Drept Financiar 2

Bibliograe:
Miercuri - Ziarul Eco

Vineri - !"#$#%&'()"#( #*#+,($&(
Contabilitatea si Audit Nr.1
Finantele Publice
1. Notiunea de nante publice
2. Concepte privind nantele publice
3. Structura si trasaturile caracteristice ale nantelor publice
4. Functiile nantelor publice
5. Activitatea nanciara a statului
1. Notiunea de nante publice - se presupune ca cuvantul nante provine de la cuvintele
latinesti nes nare are, care au semnicatia de-a solutiona un diferend. respectiv
a achita o suma de bani. De la aceste exprese s-au desprins, asa notiuni ca:
I. Finansia pecuniaria - adica plata in bani a unei obligatii legale
II.Finanta - expresia a capatat o raspandire mai larga in Franta, unde in secolul XV se
foloseau, expresiile Om de nans sau Finansie, care desemnau persoanele, care
incasau impozite pentru rege, in secolele
III.
IV. XV-XVII, in Germania se intalneau expresiile Finantz care insemna plata in bani si
Finantzer care il desemna pe camatar, cu timpul cuvantul nante, a capatat un sens
foarte larg incluzand, asa notiuni ca impozite, taxe, buget, venituri, cheltuieli, etc.
Domeniul public include acele bunuri, care au o utilitate publica, sunt bunuri de care
cetatenii se folosesc in general, in mod gratuit de regula aceste bunuri nu aduc
venituri, pe cand cheltuielile de intretinerea lor sunt destul de mari.
Domeniul privat include acele bunuri, pe care statul, ne detine ca orice proprietar si aceste
bunuri sunt aducatoare de venituri.
Expresia nantele publice, este asociata cu statul, cu unitatile administrativ teritoriale sau
cu alte subiecte de drept public, in legatura cu veniturile, imprumuturile, cheltuielile
acestora. Diferit de aceasta nantele private, sunt asociate cu unitatile economice, banci,
societati de asigurare private, iarasi in legatura cu resursele nanciare ale acestora, avand
in vedere cele expuse, putem face urmatoarele concluzii:
* Finantele publice sunt folosite in scopul satisfacerii nevoilor generale, ale societatii in
timp ce nantele private sunt folosite pentru realizarea de proturi sau venituri de catre
agentii privati.
Notiuni de nante publice:
* Moris Diverge - considerea nantele publice o stiinta, care studiaza activitatea statului in
calitatea sa de utilizator, a unor tehnici nanciare specici (buget, taxe, impozit, venit)
* Lamiere - arata ca nantele publice se ocupa cu studiul mijloacelor, prin care statul
incearca sa realizeze, concomitent cu acoperirea cheltuielilor publice pe seama
resurselor publice, interventii pe plan social si economic
* Finantele publice reprezinta, totalitatea relatiilor sociale de natura economica, care apar
in procesul realizarii si repartizarii in forma baneasca, a tuturor resurselor necesare
statului pentru indeplinirea sarcinilor si functiilor sale
2. Concepte privind nantele publice - conceptiile specialistilor care abordeaza problema
nantelor publice sunt urmatoarele:
* Finantele publice clasice - caracteristic perioada sec.XVIII-XX
* Finantele publice moderne - primele deceniii sec.XX-1970
Oleg Televca - Drept Financiar
* Finantele publice post-moderne - anii 1970-prezent
Finantele publice clasice - conceptiile clasice privind natele publice, reecta doctrina
liberala, in dezvoltarea economica a societatii statul liberal era neutru in ceea ce priveste
activitatea economica, rolul sau ind limitat la indeplinirea atributiilor de baza. La baza
natelor publice au stat, o multime de principii:
- Guvernul era cel mai bun, este acel care lucreaza cel mai putin
- Reducerea la minim a cheltuielilor publice
- Veniturile publice se constituie pe seama, contributiei generale
- Impozitele imprumuturile trebuiau in asa mod asezate, in cat sa aiba un caracter neutru,
astfel sa nu modice relatiile social-economice deja existente
- Asigurare si mentinerea unui echilibru intre veniturile si cheltuielile bugetare
Finantele publice moderne - dupa primul razboi mondial, se arma tot mai mult doctrina
interventionista a statului in activitatea economica, ce sustine cresterea rolului autoritatilor
publice in viata economica, cu scopul de-a inuenta procesele economice si de-a preveni
crizele economice, toate acestea au dus la inintarea, unor intreprinderi publice sau
societati comerciale cu capital mixt, acordarea de subventii si facilitati unitatilor economice
private. Obiectivele economice ale guvernului, au fost sa promoveze ecienta, stabilitatea
si echitatea astfel promovarea stabilitatii economice, urmareste inregistrarea unei cresteri
economice si de durata, ocuparea deplina a manei de lucru si stabilizarea preturilor, in
scopul promovarii echitatii statul urmareste, eliminarea inegalitailor de venit, prin
impozitare progresiva, transferuri de la bugetul statului, subventionarea categoriilor
defavorizate.
Finantele publice post-moderne -
Republica Moldova - Neokeyneism sau Neoliberalism?!?!?!?!
Finantele publice au evoluat si s-au perfectionat continuu intre altele si sub aspectul
componentelor structurale, astfel din cele mai vechi timpuri si pana in prezent au ramasa
constante doua elemente:
1. Veniturile publice - au evoluat diferentiat de la un stat la altul, dar au pastrat constat
elementele impozitelor, taxelor, completate in functie de necesitati cu imprumuturile
publice
2. Cheltuielile publice - care se manifestau in trebuintele banesti de intretinere a institutiilor
publice si fortelor armate de dezvoltare, a institutiilor si serviciilor publice
a. Imprumut de stat sau creditul public
b. Finantele organizatiilor internationale
Sistemul nanciar al RM la etapa actuala este format din urmatoarele elemente:
1. Sistemul bugetar - art.2 Legea RM privind sistemul bugetar si procesul bugetar, ne
spune ca sistemul bugetar, este un sistem unitar de bugete si fonduri, care constituie
bugetul public national (vezi art.131 Constitutia RM) si include: bugetul de stat -
constituie totalitatea veniturilor si destinatiei cheltuielilor pentru un an bugetar; bugetul
asigurarilor sociale de stat - care cuprinde veniturile si cheltuielile si rezultatele
nanciare ale sistemului public; bugetele locale - bugetele autoritatilor administrative
teritoriale; fondurile asigurarilor obligatorii de asistenta medicala - art.48 aceste
fonduri se examineaza si se aproba de Parlament RM, o data cu bugetul de stat, aceste
fonduri se constituie din primele de asigurare obligatorii de asistenta medicala, alte
incasari prevazute de legislatie; fondurile speciale (extra bugetare) - art.49 aceeasi
lege, in aceste fonduri se colecteaza venituri cu destinatie speciala pentru realizarea
Republ i ca Mol dova -
N e o k e y n e i s m s a u
Neoliberalism?!?!?!?!
unor scopuri si programe ale Guvernului si organelor administratiei publice locale.
Fondul Ecologic National si Local; Fondul special pentru manuale; Fondul national
pentru sustinerea stiintei;
nantele intreprinderilor institutiilor publice - Articolul 130: Sistemul nanciar-
creditar
1. Formarea, administrarea, utilizarea -i controlul resurselor nanciare ale
statului, ale unit./ilor administrativ-teritoriale -i ale institu/iilor publice snt
reglementate prin lege.
asigurarea de stat obligatorie - din buget sunt asigurati politia, procurorii, judecatorii,
organele de control nanciar, militarii;L E G E
cu privire la statutul judec!torului
Articolul 33. Asigurarea de stat "i pl!#ile de compensare
(1) Via!a, s"n"tatea #i bunurile judec"torului snt supuse asigur"rii de stat obligatorii de la
bugetul de stat. Via!a #i s"n"tatea judec"torului snt supuse asigur"rii de stat obligatorii la o sum"
egal" cu suma mijloacelor lui b"ne#ti de ntre!inere pe 15 ani la ultimul loc de lucru.
(2) Suma de asigurare se pl"te#te n caz de:
a) moarte violent" sau deces al judec"torului n exerci!iul func!iunii, dac" decesul a survenit
ca urmare a unor leziuni corporale sau altei v"t"m"ri violente a s"n"t"!ii ori a unui accident de
munc", - succesorilor lui, sub forma unei indemniza!ii unice egale cu produsul nmul!irii salariului
mediu anual al decedatului la num"rul de ani comple!i pe care acesta nu i-a supravie!uit pn" la
atingerea plafonului de vrst", dar nu mai pu!in de 15 salarii medii anuale;
b) mutilare a judec"torului sau de o alt" v"t"mare violent" a s"n"t"!ii ori mutilare, sau o alt"
v"t"mare a s"n"t"!ii judec"torului ca urmare a unui accident de munc" care exclude posibilitatea de
a continua activitatea profesional" #i a provocat pierderea capacit"!ii depline de munc" - sub forma
unei indemniza!ii unice egale cu suma mijloacelor lui b"ne#ti de ntre!inere pe 15 ani;
c) cauzare judec"torului n exerci!iul func!iunii de leziuni corporale sau de o alt" v"t"mare
violent" a s"n"t"!ii ori cauzare de leziuni corporale ca urmare a unui accident de munc" ce nu au
provocat pierderea capacit"!ii de munc", dar exclud posibilitatea de a continua activitatea
profesional" - sub forma unei indemniza!ii unice egale cu suma mijloacelor lui b"ne#ti de ntre!inere
pe un an;
d) mutilare a judec"torului n exerci!iul func!iunii sau de o alt" v"t"mare violent" a s"n"t"!ii
ori mutilare, sau o alt" v"t"mare a s"n"t"!ii judec"torului ca urmare a unui accident de munc" ce
exclude posibilitatea de a continua activitatea profesional" - sub forma unei compensa!ii lunare
egale cu salariul pe care l-a avut n func!ia de judec"tor. Pensia de invaliditate sau alte tipuri de
pensii stabilite pn" sau dup" pierderea capacit"!ii de a continua activitatea profesional" nu se includ
n calculul desp"gubirii. n aceast" desp"gubire nu se include nici salariul primit de c"tre judec"tor
dup" v"t"mare #i desp"gubirile de asigurare de stat;
e) moarte violent" sau deces al judec"torului ca urmare a unor leziuni corporale sau a altei
v"t"m"ri violente a s"n"t"!ii, sau a unui accident de munc" - membrilor familiei acestuia inap!i de
munc", afla!i la ntre!inerea lui, sub forma unei indemniza!ii lunare egale cu diferen!a dintre partea
ce le revenea din salariul celui decedat #i pensia stabilit" n leg"tur" cu pierderea ntre!in"torului,
f"r" a se lua n calcul ajutorul unic.
(3) n cazul decesului judec"torului n exerci!iul func!iunii, familiei lui i se pl"te#te o
indemniza!ie unic" n m"rimea #i n condi!iile stabilite la art.26 alin.(4).
(4) n cazul decesului judec"torului n exerci!iul func!iunii, al judec"torului demisionat sau
pensionat, familiei acestuia i se pl"te#te o indemniza!ie de deces n m"rime de dou" salarii medii
lunare ale judec"torului n func!ia respectiv".
(5) Prejudiciul material cauzat n leg"tur" cu activitatea de serviciu a judec"torului prin
deteriorarea sau nimicirea bunurilor acestuia, bunurilor membrilor familiei lui sau ale rudelor
apropiate se repar" integral de la bugetul de stat.
LEGEA REPUBLICII MOLDOVA
cu privire la poli!ie
Nr.416-XII din 18.12.90
Articolul 34.Asigurarea de stat "i pl#!ile de compensare n
cazul mor!ii sau mutil#rii colaboratorului poli!iei
To!i colaboratorii poli!iei snt supu"i asigur#rii de stat obligatorii pe o sum# egal# cu suma mijloacelor b#ne"ti
de ntre!inere pe zece ani din contul mijloacelor bugetelor respective, precum "i din contul mijloacelor
ncasate pe baz# de contract de la ministere, departamente, ntreprinderi, institu!ii "i organiza!ii.
n cazul n care colaboratorul poli!iei "i pierde via!a n exerci!iul func!iunii, familiei celui c#zut sau
persoanelor ntre!inute de el li se pl#te"te un ajutor unic echivalent cu suma mijloacelor b#ne"ti de ntre!inere
pe zece ani ale celui c#zut "i, n afar# de aceasta, timp de cinci ani din ziua mor!ii persoanelor ntre!inute li
se pl#tesc lunar mijloacele lui b#ne"ti de ntre!inere !inndu-se cont de indexarea salariului. La expirarea a
cinci ani se stabile"te pensie de urma" n modul stabilit de legisla!ie.
[In redactia Legii nr.78-XIII din 26.04.94]
n caz de mutilare a colaboratorului poli!iei n exerci!iul func!iunii, de invaliditate survenit# n perioada
satisfacerii serviciului sau cel mult dup# trei luni de la eliberarea din serviciu, sau dup# expirarea acestui
termen, ns# ca urmare a unei afec!iuni din perioada satisfacerii serviciului, n lipsa de temei pentru primirea
pensiei de vechime n munc# el beneficiaz# lunar de mijloace de ntre!inere pn# la restabilirea capacit#!ii de
munc#, ns# pe parcursul a cel mult zece ani. Dup# expirarea acestui termen lui i se stabile"te pensie de
invaliditate.
[In redactia Legii nr.78-XIII din 26.04.94]
Paguba material#, cauzat# colaboratorului poli!iei sau a unei rude apropiate a lui "i determinat# de
activitatea lui de serviciu, se repar# pe cale juridic# n volum deplin din mijloacele bugetului respectiv.
LEGE Nr. 1104
din 06.06.2002
cu privire la Centrul pentru Combaterea
Crimelor Economice "i Corup#iei
Articolul 39. Asigurarea obligatorie
(1) Angaja"ii Centrului snt asigura"i obligatoriu de la bugetul de stat #i din alte surse prev$zute n acest scop.
(2) Suma asigurat$ se pl$te#te:
a) n caz de deces al asiguratului n exerci"iul func"iunii sau n decursul unui an de dup$ eliberare din organele
Centrului din cauza v$t$m$rii integrit$"ii corporale, contuziilor, bolilor contractate n exerci"iul func"iunii -
mo#tenitorilor lui n cuantum de 10 salarii medii lunare calculate pentru ultimul an;
b) n cazul stabilirii gradului de invaliditate contractat$ n exerci"iul func"iunii sau n decursul unui an de la eliberare
din organele Centrului a persoanei asigurate:
- n cuantum de 7,5 salarii medii lunare - invalidului de gradul I;
- n cuantum de 5 salarii medii lunare - invalidului de gradul II;
- n cuantum de 2,5 salarii medii lunare - invalidului de gradul III.
c) n cazul v$t$m$rii grave a integrit$"ii corporale n exerci"iul func"iunii - n cuantum egal cu mijloacele b$ne#ti de
ntre"inere anual$ #i n cazul v$t$m$rii medii a integrit$"ii corporale n exerci"iul func"iunii - n cuantum egal cu
mijloacele b$ne#ti de ntre"inere semestrial$.
(3) Mijloacele b$ne#ti de ntre"inere anual$ se calculeaz$ conform ultimei func"ii din cadrul Centrului #i includ toate
drepturile b$ne#ti cuvenite n anul producerii cazului asigurat.
(4) Alte condi"ii de asigurare obligatorie a angajatului Centrului se stabilesc n contractul ncheiat ntre Centru #i
organiza"ia de asigurare.
Credit:
a. Credit bancar
b. Credit public sau imprumut de stat
Trasaturile caracteristice ale natelor publice.
Finantele publice ca relatii nanciare se caracterizeaza in principal prin urmatoarele
trasaturi particulare:
* Sunt relatii sau raporturi cu caracter economic intru-cat ele apar in procesul formarii,
repartizarii si utilizarii produsului social
* Sunt relatii ce imbraca o forma baneasca, intru-cat ele apar in procesul de productie-
reproductie si circulatie a marfurilor; apar in procesul retribuirii muncii; apar in relatiile
dintre autoritatile publice; institutiile publice; agentii economici si populatia;
* Sunt relatii fara echivalent, intru-cat nu presupun in mod necesar o contra-prestatie
directa din partea subiectului beneciar al mjiloacelor banesti
* Mijloacele banesti sub care se prezinta relatiile nanciare nu se ramburseaza (sunt
mijloacele de formare ale bugetului public national) sau transferurile catre populatie sub
forma de salarii pensii, burse, alocatii, etc.
Functiile nantelor publice.
In literatura de specialitate sunt expuse doua opinii:
a. Autori din Occident - nantele publice indeplinesc doua functii (functia de distribuire,
alocare si de stabilizare)
b. Autori din Romania - natele publice indeplinesc doua functii (functia de repartitie si
functia de control)
Functia de repartitie - a nantelor publice cunoaste doua faze distincte, dar care sunt
strans legate intre ele, e vorba de constituirea fondurilor banesti si de distribuirea a
acestora, la constituirea fondurilor banesti participa urmatoarele subiecte: societatile
comerciale; institutiile publice si unitatile subordoante acestuia; populatia;. Aceste subiecte
contribuie la formarea fondurilor banesti prin impozite, taxe, contributii de asigurari
medicale, sociale, amenzi, penalitati; majorari de intarziere, dobanzi, donatii, etc.
Functia de distribuire - se face in functie de resursele nanciare existente si de cererea
la aceste resurse prin repartitia produsului national brut, se intelege atat distribuirea
primara cat si redistribuirea acesteia. Distribuirea primara, consta in impartirea acestuia
intre participantii directi, nemijlociti la procesul productiei materiale. Procesul de
redistribuire a produsului national brut, cuprinde doua faze este vorba de mobilizare si
dirijare. Mobilizare cuprinde acele relatii social-economice cu ajutorul carora se atrage prin
mecanismul economic, nanciar si bancar, prin sistemul preturilor si tarifelor, aplicat
bunurilor si serviciilor, inca o parte a veniturilor agentilor economici.
Functia de dirijare - relatii banesti prin intermediul carora sunt dirijate si folosite aceste
fonduri, impreuna cu o parte a resurselor banesti, mobilizate in procesul distribuirii
produsului national se indreapta catre sfera social-culturala ordinea publica, aparare
nationala, precum si catre grupele de populatie care nu au primit bani sau au primit
resurse nanciare, dar insucient.
Functia de control - necesitatea acestei functii decurge din faptul ca fondurile de resurse
nanciare, constituite la dispozitia statului, apartin intregii societati, functia de control al
nantelor publice urmareste modul de constituire a fondurilor in economie, repartizarea pe
destinatii si gestionarea lor, cu o maxima ecienta de catre agentii economici, totodata
controlul exercitat de nantele publice contribuie la realizarea controlului echilibrului,
valutar, nanciar in economie. Functia de control se exercita prin intermediul unor organe
specializate ale statului: Ministerul Finantelor; Banca Nationala a Moldovei; Curtea de
Conturi; Serviciul Vamal; Serviciul Control Financiar si Revizie; Inspectoratul Fiscal
Principal de Stat; C.C.C.E.C.; Functia de control este strans legata cu functia de repartitie,
dar are o sfera mult mai larga decat prima, deoarece vizeaza pe langa constituirea si
repartizarea acestor fonduri si modul de utilizare a acestora.
Activitatea nanciara a statului.
Intelegem activitatea statului pentru formarea, repartizarea si utilizarea mijloacelor
nanciare, atat centrale si locale, care asigura dezvoltarea si indeplinirea functiilor sale:
1. Formarea si adoptarea bugetului de stat
2. Repartizarea mijloacelor nanciare intre autoritatile publice centrale si locale
3. Activitatea nanciara a statului nostru la etapa actuala, are loc in conditiile colaborarii
economice internationale cu partenerii externi
4. Statul desfasoara activitate nanciara prin intermediul organelor sale, organe de
competenta generala (Parlamentul RM; Guvernul; Organele Administratiei Publice
Locale; Organele de Competenta Speciala; Organele Statale care desfasoara o
activitate nanciara pe langa indeplinirea atributiilor de baza; Organele Statale a caror
activitate nanciara este de baza)
5. Statul desfasoara activitate nanciara prin intermediul la doua forme: forma juridica si
forma nejuridica
Drept Financiar ca Ramura de Drept
1. Notiunea
2. Obiectul
3. Metoda de reglementare a dreptului nanciar
4. Izvoarele Dreptului Financiar
5. Principiile Dreptului Financiar
6. Notiunea si felurile normelor dreptului nanciar
7. Raporturile juridice nanciare
8. Subiectele dreptului nanciar
9. Locul si rolul dreptului nanciar in sistemul ramurilor de drept
Insemnatatea reglementarii juridice a relatiilor nanciare, rezulta din faptul ca nantele
publice sunt destinate pentru a participa direct la dezvoltarea social-economica a
societatii. Obiectul reglementarii juridice nanciare, nu reprezinta altceva decat continutul
dreptului nanciar, iar acesta se circumscrie componentele structurale ale nantelor
publice, cu respectarea delimitarii acestora de nantele private.
Sub aspectele generale dreptul nanciar, are ca obiect de reglementare:
* Bugetul de stat
* Bugetul local
* Bugetul asigurarilor de stat
* Veniturile bugetare
* Cheltuielile bugetare
* Imprumutul de stat
* Finantele institutiilor publice
Ca parti componente a dreptului nanciar mai pot urmatoarele momente:
* Circualtia monetara
* Regimul juridic al valutelor
* Controlul nanciar
* Organizarea si functionarea aparatului nanciar, bancar si de credit
Avand in vedere obiectul de reglementare a dreptului nanciar. Putem deni dreptul
nanciar, ca totalitatea actelor normative care reglementeaza relatiile de constituire,
repartizare si utilizare, a fondurilor banesti ale statului si ale institutiilor publice destinate,
satisfacerii sarcinilor social-economice ale societatii.
Iona Glica: dreptul nanciar reprezinta ansamblul normelor juridice instituite conform
conceptului modern al nantelor publice, din statele contemporane, care reglementeaza in
regim de drept public constituirea si intrebuintarea fondurilor banesti, ale statului si
celorlalte colectivitati publice, precum si controlul nanciar de interes public.
Autorii rusi, romani si ucraineni: dreptul nanciar reprezinta ansamblul de norme juridice
care reglementeaza relatiile sociale, care apar in procesul de constituire repartizare si
utilizare, a fondurilor banesti, (centrale si descentralizate), destinate pentru realizarea
sarcinilor sale.
Metoda de reglementare.
Metoda de baza este:
a. Metoda Imperativa
b. Metoda de Recomandare sau Coordonare a activitatii autoritatii publice ce tine de
activitatea bugetara a statului
Izvoarele Dreptului Financiar.
In sens juridic prin izvor de drept se intelege, forma specica de exprimare a normelor
juridice care se infatiseaza intr-o diversitate de forme si care poarta denumirea de acte
normative. Izvoarele dreptului nanciar sunt alcatuite din totalitatea normelor normative
care reglementeaza, raporturile juridice nanciare, in raport de gradul de generalitate sau
specicitate distingem:
* Izvoare comune
* Izvoare specice
Izvoare Comune:
CONSTITUTIA REPUBLICII MOLDOVA Adoptat" la 29 iulie 1994.
Publicat" n Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.1 din 18.08.1994.
Articolul 58: Contribu!ii financiare
1. Cet"!enii au obliga!ia s" contribuie, prin impozite #i prin taxe, la cheltuielile publice.
2. Sistemul legal de impuneri trebuie s" asigure a#ezarea just" a sarcinilor fiscale.
3. Orice alte presta!ii snt interzise, n afara celor stabilite prin lege.
Articolul 66: Atribu!iile de baz"
Parlamentul are urm"toarele atribu!ii de baz":
h) aprob" bugetul statului #i exercit" controlul asupra lui;
i) exercit" controlul asupra acord"rii mprumuturilor de stat, asupra ajutorului economic #i de alt" natur" acordat unor
state str"ine, asupra ncheierii acordurilor privind mprumuturile #i creditele de stat din surse str"ine;
Articolul 95: Resursele financiare ale aparatului Pre#edintelui, indemniza!ia #i alte drepturi
1. Resursele financiare ale aparatului Pre#edintelui Republicii Moldova se aprob", la propunerea acestuia, de
c"tre Parlament #i se includ n bugetul de stat.
2. Indemniza!ia #i alte drepturi ale Pre#edintelui Republicii Moldova se stabilesc prin lege.
Articolul 130: Sistemul financiar-creditar
1. Formarea, administrarea, utilizarea #i controlul resurselor financiare ale statului, ale unit"!ilor administrativ-
teritoriale #i ale institu!iilor publice snt reglementate prin lege.
2. Moneda na!ional" a Republicii Moldova este leul moldovenesc.
3. Dreptul exclusiv la emisia monetar" apar!ine B"ncii Na!ionale a Republicii Moldova. Emisia se efectueaz"
conform deciziei Parlamentului.
Articolul 131: Bugetul public na!ional
1. Bugetul public na!ional cuprinde bugetul de stat, bugetul asigur"rilor sociale de stat #i bugetele raioanelor,
ora#elor #i satelor.
2. Guvernul elaboreaz" anual proiectul bugetului de stat #i bugetului asigur"rilor sociale de stat, pe care le
supune, separat, aprob"rii Parlamentului. n caz de formare a fondului extrabugetar, el se prezint" spre
aprobare Parlamentului.
3. Dac" bugetul de stat #i bugetul asigur"rilor sociale de stat nu au fost adoptate prin lege cu cel pu!in trei zile
nainte de expirarea exerci!iului bugetar, se aplic" n continuare bugetul de stat #i bugetul asigur"rilor sociale
de stat ale anului precedent, pn" la adoptarea noilor bugete.
4. Orice propunere legislativ" sau amendament care atrag majorarea sau reducerea veniturilor bugetare sau
mprumuturilor, precum #i majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare pot fi adoptate numai dup" ce snt
acceptate de Guvern.
[Alin.4 art.131 introdus prin Legea nr.1115-XIV din 05.07.2000]
5. Bugetele raioanelor, ora#elor #i satelor se elaboreaz", se aprob" #i se execut" n condi!iile legii.
6. Nici o cheltuial" bugetar" nu poate fi aprobat" f"r" stabilirea sursei de finan!are.
Articolul 132: Sistemul fiscal
1. Impozitele, taxele #i orice alte venituri ale bugetului de stat #i ale bugetului asigur"rilor sociale de stat, ale
bugetelor raioanelor, ora#elor #i satelor se stabilesc, conform legii, de organele reprezentative respective.
2. Orice alte prest"ri snt interzise.
Articolul 133: Curtea de Conturi
1. Curtea de Conturi exercit" controlul asupra modului de formare, de administrare #i de ntrebuin!are a resurselor
financiare publice.
2. Curtea de Conturi este alc"tuit" din 7 membri.
3. Pre#edintele Cur!ii de Conturi este numit de Parlament, la propunerea Pre#edintelui acestuia, pentru un termen
de 5 ani. Membrii Cur!ii snt numi!i de Parlament, la propunerea Pre#edintelui acesteia.
4. Curtea de Conturi prezint" anual Parlamentului un raport asupra administr"rii #i ntrebuin!"rii resurselor
financiare publice.
5. Alte atribu!ii, precum #i modul de organizare #i func!ionare a Cur!ii de Conturi, se stabilesc prin lege organic".
cu privire la Guvern

