri( prezint culmi domoale. Al@i mun@i:
+un@ii Harghitei. BeAteri BeAtera +ereAti( pe ?alea ?rghiAului( cea mai lung peAter din
Carpa@ii Orientali. BeAtera Kugu( accesiil din comuna ?oAleni( are trei intrri suprapuse Ai se
continu cu numeroase galerii care dau n grote mari. Alte peAteri: BeAtera de !hea@ Ai !rota
HrAilor( lng sta@iunea *orsec.
9 "hei7
Cheile *icazului &la . 0m de sta@iunea Lacul RoAu Ai la .5 0m de nord est de !heorgheni'(
celere chei modelate de rul *icaz n calcarele masi%ului HAmaA( pe o lungime de 2 0m &ntre
sta@iunea Lacul RoAu Ai comuna *icaz Chei'. 9e pe Aoseaua ce strate aceast zon slatic(
fcnd legtura ntre <ransil%ania Ai +oldo%a( putem admira pri%eliAti de o rar frumuse@e. Astfel(
din loc n loc( apar pere@i arup@i( numi@i LpietreF: LBiatra AltaruluiF &la ;.;1; m altitudine'( al
crui %rf este @inta alpiniAtilor ncerca@i( despre care legenda spune c( pe %remea dacilor lieri(
este locul unde se @ineau ceremoniile de cult( LBiatra ArAiteiF( LBiatra $inguraticF. Bor@iunea
central( numit sugesti% L!tul =aduluiF( impresioneaz prin aspectul su de canion. <eritoriul
cheilor este declarat monument al naturii Ai formeaz o rezer%a@ie comple>( geologic( floristic
Ai faunistic.
Biatra $inguratic: Gace parte din masi%ul H ma ul +are i constituie %rful cel mai cunoscut
al nl imilor semete ale acestor mun i. "l ne ofer o frumoas pri%eli te spre depresiunea
Ciucului( fiind despr it printr7o sa de pere i stnco i ai %rfurilor H ma ului +are &;.C/. m'
i "cem &;.C52 m'. "ste alctuit( asemenea mun ilor H ma ul +are i celor din #urul Lacului
Ro u( din roci de calcare #urasice. $tncile sale( aidoma unor turnuri( au fost modelate de
ac iunea ploilor i gerului. Hn po%irni format din sfarimaturi de piatr ncon#oar partea
inferioar a Bietrei $inguratice.
9 $acuri7
a. $acul %o!u &la .5 0m de !heorgheni Ai la .5 0m de *icaz'( cel mai mare lac de ara# natural
din Romnia. $7a format n ;2.C prin pruAirea unei mari suprafe@e de teren de pe %ersantul
nord7estic al +untelui HcigaAul. 9atorit nfiltra iilor de ap( straturile de pe coasta nord7%estic
a muntelui !hilco &%rful !hilco 7 ;..2; m' s7au pru it( alunecnd pe stratul de argil(
nchiznd %alea n care piraiele Ro u( Lica Oilor i $uhard( cu un mare deit de ap( s7au
adunat formnd lacul. O caracteristic a lacului sunt cioturile copacilor ce acopereau odinioara
coasta muntelui( strpungind acum oglinda de ap cu refle>e rosiatice. Biscurile mun ilor ce
cooar prpstio i pna la malul lacului amplific frumuse ea i atrac ia acestei minuni a
naturii. Lacul se afl la o altitudine de /2. m. 9imensiunile acestuia sunt: perimetrul7..5/5 m(
suprafa a7;1-..45 m1( %olumul7-25.555 m.( adncimea76m( adncimea ma>im( n e>tremitatea
din a%al7;5m( suprafa a ocupat de rocile pru ite71-.C15m1( din care o suprafa a de aproape
;5.555m1 este mpdurit. Biraiele care curg n lac au un deit total de ;7;(6m. de ap pe
secunda. Cel mai %estit reprezentant al faunei lacului este pstra%ul de munte care atinge mrimi
de7a dreptul impresionante&C72 0g( 26 cm lungime'. Regiunea care ncon#oar lacul a fost
declarat rezer%a@ie floristic Ai faunistic.
:. $acul S(5nta Ana &la ;C 0m de *i>ad( pe 9J *i>ad 7 <rgu $ecuiesc( la . ore de *ile
<uAnad'( n masi%ul Ciomatu +are din +un@ii Harghitei &la /65 m altitudine'. "ste singurul lac
din "uropa central ntr7un crater %ulcanic. Ca atare( este oiecti%ul turistic principal al miilor de
%izitatori %eni@i s se odihneasc n sta@iunile de pe cursul superior al Oltului. Mona din #urul
lacului formeaz o rezer%a@ie comple>( geologic Ai floristic .