Nr.64-XII din 31.05.90
Articolul 13. Principalele mputerniciri ale Guvernului
n domeniul finan!elor, creditelor,
impozitelor, pre!urilor #i circula!iei monetare
Guvernul:
1) asigur", n limitele competen!ei sale, transpunerea n via!" a
politicii unice a statului n domeniul finan!elor, creditelor #i
circula!iei monetare;
2) elaboreaz" #i prezint" anual Parlamentului spre examinare #i
aprobare proiectele bugetului de stat #i bugetului asigur"rilor sociale
de stat, precum #i proiectul fondului extrabugetar, n cazul form"rii
lui;
3) promoveaz" politica unic" a statului n domeniul pre!urilor;
4) promoveaz" politica vamal" #i financiar-valutar".
privind administra!ia public# local#
( redac!ie nou#)
Capitolul XI
ADMINISTRAREA FINAN$ELOR PUBLICE
Articolul 82. Finan!ele publice locale
Finan!ele unit#!ilor administrativ-teritoriale se administreaz#
n condi!iile Legii cu privire la finan!ele publice locale, conform principiului autonomiei locale.
Procesul bugetar de la nivelul local este independent "i separat de procesul bugetar de la nivelul na!ional.
Autorit#!ile publice locale dispun de baz# fiscal# proprie "i distinct# de cea a statului, constituit# din impozite,
cuantumul c#rora este stabilit prin legea finan!elor publice locale "i este propor!ional# competen!elor proprii
prev#zute de Constitu!ie, de prezenta lege "i de alte acte legislative.
Autorit#!ile administra!iei publice locale au dreptul "i la alte resurse
financiare nefiscale: taxe locale, venituri din administrare propriet#!ii unit#!ilor administrativ-teritoriale "i
cele provenite din prestarea serviciilor.
Veniturile nefiscale nu se includ la calcularea transferurilor cu destina!ia general#.
Procedurile de distribuire a resurselor fiscale proprii ale autorit#!ilor publice locale, precum "i orice modific#ri
ale legisla!iei referitoare la func!ionarea sistemului finan!elor publice locale vor fi consultate n mod
obligatoriu cu structurile reprezentative ale autorit#!ilor publice locale.
Sprijinul unit#!ilor administrativ-teritoriale mai slabe din punct de vedere financiar necesit# utilizarea unor
proceduri de repartizare financiar# just# sau unor m#suri echivalente destinate
corij#rii efectelor repartiz#rii inegale a resurselor poten!iale de finan!are "i a sarcinilor ce le revin.
Este interzis# orice delegare de competen!# f#r# nso!irea "i alocarea
de surse financiare, necesare pentru a se acoperi costul exerci!iului competen!ei respective.
Criteriile de distribuire a suportului financiar acordat de stat unit#!ilor administrativ-teritoriale trebuie s# fie
obiective "i stabilite conform legii.
CODUL PENAL AL REPUBLICII MOLDOVA Nr.985-XV din 18.04.2002
Capitolul X
INFRAC$IUNI ECONOMICE
Articolul 236. Fabricarea sau punerea n circula!ie a banilor fal#i
sau a titlurilor de valoare false
(1) Fabricarea n scopul punerii n circula!ie sau punerea n
circula!ie a biletelor B"ncii Na!ionale a Moldovei, a monedelor, a
valutei str"ine, a hrtiilor de valoare de stat sau a altor titluri de
valoare false, utilizate pentru efectuarea pl"!ilor,
se pedepse#te cu nchisoare de la 7 la 15 ani, iar persoana juridic"
se pedepse#te cu amend" n m"rime de la 1000 la 3000 unit"!i
conven!ionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumit" activitate.
(2) Acelea#i ac!iuni s"vr#ite:
a) repetat;
b) de un grup criminal organizat sau de o organiza!ie criminal";
c) n propor!ii mari
se pedepsesc cu nchisoare de la 10 la 20 de ani, iar persoana
juridic" se pedepse#te cu amend" n m"rime de la 3000 la 6000 unit"!i
conven!ionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumit" activitate
sau cu lichidarea ntreprinderii.
[Art.236 completat prin Legea nr.211-XV din 29.05.03, n vigoare 12.06.03]
Articolul 237. Fabricarea sau punerea n circula!ie a cardurilor
sau a altor carnete de plat" false
(1) Fabricarea n scopul punerii n circula!ie sau punerea n
circula!ie a cardurilor sau a altor carnete de plat" false, care nu
constituie valut" sau titluri de valoare, dar care confirm", stabilesc
sau acord" drepturi sau obliga!ii patrimoniale,
se pedepse#te cu amend" de la 200 la 700 unit"!i conven!ionale sau
cu nchisoare de la 2 la 5 ani, iar persoana juridic" se pedepse#te cu
amend" n m"rime de la 1000 la 3000 unit"!i conven!ionale cu privarea de
dreptul de a exercita o anumit" activitate.
(2) Acelea#i ac!iuni s"vr#ite:
a) repetat;
b) de un func!ionar ori alt salariat n exerci!iul func!iunii;
c) de un grup criminal organizat sau de o organiza!ie criminal";
d) n propor!ii mari
se pedepsesc cu nchisoare de la 5 la 10 ani, iar persoana juridic"
se pedepse#te cu amend" n m"rime de la 3000 la 6000 unit"!i
conven!ionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumit" activitate
sau cu lichidarea ntreprinderii.
Codul Civil al RM
Izvoarele Specice ale Dreptului Financiar:
vezi lista cu acte normative
Principiile dreptului Financiar.
Activitatea nanciara ale statului, organelor administratiei publice locale, institutiilor publice
este bazata pe anumite principii adica reguli si cerinte fundamentale, care exprima cele
mai esentiale si scopuri ale acestei activitati. Continutul acestor principii este determinat
de Constitutia RM si anume:
* Principiul legalitatii - orice activitate in stat inclusiv cea nanciara se desfasoara in baza
legii
* Principiul egalitatii cetatenilor in fata legii si autoritatilor publice Articolul 16: Egalitatea
1. Respectarea #i ocrotirea persoanei constituie o ndatorire primordial" a statului.
2. To!i cet"!enii Republicii Moldova snt egali n fa!a legii #i a autorit"!ilor publice, f"r" deosebire de ras",
na!ionalitate, origine etnic", limb", religie, sex, opinie, apartenen!" politic", avere sau de origine social".
* Principiul publicitatii - Articolul 23: Dreptul fiec"rui om de a-#i cunoa#te drepturile #i ndatoririle
1. Fiecare om are dreptul s" i se recunoasc" personalitatea juridic".
2. Statul asigur" dreptul fiec"rui om de a-#i cunoa#te drepturile #i ndatoririle. n acest scop statul public" #i face
accesibile toate legile #i alte acte normative.
LEGE Nr. 847
din 24.05.96
privind sistemul bugetar si procesul bugetar*
Articolul 5. Intrarea n vigoare #i publicarea
legii bugetare anuale
Legea bugetar" anual" intr" n vigoare la 1 ianuarie a fiec"rui an sau la o alt" dat" prev"zut" n textul ei #i se public"
n Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
* Principiul repartizarii functiilor in domeniul activitatii nanciare
* Principiul participarii cetatenilor la administrarea treburilor publice inclusiv si a celor
nanciare
* Principiul autonomiei locale (autonomie nanciara) Articolul 109: Principiile de baz" ale
administr"rii publice locale
1. Administra!ia public" n unit"!ile administrativ-teritoriale se ntemeiaz" pe principiile autonomiei locale, ale
descentraliz"rii serviciilor publice, ale eligibilit"!ii autorit"!ilor administra!iei publice locale #i ale consult"rii
cet"!enilor n problemele locale de interes deosebit.
2. Autonomia prive#te att organizarea #i func!ionarea administra!iei publice locale, ct #i gestiunea
colectivit"!ilor pe care le reprezint".
3. Aplicarea principiilor enun!ate nu poate afecta caracterul de stat unitar.
*
vezi lista cu acte normative
* Principiul de planicare a activitatii nanciare ale statului la constituirea, repartizarea si
utilizarea resurselor nanciare - aceasta planicare se face in conformitate cu activitatea
organelor statale atat centrale si locale, ale institutiilor publice, agentilor economici, etc.
* Principiul caracterului social al activitatii nanciare ale statului Articolul 47: Dreptul la asisten!"
#i protec!ie social"
1. Statul este obligat s" ia m"suri pentru ca orice om s" aib" un nivel de trai decent, care s"-i asigure s"n"tatea #i
bun"starea, lui #i familiei lui, cuprinznd hrana, mbr"c"mintea, locuin!a, ngrijirea medical", precum #i
serviciile sociale necesare.
2. Cet"!enii au dreptul la asigurare n caz de: #omaj, boal", invaliditate, v"duvie, b"trne!e sau n celelalte cazuri
de pierdere a mijloacelor de subzisten!", n urma unor mprejur"ri independente de voin!a lor.
* Principiul determinarii juste a sarcinilor scale Articolul 58: Contribu!ii financiare
1. Cet"!enii au obliga!ia s" contribuie, prin impozite #i prin taxe, la cheltuielile publice.
2. Sistemul legal de impuneri trebuie s" asigure a#ezarea just" a sarcinilor fiscale.
3. Orice alte presta!ii snt interzise, n afara celor stabilite prin lege.
Normele dreptului nanciar.
Norma dreptului nanciar, este acea categorie a normelor juridice ce au un obiect de
reglementare specic, care se refera la drepturile si obligatiile participantilor la raporturile
de drept nanciar, si care prescriu conduita acestora, in procesul de formare, repartizare,
utilizare si control asupra banului public, respectarea lor ind garantata prin forta de
constrangere a statului, dupa continutul lor normele dreptului nanciar pot :
* Materiale - sunt acele care stabilesc drepturile si obligatiile participantilor la aceste
raporturi, structura sistemului bugetar al RM sau continutul obligatiilor persoanelor zice
si juridice fata de stat.
* Procesuale - normele nanciar procesuale stabilesc forma si modalitatea de actiune a
normelor materiale, exemplu: procesul bugetar
Normele dreptului nanciar, au un caracter general impersonal, deoarece privesc un
numar nedeterminat de subiecte. Ca exceptie unele norme de drept nanciar, au un
caracter individual, in virtutea anumitor necesitati nanciare-concrete, de exemplu:
Din punct de vedere al structurii logico-juridice normele ale dreptului nanciar: cuprind cele
trei elemente ipoteza, dispozitie, sanctiune
Ipotezele prevad imprejurarile in care urmeaza sa se aplice dispozitiile acestor norme.
Dispozitiile prevad conduita subiectelor vizate de acestea norme, dupa felul de
comportament al subiectelor, dispozitiile cuprinse in aceste norme pot : onerative,
permisive, prohibitive, celel mai multe dintre normele dreptului nanciar contin onerative
Unele din normele dreptului nanciar, contin dispozitii permisive de exemplu: Curtea de
Conturi, poate participa la activitatea organismelor internationale.
Acoperirea decalajelor temporare, aparute in cursul executarii bugetelor locale pe seama
resurselor trezorariei statului
Unele norme ale dreptului nanciar, contin dispozitii prohibitive, de exemplu: se interzice
acoperirea cheltuielilor bugetare prin recurgerea la o noua emisiune monetara.
Elementul specic al normei de drept nanciar, este sanctiunea astfel sunt stabilite
sanctiuni specice, caracteristice acestor norme si anume: amenda, majorari de intarziere,
suspendarea creditarii, suspendarea nantarii, majorarea dobanzilor, vanzarea silita a
garantiei gajului, etc. In dependenta de semnicatia disciplinara, gradul de pericol social si
urmarile care pot aparea, pot aplicate unele sanctiuni, prevazute in Codul
Contraventional si unele pedepse prevazute de Codul Penal al RM.
Vezi anexele bugetului de stat
pe anul 2010
Raporturile juridice nanciare sunt formate de relatiile sociale, care i-au nastere si se sting,
in procesul de constituire, repartizare, si utilizare a fondurilor banesti ale statului si care
sunt reglementate, de normele de drept nanciar. Raporturile juridice nanciare, se disting
de alte raporturi juridice prin urmatoarele trasaturi particulare:
* Subiectele participante si pozitia pe care o au una fata de alta (un subiect obligatoriu al
dreptului nanciar, relatii de subordonare)
* Dupa obiectul de reglementare in functie de sfera de cuprindere a nantelor publice
raporturile de drept nanciar pot : bugetare, de creditare, monetare, de control nanciar,
etc.
* Dupa modalitatile de realizare a formei de activitate: raporturile de drept nanciar se
nasc, se modica si se sting, in baza manifestarii, unilaterale de vointa ale statului si in
general se executa fara a necesara o hotarare judecatoreasca.
* Elementele raportului nanciar sunt: subiect, obiect, continut.
Subiectele participante la raport de drept nanciar:
a. Subiectul principal - statul care este reprezentat prin organele sale (BNM; IFPS;
Guvernul;)
b. Subiectii secundari - persoanele juridice si persoanele zice
Categorii persoane juridice:
Articolul 5. No!iuni generale
Urm"toarele no!iuni se aplic" n scopul impozit"rii, f"r" modificarea statutului juridic al
persoanelor juridice #i fizice prev"zut de legisla!ia n vigoare:
4) Persoan" juridic" - orice societate comercial", cooperativ", ntreprindere, institu!ie,
funda!ie, asocia!ie, inclusiv creat" cu participarea unei persoane str"ine, #i alte organiza!ii, cu
excep!ia subdiviziunilor structurale ale organiza!iilor nominalizate ce nu dispun de patrimoniu
autonom #i a formelor organizatorice cu statut de persoan" fizic", potrivit legisla!iei.
Categorii persoane zice:
Articolul 5. No!iuni generale
* Persoan" fizic":
a) cet"!ean al Republicii Moldova, cet"!ean str"in, apatrid;
b) forma organizatoric" cu statut de persoan" fizic", potrivit legisla!iei, inclusiv
ntreprinz"torul individual, gospod"ria !"r"neasc" (de fermier), dac" prezentul cod nu prevede altfel.
Persoana zica rezident -Rezident:
a) orice persoan" fizic" care corespunde uneia din cerin!ele de mai jos:
i) are domiciliu permanent n Republica Moldova, inclusiv:
- se afl" la tratament sau la odihn", sau la nv"!"tur", sau n deplasare peste hotare;
- este persoan" cu func!ii de r"spundere a Republicii Moldova, aflat" n exerci!iul func!iunii
peste hotare;
ii) se afl" n Republica Moldova cel pu!in 183 de zile pe parcursul anului fiscal;
b) orice persoan" juridic" sau form" organizatoric" cu statut de persoan" fizic" a c"rei
activitate este organizat" sau gestionat" n Republica Moldova ori al c"rei loc de baz" de
desf"#urare a activit"!ii este Republica Moldova.

Persoana zica nerizedent -Nerezident:
a) orice persoan" fizic" care nu este rezident n conformitate cu pct. 5) lit.a) ori, de#i
corespunde cerin!elor pct.5) lit.a), se afl" n Republica Moldova:
- n calitate de persoan" cu statut diplomatic sau consular ori n calitate de membru al
familiei unei asemenea persoane;
- n calitate de colaborator al unei organiza!ii interna!ionale, create n baza tratatului
interna!ional la care Republica Moldova este parte, sau n calitate de membru al familiei unui
asemenea colaborator;
- la tratament sau la odihn", sau la nv"!"tur", sau n deplasare, dac" aceast" persoan" fizic"
s-a aflat n Republica Moldova exclusiv n aceste scopuri;
- exclusiv n scopul trecerii dintr-un stat str"in n alt stat str"in prin teritoriul Republicii
Moldova (trecere tranzit);
[Art.5 pct.6 lit.a) modificat" prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702]
b) orice persoan" juridic" sau form" organizatoric" cu statut de persoan" fizic" care nu
corespunde cerin!elor pct.5) lit.b).
[Art.5 pct.6, lit.b) n redac!ia LP154-XVI din 21.07.05, MO126-128/23.09.05 art.611,n vigoare
01.01.06]

Obiectul de reglementare dreptului nanciar.
Obiectul raportului de drept nanciar, este diferit determinat in primul rand de sfera
deosebit de larga si complexa a nantelor publice, iar in al doilea rand de fapte, acte
normative si operatiuni specice cu privire la activitatea nanciara. In prima situatie,
obiectul este format din actiuni de prognoza si organizare bugetara, actiuni de creditare,
actiuni de control nanciar, etc.
In acea de-a doua situatie obiectul este format, dintr-o suma de bani la care sunt tinute,
subiectele raportului de drept nanciar.
Continutul dreptului nanciar: totalitatea drepturilor si obligatiilor, subiectelor raporturilor de
drept nanciar. Specic consta in aceea ca aceste doua se realizeaza in momentul de:
repartizare, constituire a nantelor publice.
Subiectii dreptului nanciar.
Subiectii se impart dupa autorii RUSSIAN:
a. Unitatile administrativ-teritoriale (sate, comune, orase, municipii)
b. Subiectele colective (organele administratiei de stat centrale si locale, institutiile publice,
societatile comerciale)
c. Subiectii individuali (cetatenii statului, cetatenii straini, apatrizii)
Considerarea dreptului nanciar, ca o ramura de drept desinestatoare, este sustinuta de
faptul, ca are un obiect de reglementare propriu, circum-scris, de componentele structurale
ale nantelor publice. In conditiile divizarii dreptului pozitiv, in dreptul public si drept privat,
dreptul nanciar este o ramura a dreptului public, deoarece la fel ca si celelalte ramuri de
drept public si in relatia de interferenta cu ele, dreptul nanciar este instituit in scopul
satisfacerii nevoilor generale ale societatii.
Corelatia dreptului nanciar cu dreptul constitutional
Corelatia dreptului nanciar cu dreptul administrativ, legatura stransa se manifesta prin
compararea, raporturilor juridice din ambele ramuri de drept. Legatura stransa dintre
aceste doua ramuri, se mai datoreaza faptului ca aparatul nanciar-bancar si de credit,
precum si cel al asigurarilor social de stat, fac parte in general din sistemul de organe al
administratiei publice.
Corelatia dreptului nanciar cu dreptul penal, se datoreaza prin depistaera infractiunilor din
domeniul nantelor publice, de catre organele de control nanciar,
Corelatia dreptului nanciar cu dreptul muncii si protectiei sociale, legatura se inventeaza
in virtutea dispozitiilor referitoare la nantarea acestei protectii din contul bugetului
asigurarilor sociale de stat.
vezi punctul 2 tema nr.2
Corelatia dreptului nanciar cu dreptul international publice, corelatia se datoreaza
existentei mai multor conventii interstatale (conventii cu privire la imprumuturi externe),
sau conventii cu privire la evitarea dublei impuneri a veniturilor care se obtin pe teritoriul
RM si se transfera in alte state si invers.
Dreptul nanciar si dreptul civil, unicul punct de tangenta este ca ambele ramuri
reglementeaza raporturi patrimoniale (cu caracter patrimonial).
Circulatia Monetara
1. Moneda si functiile ei.
2. Suma de bani, necesara circulatiei monetare. Viteza de circulatie a banilor.
3. Reglementarea emisiunii monetare.
4. Reglementarea juridica platilor in numerar.
5. Reglementarea juridica a platilor fara numerar.
Patru perioade a monedei:
1. Bani sacre - dinti de caini, scoici, pietre de mare; peste uscat; boabe de cacao; pismetii;
blanuri; miere;
2. Banii de metal - care de la bun inceput au fost confectionati din bronz, cupru. Ceva mai
tarziu au introdus bani din argint si aur.
3. Banii de hartie - au aparut in China in sec.IX. In Europa e legat de suedezul care a emis
cambia
4. Banii electronici - pentru prima data este legata de SUA in 1914. In anul 1950
proprietarii de restaurante Dinner0s Club au emis; Bank of America; Visa Card; Euro
Card; Master Card;
Moneda a contribuit substantial la patrimoniul de valori al omenirii, ind in primul rand un
instrument social-economic indispensabil oricarei economii, ea a reprezentat o institutie
istorica, a urmat si urmeaza evolutia societatii umane. Unele denitii exprima particularitati
ale monedei, alte o considera o marfa ori pur si simplu o notiune abstracta, de exemplu
intr-o denitie prin moneda, este desemnat orice bun, acceptat ca instrument liberator de
creditori sau vanzatori, un bon pentru cumpararea marfurilor, intr-o alte denitie se
considera, ca atunci cand o marfa serveste continuu, ca intermediar pentru schimburi
indirecte, ea devine moneda. Nominalistii considera moneda, drept un document de stat
detasat de uctuatiile vietii sociale-economice, care emana de la autoritatile publice,
moneda in forma ei clasica de disc metalic si cu o greutate determinata, se utilizeaza ca
mijloc de circulatii, de plata si tezaurizare.
Moneda reprezinta un instrument etalon, legal de plata pentru facilitarea schimburilor,
pentru acumulari ind masuratorul general de valori, care poarta girul autoritatii emitente,
statul si care se bucura de incredere publica.
Functiile monetei.
Functia de evaluare a valorilor economice, in moneda se masoara in valori materiale se
exprima preturile, puterea de cumparare, creditul. Functia de mijlocire a schimbului de
bunuri si servicii, se face prin intermediul operatiunilor de vanzare-cumparare, moneda a
evoluat neintrerupt cu productia si schimbul de marfuri, prin schimb produsele devin
marfuri, a caror circulatie este inlesnita de moneda.
Functia de mijlocire a platilor, ea dobandeste calitatea de moneda legala pentru ca
creditorul este obligat sa primeasca moneda aata in circulatie, la data lichidarii unei
datorii.
Functia de mijlocire a creditului, creditul reprezinta transmiterea temporara a unei puteri de
cumparare, el este un imprumut de moneda.
Functia de mijlocire a economiilor, disponibilitatile temporare ale populatiei se pot valorica
cu ajutorul monedei.
Functia de tezaurizare cu ajutorul monedei, se pot pastra si transfera valorile care se cer
mentinute in timp pentru o perioada indelungata.
Functia sociala de distribuire si redistribuire a bunurilor si serviciilor, produsul social se
distribuie cu ajutorul monedei, celor care au contribuit direct sau indirect la crearea lui.
Functia de bani mondiali a doua sau mai multe state (Euro)
Pentru ca o marfa sa poata sa e considerata moneda este sucient ca ea sa
indeplineasca una din functiile respective
Suma necesara circulatiei banilor.
Suma necesara de bani circulatiei, este formata din totalul valoric al semnelor banesti
(masa monetara) care ofera posibilitatea efectuarii normale a schimbului de marfuri,
prestarii serviciilor a diferitor plati, aceasta suma este determinata, de actiunea legilor
obiective, a circulatiei banilor si legea vitezei de circulatie a mijloacelor de plata. Potrivit
cerintelor acestor legi, pentru o anumita perioada suma de bani necesara circulatiei,
rezulta din totalizarea sumei preturilor marfurilor si serviciilor care urmeaza a vandute si
incasate si a sumei platilor scadente, din care se scade suma preturilor marfurilor vandute
in credit si platile pentru circulatia marfurilor care se compenseaza.
Suma necesara circulatiei este inuentata de urmatorii factori:
* Factori de inuenta directa, modicarea volumului de marfuri aate in circulatie si nivelul
preturilor marfurilor si serviciilor
* Factori de inuenta indirecte, majorarea numarului de operatii in credit deoarece cu cat
mai multa marfa se vinde in credit, cu atat mai putin bani sunt necesari in circulatie si
invers
* Dezvoltarea platilor fara numerar
* Viteza de circulatie a banilor, care exprima numarul de tranzactii la care serveste o
unitate monetara intr-o perioada de timp, accelerarea vitezei de circularea banilor, duce
la micsorarea sumei de bani, necesare circulatiei si invers
Viteza de circulatiei a banilor este inuentata:
* Masa banilor aati in circualtie
* Depinde de proportia unitatii monetare, tinute in rezerva sau tezaurizare
* Depinde stabilitatea social-politica si conjuctura economica
* Depinde de volumul veniturilor banesti ale populatiei, frecventa si ritmicitatea incasarii de
catre populatie a veniturilor sale banesti
* Gradul de coincidenta intre incasarile si platile banesti ale populatiei
* Factorul psihologic al increderii populatiei in puterea de cumparare a monedei nationale
Accelerarea vitezei a circulatiei banilor, contribuie atunci cand conditiile necesare sunt
create la reducerea masei banilor in circulatie, la micsorarea cheltuielilor de circulatie,
aceeasi masa monetara isi dubleaza puterea de cumparare, daca circula de doua ori mai
repede, cu alte cuvinte daca ea participa in acelasi timp la un numar dublu de tranzactii.
Hotararea a BNM cu privire la politica monedara si valutara a BNM pentru anul 2010 - ?
Reglementarea emisiunii monedare.
Prin emisiune monedara (baneasca) se intelege un ansamblu de acte si operatiuni
realizate de catre banca centrala a statului (BNM in RM) concretizate in:
* Baterea semnelor monedare - Articolul 60. Tip$rirea monedei #i m$surile de siguran"$
Vezi formula in caiet la ANTON
OXANA
Hotararea BNM pentru anul
2010???
Banca Na"ional$ organizeaz$ tip$rirea bancnotelor #i baterea monedelor metalice #i ia m$suri pentru p$strarea n
siguran"$ a celor neemise n circula"ie, de retragere #i distrugere a bancnotelor #i monedelor metalice retrase din
circula"ie.
* Stocarea
* Emiterea
* Punerea si scoaterea din circulatie a bancnotelor si monezelor metalice, precum si
formarea de bani scriptuali in conturi curente ale persoanelor zice si juridice
* Bani scriptuali - bani care nu exista
* Dreptul exlcusiv de-a emite in circulatie bancnote si monede metalice, ca mijloc de plata
pe teritoriul RM (BNM) - Articolul 57. Dreptul de a emite bancnote #i monede metalice
Banca Na"ional$ are dreptul exclusiv de a emite n circula"ie bancnote #i monede metalice ca mijloc de plat$ pe
teritoriul Republicii Moldova.
* Leul moldovenesc - este unicul mijloc legal de plata pe teritoriul RM - Articolul 56. Unitatea
monetar$
(1) Unitatea monetar$ a Republicii Moldova este leul moldovenesc. Un leu se divizeaz$ n 100 de bani.
(2) Leul moldovenesc este unicul mijloc legal de plat$ pe teritoriul Republicii Moldova.
BNM stabileste prin regulamente sale valoarea nominala, dimensiunile, greutatea, design-
ul si alte caracteristici ale bancnotelor si monedelor metalice - Articolul 26. mputernicirile
Consiliului de administra"ie
f) stabile#te valoarea nominal$, designul bancnotelor #i monedelor metalice, modul de punere n #i condi"iile de
retragere a lor din circul"ie;
HCA al BNM nr.200 din 27 iulie 2006
REGULAMENT
cu privire la opera"iunile cu numerar
n b$ncile din Republica Moldova
Platibile sunt bancnotele si monedele metalice autentice, incluzind urmatoarele deteriorari
bancnote:
CAPITOLUL IV

Semnele pl.tibilit./ii monedei na/ionale. Trierea -i
ambalarea numerarului n moned. na/ional.. Specimenele de
bancnote.

4.1 Pl$tibile snt bancnotele #i monedele metalice, avnd putere legal$ de plat$ pe
teritoriul Republicii Moldova, f$r$ semne de falsicare sau contrafacere
incluznd urm$toarele deterior$ri:
a) bancnote - murdare, nvechite, cu pete, mbibate cu materii grase,
cu #ters$turi, cu inscrip"ii str$ine, prezen"a amprentelor de #tampile;
rupte, arse, g$urite, cu lips$ de margini, col"uri, fragmente (nu mai
mult de 45% din suprafa"a lor), r de siguran"$, lipite din mai multe
fragmente, dac$ acestea indiscutabil apar"in acelea#i bancnote; cu
modicarea culorii #i / sau a uorescen"ei privite n raze
ultraviolete;
b) monede - ndoite, nvechite ce #i-au p$strat imaginea pe avers #i
revers.

4.2 Entit$"ile, indiferent de forma lor de proprietate #i domeniul de activitate snt
obligate s$ ncaseze bancnote #i monede autentice specicate n pct. 4.1 a
prezentului Regulament.

LEGE Nr. 548
din 21.07.1995
cu privire la Banca Na#ional! a
Moldovei
LEGE Nr. 548
din 21.07.1995
Moldovei
HCA al BNM nr.200 din 27
iulie 2006
REGULAMENT
cu privire la opera"iunile cu
numerar
n b$ncile din Republica
Moldova
LEGE Nr. 548
din 21.07.1995
Moldovei
4.3 B$ncile snt obligate, pentru clien"ii s$i, s$ primeasc$ c$tre schimb f$r$ a
percepe comision:
a) bancnote #i monede autentice specicate n pct. 4.1 a prezentului
Regulament;
b) bancnotele autentice cu inscrip"ia MIT%, vizibil$ n raze
ultraviolete, prezentate de organele scale, Ministerul Afacerilor
Interne, Centrul de Combatere a Crimelor Economice #i Corup"iei.

4.4 B$ncile sunt obligate s$ efectueze trierea #i ambalarea numerarului ncasat.
Emisiunea monedei scriptuale se realizeaza in urmatoarele directii
* Cumpararea sau vanzarea valorilor mobiliare de stat Articolul 42. Cump$rarea hrtiilor de valoare
emise de stat
Nici o prevedere din prezentul capitol nu poate interzice B$ncii Na"ionale s$ cumpere #i s$ vnd$ hrtiile de valoare
emise de stat:
a) cu condi"ia c$ Banca Na"ional$ va cump$ra, numai prin opera"iuni de pia"$ deschis$, hrtiile de valoare cu scaden"a
de pn$ la 180 de zile, care au fost emise public;
b) n leg$tur$ cu acordarea de credite b$ncilor.
* In legatura cu acordarea de credite bancilor Articolul 18. Acordarea de credite b$ncilor
(1) Banca Na"ional$ poate acorda b$ncilor credite n condi"ii stabilite periodic de Banca Na"ional$ #i garantate prin:
a) hrtiile de valoare emise de Guvern, ce constituie o parte a emisiunii publice cu scaden"a nu mai mare de un an de
la data achizi"ion$rii lor de c$tre Banca Na"ional$;
b) hrtiile de valoare emise de Banca Na"ional$;
c) cambii simple sau trate, emise #i f$cute cu bun$ credin"$ n scopuri comerciale, industriale sau agricole, con"innd
dou$ sau mai multe giruri din care cel pu"in unul s$ apar"in$ unei b$nci #i s$ e cu scaden"a nu mai mare de 9 luni de la
data achizi"ion$rii lor de c$tre Banca Na"ional$;
d) titlurile emise cu privire la bunuri sau m$rfuri pe deplin asigurate mpotriva riscului sau pierderii la nivelul
stabilit de Banca Na"ional$;
e) depozitele #i alte conturi la Banca Na"ional$ sau la o alt$ institu"ie nancir$ acceptat$ de banc$, reprezentnd
orice fel de active pe care Banca Na"ional$ le poate cump$ra, vinde #i negocia.
Reglementarea juridica a platilor in numerar.
Din analiza legislatiei mai multor tari, pentru stingerea obligatiilor si natura documentelor,
care se folosesc in acest scop, se disting urmatoarele forme:
* Platile cu numerar - in care se intrebuinteaza semnul monedar metalic sau de hartie
* Platile prin compensatii sau clearing - care constau in compensarea de drepturi si
obligatii de plata reciproca Articolul 48. Clearing #i decont$ri interbancare
Banca Na"ional$ poate acorda asisten"$ b$ncilor prin organizarea serviciilor de clearing #i de decont$ri interbancare,
inclusiv pl$"i prin cec sau prin alte instrumente de plat$, precum #i stabili reguli #i emite acte normative respective.
* Platile fara numerar - se realizeaza prin faptul ca moneda ce ar trebui sa faca obiectul
platii, in loc sa e inmanata bineciarului sub forma de moneda manuala, este substituita
cu o dispozitie prin care disponibilul existent in contul debitorului se trece in contul
beneciarului suma convenita ca plata
Dreptul de-a alege forma de plata apartine:
a. Intreprinderelor
b. Institutiilor
c. Cetatenilor
Sunt cazuri cand legislatia concret prevede aceasta forma, I. Dispozi"ii generale
1. Toate ntreprinderile de stat, cooperatiste, pe ac"iuni, de arend$ colective, mixte, ob#te#ti etc., asocia"iile, organiza"iile
#i institu"iile (n continuare - ntreprinderi), indiferent de statutul lor juridic, snt obligate s$ consemneze mijloacele lor
b$ne#ti n institu"iile nanciare.
2. Decont$rile dintre ntreprinderi pe angajamente se efectueaz$, de regul$, prin virament la institu"ii nanciare.
LEGE Nr. 548
din 21.07.1995
Moldovei
LEGE Nr. 548
din 21.07.1995
Moldovei
LEGE Nr. 548
din 21.07.1995
Moldovei
HOT$RRE Nr. 764
din 25.11.1992
Privind aprobarea Normelor
pentru efectuarea opera#iunilor
de cas! n economia na#ional! a
Republicii Moldova
5.ntreprinderile, de regul$, primescde la institu"iile nanciare ale republicii bani n numerar pentru retribuirea muncii,
plata pensiilor #i indemniza"iilor, achizi"ionarea produc"iei agricole, procurarea ambalajului #i obiectelor de la popula"ie,
acoperirea cheltuielilor de deplasare #i pentru alte scopuri prev$zute de Instruc"iunea n vigoare a B$ncii Na"ionale a
Moldovei cu privire la modul ntocmirii raportului statistic asupra volumului opera"iunilor de cas$ la institu"iile
nanciare din Republica Moldova.
ntreprinderile cu ncas$ri permanente de bani pot utiliza numerarul din casele sale pentru scopurile indicate mai sus, cu
excep"ia cheltuielilor de deplasare
HOT$RRE Nr. 474
din 28.04.1998
cu privire la aplicarea ma"inilor de cas! "i control cu
memorie fiscal! pentru efectuarea decont!rilor n numerar - 1. Se oblig$ contribuabilii care, potrivit legisla!iei n
vigoare, au obligativitatea !inerii contabilit"!ii s$ efectueze decont$rile b$ne#ti n numerar cu utilizarea ma#inilor de
cas$ #i de control cu memorie scal$.
Se permite agen"ilor economici, care dispun de ma#ini de cas$ #i control f$r$ memorie scal$, nregistrate la
inspectoratul scal, s$ efectueze nlocuirea lor, n termen de pn$ la 31 decembrie 2000, cu atribuirea sumei
neamortizate la deduceri (cheltuieli), concomitent cu implementarea noilor ma#ini de cas$ #i control cu memorie scal$
nregistrate n modul stabilit.
Conform acestei legi Punctul - 5. Fata de intreprinderi si organizatii, indiferent de tipul
lor de proprietate si forma de organizare juridica, care
efectueaza decontari in numerar in suma ce depaseste 15 mii de lei
lunar, in baza obligatiilor lor financiare, incalcind modul
stabilit de decontare prin virament, precum si care efectueaza
decontari in numerar si prin virament prin intermediari,
indiferent de suma decontarii efectuate, organele
Serviciului Fiscal de Stat, Centrului pentru Combaterea Crimelor
Economice si Coruptiei, Departamentul Control Financiar si Revizie
si organele lor teritoriale aplica sanctiuni pecuniare in
proportie de 10 la suta din sumele platite, iar sumele amenzilor
se fac venit la bugetul de stat. Asemenea sanctiuni se
aplica fata de toti participantii la operatiunile de
vinzare-cumparare care au incalcat modul stabilit de decontare
in baza obligatiilor financiare reciproce.
Sanctiunile mentionate nu se aplica la efectuarea decontarilor
cu cetatenii, gospodariile taranesti (de fermier), titularii de
patente de intreprinzator si cu bugetul public national, la
efectuarea decontarilor de catre persoanele indicate cu bugetul
public national, cu intreprinderile si organizatiile, precum si la
efectuarea decontarilor de catre intreprinderile si organizatiile
ale caror drepturi la acest capitol se reglementeaza altfel
decit in actele normative ale Bancii Nationale a Moldovei, cu
exceptia cazurilor efectuarii decontarilor prin intermediari.
CAPITOLUL III

Opera/iunile cu numerar n B.nci

3.1 n func"ie de spectrul serviciilor prestate, Banca este n drept s$ efectueze
ncas$ri #i eliber$ri de numerar.
LEGEA REPUBLICII
MOLDOVA
cu privire la antreprenoriat
si intreprinderi
Nr.845-XII din 03.01.1992
Contribuabilii care, potrivit
legisla#iei n vigoare, au
obligativitatea #inerii contabilit!#ii
iulie 2006
REGULAMENT
numerar
n b#ncile din Republica
Moldova
CAPITOL 3 Punct 3.1.-3.15

3.2 ncas$rile de numerar includ:
a) depuneri n conturile entit$"ilor sau persoanelor zice, deschise la Banc$;
b) ncas$ri n numerar generate de activitatea B$ncii;
c) retrageri de numerar de la lialele aceleia#i B$nci sau de la oricare alt$
Banc$ sau lialele acesteia;
d) retrageri de numerar de la BNM.

3.3 Eliber$rile de numerar includ:
a) retrageri de numerar de c$tre clien"ii B$ncii;
b) pl$"i generate de activitatea B$ncii;
c) eliber$ri de numerar ntre casieriile lialelor aceleia#i B$nci sau c$tre orice
alt$ Banc$ sau lialele acesteia;
d) depuneri de numerar la BNM.

3.4 Pentru efectuarea opera"iunilor cu numerar, Banca, utilizeaz$ dup$ caz,
urm$toarele documente:
- ordin de ncasare a numerarului;
- ordin de eliberare a numerarului.

3.5 Ordin de ncasare a numerarului (Anexa nr. 1) este un document de cas$ care
se utilizeaz$ la orice tip de ncasare a numerarului de c$tre Banc$.

3.6 Ordin de eliberare a numerarului (Anexa nr. 2) este un document de cas$ care
se utilizeaz$ la eliberarea numerarului de c$tre Banc$.

3.7 Retragerea numerarului de c$tre entit$"i, cu excep"ia cazurilor n care snt
utilizate cardurile de afaceri, se efectueaz$ n baza unei delega"ii, forma #i
procedurile de utilizare a c$reia se elaboreaz$ de sine st$t$tor de c$tre banc$ #i
va con"ine n mod obligatoriu, dar nu se va limita la urm$toarele elemente:
- denumirea B$ncii;
- codul B$ncii;
- codul scal al B$ncii;
- denumirea entit$"ii;
- codul scal al entit$"ii;
- num$rul contului entit$"ii;
- data retragerii numerarului;
- numele persoanei responsabile de retragere a numerarului;
- suma n cifre #i suma n litere;
- semn$turile persoanelor responsabile pentru emiterea delega"iei;
- #tampila entit$"ii;
- num$rul, data, luna #i anul emiterii documentului.

3.8 Documentele utilizate pentru reectarea opera"iunilor cu numerar se
ntocmesc de c$tre func"ionarul responsabil al B$ncii #i se execut$ n ziua
opera"ional$ n care au fost emise.

3.9 Documentele trebuie s$ e ntocmite n limba de stat. Parametrii formularelor
documentelor utilizate la opera"iunile cu numerar, n func"ie de volumul de
date incluse, se stabilesc de Banc$ de sine st$t$tor.

3.10 Banca poate completa con"inutul documentelor utilizate la opera"iunile cu
numerar cu rubricile necesare, conform procedurilor interne ale B$ncii.

3.11 Formularele documentelor utilizate pentru opera"iunile cu numerar se
ntocmesc pe suport hrtie sau n form$ electronic$, care ulterior se imprim$
pe suport hrtie la imprimant$. Num$rul de exemplare se stabile#te de Banc$
de sine st$t$tor, n conformitate cu procedurile interne ale B$ncii.

3.12 n formularele documentelor aferente opera"iunilor cu numerar nu se admit
corect$ri sau #ters$turi.

3.13 Pe documentele utilizate la opera"iunile cu numerar se aplic$ amprenta
#tampilei #i semn$turile persoanelor mputernicite ale B$ncii.

3.14 Eviden"a opera"iunilor cu numerar se "ine n registre, forma #i con"inutul
c$rora se elaboreaz$ de sine st$t$tor de c$tre Banc$.

3.15 Procedurile interne privind modul de semnare, vizare, repartizare #i p$strare a
documentelor #i a registrelor utilizate n opera"iunile cu numerar se elaboreaz$
de c$tre Banc$ de sine st$t$tor.
CAPITOLUL V
Opera/iuni cu numerar n moneda na/ional. ntre B.nci

5.1 n rezultatul ncas$rilor de numerar, Banca #i stabile#te zilnic volumul
necesar de numerar pentru activitatea ulterioar$.

5.2 B$ncii i apar"ine prerogativa de stabilire a excedentului de numerar pentru
iulie 2006
REGULAMENT
numerar
Moldova
CAPITOL V Punct 5.1.-5.7.
ziua urm$toare #i care poate oferit altor B$nci sau depus la BNM.

5.3 Banca, care #i stabile#te excedent de numerar, pentru ziua ulterioar$, este
obligat$ s$ transmit$ la BNM, prin intermediul componentei de transport a
SAPI un Aviz (Anexa nr. 4), privind disponibilitatea excedentului de numerar
indicnd suma total$, divizat$ pe valori nominale. n func"ie de solicit$rile de
numerar de c$tre alte B$nci, Banca va actualiza, pn$ la ora 15, informa"ia
prezentat$ pe parcursul zilei.

5.4 Banca Na"ional$ va plasa pe pagina interbancar$ informa"ia privind
disponibilul de numerar al B$ncilor #i va asigura actualizarea acesteia n
corespundere cu informa"ia recep"ionat$ de la B$nci.

5.5 Orice Banc$ care posed$ insucien"$ de numerar se va adresa b$ncilor pentru
acoperirea necesit$"ii cu numerar, conform informa"iei plasate pe pagina
interbancar$.

5.6 n cazul depist$rii de c$tre Banca solicitant$ a neconform$rii cu cerin"ele de
triere #i ambalare a numerarului, conform prevederilor Capitolului IV a
prezentului Regulament, aceasta va nainta reclama"ia respectiv$ B$ncii care a
pus la dispozi"ie numerarul, cu expedierea concomitent$ a unei copii pe
adresa BNM.

5.7 Banca va reglementa prin procedurile sale interne modalitatea de distribuire a
excedentului de numerar ntre lialele proprii, precum #i altor B$nci sau
lialelor acestora, amplasate n aceea#i localitate sau n localit$"ile din
apropiere.

CAPITOLUL VI
Opera/iunile cu numerar n moneda na/ional. ale B.ncilor
n rela/ia cu BNM

6.1 n func"ie de disponibilitatea excedentului de numerar sau de insucien"a
acestuia, B$ncile pot respectiv depune sau retrage numerar la BNM.

6.2 Retragerea #i depunerea numerarului la BNM se efectueaz$ n baz$ de
contract.

6.3 n scopul retragerii de numerar de la BNM, inclusiv a monedelor comemorative
iulie 2006
REGULAMENT
numerar
Moldova
CAPITOL VI Punct
6.1.-6.37.
#i jubiliare, Banca solicitant$, n intervalul de timp 15 - 16 zilei anterioare de
retragere a numerarului ini"iaz$ o cerere, dup$ caz, (Anexa nr. 5/Anexa nr. 6),
prin intermediul componentei de transport a SAPI, n care se indic$ suma total$,
structura pe valori nominale #i tipul monedelor.

6.4 Cererea de retragere a numerarului de la BNM, cu excep"ia monedelor
comemorative #i jubiliare, se ini"iaz$ de c$tre Banc$ dup$ examinarea
informa"iei plasate pe pagina interbancar$, conform prevederilor pct. 5.3 #i 5.4
din prezentul Regulament #i distribuirea acestuia ntre B$nci.

6.5 Banca este n drept s$-#i anuleze cererea privind retragerea de numerar,
inclusiv a monedelor comemorative #i jubiliare transmis$ anterior, prin
ini"ierea unui Aviz (Anexa nr. 7), ce urmeaz$ a transmis nu mai trziu de ora
16 a zilei anterioare, prin intermediul componentei de transport a SAPI.

6.6 Banca Na"ional$ a Moldovei va satisface solicitarea de numerar total$ sau
par"ial$, n func"ie de excedentul de numerar disponibil al B$ncilor #i va ini"ia,
dup$ caz, dar nu mai trziu de ora 18, o Conrmare (Anexa nr. 8), prin
intermediul componentei de transport a SAPI, n care se indic$ suma total$,
structura valorilor nominale #i timpul retragerii numerarului, la BNM.

6.7 n baza mesajului recep"ionat de la BNM, Banca n ziua retragerii numerarului
efectueaz$ plata prin transfer, care trebuie s$ e egal$ cu sumaprobat pentru retragere.
9
6.8 n cazul retragerii monedelor comemorative #i jubiliare, Banca n ziua
efectu$rii transferului specicat la pct. 6.7, suplimentar, transfer$ la BNM
diferen"a dintre pre"ul de comercializare #i valoarea nominal$ a monedelor
comemorative #i jubiliare.

6.9 B$ncile n proces de lichidare sau insolvabilitate, cu disponibil de numerar n
contul deschis la BNM, vor transmite cererea pentru retragere de numerar,
prin fax la BNM.

6.10 Banca are obliga"ia de a transmite la BNM lista cu numele #i specimenele
semn$turilor tuturor persoanelor desemnate pentru efectuarea opera"iunilor
de retragere de numerar.

6.11 Lista va purta semn$tura conduc$torului b$ncii #i a contabilului #ef sau a
persoanelor care i nlocuiesc #i va cuprinde datele de identicare a
persoanelor desemnate: numele, prenumele, codul numeric personal, seria #i
num$rul actului de identitate, num$rul legitima"iei de serviciu.

6.12 Despre orice modicare ulterioar$ a acestei liste Banca noticat$ BNM, n
timp util, pentru a permite efectuarea opera"iunilor de retragere de numerar.

6.13 Pentru retragerea numerarului, persoana desemnat$ de c$tre Banc$ se prezint$
la casa central$ din cadrul BNM cu delega"ia valabil$ numai pentru ziua
respectiv$, actul de identitate #i copia de pe actul de identitate.

6.14 Pentru retragerea numerarului de c$tre B$ncile n proces de lichidare sau
insolvabilitate, administratorul b$ncii se prezint$ la casa central$ din cadrul
BNM cu actul de identitate #i copia de pe actul de identitate.

6.15 n cazul n care la vericarea documentelor prezentate de persoana
responsabil$ de retragerea numerarului a B$ncii au fost constatate erori, Banca
va prezenta documente noi #i va plasat$ n coada de a#teptare pentru
retragerea numerarului.

6.16 Eliberarea numerarului de c$tre BNM, inclusiv a monedelor comemorative #i
jubiliare va avea loc numai dup$ transferarea de c$tre Banc$ a sumei ce
reprezint$ valoarea numerarului ce urmeaz$ a retras din casa central$ a
BNM #i respectiv a diferen"ei dintre pre"ul de comercializare #i valoarea
nominal$ a monedelor comemorative #i jubiliare.

6.17 Banca Na"ional$ va elibera persoanei desemnate de c$tre Banc$, odat$ cu
numerarul, un exemplar al ordinului de eliberare a numerarului.

6.18 n cazul imposibilit$"ii de conectare la componenta de transport a SAPI,
cererea de retragere a numerarului de c$tre Banc$ inclusiv de c$tre Banca
autorizat$ neparticipant$ la SAPI #i conrmarea de c$tre BNM se transmit
respectiv prin fax.

6.19 n func"ie de disponibilit$"i, B$ncile pot depune la BNM:

a) excedentul de numerar, cu putere circulatorie;
b) numerarul clasat n categoria uzat;
c) numerarul retras din circula"ie f$r$ putere circulatorie.

6.20 Depunerea de numerar cu putere circulatorie la BNM se efectueaz$ numai n
baza Conrm$rii (Anexa nr. 8) transmise de BNM prin intermediul
componentei de transport a SAPI.

6.21 Conrm$rile privind disponibilitatea de depunere a excedentului de numerar
cu putere circulatorie se ini"iaz$ de sine st$t$tor de c$tre BNM n baza
informa"iei transmise de c$tre B$nci, conform prevederilor pct. 5.3 din
prezentul Regulament.

6.22 Depunerile de numerar clasat n categoria uzat #i a celui retras din circula"ie
f$r$ putere circulatorie se depun zilnic la BNM f$r$ restric"ii de ordin
cantitativ #i nominal.

6.23 Pentru depunerea numerarului uzat #i a celui retras din circula"ie f$r$ putere
circulatorie Banca este obligat$, pn$ la ora 16 a zilei anterioare, s$ transmit$
la BNM, prin intermediul componentei de transport a SAPI, un Aviz (Anexa
nr. 9) de depunere a numerarului impropriu circula"iei, indicnd suma total$
divizat$ pe valori nominale.

6.24 Banca Na"ional$ a Moldovei va ini"ia, dup$ caz, dar nu mai trziu de ora 18,
o Conrmare (Anexa nr. 8), prin intermediul componentei de transport a
SAPI, cu indicarea timpului depunerii numerarului uzat #i a celui retras din
circula"ie f$r$ putere circulatorie.

6.25 n cazul imposibilit$"ii de conectare la componenta de transport a SAPI, avizul
de depunere a numerarului, ini"iat de c$tre Banc$ inclusiv de c$tre Banca
autorizat$ neparticipant$ la SAPI #i conrmarea opera"iunii de c$tre BNM, se
transmit respectiv prin fax.

6.26 Banca are obliga"ia de a transmite la BNM lista cu numele #i specimenele
semn$turilor tuturor persoanelor desemnate pentru a efectua opera"iuni de
depunere a numerarului.

6.27 Lista va purta semn$tura conduc$torului b$ncii #i a contabilului - #ef sau a
persoanelor care i nlocuiesc #i va cuprinde datele de identicare a
persoanelor desemnate: numele, prenumele, codul numeric personal, seria #i
num$rul actului de identitate, num$rul legitima"iei de serviciu.

6.28 Despre orice modicare ulterioar$ a acestei liste Banca notic$ BNM n timp
util, pentru a permite efectuarea opera"iunilor de depunere numerar.
6.29 Pentru depunerea numerarului, persoana desemnat$ de c$tre Banc$ se prezint$
la casa central$ din cadrul BNM cu ordinul de eliberare a numerarului emis de
banca depun$toare (care prevede suma numerarului destinat pentru depunere
n BNM), actul de identitate #i copia de pe actul de identitate.

6.30 n cazul n care la vericarea documentelor prezentate de persoana desemnat$
de c$tre Banc$ pentru depunerea numerarului au fost constatate erori, Banca
va prezenta documente noi #i va plasat$ n coada de a#teptare pentru
depunerea numerarului.

6.31 n vederea aprecierii respect$rii cerin"elor de triere a excedentului de numerar,
BNM, n prezen"a persoanei desemnate de c$tre Banc$, va efectua vericarea
pe un e#antion de 10 la sut$ din cantitatea numerarului depus. Rezultatele
veric$rii se vor consemna ntr-un proces-verbal semnat de ambele p$r"i.

6.32 n func"ie de rezultatul veric$rii e#antionului nominalizat, ntreaga cantitate
de numerar se consider$, dup$ caz, conformat$ sau neconformat$ cerin"elor de
triere a numerarului, stabilite de prezentul Regulament.

6.33 Un exemplar al procesului-verbal va transmis persoanei responsabile de
depunere a numerarului.

6.34 n urma depunerii numerarului, BNM va elibera persoanei desemnate a B$ncii
depun$toare un exemplar al ordinului de ncasare a numerarului, drept
conrmare de depunere a numerarului.

6.35 Banca Na"ional$ a Moldovei, n ziua efectu$rii opera"iunii, va transfera B$ncii
suma ce reprezint$ valoarea numerarului depus de c$tre Banc$ la BNM.

6.36 Excedentul de numerar depus de c$tre Banc$ la BNM se supune integral
veric$rii. n cazul constat$rii unor diferen"e n minus, precum #i a depist$rii
falsurilor, BNM va ntocmi #i expedia b$ncilor procesele-verbale de
constatare, dup$ caz, n baza c$rora Banca este obligat$ s$ acopere diferen"ele
depistate. Diferen"a depistat$ n plus, va transferat$ de c$tre BNM, n contul
de decontare al B$ncii, n baza procesului-verbal de constatare.

6.37 Pentru serviciile prestate aferente opera"iunilor de retragere #i depunere de
numerar, BNM percepe comisioane (Anexa nr. 10).
Reglementarea juridica a platilor fara numerar.
Pentru realizarea unui sistem de plati fara numerar, sunt necesare o serie de institutii
specializate, legate intre ele prin mijloace tehnice si juridice banca centrala a statului
bancile comerciale banci corespondent alte institutii nanciare
Existenta si perfectionarea acestor institutii se datoreaza in deplinire a doua conditii:
* Increderea populatiei si a agentilor economici in banci si bancheri
* Increderea reciproca intre banci pe de o parte si bancheri pe de o parte
* SAPI - sistem online se transforma sumele mai mari de 50.000 MDL si sumele urgente
2.50 bani
* SAPI - sistem clearing se transforma platile mai mici de 50.000 MDL si platie trezoriale
1.25 bani
Conform hot!rrea Consiliului de administra#ie
al B!ncii Na#ionale a Moldovei
nr.226 din 20.11.2008 sistemul de plati al RM este compus din urmatoarele
Sistemele supravegheate de c"tre Banca Na!ional" a Moldovei

Banca Na!ional" a Moldovei supravegheaz" sistemele de pl"!i #i decont"ri,
func!ionarea stabil" #i eficient" a c"rora este esen!ial" pentru stabilitatea sectorului
financiar, precum #i sistemele care snt utilizate preponderent de c"tre persoanele fizice #i
juridice pentru efectuarea pl"!ilor.

Astfel, supravegherii snt supuse:
a) sistemul automatizat de pl"!i interbancare;
b) sistemul de decont"ri ale valorilor mobiliare;
c) sistemele de pl"!i cu carduri;
d) sistemele de transferuri interna!ionale;
e) sistemele de pl"!i destinate deservirii persoanelor fizice pe teritoriul RM
operate de c"tre entit"!ile nebancare.

Sistemul automatizat de pl!#i interbancare const" din sistemul de decontare pe
baz" brut" n timp real (SDBTR) #i sistemul de compensare cu decontare pe baz" net"
(SCDN), fiind administrate de c"tre Banca Na!ional" a Moldovei.

Sistemul de decont!ri ale valorilor mobiliare include decont"rile aferente
tranzac!iilor cu valori mobiliare de stat #i valori mobiliare corporative (att transferurile
de valori mobiliare ct #i transferurile de mijloace b"ne#ti). Supravegherea sistemului n
cauz" este efectuat" de Banca Na!ional" a Moldovei #i de Comisia Na!ional" a Pie!ei
Financiare, atribu!iile fiind delimitate prin prisma prevederilor legisla!iei n vigoare #i a
acordului de colaborare ncheiat ntre p"r!i.

Sistemele de pl!#i cu carduri snt sistemele prin intermediul c"rora se efectueaz"
opera!iuni de plat" f"r" numerar sau retrageri de numerar cu utilizarea cardurilor bancare.
B"ncile licen!iate din Republica Moldova particip" att n sistemele interna!ionale de pl"!i
cu carduri, ct #i n sistemele locale. Cardurile emise sub egida sistemelor interna!ionale
de pl"!i cu carduri au circula!ie local" #i interna!ional", pe cnd cardurile emise sub egida
sistemelor locale au numai circula!ie local".

Sistemele de transferuri interna#ionale reprezint" sistemele de pl"!i prin
intermediul c"rora snt transferate mijloacele b"ne#ti n/din str"in"tate.

Sistemele de pl!#i destinate deservirii persoanelor fizice pe teritoriul RM operate
de c!tre entit!#ile nebancare reprezint" sistemele prin intermediul c"rora persoanele
fizice efectueaz" pl"!i pentru serviciile de utilit"!i publice, telefonie fix" #i alte tipuri de
servicii, utiliznd n acest sens dispozitive speciale de primire a numerarului.
Avantajul platilor fara numerar.
* Numerarul disponibil al persoanelor zice si juridice ar reprezenta un capital in stare
laten - tinut in case de bani, seifuri, la ciorap, scos din circuitul productiv.
* Acelasi capital depus la o banca, poate investit in actiuni economice, iar depunatorului
ii revine un prot sub forma de dobanda
* Riscurile legate de pastrarea si manipularea numerarului, pierderi, furt, deteriorari
Platile cu numerar presupun o deplasare a partilor contractante, aceasta situatie incomoda
si riscanta se poate realiza prin platile in numerar, care se executa rapid si la distante
foarte mari.
Platile fara numerar pot revazute, vericate, probate, controlate, dupa documentele de
evidenta bancara, chiar si dupa trecerea unui numar de ani de la efectuarea lor (5 ani
regula generala)
Deponatorul are posibilitate sa se elibereze de preocuparile pentru unele plati periodice,
printr-un ordin dat institutiilor bancare unde isi are deschis contul
Economisirea unor sume importante de bani, necesare acoperirii cheltuielilor legate de
manuirea numerarului
Documentele de plata:
* Ordin de plata
* Cerere de plata
* Ordinul de plata incaso
* Cecuri
Creditul
1. Notiunea si clasicarea creditului
2. Functiile si rolul creditului
3. Imprumutul de stat (Creditul Public)
4. Creditul extern
Etimologic creditul isi are originea in cuvantul latin creditul (credere), care inseamna a
crede, a se increde, a avea incredere. Creditul ind o categorie de natura economica-
nanciara, a format obiectul unor ample cercetari in literatura de specialitate. Astfel
profesorul Sombat deneste creditul: ca ind puterea de cumparare fara a detine
numerar.
Profesorul Gide deneste creditul ca schimbul unei bogatii prezente, contra unei bogatii
viitoare. La randul sau profesorul Slavescu arata ca este vorba de credit, ori de cate ori
este vorba de cedarea unei sume de bani efectuata la un moment dat din partea unui
subiect economic altuia cu obligatia cu cel din urma de-a restitui mai tarziu la o anumita
data suma primita plus o suma de bani care se numeste interes sau dobanda. Creditul
este un schimb de moneda, conditionat si despartit de un interval de timp sau de un
termen.
Elementele creditului:
a. Creditor si Debitor
b. Scadenta - este momentul stabilit pentru rambursarea creditului
c. Termenul de gratie - este perioada intre momentul angajarii si inceperea rambursarii lui
d. Ratele partiale - care se ramburseaza esalonat la anumite termene, conform intelegerii
stipulate in contractul de credit
e. Garantarea creditului (gaj) - care este format din anumite bunuri, care se constituie la
dispozitia creditorului sau al unui tert pentru asigurarea indeplinirii de catre debitor a
unor obligatii de o valoare in general mai redusa
f. Dobanda - este o suma de bani care este platita de catre creditorului debitorului sau
pentru imprumutul acordat pe un termen determinat
Clasicarea creditului:
Formele principale sub care se prezinta creditul in economia de piata sunt:
a. Creditul comercial - este o forma de imprumut practicata intre vanzator si cumparator
b. Creditul bancar - se acorda anumite mijloace banesti de catre institutiile bancare, care
in prezent reprezinta principala sursa pentru asigurarea fondurilor banesti necesare
deferitor sectoare de activitate ale economiei nationale
Clasicarea creditului dupa destinatie:
a. Credit de productie
b. Credit de consumatie
c. Credit de trezorarie
d. Credit de export
Dupa subiectul de drept care angajeaza:
a. Credit public - este contractat de catre stat prin intermediul unei autoritati publice
b. Credit privat - persoana zica sau agent economic privat
In dependenta de cauza care determina creditul:
a. Credit de nantare - se acorda acelora care nu au creante asupra altora
b. Credit de renantare - se acorda rmelor care au creante asupra altora
Dupa modul de garantare:
a. Credit real - este garantat in valori materiale certe
b. Credit personal - este acordat pe baza increderii sau a prestigiului de care se bucura
cel imprumutat
In dependenta de termen:
a. Credit pe termen scurt - pana la un an de zile
b. Credit pe termen mediu - 1 - 5 zile
c. Credit pe termen lung - 5 si mai multi ani
Dupa locul de desfasurare al operatiunilor de credit:
a. Credit extern
b. Credit intern
In functie de posibilitatea de care o are la dispozitie creditorul de-a avea sau nu dreptul sa
ceara debitorului, rambursarea anticipata a creditului:
a. Credit denuntabil - cand creditorul are un asemenea drept
b. Credit nedenuntabil - cand nu exista o asemenea clauza intre intelegerea dintre parti
Forma creditului guvernamental - atunci cand in calitate de creditor ne apare guvernul unui
stat, care la randul sau creditul guvernamental poate intern si extern.
Hotararea Consiliului BNM nr.224 din 30.08.2007
IV CLASIFICAREA ACTIVELOR !I ANGAJAMENTELOR
CONDI$IONALE
5. Anterior evalu$rii activului #i angajamentului condi"ional al b$ncii, valoarea acestuia se
diminueaz$ cu valoarea asigur$rii n cazul n care asigurarea reprezint$:
a) hrtii de valoare de stat emise de c$tre Ministerul Finan"elor al Republicii Moldova sau hrtii
de valoare emise de Banca Na"ional$ a Moldovei (Certicatele B$ncii Na"ionale a Moldovei) sau
hrtii de valoare emise de Guvernul unei "$ri-membre a Organiza"iei de Colaborare Economic$ #i
Dezvoltare;
b) garan"ii ale Guvernului Republicii Moldova sau ale Guvernului unei "$ri-membre a
Organiza"iei de Colaborare Economic$ #i Dezvoltare cu condi"ia, c$:
unica condi"ie de realizare a dreptului ce reiese din garan"ie constituie incapacitatea clientului
de a-#i ndeplini angajamentele fa"$ de banc$;
toate condi"iile garan"iei sunt clare;
garan"ia poate realizat$ astfel, c$ nici garantul, nici o alt$ persoan$ nu vor putea contesta
drepturile b$ncii reie#ind din garan"ie.