%ezervaii !i onuente ale naturii7
+laAtina de la ?alea +i#locie( n lunca Oltului( la sud de <uAnadul )ou( unde creAte mesteacnul
pitic( element sierian la cel mai sudic punct din lume. +laAtina de la $ncrieni7Ciuc( &la C 0m
de +iercurea Ciuc'( alimentat permanent cu ap cldu@. Alte rezer%a@ii Ai monumente ale
naturii: +laAtinile *eneA de la <uAnad( +laAtina L9up LuncF de la ?oAleni( +untele de sare
de la Braid( 9ealul +elcului de la Corund.
J $ta@iuni turistice
a. &orsec7 Ora situat n nord7estul Romniei &Jude ul Harghita'( n depresiunea intramontan cu
acela i nume din Carpa ii Orientali( ncon#urat de +un ii *istri a( +un ii Climani( +un ii
!iurgeu i +un ii Ceahlu( altitudine /55 m( la 1C 0m nord7est de gara <opli a( a%nd o
popula ie de ..141 locuitori &l iulie ;//;'. Clima sualpin rece & temperatura medie l6NC n luna
iulie: temperatura medie 7 CNC n luna ianuarie'. ?nt sla. <emperatura medie anual de 6NC.
Brecipita ii moderate &C557C65 mm anual'. O %eche sta iune &cunoscut din ;254'( deschis tot
timpul anului( cu numeroase iz%oare de ape minerale carogazoase( sau con innd calciu(
magneziu. Aceste ape sunt cunoscute pentru efectul lor enefic nca din a doua #umtate a
secolului al O?=7lea. "fectele terapeutice ale acestor iz%oare de ape minerale au fost recunoscute
pe plan interna ional. Apele minerale au primit medalia <rgului =nterna ional de la ?iena &;2C.'(
medalia de argint i diploma de onoare la e>pozi iile organizate n ;2C- la *erlin i respecti%(
<rieste( diploma de onoare a ">pozi iei de la Baris &;2C2'. $ta iunea *orsec este recomandat n
tratamentul olilor cardio%asculare & nsuficienta mitral compensatorie i nsuficienta cardiac(
hipertensiune( %arice'( al olilor endocrine &hipertiroidie( oala *asedoP( starea de prepuertate
la copii supraponderali'( dischinezie iliara( oli digesti%e &gastrita cronic hipoacid( constipatie
cronic( colita cronic nespecific'( colicistita cronic necalcaroas( tulurri renale i ale
aparatului urinar( ne%roza astenic( oli dermatologice( metaolice i de nutri ie( etc. ">per ii
sunt de acord ca *orsecul are o clim care e>ercit asupra organismului o ac iune de stimulare a
poftei de mncare i a c tigului de %itamine( o ac iune de normalizare a metaolismului( confer
o resisten sporit la oala i o refacere rapid a condi iei fizice i intelectuale. =nstala ii pentru
i fierin i n cad sau azine acoperite cu ape minerale caronate( iz%oare de ape minerale
pentru cur intern( aparatur pentru electroterapie i hidroterapie( instala ii pentru i cu ieruri(
mpachetari cu parafin( sli de gimnastic. A%nd n %edere gustul su plcut acidulat( care7 i
pstreaz calit ile terapeutice( ap mineral *orsec este muteliat de AB"+=) *orsec.
$ta iunea ofer largi posiilit i de petrecere a timpului lier &crri de munte neumlate( terenuri
de sport( sli de cinema( piste de schi i sanius ( etc.'.
:. &iserica %oano "atolic de la Araseni7
*iserica romano7catolic este monument arhitectural( conform registrului monumentelor
#ude ului Harghita &;//1'. *iserica7fortrea a a fost construit pe locul unei iserici &n stil
roman' n secolul al O?7lea n stil gotic. Brima atestare documentar a isericii dateaz din ;62..