c) gaj n form$ de depozite b$ne#ti, consemnate la banc$.
6. n cazul angajamentului condi"ional, dup$ determinarea valorii conform p.5, acestuia i se aplic$
factorul de transformare creditar$ n conformitate cu nota din Raportul 11. Evaluarea sucien"ei
capitalului ponderat la risc din Instruc"iunea cu privire la modul de ntocmire #i prezentare de
c$tre b$nci a rapoartelor nanciare.
7. Dup$ aplicarea prevederilor p. 5 #i 6, activele #i angajamentele condi"ionale ale b$ncii se
evalueaz$ #i ulterior se includ n una din urm$toarele categorii:
7.1. Standard: n cazul n care nici una din deni"iile expuse mai jos nu poate aplicat$
activul/angajamentul condi"ional se va considera standard, dac$ este la termen, sunt
respectate toate condi"iile contractului #i nu este nici un motiv de a considera c$ banca n
prezent sau pe viitor va supus$ riscului pierderii.
7.2. Supravegheat: Activul/angajamentul condi"ional cu probleme poten"iale legate de starea
nanciar$ a contrap$r"ii, iar n cazul creditului #i de asigurarea acestuia. Asemenea
activ/angajament condi"ional necesit$ o aten"ie din partea conducerii b$ncii, deoarece dac$
nu vor luate m$suri privind solu"ionarea acestor probleme, ele pot duce la deteriorarea
activului/angajamentului condi"ional #i la reducerea probabilit$"ii privind satisfacerea pe
viitor a preten"iilor b$ncii aferente acestuia.
7.3. Substandard: Exist$ riscul pierderilor mai nalt dect cel obi#nuit, provocat de unul din
urm$torii factori:
a) situa"ia nanciar$ a contrap$r"ii este nefavorabil$ sau se nr$ut$"e#te;
b) asigurarea (dac$ aceasta exist$) este insucient$ sau se nr$ut$"e#te;
5
c) al"i factori nefavorabili, care trezesc ngrijorarea privind posibilitatea contrap$r"ii de a
satisface preten"iile b$ncii n conformitate cu condi"iile existente.
Asemenea activ/angajament condi"ional necesit$ o aten"ie deosebit$ din partea conducerii
b$ncii, deoarece exist$ probabilitatea c$ banca va suporta pierderi, dac$ nu vor nl$turate
neajunsurile.
7.4. Dubios (ndoielnic). Exist$ probleme care pun la ndoial$ #i scad probabilitatea satisfacerii
preten"iilor actuale/viitoare ale b$ncii aferente activului/angajamentului condi"ional n
volum deplin n baza circumstan"elor, condi"iilor create, precum #i a valorii de pia"$ a
asigur$rii, n cazul n care activul este asigurat.
Probabilitatea pierderilor este extrem de mare, dar exist$ anumi"i factori importan"i,
concre"i #i bine argumenta"i care, n curnd, se vor realiza #i care pot contribui la
satisfacerea total$ sau par"ial$ a preten"iilor actuale/viitoare ale b$ncii aferente
activului/angajamentului condi"ional. Clasicarea acestui activ/angajament condi"ional n
categoria compromise (pierderi). se amn$ pn$ la o determinare mai precis$ a st$rii
activului/angajamentului condi"ional dat.
7.5. Compromis (pierderi).La momentul clasic$rii activului/angajamentului condi"ional nu pot
satisf$cute preten"iile actuale/viitoare ale b$ncii aferente activului/angajamentului
condi"ional dat.
8. Dac$ activele/angajamentele condi"ionale pot clasicate diferit, conform criteriilor date,
acestea se refer$ la o categorie mai dur$.
9. n cazul n care satisfacerea cerin"elor b$ncii aferente anumitor active/angajamente condi"ionale
(evaluate conform p.7) poate inuen"at$ #i de circumstan"ele #i condi"iile existente ntr-o "ar$
str$in$ ca urmare a evalu$rii activelor/angajamentelor condi"ionale respective, acestea trebuie
incluse n una din urm$toarele categorii:
9.1. Standard: &$rile c$rora le este atribuit de c$tre una din agen"iile interna"ionale de rating
Standard & Poors, Moodys #i Fitch-IBCA ratingul de la AAA/Aaa pn$ la A-/A3
inclusiv.
9.2. Supravegheat: &$rile c$rora le este atribuit de c$tre una din agen"iile interna"ionale de
rating Standard & Poors, Moodys #i Fitch-IBCA ratingul de la BBB+/Baa1 pn$ la
BBB-/Baa3 inclusiv.
9.3. Substandard: &$rile c$rora le este atribuit de c$tre una din agen"iile interna"ionale de
rating Standard & Poors, Moodys #i Fitch-IBCA ratingul de la BB+/Ba1 pn$ la BB-
/Ba3 inclusiv.
9.4. Dubios (ndoielnic): &$rile c$rora le este atribuit de c$tre una din companiile
interna"ionale de rating Standard & Poors, Moodys #i Fitch-IBCA ratingul de la B+/B1
pn$ la CCC-/Caa3/C inclusiv.
9.5. Compromis (pierderi): &$rile c$rora le este atribuit de c$tre una din agen"iile
interna"ionale de rating Standard & Poors, Moodys #i Fitch-IBCA ratingul de la CC/Ca/
DDD pn$ la R/C/D inclusiv.