*iserica nsa este mult mai %eche( mai mul i cercettori sunt de acord c dateaz din prima
#umtate al secolului al O===7lea.
c. Grota ;r ilor7 un ansamlu de goluri adnci formate prin fenomenul de eroziune natural a
rocilor su ac iunea apelor de nfiltra ie &fenomen carstic'. ,ntreaga zon este str#uit de razi
imen i( impresionan i prin roustea i
sorietatea lor.
d. 'e tera de Ghea 7 "ste localizat n zona muntelui !tul Chiei. Cea mai important
ca%itate din Biatra +are( dez%oltat pe o fi ura %ertical( Be tera de !hea are o deschidere de
65 m orientat spre nord. Mona coort a pe terii pstreaz n interior temperaturi sczute
tot timpul anului( chiar i zpad.
e. 'e tera u#u : este situat n masi%ul H ma ul +are( n apropierea ?rfului Biatra
$inguratic &;-52 m'( pe %ersantul sudic al +untelui ipot( pe o suprafa de ;C ha. Be tera are
trei intrri suprapuse i se continu cu mai multe galerii( care dau n grote mari su forma
de $li &$ala +are( $ala *uzduganului'. 9atorit importan ei sale tiin ifice i peisagistice(
aceasta pe tera a fost declarat rezer%a ie geologic.
(. "ople<ul :aroc uuleu7
Comple>ul aroc $omuleu din +iercurea Ciuc( construit n ;254 pe locul +nstirii Granciscane
cldite n ;441 de =ancu de Hunedoara. 9e ine una din cele mai mari instala ii de orga din
Ardeal.
#. &ile 6u nad7
Localitate situat n partea central7estic a Romniei &Jude ul Harghita'( pe rul Olt( n partea
sudic e>trem a 9epresiunii Ciucului( altitudine -6-m( .1 0m sud de +iercurea Ciuc( 1.5C/
locuitori &la ; iulie ;//;'. 9epresiunea este delimitat de +un ii Harghitei n partea de nord7%est
i de +asi%ul Ciumatu +are n sud7est mun i %ulcanici
acoperi i cu pduri de razi i fagi. Cheile <u nad7+alna ale Oltului( aerul puternic ozonat(
lini tea( confortul i tratamentul cu ape minerale au fcut din *ile <u nad o sta iune minunat
i un loc ideal de petrecere a %acan ei n orice anotimp. Localitatea are o clim
sualpin( de depresiune montan( cu %eri rcoroase &temperatura medie n iulie este de ;C(6NC'
i ierni reci &temperatura medie n ianuarie este de 7CNC'. Regim plu%ionar moderat &ntre -55 i
C55 mm anual'. +un ii asigur un scut protector mpotri%a %nturilor. $ta iune cu sezon
permanent( cu numeroase iz%oare de ape minerale &cunoscute nca de la nceputul secolului al
O=O7lea( dar inaugurat aia n anul ;2-5': ape minerale icaronatate( caronate( clorate( sodice(
magneziene( feruginoase( calcice i ape mezotermale folosite ntr7un azin n aer lier. $ta iunea
este recomandat pentru tratamentul olilor sistemului ner%os central &ne%roza astenic( stri
astenice secundare( stres fizic i intelectual'( al olilor cardio%asculare &infarct miocardic(
hipertensiune( arteriopatie periferic( stri postfleite( %arice'( al olilor sistemului urinar &litiaza
renal( inflama ii' i al unor oli nrudite &oli digesti%e( endocrine( ginecologice etc.'.
Bosiilit i moderne de tratament: i cu ape minerale caronatate( i gal%anice( mpachetari cu
parafine( instala ii pentru electroterapie( sli de gimnastic( mofete &emana ii naturale de io>id
de caron' cu ncaperi pentru inhala ii de io>id de caron. La trei ore distan de mers pe #os se
afla Lacul $fnta Ana 7 singurul lac %ulcanic din Romnia( la o altitudine de /65 m.