10. n cazul n care ratingul atribuit unei "$ri difer$ de la o agen"ie la alta, se ia n considera"ie
ratingul agen"iei care a atribuit ratingul cel mai mic.
11 &ara, care nu a fost evaluat$ de c$tre una dintre agen"iile men"ionate n p.9 din prezentul
regulament va evaluat$ de c$tre banc$, de sine st$t$tor, n baza politicilor #i procedurilor
interne ale sale.
12. n situa"ia n care clasicarea activului/angajamentului condi"ional conform p.7 este diferit$ de
clasicarea acestuia conform p.9, acesta se refer$ la categoria mai dur$.
13. La clasicarea activelor #i angajamentelor condi"ionale se "ine cont inclusiv de prevederile
anexei nr.1 la prezentul Regulament.
V. REZERVAREA NECESAR% A MIJLOACELOR N CONTURILE
REDUCERI PIERDERI LA ACTIVE &I PROVIZIOANE PENTRU
PIERDERI LA ANGAJAMENTE CONDI$IONALE
14. Suma necesar$ a mijloacelor pentru rezervarea n conturile reduceri/provizioane pentru pierderi
la active/angajamente condi"ionale se formeaz$ n urm$toarele m$rimi de la suma activelor
/angajamentelor condi"ionale din ecare categorie de clasicare conform p.7 sau 9:
(1) Standard 2 %
(2) Supravegheate 5 %
(3) Substandard 30 %
(4) Dubioase (ndoielnice) 60 %
(5) Compromise (pierderi) 100 %
15. Completarea conturilor reduceri/provizioane pentru pierderi la active/angajamente condi"ionale
pn$ la nivelul necesar se efectueaz$ n volum integral din contul cheltuielilor (conturile
Defalc$ri pentru reduceri pentru pierderi la active #i Cheltuieli cu provizioane la
angajamente condi"ionale) #i se reect$ n bilan"ul contabil #i n raportul privind rezultatele
nanciare ale b$ncii.
Functiile si rolul creditului.
Locul si importanta creditului in relatiile social-economice sunt evidentiate prin functiile
sale si anume:
a. Functia distributiva - care consta in mobilizarea resurselor banesti disponibile la un
moment dat in economie si redistribuirea lor prin acordarea de imprumuturi spre diferite
ramuri, sectoare de activitate care au nevoie de fonduri de nantare
b. Functia de transformare a economii in investitii - una din legile obiective ale economiei
de piata si anume asigurarea echilibrului macroeconomic, conform ecuatiei E=I unde
E reprezinta economiile si I reprezinta investitiile
c. Functia de emisiune monetara - a fost creata metoda duciara adica este o moneta cu
valoare ctiva (biletele de banca) evolutiv au apartu o multitudine de instrumente (cecul,
cambia, virament, transferul)
d. Functia de asigurare a stabilitatii preturilor - se realizeaza prin reglarea dimensiunii
cererii si ofertei de marfuri si servicii, creandu-se consumul pe de o parte si stocurile pe
de alta parte
Creditul are un rol deosebit in promovarea relatiilor economice-internationale stimuland
exporturile si importurile de marfuri si servicii, asigurand o desfasurare normala, rapida si
in deplina siguranta a acestor operatiuni, trebuie de avut in vedere rolul pe care il are
creditul in acoperirea decitului bugetar al statului. Trebuie de evidentiat faptul pe cat de
util si avantajos este creditul, pe atat de primejdios devine atunci, cand nu este utilizat
conform principiilor sale. Astfel cel mai mare pericol, il reprezinta folosirea abuziva
determinat de ideea ca prin sine insasi creditul reprezinta o bogatie.
Un alt pericol il reprezinta asa numita supra-creditare care duce la mari dezichilibre
economice, nanciare si monetare, generand atunci cand i-a proportii inatii.
Nu trebuie omisa nici problema riscurilor pentru institutiile bancare, care daca nu sunt
luate in consideratie pot provoca prabusirea in lant a sistemului bancar cu consecinte
extrem de dureroase pe plan social-economic si politic.
Imprumut de stat.
Din punct de vedere juridic prin imprumut de stat se intelege un ansamblu de relatii, care
sunt reglementate de normele juridice cu privire la acumularea de catre stat a unor uxuri
nanciare disponibile la persoanele zice si juridice in baza principiilor binevole,
operativitatii, rambursabilitatii in scopul acoperirii decitului bugetar si armonizarea
circulatiei monetare, altfel spus imprumuturile publice sunt venituri extraordinare la care se
recurge in caz de dezechelibru bugetar atunci cand veniturile ordinare sunt insuciente
pentru a face fata cheltuielilor.
LEGE Nr. 419
din 22.12.2006
cu privire la datoria public!, garan#iile de stat "i recreditarea de stat
Articolul 2. No!iuni principale
n sensul prezentei legi, se definesc urm"toarele no!iuni:
mprumut de stat - rela!ie contractual" prin care creditorul transmite n proprietatea statului
mijloace, cu condi!ia ramburs"rii acestora de c"tre stat la expirarea termenului pentru care au fost
acordate. mprumutul de stat poate fi cu sau f"r" dobnd";
Trasaturile caracteristice ale imprumutului de stat:
a. Cea mai esentiala trasatura a creditului public este utilizarea neproductiva a acestui
capital
b. In relatiile de credit public intotdeauna se observa superioritatea statului necatand ca
statul apare ca debitor
c. Avand in vedere rolul deosebit al statului el incheie aceste contracte fara a asigura cu
careva gaj
d. In cazul creditului bancar contractul se incheie in baza principiului egalitatii partilor
e. In cazul creditului public uneori se aplica principiul constrangerii
Clasicarea imprumutului de stat:
In functie de termen
In functie de amplasare a creditului:
In functie de pozitia statului fata de creditor:
a. Imprumuturi contractate direct de catre stat
b. Imprumuturi garantate de catre stat ele ind contractate de catre alte entitati de drept
Conform prevederilor Art.13 Legea RM privind datoria publica, garantarea, etc.
Instrumente generatoare de datorii interne sunt:
a. Instrumentele nanciare reglementate de legislatia RM, inclusiv valorile mobiliare de
stat emise pentru a plasate pentru piata nanciara si imprumutrile de stat in termen.
Conform prevederilor art.14 valorile mobiliare de stat se emit:
* In forma de inscriere in cont, pentru care emisiunea, circulatia, evidenta, conrmarea
dreptului de proprietate, plata sumei principale si a dobanzilor, se efectueaza prin
sistemul de inscriere in cont
* In forma materializata ca inscrisuri imprimate pentru care emisiunea, circulatia si
rascumpararea, se vor efectua conform conditiilor stabilite de legislatie
* Valorile mobiliare de stat se emit pe termen scurt, mediu si lung
* Valorile mobiliare pe termen scurt - sunt bonurile de trezorarie, emise cu scont (diferenta
intre valoarea nominala) si rascumparate la scadenta la valoarea lor nominala
* Valorile mobiliare pe termen mediu si lung - sunt obligatiunile de stat emise cu o rata
otanta sau xa a dobanzii, dobanda la obligatiunile de stat se achita periodic.
Obligatiunile de stat pot vandute cu scont la pretul lor nominal sau cu prima si sunt
rascumparate cu scadenta la valoarea lor nominala
Imprumuturile de stat.
Avantaje:
a. Consolideaza patrimoniul statului, ca urmare a intrebuintarii in folos public a sumelor de
bani imprumutate
b. Sunt mijloace de incurajare al economiilor banesti si de activitate, a unor capitaluri
particulare, statul nu acopera decitul bugetar prin recurgerea la o noua emisiune
monetara, etc
Dezavantaje:
a. Angajeaza generatiile viitoare sa suporte cheltuielile de rambursare
b. Reduc capitalul particular-circulant din economie
c. Cresc cheltuielile neproductive ale statului, deoarece aceste imprumuturi trebuie
rambursate cu plata a unor dobanzi, etc
Conform art.8 Legea bugetului de stat 2010 datoria publica interna a RM nu va depasi
suma de 500.310.000 mln lei. In concluzie totusi cea mai reusita si mai sigura investitie
este plasarea mijloacelor banesti in valorile mobiliare de stat. In acest sens savantii
american McOnel si Brue, aduc urmatoarele argumente:
a. Este posibilitatea Guvernului de-a renanta datoria publica, vinderea de noi obligatiuni,
iar venitul il utilizam pentru plata datoriei anterioare
b. Aplicarea metodelor de impozitare (in sens de-a majora)
c. Atributia statului de emisiune monetara (ca exceptie)
Creditul Extern
Reprezinta imprumutul acordat de stat, banci si alte persoane zice si juridice, unor tari,
banci, sau persoane zice si juridice straine. Conform prevederilor art.19 Instrumente
generatoare de datorii de stat externa, sunt instrumentele nanciare aplicate pe pietile
nanciare externe, inclusiv imprumuturile de stat externe si valorile mobiliare de stat,
emise pentru plasarea pe pietile nanciare externe.
Hotararile cu privire la imprumuturile externe se adopta de Parlament in baza contractelor
prezentate de Guvern, imprumuturile de stat externe contractate in numele RM de Guvern,
sunt debursate prin intermediul BNM si/sau a bancilor comerciale si vor pastrate, in
conturi purtatoare de dobanda in favoare bugetul de stat. Deasemenea mijloacele obtinute
pot pastrate in contul Ministerului de Finante in moneda nationala si/sau in valuta straina.
Din punct de vedere social creditele externe ar trebui in primul rand sa amane costul
tranzitie pentru o perioada viitoare, in care va mai usor de suportat achitarea lor, aceste
imprumuturi trebuie sa contribuie atat la dezvoltarea economica, cat si la mentinerea sau
la limitarea diminuarii nivelului de trai si asa destul redus. In acelasi timp sa permita
populatiei, sa accepte sacriciile inerente perioadei de tranzitie.
Avantajele Creditelor Externe.
a. Permit realizarea unor importante modernizari ale economiei nationale, care duce la
cresterea competivitatii produselor pe piata externa
b. Efectuarea unor investitii in obiective economice
c. Crearea a noi locuri de munca, pentru personalul provenit din ramuri afectate
d. Asigurarea efectuarii reformelor in conformitate cu procesele ce se arma pe plan
extern
Dezavantajele
a. O datorie externa importanta atrage dupa sine alocarea pentru plata serviciului
acesteia, a unei importante parti, a intrarilor in valuta convertibila cu vederi asupra
scaderii nivelului de investitii
b. Acumularea unui insemnat debit al datoriei externe este in sine un proces dureros
pentru tarile cu export necompetitive si reprezinta o ipoteca asupra generatiilor viitoare
Conform aceluasi art.8 Legea buget stat 2010 situatia la 31 decembrie 2010 datoria
publica externa a RM nu va depasi 1.190.000.00 mlrd $
Dreptul Bugetar si Bugetul Public National
1. Aparitia
2. Dezvoltarea
3. Natura juridica a bugetului de stat
4. Dreptul bugetar. Raporturile juridice bugetare
5. Continutul si cuprinsul bugetului public national
6. Principiile si ordinea repartizarii veniturilor si cheltuielilor sistemului bugetar
Aparitia.
Locul cel mai important in cadrul sistemului bugetar al RM il ocupa bugetul de stat, care
indeplineste un rol major in raport cu celelalte bugete. Etimologic cuvantul buget isi are
originea in latinescul bulgo care insemna o punga cu bani, ulterior in Franta s-au folosit
expresiile bouge bougette cu sensul de saculet. In Anglia prin cuvantul buget se
intelegea mapa de piele a cancelarului trezorariei in care erau aduse la Parlament
documente referitoare la situatia veniturilor si cheltuielilor statului. In ceea ce priveste tarile
Romane ca elemente ale bugetului, au fost cunoscute condica de venituri si cheltuieli de
pe timpul lui Constantin Brancoveanu si samile visteriei de pe timpul lui Nicolae
Mavrocordat, care defapt erau niste dari de seama, care se intocmeau la sfarsitul anilor in
Moldova si respectiv in Muntenia. In tarile Romane folosirea expresiei buget, s-a introdus
prin regulamentele organice 1831-1832 in care se vorbea despre buge sau bugea.
In ceea ce priveste Republica Moldova, o data cu stabilirea suveranitatii si independentei
a aparut necesitatea de-a avea si un buget propriu. Bazele sistemului bugetar au fost puse
prin legea privind sistemul bugetar din 29 noiembrie 1990. In art.3 al acelei legi se
mentiona ca bugetul de stat prin intermediul bugetului republican si bugetelor locale,
exprima relatii economice dintre persoanele zice, juridice si statul, in vederea formarii si
folosirii planicate a fondului centralizat de resurse banesti. O data cu adaptarea
Constitutiei RM in art.131 a fost introdusa o notiune noua Buget Public National conform
careia reglementarea actuala a sistemului bugetar este organizata intr-o conceptie noua
impusa de economia de piata, renuntandu-se la formula de bugetului de stat centralizat si
trecerea la un sistem de 3 bugete distincte.
In literatura de specialitate au fost exprimate un sir de denitii ale bugetului de stat:
a. Bugetul este un stat de prevedere a veniturilor si a cheltuielilor pentru o perioada
determinata
b. Bugetul este un program de cheltuieli ce urmeaza a se efectua si de venituri ce
urmeaza a se realiza tot intr-o perioada determinata
c. Bugetul reprezinta un procedeu economico-nanciar cu caracter evolutiv, programatic si
comparativ, care este compus din doua parti, respectiv din partea de venituri si partea
de cheltuielil care se intocmeste pentru o perioada determinata, in legatura cu resursele
nanciare ale oricarei persoane zice si juridice
d. Din toate denitiile a devenit preferata, cea consacrata in legea contabilitatii a Frantei
potrivit careia Bugetul statului este actul de stabilire si autorizare, a veniturilor si
cheltuielilor ale statului si ale altor servicii publice
e. Conform Legii RM privind sistemul bugetar si proces bugetar Art.1 bugetul statului
cuprinde sursele de venituri si destinatie cheltuielilor pentru un an bugetar
Sub aspectul naturii juridice ale bugetului de stat literatura de specialitate vine cu o serie
de teorii si anume, bugetul este un act administrativ pentru ca atat veniturile, cat si
cheltuielile bugetare, sunt evoluari ale agentilor administrativi.
O alta teorie precum este un act legislativ, deoarece este o decizie care emana de la
puterea legislativa.
Bugetul este un act administrativ + legislativ, se considera ca bugetul este o lege in partea
creatoare de dispozitii generale si este un act administrativ, in partea creatoare de
dispozitii individuale. Are natura juridica de lege, indca bugetul este adoptat printr-o lege
care poarte denumirea de lege bugetara anuala. Este un plan nanciar (un program) care
ulterior capata forma unui act normativ.
Dreptul Bugetar al RM, poate determinat ca totalitatea normelor nanciar-juridice, care
reglementeaza relatiile sociale (nanciare), care apar in legatura cu constituirea,
repartizarea si utilizarea, resurselor bugetului public national, cercul acestor institutii este
foarte larg la ele atribuindu-se in principal:
1. Raporturile - aparitia carora este legata de stabilirea structurii bugetare si a sistemului
bugetar
2. Actele normative - care reglementeaza cuantumurile banesti anuale ale veniturilor si
cheltuielilor ecarui din cele 3 bugete distincte
3. Raporturile dintre aceste bugete de diferite niveluri, pe langa acestea in cadrul de drept
bugetar fac parte si actele normative ale Guvernului si Ministerului de Finante prin care
se reglementeaza raporturile de elaborare si in principal de executare a bugetelor prin
care se reglementeaza operatiile de trezorarie, avand acest obiect de reglementare
juridica, dreptul bugetar nu se suprapune reglementarilor privind impozitele si a
celorlalte venituri ale bugetului de stat sau imprumuturile de stat ele se intersecteaza.
Relatiile sociale care apar in legatura cu constituirea, repartizarea si utilizarea resurselor
bugetului public national si care sunt reglementate de normele dreptului bugetar, devin
raporturi juridice bugetare. Spre deosebire de alte raporturi juridice nanciare, raporturile
juridice bugetare, prezinta anumite particularitati:
a. Izvorul aparitiei lor este intotdeauna lege (mai exacta legea bugetara anuala)
b. Ele apar in procesul activitatii bugetare ale statului si unitatilor-administrativ teritoriale
c. Cercul specic al subiectilor raporturilor juridice bugetare in raport cu componenta altor
raporturi juridice bugetare. (Statul si Unitatile-Administrativ Teritoriale); (Organele
Reprezentative si Executive ale puterii de stat atat centrale si locale); (Intreprinderile de
Stat si Institutiile Publice)
d. Aceste raporturi nu pot dura mai mult de 1 an de zile
Bugetul statului nostru este alcatuit din 2 parti (veniturile bugetare + cheltuielile bugetare).
Veniturile publice sunt mijloace de constituire a fondurilor banesti ale statului. Modalitatile
de realizare a veniturilor bugetare, se instituie in raport cu necesitatea repartiei venitului
national, de structura economiei nationale, de gradul de dezvoltare teritoriala a tarii, de
nivelul de dezvoltare a fortelor de productie. Conform prevederilor Art.8 Legea Sistemul
Bugetar si Proces Bugetar, veniturile bugetare se constituie din: impozite, taxe, granturi si
alte incasari. Veniturile Publice sunt formate din venituri ordinare (curente) si venituri
extraordinare.
Veniturile Publice Ordinare sunt acelea care se incaseaza cu regularitate:
a. Impozitele directe, cum ar impozitul pe venit persoane zice si juridice
b. Impozite indirecte, TVA, taxele vamale, accizele de intregistrare, venituri de la
intreprinderi si domeniile statului
Veniturile Publice Extraordinare, la care statul apeleaza numai in cazuri exceptionale si
anume atunci cand mijloacele banesti, provenite din resursele curente, nu acopera integral
cheltuielile bugetare:
a. Imprumuturile (in RM nu se permite) art.8 alin.2 Legea Sistemul Bugetar si Proces
Bugetar
b. Suplimentarea masei monetare printr-o noua emisiune monetara
c. Emiterea de bonuri de tezaur (valori mobiliare de stat)
d. Cheltuielile bugetare (reprezinta modalitatile) de repartizare si utilizare a fondului
banesc bugetar in scopul satisfacerii bugetului ale statului. Conform art.10 aceeasi lege,
cheltuielile bugetare se repartizeaza pentru fondul de salarii, intretinerea aparatului de
stat, dezvoltarea sistemului economic al tarii, acoperirea nevoilor social-culturale,
serviciul datorii de stat, plata cotizatiilor in organismele internationale, etc.
Organizarea bugetara a unui stat corespunde cu structura organizarii statului respectiv
(state unitare si state federative) Vezi.art 131 Constitutia RM.
Repartizarea veniturilor si cheltuielilor in sistemul bugetar este un moment foarte
important, pentru oricare din statele contemporane si care este indreptata la solutionarea
urmatoarelor probleme de baza:
a. De-a oferi statului si ecarui organ al administratiei publice acel volum de mijloace
bugetare care sa asigure indeplinirea de catre aceste organe a functiilor care au fost
puse in sarcina lor
b. Determinarea cheltuielilor bugetare ale statului, ale organelor administratiei publice,
care sa corespunda sferelor lor de activitate, procesul de realizare si repartizare a
veniturilor si cheltuielilor intre bugetele de diferite niveluri, se stabileste in baza
urmatoarelor principii:
* Principiul reglementarii uniforme (centralizate), care se exprima in stabilirea prin acte
normative a bazelor comune, care determina sistemul de venituri si de cheltuieli de diferit
nivel, ordinea de aprobare a normativelor de defalcari, conditiile de utilizare a mijloacelor
bugetare imprumutate, principiul echilibrarii maximal posibile ale bugetului, care se
infaptuieste, in conditiile unui bugetar cronic printr-un sistem special elaborate, indreptate
la inlaturarea sau micsorarea acestui decit.
* Principiul subordonarii administrative, insemnatatii obiective si masurilor nantate din
bugete se nanteaza actiunile care se atribuie la competenta ecarui organ al
administratiei publice de nivel corespunzator
* Principiul teritorialitatii, care este un principiu foarte important mai ales la constituirea
bugetelor locale
* Principiul autonomiei autoritatilor locale, la repartizarea unor venituri
In concluzie putem mentiona ca reglementarea bugetara se poate realiza prin urmatoarea
metoda:
* Stabilirea izvorului venitului bugetar
* Ajutorul gratuit acordat bugetelor locale din contul bugetului de stat
* Credite bugetare acordate intre bugete de diferite niveluri
Procedura Bugetara
1. Notiunea si principiile procedurii bugetare
2. Elaborarea bugetului de stat
3. Examinarea si adoptarea bugetului de stat
4. Executarea bugetului de stat
5. Controlul executarii bugetare
6. Darea de seama cu privire la executarea bugetara
O trasatura a bugetelor de toate nivelurile este parcurgerea succesiva a unor si aceleiasi
etape, reinoite permanent ale constituirii si executarii bugetelor in modul stabilit de lege,
conform art.3 Legea RM procesul bugetar reprezinta etape consecutive de elaborare,
aprobare, executare si raportare a executarii bugetului. Conform Doctrinei, prin procedura
bugetara se intelege totalitatea actelor si operatiunilor cu caracter tehnic si normativ,
realizate de organele de specialitate ale statului in scopul elaborarii, adoptarii, executarii si
incheierii bugetului public national. Aplicarea dreptului bugetar si a procedurii bugetare
sunt guvernate de anumite principii vezi Titlul I Art.13 pentru prima data in istoria RM a fost
introdus Principiile Bugetare.
* Principiul anualitatii Art.13 indice 1. Elaborarea unui buget pe 1 an de zile. Acest principiu
se aplica reglementandu-se asa numit exercitiu bugetar anual. In asa state ca Austria,
Belgia, Brazilia, Franta, Germania, Olanda, Peru, Romania, Republic Of Moldova,
exercitiul bugetar corespunde anului calendaristic. Pe cand in Canada, Danemarca,
India, Iordania, Iraq, Japonia, Marea Britanie, exercitiul bugetar incepe la 1 Aprilie - 31
martie anul urmator
In Australia, Philippine, Italia, Pakistan, Suedia, 1 iulie - 30 iunie anul urmator
In SUA, Thailanda, 1 octombrie - 30 septembrie anul urmator
* Principiul unitatii monetare Art.13 indice 2 toate operatiunile bugetare se exprima in
moneda nationala
* Principiul universalitatii Art.13 indice 3 veniturile bugetare sunt destinate nantarii tuturor
cheltuielilor incluse in buget fara relatii intre anumite tipuri de venituri si cheltuieli, unele
exceptii alin.2 acelasi articol, acestea se includ in buget in totalitate in sume brute
* Principiul unitatii Art.13 indice 4 toate veniturile si cheltuielile se includ in buget, veniturile
si cheltuielile ecarui element se constituie in bugetul public national. In literatura de
specialitate se aplica principiul pluralitatii bugetare, care paralel cu bugetul statului se
admit alaturat acestuia alte bugete, cum ar bugete extraordinare, bugete anexe, bugete
autonome
* Principiul publicitatii veniturile si cheltuielile bugetare se aproba si se inscriu conform
clasicatiei bugetare, vezi Art.7 aceeasi lege
* Principiul transparentei procesului bugetar este deschis si transparent, acesta
realizandu-se prin (dezbaterea publica a rapoartelor, publicarea actelor normative de
aprobare a bugetelor si publicarea rapoartelor de executare a bugetelor). Difuzarea de
catre mass-media cu privire la continutul bugetului, exceptand acelea care conform
legislatiei nu pot publicate
* Principiul echilibrului bugetar (doar in cazul bugetului de stat)
* Principiul realitatii bugetare in buget trebuie sa e elucidate cele mai veridice sume
Elaborarea proiectului bugetului de stat
Elaborarea bugetului statului nostru revine Ministerului de Finante (vezi art.15 aceeasi
lege) deosebit de aceasta Marea Britanie, bugetul este elaborat sub indrumarea
Cancelarului Tezaurului, iar in SUA bugetul federal este elaborat de un serviciu special,
care activeaza pe langa Presedentia Statului, din punct de vedere metodologic la etapa
elaborarii bugetului de stat sunt deosebit de importante evaluarea si calculul veniturilor si
cheltuielilor bugetare, metodele care se folosesc in acest scop, cele mai des utilizate
metode sunt:
a. Metoda evaluarii directe - este preferabila deoarece ofera perspectiva estimarii reale a
veniturilor cu conditia de-a sincera si temeinica (mai ales ea este importanta la
evaluarea si calculul impozitelor directe)
b. Metoda reportarii a veniturilor din anul precedent cu anumite majorari - este mai
operativa insasi si utilitatea ei este conditionata de stabilirea proportiei cu care se
majoreaza cuantumul veniturilor reportate, in ceea ce priveste cheltuielile este mai
accesibila metoda denumita cvasiautomatica ce consta in a reporta cuantumul
cheltuielilor din anul precedent
Titlul II Capitolul I Art.14-25
In conformitate cu prevederile Art.15 alin.2 In termenul stabilit de Guvern MinFin prezinta
guvernului, proiectul legii bugetare anuale pentru anul viitor care include anexele si nota
informativa
Potrivit Art.17 datele economice de baza necesare pentru elaborarea bugetului de stat si a
estimarilor pe inca cel putin 2 ani urmatori, se prezinta MinFin in termenul stabilit de
Guvern si includ:
* Prognoza indicatorilor macro-economici si sociali pentru anul bugetar viitor care este
determinata, elaborata si prezentata de Ministerul Economiei
* Prognoza indicatorilor B.A.S.S. prezinta - Ministerul Muncii Protectiei Sociale si a Familiei
* Prognoza indicatorilor Fondurilor Asigurarilor de Asistenta Medicala - prezentatea de
Ministerul Sanatatii
* BNM prezinta prognoza balantii de plati a creditului, obligatiunilor externe si a altor
indicatori, ce caracterizeaza politica monedara-creditara a statului
* In baza acestor date si in temeiul estimarilor MinFin Guvernul in ecare an aproba in
termene proxime prognoza cadrului bugetar pe termen mediu, obiectivile pentru anul
viitor si cel putin doi ani ulteriori. Precum si cadrul de venituri si cheltuieli. Cadrul bugetar
pe termen mediu se actualizeaza, concomitent cu elaborarea proiectului bugetului de
stat si se include in nota informativa la acest proiect.
* MinFin iarasi in baza datelor economice primite de la autoritatile publice respective,
emite pentru autoritatile publice note metodologice detaliate referitoare la elaborarea
bugetului de stat
* Autoritatile publice prezinta MinFin propuneri de buget structura si continutul carora se
determina de MinFin si includ in special, veniturile si cheltuielile realizate in anul bugetar
precedent, veniturile si cheltuielile estimate in anul bugetar curent, veniturile si cheltuielile
estimate pentru anul bugetar viitor, veniturile si cheltuielile estimate pentru cel putin doi
ani dupa anul bugetar viitor, justicarile cerintelor referitoare la estimarile preeliminare de
venituri si limitele de cheltuieli. MinFin poate solicita orice alta informatie aditionala la
proiect care este asigurata in mod obligatoriu de catre autoritatile publice.
* MinFin examineaza propunirile de buget ale autoritatilor publice care includ, propunirile
de venituri si cheltuieli prevazute in Art.16 lit.b, informatia si justicarile prevazute in art.
17 si respectiv art.20, deciziile MinFin referitoare la partea de venituri si de cheltuieli, ale
bugetului de stat pentru anul viitor se examineaza in comun, cu autoritatile publice, la
data stabilita de Ministrul Finantelor.
* Daca autoritatile publice nu sunt deacord cu deciziile MinFin, divergentile se solutioneaza
de ultima instanta de catre Guvern. La fel in etapa elaborarii bugetului de stat, se
solutioneaza probleme cu privire la cheltuielile pentru investitii capitale, alte cheltuieli de
investitii, la fel si fondul de rezerva.
* In denitivarea procedeelor expuse MinFin, elaboreaza proiectul legii bugetare anuale,
care cuprinde anexile si il prezinta Guvernului impreuna cu nota informativa, anexele
includ:
a. Veniturile si cheltuielile, estimate pentru anul bugetar viitor, date aditionale prevazute de
legea bugetara anuala
b. Nota informativa la proiect include prognozele prevazute in art.17 si estimarile bugetului
public national bazate pe strategiile de dezvoltare social-economica, strategiile bugetar-
scale, strategiile datoriei de stat, strategiile de sprijin nanciar, strategiile relatiilor
bugetului de stat cu bugetele unitatilor administrativ-teritoriale
* Guvernul examineaza proiectul legii bugetare anuale si nota informativa, la solicitarea
guvernului MinFin prezinta informatii sau explicatii aditionale la proiectul legii bugetare
anuale si la nota informativa. Guvernul stabileste procedura de apelare a proiectului de
catre autoritatile publice. Guvernul decide includerea amendamentelor la proiectul legii
bugetare anuale si la nota informativa, controleaza operarea amendamentelor respective
de catre MinFin, dupa includerea amendamentelor daca acestea exista. Guvernul
aproba proiectul legii bugetare anuale.
Examinarea si adoptarea bugetului de stat.
Capitolul II Art.26-31
Datorita importantei bugetului de stat aprobarea lui este rezervata Parlamentelor in toate
statele contemporane. Guvernul prezinta Parlamentului pana la data de 1 octombrie,
proiectul legii bugetare anuale care include anexele si este insotit cu nota informativa.
Proiectul dat este examinat de Curtea de Conturi, care prezinta Parlamentului un aviz la
data stabilita de acesta. Comisiile permanente ale Parlamentului examineaza proiectul si
prezinta avizele sale Comisiei pentru Buget si Finante in baza avizelor, comisiilor
permanente si a propriei examinari Comisia pentru Buget si Finante intocmeste raportul si
lista de recomandari, pe care le prezinta Parlamentului la data stabilita de acesta.
Parlamentul examineaza proiectul legii bugetare anuale de regula in 3 lecturi. Legea
bugetara anuala poate adoptata si in doua lecturi cu conditia, examinarii chestiunilor
prevazute pentru dezbaterea in lectura a treia.
In decursul primei lecturi Parlamentul audiaza raportul Guvernului si coraportul Comisiei
pentru Buget si Finante si examineaza.
Directiile principale ale politicii bugetar scale si urmatorul moment conceptiile de baza ale
proiectelor. Parlamentul aproba legea bugetara anuala in prima lectura si il remite
comisiei pentru buget si nante, pentru pregatirea spre examinarea in lectura a doua, in
caz de respingere Parlamentul stabileste un termen, pentru imbunatatire si prezentarea
repetata a proiectelor.
In decursul lecturii a doua Parlamentul examineaza veniturile estimate sub forma de
calculele si structura lor, cheltuielile estimate structura si destinatia lor, decitul sau
excedentul bugetar.
In decursul lecturii a treia Parlamentul examineaza, alocatiile detaliate pentru autoritatile
publice, stabileste alocatiile care vor nantate in mod prioritar, examineaza alta detalieri
din legea bugetara anuala. Pana la data de 5 decembrie, Parlamentul adopta legea
bugetara anuala.
Un ultim aspect al procedurii de aprobare al bugetului de stat, consta in ipoteza in care
Parlamentul nu reuseste sa dezbata si sa voteze legea bugetara anuala in termenul
stabilit de lege. In teoria si practica nantelor publice sau conturat doua metode:
* Cea a aprobarii a unor 1/12 bugetare provizorii si cea a incredintarii Guvernului, sa
conduca executia bugetara, conform cifrelor de venituri si cheltuieli din anul precedent.
* 1/12 bugetarii provizorii sunt bugete al caror venituri si cheltuieli reprezinta a 12-a parte
din cele prevazute si propuse prin legea bugetara anuala, ce nu a putut votata in
termene legale, bugete care sunt examinate de comisiile bugetare, se aproba de
parlament si se pun in executare, potrivit necesitatii de continuitate a executarii bugetului
de stat.
Executare Bugetului in Sistemul Trezorarial prin mijloace banesti se efectueaza de
Ministerul Finantelor. MinFin, poate angaja bancile, care activeaza pe teritoriul RM in
calitate de agenti, pentru efectuarea operatiunilor ce tin de executarea de casa a
bugetelor. In realizarea acestor atributii, MinFin este responsabil de:
a. Asigurarea evidentei stricte a veniturilor
b. Efectuarea de cheltuieli in caz de existenta a autorizatiei
c. Administrarea veniturilor si cheltuielilor prin conturi distincte, bazate pe clasicatia
bugetara
d. Asigurarea serviciului datoriei de stat
La data de 31 decembrie a ecarui an MinFin, inchide toate conturile deschise in decursul
anului bugetar curent, pentru a intocmi raportul anual
Executia partii de cheltuieli
Cheltuielile reprezinta expresia valorica a consumului mijloacelor de productie si fortei de
munca, pentru satisfacere unor necesitati sociale sau individuale. Conform art.36 In
procesul executarii bugetului de stat, autoritatile publice pot face cheltuieli pentru diverse
programe guvernamentale cu conditia, ca aceste alocatii sa corespunda legii bugetare
anuale si sa se efectueze, in baza autorizatiei semnate de Ministrul Finantelor. Alocatiile
incluse in repartizarea lunara, nu pot transferate pentru alte utilizari fara noticarea si
aprobarea Ministrului Finantelor, la fel aceste alocatii nu pot redistribuite intre destinatari.
Toate alocatiile se inchid la nele anului bugetar, cu exceptia cazurilor care conform
actelor normative soldurile sunt accesibile spre utilizare in bugetul imediat urmator, daca
anumite cheltuieli, sunt stabilite pe un termen ce depaseste un an, sumele necesare sunt
prevazute in legile bugetare ulterioare, iar eventualile disponibilitati, ramase neutilizate la
nele anului bugetar, pot realocate in anul bugetar viitor.
Controlul si darea de seama privind executarea bugetului de stat.
Executia bugetului anual de stat, avand importanta practica de-a garanta rolul acestui
buget in viata publica, este indrumata si controlata cu ajutorul evidentei contabile bugetare
ca parte a sistemului contabil unicat a economiei nationale.
Evidenta contabila este menita sa inregistreze in principal, datele privind veniturile si
cheltuielile bugetelor tuturor intreprinderilor si institutiilor nantate din bugetul statului, la fel
si operatiunile de trezorarie a executiei a acestui buget. Executia bugetului public national,
presupune la fel ca realizarea venitului si efectuarea cheltuielilor aprobate prin legea
bugetara anuala, sa se faca sub controlul al unor autoritati publice cu raspunderi in
activitatea bugetara, atributiile de control al executiei bugetare sunt indelinite de
urmatoarele organe:
a. Parlamentul RM - care efectueaza controlul politic, care reiese din art.66 lit. i) Functia
de control
b. Curtea de Conturi - conform prevedirilor art.13 Legea sistem bugetar si proces
bugetar Curtea de Conturi efectueaza auditul public extern, privind modul de
administrare a mijloacelor nanciare si a bunurilor publice
c. Ministerul Finantelor - art.13 alin.2 MinFin prin intermediul serviciului control nanciar
si revizie, exercita controlul asupra activitatii economico-nanciare, integritatii
mijloacelor si resurselor materiale, autencititatii evidentei contabile si a rapoartelor
institutiilor bugetare, precum si al intreprinderilor si organizatiilor care utilizeaza mijloace
publice indiferent de forma de proprietate si genul de activitate
Dupa expirarea exercitiului nanciar anual se procedeaza la intocmirea darilor de seama
contabile privind executia bugetelor auturitatilor publice precum si a institutiilor
subordonate acestuia. Acestea impreuna cu contul de executie de casa a bugetului de
stat, intocmit de trezorarie se centralizeaza la MinFin, in vederea elaborarii contului
general de executie a bugetului de stat, conform prevederilor art.44 MinFin pana la data
de 1 mai intocmeste si prezinta Guvernului spre examinare si aprobare, raportul anual
privind executarea bugetului de stat pentru anul bugetar incheiat, iar Guvernul il aproba si
il prezinta pana la data de 1 iunie Parlamentului, structura raportului anual se stabileste de
Ministrul Finantelor, insa in mod obligatoriu acest raport trebuie sa contina:
a. La venituri - prevederile bugetare aprobate initial; prevederile bugetare denitive si
platile efectuate; argumentarea acestor situatii;
b. La cheltueili - creditele bugetare aprobate initial; creditele bugetare denitive; platile
efectuate din bugetul de stat; raportul anual privind executarea bugetului de stat, se
examineaza in comisiile permanente ale parlamentului cu participare obligatorie a
autoritatilor publice de specialitate;
Raportul privind executarea bugetului de stat, se examineaza si se aproba prin hotarare
de Parlament, pana la data de 15 iulie si dupa aprobarea de catre Parlament, el se publica
in Monitorul Ocial al RM, pentru cunoasterea completa de catre Parlament, a situatiei
nanciare a statului in toate cazurile in care sa recurs la imprumuturi interne si externe,
MinFin la sfarsitul exercitiului nanciar intocmeste si prezinta Parlamentului un cont
general al datoriei publice, ca parte a contului general de executie a bugetului la fel
cuprinzind si situatia garantiilor guvernamentale, constituite pentru toate imprumuturile de
stat, existente la acea data.
Continutul sau economic, deriva din structura si trasaturile oranduirii social-economice din
necesitatea realizarilor cerintelor legilor economice, precum si din prerogativa si functiile
statului, pana la adoptarea Constitutiei RM, asigurarile sociale de stat erau parte
componente a bugetului de stat, constituind un capitol distinct in acest buget, ca urmare
orice surplus semnicativ al bugetului asigurarilor sociale de stat, erau folosite pentru
nantarea altor cerinte bugetare, iar in acelea cazuri cand bugetul asigurarilor socaile de
stat, prezinta un decit acesta era nantat, prin transfer din alte capitole ale bugetului de
stat. Dupa adoptarea Constitutiei si a altor acte normative acest buget se intocmeste
distinct fata de bugetul de stat, se aproba de Parlament o data cu acesta, astfel dobandind
o anumita autonomie, elaborarea si executarea separata a bugetului asigurarilor sociale
de stat, fata de bugetul de stat constituie o realizare importanta, deoarece permite ca
resursele acestuia sa e utilizate integral pentru ocrotirea cetatenilor, iar eventualile
ecedete sa se raporteze, pentru anii urmatori. Dreptul asigurarilor sociale este garantat de
stat si se exercita in conditiile legii prin sistemul public prin asigurari sociale, care are la
baza urmatoarele principii:
a. Principiul unicitatii - statul organizeaza si garanteaza sistemul public, bazat pe aceleasi
norme de drept
b. Principiul egalitatii - care presupune un tratament nediscriminatoriu, in ceea ce priveste
drepturile si obligatiile prevazute de lege
c. Principiul solidaritatii sociale - participantii la sistemul public isi asuma constient si
reciproc, obligatii si beneciaza de dreptul pentru prevenirea, limitarea, sau inlaturarea
riscurilor socaile prevazute de lege
d. Principiul obligativitatii - conform caruia persoanele zice si juridice, au conform legii
obligatia sa participe la sistemul public, dreptul la asigurari sociale se exercita corelativ
in deplinirea obligatiilor
e. Principiul contributivitatii - fondurile de asigurari se constituie pe baza contributiilor
datorate de persoanele zice si juridice participante la sistemul public
f. Principiul repartitiei - fondul de asigurari sociale realizate se redistribuire pentru plata
obligatiilor ce revin sistemului public
g. Principiul autonomiei - prevede ca sistemul public se administreaza de sine statator in
baza legii
Conform Prevederilor Art.11 Legea RM privind sistemul public de asigurari sociale
Articolul 11. Veniturile bugetului
Veniturile bugetului asigur.rilor sociale de stat provin din contribu/ii de asigur.ri sociale, transferuri din
bugetul de stat -i din alte venituri (din dobnzi, din major.ri de ntrziere) prev.zute de lege.
Conform Prevederilor Art.12 Legea RM privind sistemul public de asigurari sociale
Articolul 12. Repartizarea cheltuielilor bugetului
(1) Cheltuielile bugetului asigur.rilor sociale de stat acoper. contravaloarea presta/iilor de asigur.ri sociale
din sistemul public, cheltuielile aferente organiz.rii -i func/ion.rii sistemului public, nan/.rii unor investi/ii
proprii, alte cheltuieli prev.zute de lege.
(2) Din veniturile bugetului asigur.rilor sociale de stat se prelev. anual pn. la 3% pentru constituirea unui
fond de rezerv..
(3) Fondul de rezerv. cumulat nu poate dep.-i 50% din nivelul cheltuielilor prev.zute pentru anul bugetar
respectiv.
(4) Fondul de rezerv. se utilizeaz. pentru acoperirea presta/iilor de asigur.ri sociale n situa/ii temeinic
motivate sau a altor cheltuieli ale sistemului public, aprobate prin legea bugetului asigur.rilor sociale de stat.
(5) Fondul de rezerv. nu se reporteaz. la veniturile -i cheltuielile bugetului asigur.rilor sociale de stat -i
reprezint. dep.-irea veniturilor asupra cheltuielilor acestui buget.
Articolul 10. Elaborarea bugetului
[Art.10 titlul modicat prin LP172-XVI din 10.07.08, MO134-137/25.07.08 art.543]
(1) Bugetul asigur.rilor sociale de stat face parte din bugetul public na/ional -i este independent de
bugetul de stat.
(2) Bugetul asigur.rilor sociale de stat cuprinde veniturile, cheltuielile -i rezultatele nanciare ale
sistemului public.
(3) Guvernul elaboreaz. anual, pe baza propunerilor Casei Na/ionale, proiectul legii bugetului asigur.rilor
sociale de stat.
[Art.10 al.(3) modicat prin LP172-XVI din 10.07.08, MO134-137/25.07.08 art.543]
[Art.10 al.(4-6) excluse prin LP172-XVI din 10.07.08, MO134-137/25.07.08 art.543]
[Art.10 modicat prin LP67-XVI din 27.03.08, MO84-85/13.05.08 art.292]
Vezi Capitolul II art.10-10I
Legea Republicii Moldova Privind
Sistemul Public de Asigurari
Sociale
Vezi Titlul IV art.46-47 Legea
Republicii Moldova Sistem
Bugetar si Proces Bugetar
[Art.10 modicat prin LP83 din 13.05.05, MO80/10.06.05 art.363]
Articolul 10
1
. Elaborarea pronosticului veniturilor -i cheltuielilor
bugetului asigur.rilor sociale de stat
(1) Procesul de elaborare a pronosticului veniturilor -i cheltuielilor bugetului asigur.rilor sociale de stat pe
anul urm.tor va include analiza execut.rii acestor compartimente ale bugetului pentru o perioad. de cel
pu/in 2 ani anteriori anului bugetar proiectat, determinarea priorit./ilor n domeniul asigur.rilor sociale ce
urmeaz. a sus/inute nanciar n anul urm.tor -i n cel pu/in 2 ani ulteriori -i elaborarea planului de venituri
-i cheltuieli pe ecare articol conform clasica/iei bugetare.
(2) Pronosticul veniturilor se efectueaz. pe ecare component. specicat. n art.12.
(3) Pronosticul contribu/iilor obligatorii de asigur.ri sociale de stat se efectueaz. n temeiul politicii n
domeniul asigur.rii sociale de stat, elaborate de c.tre Ministerul Protec/iei Sociale, Familiei -i Copilului pe
termen mediu, al analizei bazei de calcul a contribu/iilor de asigur.ri sociale de stat din anii preceden/i, cu
aplicarea indicatorilor macroeconomici pe termen mediu prognoza/i de c.tre Ministerul Economiei -i
Comer/ului.
(4) Transferurile din bugetul de stat se determin. pornind de la necesarul de mijloace pentru asigurarea
pl./ii unor tipuri de pensii, indemniza/ii, aloca/ii -i compensa/ii, a c.ror nan/are se efectueaz., conform
actelor legislative -i altor acte normative, din bugetul de stat, prin intermediul bugetului asigur.rilor sociale
de stat.
(5) Volumul altor venituri ale bugetului asigur.rilor sociale de stat se va planica n temeiul art.13 alin.(2),
art.14, 28, art.51 alin.(3) -i (4).
(6) La estimarea cheltuielilor bugetului asigur.rilor sociale de stat pentru anul bugetar proiectat, se va /ine
cont de urm.toarele cerin/e generale:
a) fundamentarea propunerilor n baza actelor legislative -i altor acte normative n vigoare;
b) analiza politicii -i a obiectivelor elaborate n domeniul asigur.rii sociale -i asisten/ei sociale de c.tre
Ministerul Protec/iei Sociale, Familiei -i Copilului pe termen mediu;
c) estimarea transferurilor din bugetul de stat n limitele stabilite de c.tre Ministerul Finan/elor;
d) propunerile subdiviziunilor teritoriale ale Casei Na/ionale de Asigur.ri Sociale pentru proiectul bugetului
asigur.rilor sociale de stat ce /in de determinarea cheltuielilor de organizare -i func/ionare a acestor
structuri.
(7) La elaborarea planului de cheltuieli se va /ine cont numai de sumele cheltuielilor calculate pentru
activitatea din anul respectiv.
(8) Cheltuielile bugetului asigur.rilor sociale de stat se vor calcula separat pe surse de nan/are: din
mijloacele bugetului asigur.rilor sociale de stat -i din mijloacele bugetului de stat.
(9) Pronosticul veniturilor -i cheltuielilor bugetului asigur.rilor sociale de stat se va prezenta spre
examinare autorit./ilor competente -i partenerilor sociali.
(10) Pronosticul veniturilor -i cheltuielilor bugetului asigur.rilor sociale de stat pentru anul bugetar
proiectat, ntocmirea bugetului asigur.rilor sociale de stat pe programe -i performan/e se efectueaz. de
c.tre Ministerul Protec/iei Sociale, Familiei -i Copilului -i Casa Na/ional. de Asigur.ri Sociale, cu
participarea Ministerului Finan/elor.
(11) Modicarea indicatorilor prev.zu/i n Legea bugetului asigur.rilor sociale de stat se efectueaz. n
cazurile:
a) adopt.rii unor acte legislative -i altor acte normative care stabilesc condi/ii noi de protec/ie social. a
diferitelor categorii de popula/ie;
b) modic.rii condi/iilor de calculare a contribu/iilor de asigur.ri sociale pentru unele categorii de
contribuabili;
c) preciz.rii cheltuielilor n leg.tur. cu determinarea contingentului real de beneciari nregistra/i la Casa
Na/ional. de Asigur.ri Sociale.
[Art.10
1
modicat prin LP67-XVI din 27.03.08, MO84-85/13.05.08 art.292]
[Art.10
1
introdus prin LP83 din 13.05.05, MO80/10.06.05 art.363]
Bugetele Locale
1. Autonomia Finantelor Publice Locale
2. Locul Bugetelor Locale in Cadrul Bugetului Public National
3. Procesul Bugetar la Nivelul Colectivitatilor Locale
Comunitatile Locale reprezinta colectivitati umane delimitate teritorial, care au autoritati
publice diferite de cele centrale ale statului. Autonomia nanciara a acestora este absolut
necesara, deoarece autonomia administrativa nu ar posibila fara autonomie nanciara
care ii asigura suportul material al functionarii. Mai exista un alt argument in acest sens si
anume ca comunitatile locale isi cunosc cel mai bine posibilitatile proprii, privind resursele
banesti de provinienta publica, dar mai ales cheltuielile ce trebuie acoperite, pentru
producerea serviciilor pe plan local. Problematica generala a autonomiei locale pentru
statele Europene, face obiectivul Cartii Europene privind exercitiul autonom al puterii
locale.
Art.9 ne expune urmatoarele principii privind autonomia locala (autonomia nanciara):
a. Colectivitatile locale au dreptul la resurse proprii adecvate de care sa poata dispune
liber in vederea exercitarii atributiilor sale
b. Resursele nanciare ale colectivitatilor locale, trebuie sa e proportionale cu
responsabilitatile stabilite pentru ele prin Constitutie sau alte acte normative
c. Cel putin o parte din resursele nanciare ale colectivitatilor locale trebuie sa provina din
impozite si taxe locale, in proportiile stabilite la nivelul autoritatilor locale in limitele legii
d. Sistemul Financiar trebuie sa e de natura sucient diversicat si dinamic in cat sa le
permita sa urmareasca pe cat e posibil evolutia reala a costurilor exercitarii
competentelor lor
e. Protectia Colectivitatilor Locale mai slabe din punct de vedere nanciar
f. Colectivitatile Locale trebuie sa e consultate asupra modalitatilor in care vor alocate
resursele redistribuite
g. Subventiile acordate colectivitatilor locale nu trebuie sa e destinate in masura in care
este posibil nantarii unor proiecte expres specicate
h. In scopul nantarii propriilor obiective de investitii colectivitatile locale trebuie sa aiba
acces la piata de capital
Pentru a aprecia locul bugetelor locale in sistemele bugetare din statele contemporane, ne
folosim de ponderile pe care le au veniturile si cheltuielile bugetare in totalul celor
consolidate, cel mai inalit grad de dezvoltare in acest sens au atins tarile scandinave de
exemplu:
* Suedia la capitolul venituri in jur de 42-48% provin din bugetele locale; la capitolul
cheltueili 53%
* Danemarca la capitolul venituri 46-47%; cheltuieli 81-82%;
Conform Prevederilor Art.4 se formeaza din:
LEGE Nr. 397
din 16.10.2003
privind nan!ele publice locale
Articolul 4. Veniturile bugetelor unit./ilor
administrativ-teritoriale
(1) Veniturile bugetelor unit./ilor administrativ-teritoriale se constituie din impozite, taxe, alte venituri
prev.zute de legisla/ie -i se formeaz. din:
a) venituri proprii ale bugetelor unit./ilor administrativ-teritoriale, ce se formeaz. din impozitele -i taxele
locale, prev.zute pe ecare teritoriu n parte, n conformitate cu Codul scal, -i se vireaz. direct -i integral la
bugetele respective;
[Art.4 al.(1), lit.(a) modicat" prin LP155 din 21.07.05, MO107-109/12.08.05 art.525, n vigoare 01.01.06]
b) mijloace speciale;
c) defalc.ri, conform normativelor procentuale de la veniturile generale de stat, stabilite prin prezenta lege
pentru bugetele unit./ilor administrativ-teritoriale de nivelul al doilea -i pentru bugetul municipal B.l/i -i prin
legea bugetar. anual., n cotele prev.zute la art.5 alin.(3) pct.2) lit.b) -i d) din prezenta lege. Pentru
bugetele locale, aceste normative snt stabilite anual de consiliul raional, de Adunarea Popular. a unit./ii
teritoriale autonome cu statut juridic special, de consiliul municipal B.l/i -i de consiliul municipal Chi-in.u;
[Art.4 al.(1), lit.(c) n redac#ia LP437-XVI din 28.12.06, MO10-13/26.01.07art.27]
[Art.4 al.(1), lit.(d) exclus" prin LP437-XVI din 28.12.06, MO10-13/26.01.07 at.27, lit.( e-f) devin lit.(d-e)]
d) transferuri de la bugetul de stat la bugetele raionale, bugetul central al unit./ii teritoriale autonome cu
statut juridic special, bugetul municipal B.l/i -i bugetul municipal Chi-in.u -i transferuri de la bugetele
raionale, bugetul central al unit./ii teritoriale autonome cu statut juridic special, bugetul municipal B.l/i -i
bugetul municipal Chi-in.u la bugetele locale;
e) fonduri speciale.
f)
(2) Veniturile bugetelor satelor (comunelor), ora-elor (municipiilor) din componen/a unit./ii teritoriale
autonome cu statut juridic special pot include -i defalc.ri, conform normativelor procentuale stabilite de
Adunarea Popular. a unit./ii teritoriale autonome cu statut juridic special pentru bugetele locale, de la taxa
pe valoarea ad.ugat. la m.rfurile produse -i la serviciile prestate pe teritoriul unit./ii administrativ-teritoriale
respective.
(3) Veniturile bugetelor de orice nivel nu includ mprumuturile acordate din bugetul de stat sau din alt
buget, precum -i mprumuturile de la institu/iile nanciare -i al/i creditori.
Se constituie din veniturile proprii:
a. Impozite si taxe locale (prevazute de Codul Fiscal) si se vireaza direct si integral la
aceste bugete
Din mijloace speciale:
a. Defalcari - conform normativelor speciale de la veniturile generale de stat
b. Transferuri de la bugetul de stat, la bugetele de nivelul doi si de la acestea bugete la
bugetele de nivelul intai
La elaborarea bugetelor locale se tine cont de urmatoarele prevederi:
* MinFin in termenul stabilit de Guvern remite note metodologice, privind prognozele
macro-economice, principiile de baza ale politicii statului in domeniul veniturilor si
cheltuielilor bugetelor statului; prognozele la ventiuri de defalcari; si unele momente
specice de calcularea a transferului;
* Directiile Finante depun la Ministerul Finantelor pentru analiza si prognoza a tuturor
tipurilor de impozite si taxe ce urmeaza a incasate, precum si proiectele bugetelor
locale de nivelul II;
* In termenele stabilite de Ministrul Finantelor, Directia de Finante prezinta Ministerului
rapoarte trimestriale si anuale privind executia bugetelor respective, metodologia de
executie a bugetelor locale prin sistemul trezorarial se elaboreaza si se aproba de catre
MinFin;
* MinFin si Directiile Finante pot efectua controale tematice privind corectitudinea
elaborarii, dar in principal al executarii al bugetelor respective, la fel reviziile asupra
executiei bugetelor locale se efectueaza de catre serviciul control nanciar si revizie,
periodic o data la 2 ani;
Procesul Bugetar la Nivelul Colectivitatilor Locale
Referitor la elaborarea si aprobarea bugetelor locale
Vezi Capitolul III art.19-24
Capitolul III
ELABORAREA "I APROBAREA BUGETELOR UNIT#$ILOR
ADMINISTRATIV-TERITORIALE
Articolul 19. Elaborarea bugetelor unit./ilor
(1) Autorit./ile administra/iei publice ale unit./ilor administrativ-teritoriale snt responsabile de elaborarea
-i aprobarea bugetelor proprii n baza prevederilor legale -i n conformitate cu clasica/ia bugetar. unic..
(2) Bugetul unit./ii administrativ-teritoriale se elaboreaz. de c.tre autoritatea executiv. a acesteia,
/inndu-se cont de urm.toarele prevederi:
a) n termenele stabilite de Guvern, Ministerul Finan/elor remite autorit./ii executive a unit./ii administrativ-
teritoriale de nivelul al doilea, a municipiului B.l/i -i direc/iei nan/e respective note metodologice privind
prognozele macroeconomice, principiile de baz. ale politicii statului n domeniul veniturilor -i cheltuielilor
bugetare pe anul(anii) urm.tor(i), prognozele normativelor de defalc.ri de la veniturile generale de stat n
bugetul central al unit./ii teritoriale autonome G.g.uzia -i unele momente specice de calculare a
transferurilor ce se prognozeaz. a alocate acestor bugete de la bugetul de stat;
b) n termen de 10 zile dup. primirea notelor metodologice specicate la lit.a) din prezentul alineat,
direc/ia nan/e comunic. autorit./ilor executive ale unit./ilor administrativ-teritoriale de nivelul nti principiile
de baz. ale politicii statului n domeniul veniturilor -i cheltuielilor bugetare pe anul(anii) urm.tor(i),
prognozele normativelor de defalc.ri de la veniturile generale de stat la bugetele locale -i momentele
specice de calculare a transferurilor ce se prognozeaz. a alocate acestor bugete de la bugetele unit./ilor
administrativ-teritoriale de nivelul al doilea -i de la bugetul municipal B.l/i;
[Art.19 al.(2), lit.b) modicat" prin LP172-XVI din 10.07.08, MO134-137/25.07.08 art.543]
c) n termen de 20 de zile dup. primirea notelor metodologice specicate la lit.b) din prezentul alineat,
autorit./ile executive ale unit./ilor administrativ-teritoriale de nivelul nti asigur. elaborarea prognozei tuturor
tipurilor de impozite -i taxe ce urmeaz. a colectate n anul(anii) urm.tor(i) n unitatea administrativ-
teritorial. respectiv., precum -i a proiectului bugetului local, care se prezint. pentru analiz. direc/iei nan/e;
d) n termenele stabilite de Ministerul Finan/elor, direc/iile nan/e depun la Ministerul Finan/elor pentru
analiz. prognoza tuturor tipurilor de impozite -i taxe ce urmeaz. a ncasate n anul(anii) urm.tor(i) n
unitatea administrativ-teritorial. respectiv., precum -i proiectele de bugete ale raioanelor, unit./ii teritoriale
autonome cu statut juridic special, municipiului B.l/i -i municipiului Chi-in.u.
(3) Analiza proiectelor de bugete ale raioanelor, unit./ii teritoriale autonome cu statut juridic special,
municipiului B.l/i -i municipiului Chi-in.u are caracter consultativ. Totodat., Ministerul Finan/elor poate cere
de la autorit./ile executive ale unit./ilor administrativ-teritoriale de nivelul al doilea sau ale municipiului B.l/i
s. modice proiectele de buget n cazul n care acestea contravin prevederilor legale, principiilor politicii
bugetar-scale a statului sau unor prevederi specice pentru anul bugetar urm.tor.
Articolul 20. Examinarea -i aprobarea bugetelor locale
(1) Autoritatea executiv. a unit./ii administrativ-teritoriale de nivelul nti prezint., printr-o dispozi/ie, cel
trziu la data de 15 noiembrie a anului n curs, proiectul bugetului local pe anul urm.tor spre examinare -i
aprobare consiliului local.
(2) Proiectul bugetului local prezentat spre aprobare consiliului local include:
a) proiectul deciziei consiliului local privind aprobarea bugetului;
b) anexele la proiectul deciziei, n care se vor reecta:
- veniturile -i cheltuielile prev.zute pentru anul bugetar urm.tor;
- cotele impozitelor -i taxelor locale ce vor ncasate n buget;
- mijloacele speciale preconizate spre ncasare de c.tre ecare institu/ie public.;
- fondurile speciale;
- efectivul limit. al statelor de personal din institu/iile publice nan/ate de la buget.
[Art.20 al.(2), lit.b) modicat" prin LP224-XV din 01.07.04, MO132-137/06.08.0 art.700, n vigoare
01.01.05]
c) cuantumul fondului de rezerv. (fondul de rezerv. este utilizat n conformitate cu regulamentul de
utilizare a mijloacelor fondului, aprobat n condi/iile art.18 din prezenta lege);
d) alte date adi/ionale elabor.rii proiectului bugetului;
e) nota informativ. la proiectul bugetului.
[Art.20 al.(2), lit.e) modicat" prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; n vigoare
01.01.10]
(3) Consiliul local examineaz. proiectul bugetului local n dou. lecturi la un interval de cel mult 5 zile.
(4) Consiliul local aprob. bugetul local pe anul bugetar urm.tor cel trziu la data de 15 decembrie a
anului n curs.
Articolul 21. Examinarea -i aprobarea bugetului
unit./ii administrativ- teritoriale de nivelul
al doilea -i bugetului municipal B.l/i
(1) Autoritatea executiv. a unit./ii administrativ-teritoriale de nivelul al doilea -i a municipiului B.l/i,
prezint., printr-o dispozi/ie, cel trziu la data de 1 noiembrie, proiectul bugetului unit./ii administrativ-
teritoriale de nivelul al doilea -i proiectul bugetului municipal B.l/i spre examinare -i aprobare autorit./ii
reprezentative -i deliberative respective.
(2) Proiectele bugetului unit./ii administrativ-teritoriale de nivelul al doilea -i bugetului municipal B.l/i,
prezentate spre aprobare autorit./ii reprezentative -i deliberative respective, includ:
a) proiectul deciziei autorit./ii reprezentative -i deliberative privind aprobarea bugetului;
b) anexele la proiectul deciziei, n care se vor reecta:
- veniturile -i cheltuielile bugetului respectiv prev.zute pentru anul bugetar urm.tor;
- normativele defalc.rilor de la veniturile generale de stat la bugetele locale;
- mijloacele speciale preconizate spre ncasare de c.tre ecare institu/ie public.;
- fondurile speciale;
- transferurile de la bugetul respectiv la bugetele locale;
- efectivul limit. al statelor de personal din institu/iile publice nan/ate de la bugetul respectiv;
c) alte date adi/ionale elabor.rii proiectului bugetului;
d) nota informativ. la proiectul bugetului.
[Art.21 al.(2), lit.d) modicat" prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; n vigoare
01.01.10]
(3) Autoritatea reprezentativ. -i deliberativ. a unit./ii administrativ-teritoriale de nivelul al doilea -i a
municipiului B.l/i examineaz. proiectul bugetului respectiv n dou. lecturi.
(4) n prima lectur., autoritatea reprezentativ. -i deliberativ. respectiv. audiaz. -i examineaz. raportul
pre-edintelui raionului, Guvernatorului unit./ii teritoriale autonome cu statut juridic special, primarului
municipiului B.l/i -i primarului general al municipiului Chi-in.u asupra proiectului bugetului, examineaz. -i
aprob. volumul total al veniturilor -i cheltuielilor bugetului respectiv.
(5) n lectura a doua, autoritatea reprezentativ. -i deliberativ. examineaz. -i aprob.:
a) structura veniturilor;
b) cheltuielile, structura -i destina/ia lor;
c) balan/a bugetului -i sursele de nan/are;
d) normativele defalc.rilor de la veniturile generale de stat la bugetele locale;
e) transferurile de la bugetul respectiv la bugetele locale;
f) cuantumul fondului de rezerv. (fondul de rezerv. este utilizat n conformitate cu regulamentul de
utilizare a mijloacelor fondului aprobat n condi/iile art.18 din prezenta lege);
g) fondurile speciale;
h) cheltuielile care vor nan/ate n mod prioritar;
i) efectivul limit. al statelor de personal din institu/iile publice nan/ate de la bugetul respectiv;
j) alte date adi/ionale elabor.rii proiectului bugetului;
k) nota informativ. la proiectul bugetului.
[Art.21 al.(5), lit.k) modicat" prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; n vigoare
01.01.10]
(6) Autoritatea reprezentativ. -i deliberativ. a unit./ii administrativ-teritoriale de nivelul al doilea -i a
municipiului B.l/i aprob. bugetele respective pe anul bugetar urm.tor cel trziu la data de 10 decembrie a
anului n curs.
[Art.21 al.(2) lit.b) $i al.(5) modicat prin LP224-XV din 01.07.04, MO132-13/06.08.04 art.700, n vigoare
01.01.05]
Articolul 22. Publicitatea bugetelor unit./ilor
Bugetele unit./ilor administrativ-teritoriale, aprobate de c.tre autorit./ile reprezentative -i deliberative
respective, -i rectic.rile la aceste bugete snt date publicit./ii n mod obligatoriu.
Articolul 23. Ac/iuni n cazul neaprob.rii bugetului
unit./ii administrativ-teritoriale
(1) Dac. bugetul unit./ii administrativ-teritoriale nu este aprobat pn. la nceputul anului bugetar,
efectuarea defalc.rilor de la veniturile generale de stat -i a transferurilor la bugetul respectiv se suspend.
pn. la aprobarea bugetului.
(2) Dac. bugetul unit./ii administrativ-teritoriale nu este aprobat pn. la data de 31 decembrie, nan/area
cheltuielilor se efectueaz. lunar propor/ional m.rimii de 1/12 parte din suma cheltuielilor, conform clasica/iei
bugetare pe anul bugetar precedent, n limita resurselor nanciare disponibile, pn. la aprobarea noului
buget.
Articolul 24. Corelarea bugetelor unit./ilor
administrativ-teritoriale cu legea
bugetar. anual.
(1) n termen de cel mult 30 de zile de la data public.rii legii bugetului pe anul respectiv, autoritatea
reprezentativ. -i deliberativ. a unit./ii administrativ-teritoriale aduce bugetul aprobat n concordan/. cu
prevederile legii men/ionate.
(2) n caz de nerespectare a prevederilor alin.(1) din prezentul articol, efectuarea defalc.rilor de la
veniturile generale de stat -i a transferurilor la bugetele unit./ilor administrativ-teritoriale respective se
suspend..
Referitor la executarea bugetelor vezi Capitolul IV art.28-29
Capitolul IV
EXECU$IA BUGETELOR UNIT#$ILOR
ADMINISTRATIV-TERITORIALE
Articolul 28. Execu/ia de cas. a bugetelor unit./ilor
(1) Execu/ia de cas. a bugetelor unit./ilor administrativ-teritoriale se efectueaz. prin sistemul trezorerial,
reectndu-se n conturi distincte:
a) ncas.rile veniturilor n conformitate cu structura clasica/iei bugetare;
b) efectuarea de cheltuieli n limita aloca/iilor aprobate -i conform destina/iei stabilite.
(2) Sistemul trezorerial prin care se efectueaz. execu/ia de cas. a bugetelor unit./ilor administrativ-
teritoriale -i reglarea decont.rilor dintre bugetele de toate nivelurile este reprezentat prin Trezoreria de Stat
-i trezoreriile teritoriale.
[Art.28 al.(2) modicat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; n vigoare 01.01.10]
(3) Ministerul Finan/elor, n baza legii bugetare anuale, efectueaz. aloc.ri de transferuri de la bugetul de
stat la bugetele unit./ilor administrativ-teritoriale de nivelul al doilea -i la bugetul municipal B.l/i, precum -i
defalc.ri n aceste bugete de la veniturile generale de stat, -i percepe n mod incontestabil din conturile
trezoreriale ale bugetelor respective mijloacele b.ne-ti datorate bugetului de stat.
[Art.28 al.(3) n redac#ia LP154 din 21.07.05, MO126/23.09.05 art.611]
(4) Trezoreriile teritoriale au urm.toarele atribu/ii:
a) efectueaz., n baza deciziilor autorit./ii reprezentative -i deliberative a unit./ii administrativ-teritoriale
de nivelul al doilea -i a municipiului B.l/i, aloc.ri de transferuri de la bugetul respectiv la bugetele locale,
precum -i defalc.ri n aceste bugete de la veniturile generale de stat;
[Art.28 al.(4), lit.a) modicat" prin LP172-XVI din 10.07.08, MO134-137/25.07.08 art.543]
b) asigur. execu/ia conform. a bugetelor institu/iilor publice nan/ate de la bugetul unit./ii administrativ-
teritoriale de nivelul al doilea sau de la bugetul municipal B.l/i;
c) asigur. execu/ia conform. a bugetelor satelor (comunelor), ora-elor (municipiilor), precum -i ale
institu/iilor publice nan/ate de la aceste bugete din raza de activitate a trezoreriei teritoriale.
(5) Conturile pentru gestionarea veniturilor -i cheltuielilor bugetelor unit./ilor administrativ-teritoriale,
precum -i conturile institu/iilor publice nan/ate de la aceste bugete pot deschise numai n trezoreriile
teritoriale respective.
(6) Metodologia de execu/ie a bugetelor unit./ilor administrativ-teritoriale prin sistemul trezorerial se
elaboreaz. -i se aprob. de c.tre Ministerul Finan/elor n conformitate cu actele normative n vigoare.
(7) Direc/iile nan/e, n baza deciziilor autorit./ii reprezentative -i deliberative a unit./ilor administrativ-
teritoriale de nivelul al doilea, percep n mod incontestabil din conturile trezoreriale ale unit./ilor
administrativ-teritoriale de nivelul nti mijloacele b.ne-ti datorate bugetului unit./ilor administrativ-teritoriale