h. 'raid7 Localitatea Braid( poarta de intrare n #ude ul Harghita dinspre #ude ul +ure ( se afl
pe oseaua ce une te <rgu +ure de Odorheiul $ecuiesc( la 6 0m de $o%ata. Braid se afl ntr7o
zon foarte ogat n sare. Brimele atestri documentare sunt din ;4/. unde este amintit $atul cu
$are i n ;6-C su numele actul de Braid. Comuna este la 6557665 m altitudine i este ncon#urat
de dealuri de sare( care a#ung pna la aproape ;C55 m altitudine. ,n mpre#urimi se gsesc i
cte%a ruri i pruri dintre care amintim rul Corund &cel mai mare afluent al <rna%ei +ici'(
ru care formeaz n apropierea localit ii &cca. 6 0m' un canion de sare. *og ia zcmntului
de sare este e>ploatat nca de la nfiin area localit ii. $alina are i acum galerii n care se
e>ploateaz sarea iar n cele dezafectate s7au amena#at( ncepand cu ;/C4( locuri de odihn i
tratament. !aleriile amena#ate sunt %izitate de numero i turi ti dar mai cu seam se folosesc ca
loc de terapie i tratament &cure de 4 ore zilnic de ;-7;2 zile pentru adul i i ;57;1 zile pentru
copii' din urmtoarele moti%e:
Q Aerul din galeriile suterane este curat( fr factori alergogeni:
Q Hmiditatea relati% ridicat pro%ocnd practic lipirea particulelor de praf( microilor( polenului i
ciupercilor pe pere i( cur indu7se astfel aerul:
Q Con inutul ridicat de calciu are ca efect scderea poten ialului de infec ie:
Q <emperatura este constant indiferent de anotimp &;6(- 7 ;6(2 grade C':
Q Asenat senza iei de rece datorit lipsei de mi care a aerului:
Q Aerul ogat n dio>id de caron a#ut la aerisirea plmnilor( u urarea respira iei:
Q =onizarea negati% ridicat mic oreaz numrul de crize asmatice:
Q Con inutul sczut de ozon a#ut la scderea crampelor musculare:
Q BH7ul coort asigur sterilizarea aerului si deci distrugerea florei ateriene 12
Q Bresiunea o>igenului este mai mare decat la suprafata lucru determina o mai una o>igenare a
organismului
=n ;/4/7;/65 a fost descoperit un iz%or de apa termala care a fost captat si deser%este strandul
termal din localitate.
J =esti#ii istorice
?estigiile cet@ii +i0o din +iercurea Ciuc( construit n ;-1;( pe temelia unei fortifica@ii
anterioare( din ordinul consilierului regal +i0o Gerencz( ulterior reconstruit. ,n prezent
adposteAte +uzeul etnografic al #ude@ului. Alte %estigii istorice: ?estigiile cet@ii dacice
$angida%a de la <opli@a( Ruinele castrului roman de la Odorheiu $ecuiesc( Castelul Lazr din
Lzarea &sec. O?='( aici a copilrit principele <ransil%aniei( !ariel *ethlen( Cetate medie%al
din Odorheiu $ecuiesc &sec. O?='( Cetate @rneasc de la Cr@a &;444'( Ruinele cet@ii *oth din
!heogheni &sec. O=?'.
a. "astelul $azr
"ste una din cele mai impuntoare re edin e noiliare din Ardeal. ,n turnul por ii se gse te o
inscrip ie cu litere gotice din anul ;6.1 &Cristus +aria ;6.1'. Cel mai %echi turn de locuit
dateaz din ;465.
:. 6a:ra de crea ie : <ara de Crea ie IBrieteniaI a luat fiin a n ;/C4 n Lzarea. Anual n
august 15 de pictori( sculptori( graficieni se ntlnesc aici. Bna n anul ;/// oaspetii taerei au
donat peste ;555 de opere de arta. <ara de crea ie a a%ut un rol important n dez%oltarea %ie ii
artistice a #ude ului Harghita.
c. 65r#ul de ceraic de la Arcio7 ,ntre podul de pe prul Corundului i Caana RrcsS se tine(
ncepnd cu ;/C2 unul din cele mai importante trguri de ceramic popular din ar( I<rgul de
ceramica de la ArcioI. <rgul( care are loc n primul sfr it de sptmn din luna august este
ocazia cu care me terii olari din Corund i de pe tot cuprinsul rii i prezint produsele. <rgul
7 care n acela i timp este i un festi%al al artei populare 7 eneficiaz de un #uriu atent format din
speciali ti recunoscu i din domeniu( este o ocazie unic de achizi ionare a produselor de art
popular autentice( de o rar frumuse e.
*.Analiza echipaentelor de cazare si a o(ertei de servicii
Judetul Harghita dispune in 155/ de C5-. locuri de cazare( un numar destul de reprezentati%( din
acest punct de %edere #udetul Harghita ocupand locul al saselea din tara. !radul de confort al
acestor unitati este insa foarte redus (ma#oritatea fiind de o stea.
=n ceea ce pri%este agrementul( putem spune ca e>ista destule modalitati de a petrece timpul lier
dintre care enumeram :*aia Calugarilor din $umuleu( *aile Jigodin( Batinuarul de gheata ?a0ar
La#os din +iercurea Ciuc( Comple>ul $porti% Odorheiul $ecuiesc( Gitness
Anaconda =n +iercurea Ciuc( $uper Gitness Odorheiu $ecuiesc( $trandul Hameroc0 din
+iercurea Ciuc( *aile +iercurea Ciuc7 strand cu ape minerale curati%e. 9e asemenea e>ista partii
de schii amenan#ate la *aile Homorod si Harghita +adaras si anume: Bartia $ugo( Marug(
?argTas( )agT +ihalT( Uicsi +ihalT.