de nivelul al doilea.
[Art.28 al.(7) introdus prin LP154 din 21.07.05, MO126/23.09.05 art.611]
Articolul 29. Rapoartele privind execu/ia bugetelor
unit./ilor administrativ-teritoriale
(1) Direc/ia nan/e -i/sau subdiviziunea nanciar. a unit./ilor administrativ-teritoriale ntocmesc rapoarte
trimestriale -i anuale privind execu/ia bugetelor respective.
(2) Rapoartele trimestriale se examineaz. -i se aprob. de c.tre autoritatea executiv. respectiv..
(3) Rapoartele privind mersul execu/iei bugetului unit./ii administrativ-teritoriale pe semestrul nti -i pe 9
luni ale anului n curs se audiaz. la -edin/a autorit./ii reprezentative -i deliberative a unit./ii administrativ-
teritoriale.
(4) Raportul anual privind execu/ia bugetului unit./ii administrativ-teritoriale pe anul de gestiune se
examineaz. -i se aprob. de c.tre autoritatea reprezentativ. -i deliberativ. cel trziu la data de 15 februarie a
anului urm.tor anului de gestiune.
(5) n termenele stabilite de Ministerul Finan/elor, direc/iile nan/e prezint. ministerului rapoarte
trimestriale -i anuale privind execu/ia bugetelor unit./ilor administrativ-teritoriale pentru a incluse
n raportul privind execu/ia bugetului public na/ional.
[Art.29 al.(5) modicat prin LP154 din 21.07.05, MO126/23.09.05 art.611]
In ceea ce priveste controlul si darea de seama:
Articolul 29. Rapoartele privind execu/ia bugetelor
(1) Direc/ia nan/e -i/sau subdiviziunea nanciar. a unit./ilor administrativ-teritoriale ntocmesc rapoarte
trimestriale -i anuale privind execu/ia bugetelor respective.
(2) Rapoartele trimestriale se examineaz. -i se aprob. de c.tre autoritatea executiv. respectiv..
(3) Rapoartele privind mersul execu/iei bugetului unit./ii administrativ-teritoriale pe semestrul nti -i pe 9
luni ale anului n curs se audiaz. la -edin/a autorit./ii reprezentative -i deliberative a unit./ii administrativ-
teritoriale.
(4) Raportul anual privind execu/ia bugetului unit./ii administrativ-teritoriale pe anul de gestiune se
examineaz. -i se aprob. de c.tre autoritatea reprezentativ. -i deliberativ. cel trziu la data de 15 februarie a
anului urm.tor anului de gestiune.
(5) n termenele stabilite de Ministerul Finan/elor, direc/iile nan/e prezint. ministerului rapoarte
trimestriale -i anuale privind execu/ia bugetelor unit./ilor administrativ-teritoriale pentru a incluse
n raportul privind execu/ia bugetului public na/ional.
[Art.29 al.(5) modicat prin LP154 din 21.07.05, MO126/23.09.05 art.611]
Capitolul V
DREPTURILE "I RESPONSABILIT#$ILE
EXECUTORILOR (ORDONATORILOR) DE BUGET
Articolul 30. Executorii (ordonatorii) de buget
(1) Primarii satelor (comunelor), ora-elor (municipiilor), pre-edin/ii raioanelor, Guvernatorul unit./ii
teritoriale autonome cu statut juridic special, primarul general al municipiului Chi-in.u snt executori
(ordonatori) principali de buget ai bugetelor unit./ilor administrativ-teritoriale.
(2) Conduc.torii institu/iilor publice nan/ate de la bugetele unit./ilor administrativ-teritoriale cu statut de
persoan. juridic. snt executori (ordonatori) secundari de buget.
(3) Conduc.torii institu/iilor publice nan/ate de la bugetele unit./ilor administrativ-teritoriale f.r. statut de
persoan. juridic., care snt mputernici/i s. utilizeze mijloacele nanciare ce le-au fost repartizate numai
pentru necesit./ile unit./ilor pe care le conduc, snt executori (ordonatori) ter/iari de buget.
Articolul 31. Drepturile executorilor (ordonatorilor)
de buget
(1) Executorii (ordonatorii) principali de buget repartizeaz. aloca/iile, aprobate n bugetele respective, pe
unit./ile subordonate n raport cu sarcinile acestora, cuprinse n bugete, -i aprob. efectuarea cheltuielilor din
bugetele respective cu respectarea dispozi/iilor legale.
(2) Executorii (ordonatorii) secundari de buget aprob. efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii cu
respectarea dispozi/iilor legale -i repartizeaz. aloca/iile bugetare aprobate pe unit./ile subordonate ai c.ror
conduc.tori snt ordonatori ter/iari de buget.
(3) Executorii (ordonatorii) ter/iari de buget utilizeaz. aloca/iile bugetare, ce le-au fost repartizate, numai
pentru necesit./ile unit./ilor pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate -i n condi/iile
stabilite prin dispozi/iile legale.
(4) Executorii (ordonatorii) de buget au obliga/ia de a angaja -i utiliza aloca/iile bugetare numai n limita
prevederilor -i destina/iilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea institu/iilor -i serviciilor
publice respective, -i cu respectarea dispozi/iilor legale.
Articolul 32. Responsabilit./ile executorilor
(ordonatorilor) de buget
(1) Executorii (ordonatorii) principali de buget snt responsabili de:
a) elaborarea proiectului de buget;
b) ncasarea veniturilor conform prevederilor legale;
c) oportunitatea -i legalitatea angaj.rii -i utiliz.rii aloca/iilor bugetare n limita -i cu destina/ia aprobate n
buget;
d) integritatea bunurilor aate n administrare;
e) organizarea -i /inerea la zi a contabilit./ii -i prezentarea la termen a bilan/urilor, d.rilor de seam.
contabile -i a conturilor de execu/ie a bugetului.
(2) Spre derogare de la alin.(1) lit.b) din prezentul articol, executorul (ordonatorul) principal al bugetului
unit./ii administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, al municipiului B.l/i -i al municipiului Chi-in.u contribuie
la ncasarea veniturilor de c.tre organele abilitate cu acest drept.
(3) Asupra executorilor (ordonatorilor) secundari de buget se extind prevederile alin.(1) lit.a), c), d) -i e) din
prezentul articol.
(4) Asupra executorilor (ordonatorilor) ter/iari de buget se extind prevederile alin.(1) lit.d) din prezentul
articol.
Articolul 33. Justicarea cheltuielilor bugetare
Cheltuielile bugetare se efectueaz. numai pe baz. de documente justicative, care conrm.
angajamentele contractuale, primirea bunurilor materiale, executarea lucr.rilor, prestarea serviciilor, plata
salariilor -i altor drepturi b.ne-ti, plata obliga/iilor c.tre bugete, precum -i a altor obliga/ii.
Articolul 34. Priorit./i n efectuarea cheltuielilor bugetare
Executorii (ordonatorii) principali de buget snt obliga/i s. asigure nan/area prioritar. a institu/iilor de
nv./.mnt.
Capitolul VI
RESPONSABILIT#$I "I CONTROLUL ASUPRA
PROCESULUI DE EXECU$IE A BUGETELOR
UNIT#$ILOR ADMINISTRATIV-TERITORIALE
Articolul 35. Responsabilitatea pentru execu/ia bugetelor
(1) Responsabilitatea pentru execu/ia bugetelor locale revine primarilor satelor (comunelor), ora-elor
(municipiilor).
(2) Responsabilitatea pentru execu/ia bugetului raional revine pre-edintelui raionului.
(3) Responsabilitatea pentru execu/ia bugetului central al unit./ii teritoriale autonome cu statut juridic
special revine Guvernatorului -i Comitetului executiv al acestei unit./i teritoriale.
(4) Responsabilitatea pentru execu/ia bugetului municipal B.l/i revine primarului municipiului B.l/i.
(5) Responsabilitatea pentru execu/ia bugetului municipal Chi-in.u revine primarului general al
municipiului Chi-in.u.
(6) Autorit./ile executive ale unit./ilor administrativ-teritoriale, n condi/iile legisla/iei n vigoare, snt
responsabile de:
a) corectitudinea -i veridicitatea datelor, indicilor -i altor informa/ii n a c.ror baz. a fost elaborat bugetul
respectiv;
b) asigurarea colect.rii depline -i n termenele stabilite a veniturilor proprii;
c) utilizarea conform destina/iei a aloca/iilor bugetare aprobate;
d) respectarea termenelor de plat. a salariilor c.tre angaja/ii institu/iilor publice nan/ate de la buget -i de
plat. pentru lucr.ri, servicii -i bunuri materiale contractate n limitele aprobate n bugetul respectiv.
( 7 ) C o n d u c . t o r i i i n s t i t u / i i l o r p u b l i c e n a n / a t e d e l a b u g e t s n t
responsabili de respectarea limitelor aloca/iilor bugetare aprobate n devizele de cheltuieli.
(8) n caz de efectuare de c.tre institu/ia public. a unor cheltuieli neprev.zute n deviz, autoritatea
executiv. respectiv. este n drept s. nu acopere cheltuielile neasigurate cu suport nanciar.
Articolul 36. Controlul nanciar
(1) Ministerul Finan/elor -i/sau direc/ia nan/e snt n drept s. efectueze controale tematice privind
corectitudinea elabor.rii -i execu/iei bugetelor unit./ilor administrativ-teritoriale.
(2) Reviziile asupra execu/iei bugetelor unit./ilor administrativ-teritoriale se efectueaz. de c.tre Serviciul
Control Financiar -i Revizie din subordinea Ministerului Finan/elor, periodic, o dat. la doi ani.
(3) Rezultatele reviziilor execu/iei bugetelor unit./ilor administrativ-teritoriale snt examinate de c.tre
autorit./ile reprezentative -i deliberative respective, cu adoptarea deciziilor corespunz.toare -i publicarea lor
n mod obligatoriu.
Sistemul Veniturilor Publice
1. Elementele denitorii ale veniturilor bugetare
2. Impozite si taxe. Notiunea si functiile lor.
3. Dreptul statului de-a reglementa sistemul de impunere
4. Obligatia bugetara
5. Aparitia si stingerea ei
6. Alte venituri ale statului (venituri nescale)
Veniturile statului sunt formate din totalitatea resurselor banesti, instituite prin lege care
contribuie la constituirea fondurilor banesti ale acestuia, alcatuind un tot intreg denumit
sistemul veniturilor bugetare, din puncte de vedere economico-nanciar. Veniturile
bugetare reprezinta forme valorice concrete, prin care o parte din venitul national sau din
alte resurse destinate fondurilor generale ale societatii sunt concentrate la dispozitia
statului. Din punct de vedere juridic, veniturile bugetare reprezinta obligatii banesti,
stabilite in mod unilateral de catre stat prin acte normative, in sarcina persoanelor zice si
juridice, care realizeaza venituri sau detin bunuri impozabile sau taxabile, elementele
comune ale veniturilor bugetare sunt urmatoarele:
a. Denumirea venitului bugetar
b. Subiectul impunerii
c. Obiectul sau materia impozabila
d. Unitatea de evaluare
e. Unitatea de impunere
f. Asieta sau modul de asezare a venitului
g. Perceperea venitului bugetar
h. Termenile de plata
i. Inlesnirile, drepturile si obligatiile debitorilor
j. Raspundere debitorilor
k. Calicarea venitului bugetar
Denumirea este adecvata in raport de natura sa juridica si nanciar-economica (impozite,
taxe, contributii de asigurari sociale, medicale, majorari de intarziere, dobanzi, amenzi,
etc.)
Articolul 13. Subiec#ii impunerii
(1) Subiec!i ai impunerii snt:
a) persoanele juridice #i fizice rezidente ale Republicii Moldova, cu excep!ia societ"!ilor
specificate la art.5 pct.9), care desf"#oar" activitate de ntreprinz"tor, precum #i persoanele care
practic" activitate profesional", care, pe parcursul perioadei fiscale, ob!in venit din orice surse aflate
n Republica Moldova, precum #i din orice surse aflate n afara Republicii Moldova;
b) persoanele fizice rezidente cet"!eni ai Republicii Moldova care nu desf"#oar" activitate de
ntreprinz"tor #i pe parcursul perioadei fiscale ob!in venituri impozabile din orice surse aflate n
Republica Moldova;
c) persoanele fizice rezidente cet"!eni ai Republicii Moldova care nu desf"#oar" activitate de
ntreprinz"tor #i ob!in venit din investi!ii #i financiar din orice surse aflate n afara Republicii
Moldova;
d) persoanele fizice rezidente cet"!eni str"ini #i apatrizi care desf"#oar" activitate pe teritoriul
Republicii Moldova #i ob!in venit din orice surse aflate n Republica Moldova #i din orice surse
aflate n afara Republicii Moldova pentru activitatea lor n Republica Moldova, cu excep!ia
venitului din investi!ii #i financiar din orice surse aflate n afara Republicii Moldova;
e) persoanele fizice nerezidente care nu desf"#oar" activitate de ntreprinz"tor pe teritoriul
Republicii Moldova #i pe parcursul perioadei fiscale ob!in venituri conform capitolului 11 din
prezentul titlu.
(2) Subiec!ii impunerii snt obliga!i s" declare venitul brut ob!inut din toate sursele.
Articolul 14. Obiectul impunerii
(1) Obiect al impunerii este venitul brut, inclusiv facilit"!ile acordate de patron, ob!inut de
persoanele juridice sau fizice din toate sursele aflate n Republica Moldova, precum #i venitul
ob!inut de persoanele juridice #i fizice care practic" activitate de ntreprinz"tor din orice surse aflate
n afara Republicii Moldova #i venitul din investi!ii #i financiar ob!inut de persoanele fizice
cet"!eni reziden!i din surse aflate n afara Republicii Moldova, cu excep!ia deducerilor #i scutirilor
la care au dreptul aceste persoane. Ca obiect al impunerii este considerat venitul estimat n
conformitate cu art.225.
[Art.14 al.(1) modificat prin LP172-XVI din 10.07.08, MO134-137/25.07.08 art.543]
[Art.14 al.(1)modificat prin LP144-XVI din 27.06.08, MO127-130/18.07.08 art.498, n vigoare
01.01.09]
(2) Sursele de venit snt stabilite n cap.2 #i 11.
(3) Prin derogare de la prevederile alin. (1), (3), (3%), (3&) #i (3
4
) ale prezentului articol, obiect al
impunerii pentru c#tigurile #i veniturile specificate la art.901 alin.(1) #i (3) este exclusiv acest c#tig
#i/sau venit.
Unitatea de evaluare reprezinta elementul care exprima cuantumul unitar al acestuia in
raport cu baza sa de calcul, el se poate stabili sub diferite forme cota xa si cota
procentuala; Cota xa se stabileste atunci cand baza de calcul o formeaza anumite
obiecte, fapte sau acte juridice, suprafete de teren, obtinerea unei autorizatii, eliberarea
unui act. Cota procentuala se stabileste in cazul cand obiectul impozitului il constituie
valoarea obiectului detinut sau venitul realizat de catre contribuabil.
Articolul 15. Cotele de impozit
Suma total" a impozitului pe venit se determin":
a) pentru persoanele fizice, inclusiv gospod"riile !"r"ne#ti (de fermier) #i ntreprinz"torii
individuali, n m"rime de:
- 7 % din venitul anual impozabil ce nu dep"#e#te suma de 25200 lei;
- 18 % din venitul anual impozabil ce dep"#e#te suma de 25200 lei;
[Art.15 lit.(a) n redac!ia LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.534, n vigoare
01.01.08]
b) pentru persoanele juridice - n m"rime de 0% din venitul impozabil.
[Art.15 lit.b) modificat" prin LP111-XVI din 27.04.07, MO64-66/11.05.07 art.00, n vigoare
01.01.08]
[Art.15 modificat prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702]
[Art.15 modificat prin LP154-XVI din 21.07.05, MO126-128/23.09.05 art.611, n vigoare
01.01.06]
c) pentru gospod"riile !"r"ne#ti (de fermier) #i ntreprinz"torii individuali n m"rime de 0% din
venitul impozabil.
[Art.15 lit.(c) introdus" prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.534, n vigoare
01.01.08]
d) pentru agen!ii economici al c"ror venit a fost estimat n conformitate cu art.225 - n m"rime
de 15% din dep"#irea venitului estimat fa!" de venitul brut nregistrat n eviden!a contabil" de
agentul economic.
[Art.15 lit.(d) introdus" prin LP144-XVI din 27.06.08, MO127-130/18.07.08 art.498, n vigoare
01.01.09]
Articolul 15%. Modul de determinare a obliga!iilor fiscale
Determinarea obliga!iilor fiscale, n conformitate cu prevederile prezentului titlu, se efectueaz"
n modul stabilit de Guvern.
Cota procentuala poate proportionala ea ramane neschimbata indiferent daca sa
schimbat baza de calcul; progresiva o data ce creste baza de calcul creste si cota;
regresiva daca baza de calcul creste cota procentuala descreste;
Unitatea de impunere, reprezinta unitatea in care se exprima obiectul sau materia
impozabila in cazul veniturilor MDL, in cazul unitatilor de transport capacitatea
cilindrica CM
Asiena reprezinta modalitatea de asezare a obiectului impozabil, evaluarea acestuia si
stabilirea cuantumului de plata, in practica referitor la acest moment se utilizeaza metode
indirecte, in raport de aspectul exterior al obiectului, pe baze forfetare (organul scal
stabileste impreuna cu debitorul marimea aproximativa a materiei impozabile), fara
pretentii la acelui din urma. Pe baze administrative, evaluarea de catre organul scal pe
baza datelor pe care le detine. Metoda directa bazata pe administrarea de probe,
declaratia contribuabilului sau al unei terte persoane
Perceperea sau incasarea, reprezinta realizarea efectiva a acestuia in acest sens se
folosesc urmatoarele metode platii directe veniturile realizate de catre persoanele
juridice, avem impozit (portabil) si (cherabil). Impozit portabil contribuabilul este obligat sa
plateasca din propria initiativa. Impozit cherabil atunci cand organul scal se prezinta la
contribuabil sa ceara plata impozitului respectiv. Metoda retinerii si varsarii pentru
veniturile impozabile realizate de catre persoanele zice, de regula in aceasta situatie se
ocupa contabilitatea institutiei corespunzatoare, aceasta metoda se mai numeste stopaj
la surse si aplicarii de timbre scale
Termenul de plata reprezinta data pana la care un anumit venit trebuie varsat la bugetul de
stat, termenul se xeaza sub forma unui interval de timp de exemplu: an, trimestru, luna;
Inlesnirile, drepturile si obligatiile debitorului.
(9) La stabilirea impozitelor #i taxelor se determin" urm"toarele elemente:
a) obiectul impunerii - materia impozabil";
b) subiectul impunerii (contribuabilul) - persoana specificat" la art.5 pct.2);
c) sursa de plat" a impozitului sau taxei - sursa din care se achit" impozitul sau taxa;
d) unitatea de impunere - unitatea de m"sur" care exprim" dimensiunea obiectului
impozabil;
e) cota (cotele) de impunere - cuantumul unitar al impozitului sau taxei n raport cu obiectul
impozabil;
f) termenul de achitare a impozitelor sau taxelor - perioada n decursul c"reia contribuabilul
este obligat s" achite impozitul sau taxa sub form" de interval de timp sau zi fix" a pl"!ii;
g) facilit"!ile (nlesnirile) fiscale - elemente de care se !ine seama la estimarea obiectului
impozabil, la determinarea cuantumului impozitului sau taxei, precum #i la ncasarea acestuia, sub
form" de:
- scutire par!ial" sau total" de impozit sau tax";
- scutire par!ial" sau total" de plata impozitelor sau taxelor;
- cote reduse ale impozitelor sau taxelor;
- reducerea obiectului impozabil;
- amn"ri ale termenului de achitare a impozitelor sau taxelor;
- e#alon"ri ale obliga!iei fiscale.
Scutirile specificate la articolele 33, 34 #i 35 #i cota zero la aplicarea TVA nu se consider"
facilit"!i (nlesniri) fiscale.
Inlesnirile sunt stabilite de cele mai multe ori, sub forma de deduceri sau scutiri, se face cu
scopul sprijinei familiei, favorizarii persoanelor in varsta, persoanelor cu capacitate redusa
de munca.
Capitolul 3
DEDUCERILE AFERENTE ACTIVIT$&II DE NTREPRINZ$TOR
Articolul 23. Regula general"
Nu se permite deducerea cheltuielilor personale #i familiale, cu excep!ia cazurilor pentru care
prezentul titlu prevede un alt mod de reglementare.
Articolul 24. Deducerea cheltuielilor aferente
activit"!ii de ntreprinz"tor
(1) Se permite deducerea cheltuielilor ordinare #i necesare, achitate sau suportate de
contribuabil pe parcursul anului fiscal, exclusiv n cadrul activit"!ii de ntreprinz"tor
[Art.24 al.(1) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609]
[Art.24 al.(1) modificat prin LP280-XVI din 14.12.07, MO94-96/30.05.08 art.349art.349, n
vigoare 01.01.09]
[Art.24 al.(1) modificat prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702]
(2) n cazul n care cheltuielile suportate de contribuabil cuprind cheltuielile aferente activit"!ii
de ntreprinz"tor #i cheltuielile personale, deducerea se permite numai atunci cnd cheltuielile
aferente activit"!ii de ntreprinz"tor le dep"#esc pe cele personale #i numai pentru acea parte a
cheltuielilor care se refer" nemijlocit la desf"#urarea activit"!ii de ntreprinz"tor.
(3) Deducerea cheltuielilor de delega!ii, de reprezentan!", de asigurare a agen!ilor economici se
permite n limitele stabilite de Guvern.
(4) Prin derogare de la art.30, se permite deducerea sumelor achitate ca impozite #i taxe de c"tre
subdiviziunile situate n unit"!ile administrativ-teritoriale, al c"ror buget nu constituie parte
component" a bugetului public na!ional.
(5) Nu se permite deducerea sumelor pl"tite la procurarea terenurilor.
(6) Nu se permite deducerea sumelor pl"tite la procurarea propriet"!ii pe care se calculeaz"
uzura (amortizarea) #i fa!" de care se aplic" prevederile art.26, 28 #i 29 sau la procurarea
mijloacelor fixe cu un termen de exploatare mai mare de un an.
(7) Nu se permite deducerea compensa!iilor, remunera!iilor, dobnzilor, pl"!ii pentru nchirieri
de bunuri #i altor cheltuieli efectuate n interesul unui membru al familiei contribuabilului, al unei
persoane cu func!ie de r"spundere sau al unui conduc"tor de agent economic, al unui membru al
societ"!ii sau al altei persoane interdependente, dac" nu exist" justificarea pl"!ii unei astfel de
sume.
(8) Nu se permite deducerea pierderilor n urma vnz"rii sau schimbului propriet"!ii, ndeplinirii
lucr"rilor #i prest"rii serviciilor, efectuate, n mod direct sau mijlocit, ntre persoanele
interdependente.
(9) Nu se permite deducerea cheltuielilor legate de ob!inerea venitului scutit de impozitare.
(10) Nu se permite deducerea cheltuielilor dac" contribuabilul nu poate confirma documentar c"
aceste cheltuieli au fost suportate ntr-un anumit cuantum #i n modul stabilit de Guvern.
(11) Nu se permite deducerea sumelor achitate sau suportate n folosul titularului patentei de
ntreprinz"tor.
[Art.24 al.(11) modificat prin LP154-XVI din 21.07.05, MO126-128/23.09.05 art.611, n vigoare
0.01.06]
(12) Nu se permite deducerea pl"!ilor pentru elimin"rile supranormative de substan!e poluante
n mediul nconjur"tor #i folosirea supralimit" a resurselor naturale.
[Art.24 al.(12) introdus prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702, al.(12)-
(13) devin al.(13)-(14)]
(13) Deducerea reziduurilor, de#eurilor #i perisabilit"!ii naturale se permite n limitele aprobate
anual de c"tre conduc"torii ntreprinderilor.
(14) Se permite deducerea cheltuielilor aferente transmiterii gratuite a propriet"!ii conform
deciziei Guvernului sau a autorit"!ilor competente ale administra!iei publice locale.
[Art.24 al.(13) introdus prin LP154-XVI din 21.07.05, MO126-128/23.09.05 art.611; n vigoare
01.01.06]
(15) Se permite deducerea cheltuielilor achitate de contribuabili n decursul anului fiscal sub
form" de taxe de aderare #i cotiza!ii de membru destinate activit"!ii patronatelor. Plafonul de
deductibilitate a acestor cheltuieli constituie 0,15% din fondul de retribuire a muncii.
[Art.24 al.(15) introdus prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702]
(16) Societ"!ilor de audit #i auditorilor ntreprinz"tori individuali li se permite deducerea
cheltuielilor pentru asigurarea riscului de audit n m"rime de 15% din venitul vnz"rilor n anul de
gestiune, aferent auditului rapoartelor financiare anuale #i rapoartelor financiare anuale consolidate,
conform modului stabilit de Guvern.
[Art.24 al.(16) n redac!ia LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609]
(17) Se permite deducerea cheltuielilor suportate de ntreprinderile agricole pentru ntre!inerea
obiectivelor de menire social-cultural" aflate n gestiune, conform normelor (cheltuielilor medii)
stabilite pentru ntre!inerea institu!iilor similare finan!ate de la bugetele unit"!ilor administrativ-
teritoriale.
[Art.24 al.(16)-(17) introduse prin LP172-XVI din 10.07.08, MO134-137/25.07.08 art.543]
Articolul 25. Deducerea dobnzilor
(1) Deducerea dobnzilor se permite n conformitate cu art.24.
(2) Deducerea cheltuielilor aferente dobnzilor suportate, de c"tre persoanele juridice #i fizice
care practic" activitate de ntreprinz"tor, n folosul persoanelor fizice #i juridice (cu excep!ia
institu!iilor financiare #i a organiza!iilor de microfinan!are) se accept" n limita ratei de baz"
(rotunjit" pn" la urm"torul procent ntreg) stabilit" de Banca Na!ional" a Moldovei n luna
noiembrie a anului precedent anului fiscal de gestiune, aplicat" la opera!iunile de politic" monetar"
pe termen scurt.
[Art.25 al.(2) n redac!ia LP172-XVI din 10.07.08, MO134-137/25.07.08 art.543]
[Art.25 al.(2) n redac!ia LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.534; n vigoare
01.0.1.08]
(3) n cazul emisiunii unor titluri de crean!" dup"1 ianuarie 1998, partea discontului ini!ial, n
raport cu titlul de crean!" care este permis emitentului ca deducere a dobnzii, va fi echivalent" cu
partea acestui discont repartizat propor!ional n anul fiscal.
Articolul 26. Deducerea uzurii calculate
(1) M"rimea deducerii uzurii calculate a propriet"!ii se determin" n conformitate cu prezentul
articol #i, cu art.24 #i 27.
(2) Proprietatea pe care se calculeaz" uzura este proprietatea material" reflectat" n bilan!ul
contabil al contribuabilului n conformitate cu legisla!ia #i folosit" n activitatea de ntreprinz"tor, a
c"rei valoare scade prezumtiv ca urmare a uzurii fizice #i morale #i a c"rei perioad" de exploatare
este mai mare de un an, iar valoarea ei dep"#e#te suma de 3000 lei.
(3) Snt considerate, de asemenea, proprietate pe care se calculeaz" uzura investi!iile efectuate
n mijloacele fixe care fac obiectul unui contract de leasing opera!ional, loca!iune, concesiune,
arend". n sensul prezentului alineat, prin investi!ie se n!elege excedentul cheltuielilor ce !in de
repara!ie, ntre!inere, mbun"t"!ire #i altele asemenea, n privin!a mijloacelor fixe respective asupra
cheltuielilor men!ionate, permise spre deducere n anul fiscal conform modului stabilit la art.27 alin.
(9).
(4) Din punct de vedere fiscal, n cazul leasingului financiar, locatarul este tratat ca proprietar al
mijloacelor fixe primite n leasing, iar n cazul leasingului opera!ional, calitatea de proprietar o are
locatorul. Calcularea #i deducerea uzurii mijloacelor fixe care fac obiectul unui contract de leasing
se efectueaz" de c"tre locatar n cazul leasingului financiar #i de c"tre locator n cazul leasingului
opera!ional.
[Art.26 al.(3)-(4) introduse prin LP60 XVI din 28.04.05, MO92-94/08.07.05 art.431, al.(3)-(7)
devin al.(5)-(9)]
(5) M"rimea uzurii mijloacelor fixe ce urmeaz" a fi dedus" se determin" prin nmul!irea bazei
valorice a mijloacelor fixe, la sfr#itul perioadei de gestiune, ce se raport" la o anumit" categorie de
proprietate, la norma de uzur" respectiv" prev"zut" la alin. (8). Baza valoric" a mijloacelor fixe la
sfr#itul perioadei de gestiune se determin" ca valoare a mijloacelor fixe la nceputul perioadei de
gestiune, majorat" cu valoarea mijloacelor fixe nou-procurate #i cu suma corect"rilor #i mic#orat"
cu suma de la comercializarea lor sau cu baza valoric" ajustat" n cazul altor ie#iri. Valoarea
mijloacelor fixe la nceputul perioadei de gestiune ce se raport" la categoria respectiv" de
proprietate se determin" ca diferen!" dintre baza valoric" a mijloacelor fixe la sfr#itul perioadei de
gestiune precedente #i suma uzurii calculate a perioadei de gestiune precedente.
(6) ntreaga proprietate a contribuabilului trebuie s" fie raportat" la una din categoriile de
proprietate, n ordinea stabilit" de lege.
01.01.09]
(7) Se stabile#te urm"toarea ordine de eviden!" a propriet"!ii pe categorii:
a) pentru proprietatea raportat" la categoria I, calcularea uzurii se face pentru fiecare obiect;
b) pentru proprietatea raportat" la categoriile II-V, calcularea uzurii se efectueaz" prin aplicarea
normei de uzur" la baza valoric" a categoriei respective. Raportarea propriet"!ii la categoriile de
proprietate se efectueaz" n modul prev"zut de lege.
[Art.26 al.(7), lit.b) modificat" prin LP280-XVI din 14.12.07, MO94-96/30.05.08 art.349, n
vigoare 01.01.09]
c) pentru proprietatea ce reprezint" investi!ii efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unui
contract de leasing opera!ional, loca!iune, concesiune, arend", uzura se calculeaz" n modul stabilit
pentru categoria de proprietate la care se atribuie mijloacele fixe respective.
[Art.26 al.(7), lit.c) introdus" prin LP60-XVI din 28.04.05, MO92-94/08.07.05 art.431]
(8) La fiecare categorie de proprietate se aplic" urm"toarele norme de uzur":
Categoria de proprietate Norma de uzur", %
I 5
II 8
III 10
IV 20
V 30
(9) Calcularea uzurii #i deducerea acesteia pentru ntre!inerea autoturismului se efectueaz" n
felul urm"tor:
a) n cazul n care valoarea autoturismului este de pn" la 200.000 lei, uzura calculat" se deduce
integral, n func!ie de valoarea autoturismului;
b) n cazul n care valoarea autoturismului dep"#e#te 200.000 lei, deducerea se limiteaz" la suma
calculat" a uzurii, reie#ind din valoarea autoturismului egal" cu 200.000 lei. Prevederea nu se aplic"
autoturismelor utilizate n calitate de mijloace fixe n activitatea de baz" care reprezint" acordare de
servicii, a c"ror uzur" constituie parte component" a costului vnz"rilor.
[Art.26 al(.9), lit.a-b) modificate prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.6 art.702]
[Art.26 al.(9), lit.b) modificat" prin LP60-XVI din 28.04.05, MO92-94/08.07.05 art.431]
(10) Eviden!a #i calcularea uzurii mijloacelor fixe n scopuri fiscale se efectueaz" n
conformitate cu regulamentul aprobat de Guvern .
[Art.26 al.10) introdus prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702]
Articolul 27. Valoarea mijloacelor fixe
(1) Valoarea mijloacelor fixe nou-procurate se compune din pre!ul lor de procurare, precum #i
din toate cheltuielile aferente procur"rii lor, inclusiv cheltuielile de transportare, asamblare #i
asigurare, dobnzile pl"tite sau calculate pn" la punerea obiectului n exploatare. Valoarea
mijloacelor fixe aferente propriet"!ii create cu for!e proprii include toate impozitele #i taxele, cu
excep!ia taxei pe valoarea ad"ugat" care se trece n cont, cheltuielile #i plata dobnzilor aferente
acestor mijloace fixe pentru ntreaga perioad" de pn" la punerea lor n exploatare. Baza valoric" a
mijloacelor fixe la finele perioadei de gestiune se majoreaz" cu valoarea mijloacelor fixe nou-
procurate sau create cu for!e proprii #i cu suma corect"rilor n perioada de gestiune, prev"zute la
alin. (8).
(2) Mijloacele ob!inute de la nstr"inarea mijloacelor fixe, cu excep!ia celor ob!inute din
nstr"inarea autoturismului care a fost inclus n categoria de proprietate cu valoarea stabilit" la art.
26 alin.(9) lit.b), se raporteaz" la reducerea bazei valorice a categoriei respective de proprietate.
Dac" reducerea indicat" conduce, la sfr#itul perioadei de gestiune, la un rezultat negativ pe
categoria de proprietate, atunci acest rezultat se include n venit, iar valoarea categoriei respective
de proprietate la nceputul perioadei de gestiune corespunz"toare se egaleaz" cu zero. n cazul
nstr"in"rii autoturismului inclus n categoria de proprietate cu valoarea stabilit" la art.26 alin.(9)
lit.b), baza valoric" a categoriei respective de proprietate se reduce cu valoarea r"mas" a
autoturismului nstr"inat, determinat" pornind de la valoarea cu care acesta a fost inclus n categoria
respectiv". Venitul sau pierderea calculat" ca diferen!" ntre suma mijloacelor ob!inute de la
nstr"inarea autoturismului #i baza valoric" a acestuia se recunoa#te drept venit sau pierdere a
perioadei fiscale n care a avut loc nstr"inarea. Baza valoric" a autoturismului reprezint" valoarea
acestuia mic#orat" cu suma uzurii calculate.
(3) Includerea ini!ial" a mijloacelor fixe la categoria respectiv" de proprietate se face la
momentul punerii lor n exploatare.
(4) Valoarea ini!ial" a unei propriet"!i aflate n posesia contribuabilului la data de 1 ianuarie
1998 va fi baza ei valoric", determinat" conform art.38 alin.(1) #i (2), la aceast" dat". n acest caz,
calculele uzurii #i toate celelalte ajust"ri ale valorii pentru perioadele precedente se efectueaz" n
conformitate cu legisla!ia n vigoare n perioada respectiv".
(5) Dac" la sfr#itul anului fiscal la categoria respectiv" nu se afl" nici o proprietate sau suma
r"mas" este mai mic" de 300 lei, dup" efectuarea ajust"rilor specificate la alin.(1) #i (2) ale
prezentului articol #i la art.26 alin.(3), valoarea restant" urmeaz" a fi dedus".
(6) Se permite deducerea cheltuielilor legate de investiga!ii #i cercet"ri #tiin!ifice, achitate sau
suportate pe parcursul anului fiscal n calitate de cheltuieli curente.
(7) Prevederile alin.(6) nu se aplic" fa!" de terenuri sau alte bunuri supuse uzurii, precum #i fa!"
de orice alte cheltuieli achitate sau suportate n scopul descoperirii sau preciz"rii locului de