=n pri%inta echipamentelor de cazare( e%olutia numarului de unitati de cazare este e%identiata in
taelul si graficul de mai #os:
)umarul unitatilor de cazare
9enumirea 1556 155/
Gigura nr.; Gigura nr.1
=n urma indicatorilor asoluti calculati oser%am o crestere a numarului unitatilor de cazare cu
1/C(/C3( numarul total de unitati de cazare crescand in inter%alul 155.D155C cu 1/6 unitati astfel
a%and loc o crestere a capacitatii de cazare.
Realizand aceste calcule am oser%at o crestere a capacitatii de cazare cu ;4(;/3(
numarul total al acesteia crescand in inter%alul 1556D155/ cu 2C2 unitati( ceea ce rezulta
ca unitatile de cazare care au fost deschise in paralel cu cele care au fost inchise au adus in plus
doar ;4(;/3 din numarul total al capacitacitatii de cazare. Aceasta e%olutie s7a datorat faptului ca
unitatile noi deschise au fost cele mai multe de tip pensiuni turistice in mediu rural dar oser%am
de asemenea ca pe piata turistica a #udetului au aparut noi
unitati de cazare precum hostelurile. =n paralel au fost inchise multe din unitatile de
cazare de tip taere de ele%i si prescolari urmate apoi de %ile turistice( campinguri si
caane turistice.
<ael nr..: =ndicii de utilizare neta a capacitatii de cazare turistica
Oser%am in urma calculelor indicatorilor asoluti ca gradul de ocupare al unitatilor de
cazare a crescut cu 16(263 in anul curent&155/' fata de anul de aza&1556'( numarul total
al acestuia crescand cu 4(C unitati.. 9e asemenea remarcam faptul ca indicii au o %aloare
mai mica de 44(.3 ( %aloarea pe tara( ceea ce inseamna ca unitatile de cazare nu sunt
folosite la capacitate ma>ima.
2.Analiza circulatiei turistice si previziunea evolutiei viitoare
<ael nr.4 : )umar total sosiri turisti romani( straini( numar total innoptari
turisti romani( straini( durata medie a se#urului.
=n urma celor analizate in fig.nr.4 si fig.nr.6 oser%am ca a a%ut loc un trend descdendent
in pri%inta nuarului total de sosiri in perioada 15567155/ ceea ce sugereaza o
insuficienta %alorificare a resurselor.
=n ceea ce pri%este nuarul total al innoptarilor remarcam o crestere a acestuia in anul 155-
insa in cele din urma inregistreaza un trend descendent.
Durata edie a se4urului sau se#urul mediu+ a a%ut o e%olutie mai putin uniforma in
perioada 15567155/. $e oser%a o crestere a acesteia in primii patru ani insa ulterior
se#urul mediu scade ( fapt datorat lipsei de timp lier a turistilor.

<ael nr.6 Bre%iziunea pe numar de sosiri turisti.
)etoda sporului ediu
Previziunea evoluiei numarului total de sosiri , n perioada 2005-2009
=ntrucat cea mai una pre%iziune este data de %aloarea cea mai mica a coeficientului de
%ariatie( pentru a pre%iziona numarul de turisti in perioada 15;5715;1 am folosit metoda
trendului liniar.
Ceea ce treuie sa remarcam in urma pre%izionarii pe %iitorii . ani( este faptul ca sosirile
de turisti %or cunoaste o sporire in anul 15;;( insa imediat dupa( in urmatorul an( %a a%ea
loc o scadere semnificati%a( lucru surprinzator si asta datorita faptului ca #udetul Harghita
necesita imunatatiri sustantiale.
<uristii( din lipsa timpului lier sau chiar din moti% ca gradul de confort al unitatilor de
cazare din cadrul statiunilor prezente in #udetul Harghita este foarte redus( ma#oritatea
unitatilor a%and doar 1 stele( prefera sa petreaca se#urul in statiuni care le ofera mai multe
facilitati.
=n urma celor analizate in capitolele anterioare oser%am faptul ca #udetul Harghita detine
un ade%arat potential turistic care insa ( spre dezamagirea turistilor nu este e>ploatat cum
ar fi treuit( acest lucru datorandu7se insuficientei calitatii ser%iciilor prestate turistilor.
Am putut remarca in urma calculelor realizate o crestere a numarului total a unitatilor de
cazare precum si a capacitatii de cazare e>istente insa cu toate acestea numarul turistilor
continua sa scada.
Broiecte strategice la ni%elul #udetului
Strate#ii de valori(icarea e(icienta a potentialului turistic