amplasare a resurselor naturale, determin"rii cantit"!ii #i calit"!ii lor.
(8) Deducerea cheltuielilor pentru repara!ia propriet"!ii se efectueaz" dup" cum urmeaz":
a) dac" cheltuielile suportate pe parcursul anului fiscal pentru repara!ia propriet"!ii nu dep"#esc
15% din baza valoric" a categoriei respective de proprietate (determinat" f"r" a lua n considerare
schimb"rile pe parcursul anului fiscal respectiv), cheltuielile n cauz" vor fi permise spre deducere
n anul respectiv;
b) dac" cheltuielile suportate pe parcursul anului fiscal pentru repara!ia propriet"!ii dep"#esc
15% din baza valoric" pentru fiecare obiect a categoriei I de proprietate #i baza valoric" a
categoriilor II-V de proprietate, m"rimea acestui surplus se consider" drept cheltuieli pentru
recondi!ionare #i se reflect" la majorarea bazei valorice a categoriei respective de proprietate.
[Art.27 al.(8), lit.a-b) modificate prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702]
(9) Prin derogare de la alin.(8) lit.a) #i b), n perioada fiscal" respectiv" se permite deducerea:
a) cheltuielilor de repara!ie a drumurilor ca cheltuieli curente;
b) cheltuielilor aferente repara!iei mijloacelor fixe ce nu corespund prevederilor art.26 alin.(2) #i
care snt utilizate n activitatea de ntreprinz"tor a agentului economic, conform contractului de
arend" (loca!iune) - cheltuieli suportarea c"rora, potrivit contractului nominalizat, revine
arenda#ului (locatarului). Deducerea cheltuielilor n cauz" se permite n limita a 15% din suma
calculat" a arendei (loca!iunii) suportat" pe parcursul perioadei fiscale.
[Art.27 al.(9), lit.b) modificat" prin LP177 -XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.534]
(10) Baza valoric" a mijloacelor fixe pe fiecare categorie de proprietate se ajusteaz" cu:
a) suma taxei pe valoarea ad"ugat", ce urmeaz" a fi trecut" n cont n conformitate cu prezentul
cod, calculat" din valoarea de bilan! a mijloacelor fixe comercializate, care snt trecute, n eviden!a
contabil", cu taxa pe valoarea ad"ugat";
b) suma valorii restante presupuse a mijloacelor fixe n cazul trecerii lor la pierderi, n eviden!a
contabil", n leg"tur" cu uzura total".
c) diferen!ele pozitive rezultate din reevaluarea efectuat" n conformitate cu cap.IV din Legea
nr.1164-XIII din 24 aprilie 1997 pentru punerea n aplicare a titlurilor I #i II ale Codului fiscal.
[Art.27 al.(10), lit.c) introdus" prin LP111-XVI din 27.04.07, MO64-66/11.05.07 art.300]
(11) n scopuri fiscale nu se recunosc diferen!ele din reevaluarea mijloacelor fixe.
Articolul 28. Deducerea amortiz"rii
propriet"!ii nemateriale
Se permite deducerea amortiz"rii fiec"rei unit"!i de proprietate nematerial" amortizabil"
(brevete de inven!ie, drepturi de autor, desene #i modele industriale, contracte, drepturi speciale
etc.) cu termen de exploatare limitat, calculnd perioada ei de exploatare prin aplicarea metodei
liniare.
Articolul 29. Deducerea cheltuielilor legate
de extrac!ia resurselor naturale
irecuperabile
(1) Deducerea cheltuielilor legate de extrac!ia resurselor naturale irecuperabile se permite n
conformitate cu art.24 alin.(1).
(2) Cheltuielile legate de explorarea #i exploatarea z"c"mintelor de resurse naturale, suportate
pn" la nceputul exploat"rii, precum #i pl"!ile aferente ale dobnzii se reflect" la cre#terea valorii
resurselor naturale.
(3) M"rimea deducerii cheltuielilor legate de extrac!ia resurselor naturale se determin" prin
nmul!irea bazei valorice a resurselor naturale cu rezultatul ob!inut de la mp"r!irea volumului
extrac!iei pe parcursul anului fiscal la volumul prognozat total al extrac!iei pentru z"c"mntul dat (n
expresie natural").
(4) Deducerea cheltuielilor viitoare pentru recultivarea terenurilor se permite n limitele m"rimii
calculate, care se determin" ca raport al cheltuielilor necesare pentru recultivare la soldul rezervelor
industriale ale substan!elor utile de la z"c"mntul respectiv, nmul!it la volumul substan!elor utile
extrase pe perioada de gestiune.
(5) Deducerea cheltuielilor viitoare privind recuperarea pierderilor produc!iei agricole n cazul
atribuirii terenurilor prin hot"rre de Guvern se permite n limitele m"rimii calculate, care se
determin" ca raport al costului pierderilor la soldul rezervelor industriale din conturul terenului
existent atribuit, nmul!it la volumul substan!elor utile extrase pe perioada de gestiune.
Articolul 30. Restric!iile privind deducerea
impozitelor #i amenzilor
(1) Nu se permite deducerea impozitului pe venit, instituit n prezentul titlu, a penalit"!ilor #i a
amenzilor aferente lui, precum #i a amenzilor #i penalit"!ilor aferente altor impozite, taxe #i pl"!i
obligatorii la buget, a amenzilor #i penalit"!ilor aplicate pentru nc"lcarea actelor normative.
(2) Nu se permite deducerea impozitelor achitate n numele unei persoane, alta dect
contribuabilul.
Articolul 31. Limitarea altor deduceri
(1) Se permite deducerea oric"rei datorii compromise, conform legisla!iei, dac" aceast" datorie
s-a format n cadrul desf"#ur"rii activit"!ii de ntreprinz"tor.
(2) Nu se permite deducerea defalc"rilor n fondurile de rezerv", cu excep!ia defalc"rilor de
reduceri pentru pierderi la credite (n fondul de risc), pentru institu!iile financiare, efectuate
conform alin.(3), #i pentru pierderi la mprumuturi #i dobnzile aferente (provizioane), pentru
organiza!iile de microfinan!are, efectuate conform alin.(4).
(3) Institu!iilor financiare li se permite deducerea defalc"rilor de reduceri pentru pierderi la
active, angajamente condi!ionale, al c"ror volum se determin" conform regulamentului aprobat de
Banca Na!ional" a Moldovei. La calcularea m"rimii reducerii pentru pierderile respective, n calcul
nu se includ creditele preferen!iale ale c"ror pierderi se compenseaz" din contul diminu"rii
impozitului pe venit aferent pl"!ii la bugetul de stat ori din contul mijloacelor bugetului de stat.
Dac" volumul reducerilor pentru pierderile respective, calculat la sfr#itul anului fiscal (perioadei
gestionare), este mai mic dect m"rimea real", reflectat" n bilan!ul institu!iei financiare la aceea#i
dat", diferen!a se include n venitul impozabil anual (pentru perioada gestionar"), cu mic#orarea
defalc"rilor n acest fond, efectuate din mijloacele proprii n perioada anterioar".
(4) Organiza!iilor de microfinan!are li se permite deducerea provizioanelor destinate acoperirii
eventualelor pierderi ce !in de nerestituirea mprumuturilor #i a dobnzilor aferente, al c"ror volum
se determin" conform regulamentelor interne cu privire la clasificarea mprumuturilor #i formarea
provizioanelor destinate acoperirii eventualelor pierderi, condi!ionate de nerestituirea
mprumuturilor #i a dobnzilor aferente.
(5) B"ncilor admise #i obligate de Banca Na!ional" a Moldovei s" participe la formarea
mijloacelor Fondului de garantare a depozitelor n sistemul bancar li se permite de a efectua
deduceri ale v"rs"mntului obligatoriu anual, contribu!iilor ini!iale, contribu!iilor trimestriale #i
contribu!iilor speciale ale b"ncilor n fondul men!ionat, stabilite prin Legea nr.575-XV din 26
decembrie 2003 privind garantarea depozitelor persoanelor fizice n sistemul bancar.
Articolul 32. Reportarea pierderilor n viitor
(1) Dac", pe parcursul anului fiscal, cheltuielile aferente activit"!ii de ntreprinz"tor dep"#esc
venitul brut al contribuabilului n anul curent, suma pierderilor rezultate din aceast" activitate va fi
reportat" e#alonat, n p"r!i egale, pe urm"torii cinci ani.
(2) Suma reportat" pe unul din anii fiscali urm"tori celui n care s-au nregistrat pierderile este
egal" cu suma total" a pierderilor, redus" cu suma total" permis" spre deducere n fiecare din
urm"torii patru ani.
(3) Dac" contribuabilul a suportat pierderi pe parcursul a mai mult de un an, prevederile
prezentului articol se aplic" fa!" de aceste pierderi n ordinea n care au ap"rut.
Scutirile
Capitolul 4
SCUTIRI 'I ALTE DEDUCERI
Articolul 33. Scutiri personale
(1) Fiecare contribuabil (persoan" fizic" rezident") are dreptul la o scutire personal" n sum" de
8100 lei pe an.
01.01.09]
01.0.1.08]
0101.06]
(2) Suma scutirii personale, stabilit" la alin.(1), va constitui 12000 lei pe an pentru orice
persoan" care:
01.01.09]
a) s-a mboln"vit #i a suferit de boala actinic" provocat" de consecin!ele avariei de la C.A.E.
Cernobl;
b) este invalid #i s-a stabilit c" invaliditatea sa este n leg"tur" cauzal" cu avaria de la C.A.E.
Cernobl;
c) este p"rintele sau so!ia (so!ul) unui participant c"zut sau dat disp"rut n ac!iunile de lupt"
pentru ap"rarea integrit"!ii teritoriale #i a independen!ei Republicii Moldova, ct #i n ac!iunile de
lupt" din Republica Afghanistan.
d) este invalid ca urmare a particip"rii la ac!iunile de lupt" pentru ap"rarea integrit"!ii teritoriale
#i a independen!ei Republicii Moldova, precum #i n ac!iunile de lupt" din Republica Afghanistan;
e) este invalid de r"zboi, invalid din copil"rie, invalid de gradul I #i II;
f) este pensionar-victim" a represiunilor politice, ulterior reabilitat".
[Art.33 al.(1) modificat prin LP154/21.07.05, MO126/23.09.05 art.611, vigoare 0101.06]
Articolul 34. Scutiri acordate so!iei (so!ului)
(1) Persoana fizic" rezident" aflat" n rela!ii de c"s"torie are dreptul la o scutire suplimentar" n
sum" de 8100 lei anual, cu condi!ia c" so!ia (so!ul) nu beneficiaz" de scutire personal".
01.01.09]
[Art.33 al.(1) modificat prin LP177- XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.534, n vigoare
01.0.1.08]
(2) Persoana fizic" rezident" aflat" n rela!ii de c"s"torie cu orice persoan" specificat" la art.33
alin.(2) are dreptul la o scutire suplimentar" n sum" de 12000 lei anual, cu condi!ia c" so!ia (so!ul)
nu beneficiaz" de scutire personal".
01.01.09]
01.01.06]
Articolul 35. Scutiri pentru persoanele ntre!inute
(1) Contribuabilul (persoan" fizic" rezident") are dreptul la o scutire n sum" de 1800 lei anual
pentru fiecare persoan" ntre!inut", cu excep!ia invalizilor din copil"rie pentru care scutirea
constituie 8100 lei anual.
01.01.09]
[Art.35 al.(1) modificat prin LP177- XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.534, n vigoare
01.0.1.08]
(2) n in!elesul prezentului titlu, persoan" ntre!inut" este persoana care ntrune#te toate cerin!ele
de mai jos:
a) este un ascendent sau descendent al contribuabilului sau al so!iei (so!ului) contribuabilului
(p"rin!ii sau copiii, inclusiv nfietorii #i nfia!ii);
b) locuie#te mpreun" cu contribuabilul sau nu locuie#te cu acesta, dar #i face studiile la sec!ia
cu frecven!" a unei institu!ii de nv"!"mnt mai mult de 5 luni pe parcursul anului fiscal;
c) este ntre!inut" de contribuabil;
d) are un venit ce nu dep"#e#te suma de 8100 lei annual.
[Art.35 al.(2), lit.d) modificat" prin LP172-XVI din 10.07.08, MO134-137/25.07.08 art.543, n
vigoare 01.01.09]
[Art.35 al.(2), lit.d) modificat" prin LP177- XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.534, n
vigoare 01.0.1.08]
01.01.06]
(3) Tutorele #i curatorul minorilor n vrst" de la 14 la 18 ani au dreptul la o scutire suplimentar"
n m"rimea specificat" la alin.(1), n func!ie de caz, pentru fiecare persoan" aflat" sub tutel" #i/sau
curatel", care ntrune#te cerin!ele specificate la alin.(2) lit.d).
[Art.35 al.(3) introdus prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609]
Articolul 36. Alte deduceri
(1) Contribuabilul rezident are dreptul la deducerea oric"ror dona!ii f"cute de el pe parcursul
anului fiscal n scopuri filantropice sau de sponsorizare, dar nu mai mult de 10% din venitul
impozabil. n acest scop, venitul impozabil al contribuabilului se determin" f"r" a se lua n
considerare scuritile ce i se acord" conform prezentului capitol.
(2) Pot fi deduse, conform prezentului articol, numai dona!iile f"cute n scopuri filantropice sau
de sponsorizare n favoarea autorit"!ilor publice #i institu!iilor publice specificate la art.51, a
organiza!iilor necomerciale specificate la art.52 alin. (1) lit. a) #i b), #i la art. 53& precum #i n
favoarea organiza!iilor religioase specificate la art. 52 alin.(1) lit. c).
(3) Dona!iile n scopuri filantropice sau de sponsorizare vor fi deduse numai n cazul
confirm"rii lor n modul stabilit de lege.
01.01.09]
(4) Se permite deducerea cheltuielilor de investi!ii ce !in de:
a) cheltuielile ordinare #i necesare, achitate sau suportate pe parcursul anului fiscal n scopul
ob!inerii venitului din investi!ii;
b) dobnzile pe datorie, cu condi!ia ca dobnda s" nu dep"#easc" suma venitului din investi!ii.
[Art.36 al.(4), lit.b) modificat" prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609]
(5) Se permite deducerea defalc"rilor obligatorii n Fondul republican #i fondurile locale de
sus!inere social" a popula!iei, efectuate pe parcursul anului fiscal n cuantumurile stabilite de
legisla!ie.
(6) Se permite deducerea, n cuantumurile stabilite de legisla!ie, a sumelor pentru primele de
asigurare obligatorie de asisten!" medical" calculate de angajator, precum #i a sumelor primelor de
asigurare obligatorie de asisten!" medical" achitate de persoanele fizice asigurate conform
legisla!iei.
[Art.36 al.6) n redac!ia LP268-XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702]
(7) Se permite deducerea contribu!iilor obligatorii n bugetul asigur"rilor sociale de stat achitate
de persoanele fizice, pe parcursul anului fiscal, n cuantumurile stabilite de legisla!ie.
La incasarea venitului se acorda amanari sau esalonari de plata
Articolul 180. Modificarea termenului de stingere a obliga!iei fiscale
(1) Modificarea termenului de stingere a obliga!iei fiscale se efectueaz" prin:
a) amnarea stingerii obliga!iei fiscale (stingerea se va face printr-o plat" unic");
b) e#alonarea stingerii obliga!iei fiscale (stingerea se va face n rate).
(2) n cazurile prev"zute de prezentul articol, contribuabilul are dreptul la amnare sau e#alonare
pe parcursul a 2 ani fiscali, cu sau f"r" aplicarea unei major"ri de ntrziere.
(3) Amnarea sau e#alonarea f"r" calcularea unei major"ri de ntrziere se acord"
contribuabilului n cazul:
a) prejudicierii lui materiale n urma unei calamit"!i naturale, catastrofe tehnogene sau altor
circumstan!e excep!ionale #i inevitabile;
b) restructur"rii ntreprinderii n baza unui acord-memorandum, ncheiat ntre contribuabil #i
Consiliul Creditorilor n conformitate cu atribu!iile #i drepturile acestuia din urm";
c) altor circumstan!e prev"zute de legisla!ie.
(4) Amnarea sau e#alonarea cu calcularea major"rii de ntrziere se acord" n alte cazuri dect
cele de la alin.(3), cu condi!ia stingerii obliga!iilor fiscale curente n"untrul termenului de amnare
sau de e#alonare.
(5) Amnarea sau e#alonarea, cu excep!ia cazurilor prev"zute la alin.(3) lit.b) #i c), se acord" n
baza unui contract-tip, aprobat de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, care se ncheie ntre organul
fiscal #i contribuabil. Modul de intrare n vigoare, de suspendare, de modificare #i de reziliere a
contractului este prev"zut n acesta.
(6) n cazul nerespect"rii de c"tre contribuabil a clauzelor contractului de amnare sau e#alonare,
acesta este nul din momentul n care organul fiscal a depistat nc"lc"rile, iar pentru ntreaga
perioad" de amnare sau e#alonare se calculeaz" major"ri de ntrziere.
(7) Nu se admite ncheierea unui nou contract de amnare sau e#alonare a uneia #i aceleia#i
obliga!ii fiscale cu contribuabilul care nu a ndeplinit condi!iile contractului precedent.
(8) Pn" la expirarea termenului de stingere a obliga!iei fiscale, modificat prin amnare sau
e#alonare, nu se vor ntreprinde ac!iuni de executare silit".
(9) Parlamentul sau organele abilitate de el pot stabili alte temeiuri #i condi!ii de modificare prin
amnare sau e#alonare a termenului de stingere a obliga!iei fiscale.
Drepturile contribuabililor
Articolul 8. Drepturile #i obliga!iile
contribuabilului
(1) Contribuabilul are dreptul:
a) s" ob!in" pe gratis de la inspectoratul fiscal de stat teritorial #i serviciul de colectare a
impozitelor #i taxelor locale informa!ii despre impozitele #i taxele n vigoare, precum #i despre
actele normative care reglementeaz" modul #i condi!iile de achitare a acestora;
b) s" se bucure de o atitudine corect" din partea organelor cu atribu!ii de administrare fiscal"
#i a persoanelor cu func!ii de r"spundere ale acestora;
c) s"-#i reprezinte interesele n organele cu atribu!ii de administrare fiscal" personal sau
prin intermediul reprezentantului s"u;
[Art.8 al.1), lit.d) exclus" prin LP177 -XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.534]
[Art.8 al.1), lit.d) modificat" prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702]
e) s" ob!in" amnarea, e#alonarea, trecerea n cont a impozitelor n modul #i n condi!iile
prev"zute de prezentul cod;
f) s" prezinte organelor cu atribu!ii de administrare fiscal" #i persoanelor cu func!ii de
r"spundere ale acestora explica!ii referitoare la calcularea #i achitarea impozitelor #i taxelor;
g) s" conteste, n modul stabilit de legisla!ie, deciziile, ac!iunile sau inac!iunea organelor cu
atribu!ii de administrare fiscal" #i ale persoanelor cu func!ii de r"spundere ale acestora;
h) s" beneficieze de alte drepturi stabilite de legisla!ia fiscal";
i) s" beneficieze de facilit"!ile fiscale, la care are dreptul conform legisla!iei fiscale, pe
perioada fiscal" n care a ntrunit toate condi!iile stabilite .
[Art.8 al.1), lit.i) modificat" prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702]
(2) Contribuabilul este obligat:
a) s" respecte modul stabilit de nregistrare (renregistrare) de stat #i de desf"#urare a
activit"!ii de ntreprinz"tor;
b) s" se pun" la eviden!" la organul fiscal n a c"rui raz" #i are sediul stabilit n documentele
de constituire (nregistrare) #i s"-#i primeasc" certificatul de atribuire a codului fiscal, s" prezinte
informa!iile ini!iale (#i s" comunice modific"rile ulterioare) cu privire la sediul s"u, sediul
subdiviziunilor sale structurale, denumirea #i sediul institu!iilor financiare n care snt deschise
conturi. Informa!iile privind sediul filialelor sau reprezentan!elor se comunic", de asemenea,
organului fiscal n a c"rui raz" teritorial" acestea #i au sediul;
c) s" !in" eviden!a contabil" conform formelor #i modului stabilit de legisla!ie, s"
ntocmeasc" #i s" prezinte organului fiscal #i serviciului de colectare a impozitelor #i taxelor locale
d"rile de seam" fiscale prev"zute de legisla!ie, s" asigure integritatea documentelor de eviden!"
contabil" n conformitate cu cerin!ele legisla!iei, s" efectueze decont"rile b"ne#ti n numerar cu
utilizarea ma#inilor de cas" #i de control cu memorie fiscal" (n continuare - ma#ini de cas" #i de
control), precum #i s" asigure p"strarea benzilor de control emise de acestea, n modul stabilit de
lege sau s" efectueze decont"rile b"ne#ti cu utilizarea terminalelor POS;
[Art.8 al.(2), lit.c) modificat" prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.
609]
[Art.8 al.(2), lit.c) modificat" prin LP113 -XVI din 22.05.08, MO103-105/13.06.08 art.395]
[Art.8 al.(2), lit.c) modificat" prin LP280-XVI din 14.12.07, MO94-96/30.05.08 art.349, n
vigoare 01.01.09]
[Art.8 al.(2) lit.c) modificat" prin LP287-XVI din 11.11.05, MO161-163/02.12.05 art.799]
d) s" prezinte informa!ii veridice despre veniturile rezultate din orice activitate de
ntreprinz"tor, precum #i despre alte obiecte ale impunerii;
e) s" achite la buget, la timp #i integral, !innd cont de prevederile art.7 alin.(5), sumele
calculate ale impozitelor #i taxelor, asigurnd exactitatea #i veridicitatea d"rilor de seam" fiscale
prezentate;
f) n caz de control al respect"rii legisla!iei fiscale, s" prezinte la prima cerere, persoanelor
cu func!ii de r"spundere ale organelor cu atribu!ii de administrare fiscal" documentele de eviden!",
d"rile de seam" fiscale #i alte documente #i informa!ii privind desf"#urarea activit"!ii de
ntreprinz"tor, calcularea #i achitarea la buget a impozitelor #i taxelor #i acordarea facilit"!ilor;
g) n caz de control al respect"rii legisla!iei fiscale, s" asigure persoanelor cu func!ii de
r"spundere ale organelor cu atribu!ii de administrare fiscal" accesul liber n spa!iile de produc!ie, n
depozite n localurile de comer!, n alte nc"peri #i locuri (cu excep!ia nc"perilor utilizate exclusiv
ca spa!iu locativ) pentru inspectarea lor n scopul verific"rii autenticit"!ii datelor din documentele
contabile, din d"rile de seam", din declara!iile fiscale, din calcule, precum #i a verific"rii ndeplinirii
obliga!iilor fa!" de buget;
h) s" asiste la efectuarea controlului privind respectarea legisla!iei fiscale, s" semneze
actele privind rezultatul controlului, s" dea explica!ii n scris sau oral;
i) n caz de calculare gre#it" #i determinare incorect" de c"tre organele fiscale a sumei
impozitului, penalit"!ii, dobnzii sau amenzii, s" dovedeasc" acest lucru prin documente
justificative;
j) s" ndeplineasc" deciziile adoptate de organele cu atribu!ii de administrare fiscal" #i alte
organe nvestite cu func!ii de control pe marginea rezultatelor controalelor efectuate, respectnd
cerin!ele legisla!iei fiscale;
k) s" ndeplineasc" alte obliga!ii prev"zute de legisla!ia fiscal".
(3) n caz de absen!" a conduc"torului ntreprinderii, obliga!iile prev"zute la alin.(2) lit.f) #i
g) snt ndeplinite de alte persoane cu func!ii de r"spundere, gestionare ale subiectului impunerii, n
limitele competen!ei lor.
Raspunderea debitorilor
Capitolul 15
TIPURILE DE NC$LC$RI FISCALE
'I R$SPUNDEREA PENTRU ELE
Articolul 253. mpiedicarea activit"!ii organului fiscal
(1) mpiedicarea controlului fiscal prin neasigurarea accesului n nc"perile de produc!ie, n
depozite, n locurile de p"strare a bunurilor, n spa!iile comerciale #i n spa!iile cu o alt" destina!ie,
prin neprezentarea de explica!ii, date, informa!ii #i documente, necesare organului fiscal, asupra
problemelor care apar n timpul controlului, prin alte ac!iuni sau inac!iune se sanc!ioneaz" cu
amend" de 3000 de lei.
(4) Neexecutarea deciziei organului fiscal de suspendare a opera!iunilor la conturile bancare ale
contribuabilului se sanc!ioneaz" cu amend" n propor!ie de 30% din suma trecut" la sc"deri n
perioada de nesuspendare a opera!iunilor.
(5) Pentru neexecutarea cerin!elor din cita!ia organului fiscal, persoanele fizice se sanc!ioneaz"
cu o amend" n m"rime de 1000 de lei, persoanele juridice n m"rime de 3000 de lei, iar
neexecutarea cerin!elor din cita!ia bancar" se sanc!ioneaz" cu amend" de 10000 de lei.
[Art.253 al.(6) exclus prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537]
Articolul 254. Neutilizarea ma#inilor de cas" #i de
control #i a terminalelor POS.
Neeliberarea documentului de plat"
pentru c"l"torie
[Art.254 titlul modificat prin LP113 -XVI din 22.05.08, MO103-105/13.06.08 art.395]
[Art.254 titlul modificat prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537]
(1) Desf"#urarea unei activit"!i f"r" a avea ma#in" de cas" #i de control, n cazul n care actele
normative n vigoare prev"d folosirea ei, se sanc!ioneaz" cu amend" de 5.000 de lei pentru fiecare
caz de nc"lcare.
(2) Desf"#urarea unei activit"!i f"r" utilizarea ma#inii de cas" #i de control existente sau cu
utilizarea ma#inii de cas" #i de control defectate, nesigilate sau nenregistrate la organul fiscal, n
cazul n care legisla!ia prevede folosirea unei ma#ini de cas" #i de control cu memorie fiscal", se
sanc!ioneaz" cu amend" de 6.000 de lei pentru fiecare caz de nc"lcare.
(2
1
) Transportarea c"l"torilor n microbuz, autobuz, autocar, autocar clasificat pe stele pe rutele
interurbane f"r" bilete, f"r" bon de cas" emis de ma#ina de cas" #i control cu memorie fiscal" sau
f"r" document de strict" eviden!" cu pre! fixat, confec!ionat n modul stabilit de Guvern, se
sanc!ioneaz" cu amend" n m"rime de 6000 de lei pentru fiecare caz de nc"lcare.
[Art.254 al.(2
1
) introdus prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537]
[Art.254 modificat prin LP441-XVI din 28.12.06, MO203-206/31.12.06 art.997]
[Art.254 modificat prin LP287-XVI din 11.11.05, MO161-163/02.12.05 art.799]
(3) Desf"#urarea unei activit"!i f"r" instalarea #i asigurarea posibilit"!ii de achitare a pl"!ilor prin
intermediul terminalelor POS, n cazul n care actele legislative n vigoare prev"d folosirea
acestora, se sanc!ioneaz" cu amend" de 6000 de lei pentru fiecare caz.
(4) Comiterea repetat" n anul fiscal a nc"lc"rilor specificate la alin.(1), (2), (2
1
) #i (3) se
sanc!ioneaz" cu o amend" de 18000 de lei. nc"lc"rile se stabilesc pentru fiecare subdiviziune n
parte.
Articolul 255. Neprezentarea informa!iei despre sediu
Neprezentarea, prezentarea cu ntrziere sau prezentarea organului fiscal a unor informa!ii
neveridice despre sediul sau despre schimbarea sediului contribuabilului, al subdiviziunilor lui
(filialelor, reprezentan!elor, sucursalelor, sec!iilor, magazinelor, depozitelor, unit"!ilor comerciale
etc.) se sanc!ioneaz" cu amenda de 4000 de lei.
[Art.255 n redac!ia LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537]
Articolul 256. Nerespectarea regulilor de
eviden!" a contribuabililor
[Art.256 al.(1)-(3) excluse prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537]
(4) nc"lcarea de c"tre institu!ia financiar" (sucursala sau filiala acesteia) a prevederilor art.167
se sanc!ioneaz" cu amend" n m"rime de 1500 lei.
(5) Modificarea sau nchiderea de c"tre institu!ia financiar" (sucursala sau filiala acesteia) a
contului bancar al contribuabilului (cu excep!ia conturilor de credit, de depozit la termen #i
provizorii (de acumulare a mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea capitalului social),
precum #i a conturilor persoanelor fizice care nu snt subiec!i ai activit"!ii de ntreprinz"tor) f"r"
certificatul organului fiscal ori cu nc"lcarea regulilor stabilite de legisla!ie sau neprezentarea ori
prezentarea tardiv" organului fiscal a informa!iei despre modificarea sau nchiderea contului bancar
al contribuabilului (cu excep!ia conturilor de credit, de depozit la termen #i provizorii (de acumulare
a mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea capitalului social), precum #i a conturilor
persoanelor fizice care nu snt subiec!i ai activit"!ii de ntreprinz"tor) se sanc!ioneaz" cu amend" de
la 5.000 la 8.000 de lei.
(6) Efectuarea de c"tre institu!ia financiar" (sucursala sau filiala acesteia) a unor opera!iuni pe
contul bancar al contribuabilului (cu excep!ia conturilor de credit, de depozit la termen #i provizorii
(de acumulare a mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea capitalului social), precum #i
a conturilor persoanelor fizice care nu snt subiec!i ai activit"!ii de ntreprinz"tor) f"r" ca organul
fiscal s" confirme luarea la eviden!" a contului bancar deschis se sanc!ioneaz" cu amend" n
propor!ie de 30% din sumele nscrise n acest cont.
[Art.256 al.(5)-(6) modificate prin LP22-XVI din 08.04.05, MO65-69/29.04.05 art.234]
(7) Nenregistrarea n calitate de pl"titor de T.V.A. sau de subiect al impunerii cu accize se
sanc!ioneaz" cu amend" n m"rime de 10% din volumul de livr"ri impozabile, exceptnd cazurile de
livr"ri impozabile destinate numai exportului.
(8) Neprezentarea sau prezentarea tardiv" la organul fiscal de c"tre contribuabil a informa!iei
despre contul bancar deschis n str"in"tate se sanc!ioneaz" cu amend" n m"rime de 5.000 lei pentru
fiecare cont bancar.
Articolul 257. nc"lcarea regulilor de !inere a eviden!ei
contabile #i a eviden!ei n scopuri fiscale
(1) ntocmirea incomplet" #i/sau neconform" a documentelor de eviden!" #i/sau a d"rilor de
seam" fiscale, cu excep!ia celor specificate la art.92 alin.(3), (4), (7), (8) #i (9), se sanc!ioneaz" cu o
amend" n m"rime de 200 de lei pentru fiecare caz, dar nu mai mult de 5000 de lei.
(2) Folosirea blanchetelor de documente primare de un alt model dect cel stabilit prin act
normativ n vigoare, precum #i folosirea tipizatelor de documente primare plastografiate sau str"ine
(inclusiv facturile fiscale) se sanc!ioneaz" cu amend" egal" cu suma opera!iunilor economice
nscrise n astfel de documente.
[Art.257 al.(3) modificat prin LP154-XVI din 21.07.05, MO126-128/23.09.05 art.611, vigoare
0.01.06]
(5) Neasigurarea p"str"rii d"rilor de seam" fiscale #i/sau a documentelor de eviden!" #i/sau a
benzilor de control #i/sau lipsa total" ori par!ial" a eviden!ei contabile, ceea ce face imposibil"
efectuarea controlului fiscal, se sanc!ioneaz" cu amend" de 30000 de lei, cu calcularea impozitelor
#i taxelor respective conform art.189 alin.(2) din prezentul cod.
(6) Se sanc!ioneaz" cu amend" n m"rime de 10% din valoarea tranzac!iei cu m"rfurile de
importan!" social", a c"ror list" este aprobat" de Guvern, dar nu mai pu!in de 500 de lei, n cazul
neindic"rii n factur" #i/sau n factura fiscal" sau n cazul indic"rii eronate a:
pre!ului de livrare pentru o unitate inclusiv T.V.A., fixat de produc"torul m"rfurilor la
m"rfurile produse pe teritoriul !"rii; sau
pre!ului de achizi!ie inclusiv T.V.A. la m"rfurile importate pentru care este stabilit" cota-
standard a T.V.A.; sau
pre!ului de achizi!ie exclusiv T.V.A. la m"rfurile importate pentru care este stabilit" cota
redus" a T.V.A.
n cazul aplic"rii amenzii n conformitate cu prezentul alineat, amenda prev"zut" la art.257 alin.
(1) nu se aplic".
Articolul 258 - exclus.
Articolul 259. nc"lcarea de c"tre institu!iile financiare
(sucursale sau filialele acestora)
a modului de decontare
(1) nc"lcarea termenelor stabilite de legisla!ie pentru nregistrarea mijloacelor b"ne#ti n
conturile bancare ale agen!ilor economici se sanc!ioneaz" cu amend" de 10% din suma
nenregistrat" n termen.
(2) nregistrarea mijloacelor b"ne#ti, ob!inute din comercializarea de m"rfuri, executarea de
lucr"ri #i prestarea de servicii, n conturile de depozit sau n alte conturi bancare eludndu-se
conturile curente n moned" na!ional" sau n valut" str"in" se sanc!ioneaz" cu amend" de 5% din
suma nregistrat".
(3) Neexecutarea sau executarea tardiv" a ordinului de plat" trezoreriale #i/sau aordinul incaso
trezoreriale privind stingerea obliga!iei fiscale n cazul n care contribuabilul sau debitorul lui
dispune de mijloace b"ne#ti la contul bancar se sanc!ioneaz" cu amend", pentru fiecare zi de
ntrziere, de 2% din suma care trebuie pl"tit".
(4) nc"lcarea termenelor de nregistrare n conturile Trezoreriei de Stat a sumelor ncasate de la
contribuabil se sanc!ioneaz" cu amend", pentru fiecare zi de ntrziere, de 5% din suma
nenregistrat" n termen.
(5) Neprezentarea sau prezentarea tardiv" de c"tre institu!ia financiar" (sucursala sau filiala
acesteia) la organul fiscal a informa!iei despre nscrierea n contul bancar al contribuabilului a
mijloacelor b"ne#ti, n cazul suspend"rii opera!iunilor la acest cont, se sanc!ioneaz" cu amend" n
m"rime de 1% din suma nscris" n cont pentru fiecare zi de neprezentare sau de ntrziere.
(6) Neexecutarea sau executarea eronat" de c"tre institu!ia financiar" (sucursala sau filiala
acesteia) a ordinelor de plat" privind achitarea obliga!iilor fiscale fa!" de bugetul public na!ional n
conformitate cu rechizitele indicate de contribuabil se sanc!ioneaz" cu amend" de 200 de lei pentru
fiecare caz de ordin de plat" neexecutat sau executat eronat.
[Art.259 al.(6) introdus prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537]
Articolul 260. Nerespectarea modului de ntocmire
#i de prezentare a d"rii de seam" fiscale
(1) Neprezentarea d"rii de seam" fiscale sau prezentarea tardiv" a acesteia se sanc!ioneaz" cu o
amend" de 5% din suma impozitului sau taxei care urmeaz" s" fie v"rsat" la buget #i care trebuie s"
fie indicat" n darea de seam" fiscal" men!ionat", iar pentru acciz - de 5% din suma accizului care
trebuie s" fie indicat ca fiind calculat, n cazul n care perioada pentru care nu s-a prezentat darea de
seam" fiscal" nu dep"#e#te o lun", majorndu-se, n cazul neprezent"rii ulterioare a d"rii de seam"
fiscale, cu 5% din suma impozitului sau taxei care urmeaz" s" fie v"rsat" la buget #i care trebuie s"
fie indicat" n darea de seam" fiscal" men!ionat", iar pentru acciz - cu 5% din suma accizului care
trebuie s" fie indicat ca fiind calculat pentru fiecare lun" urm"toare sau cu o cot" din aceste 5% n
cazul n care luna este incomplet". Totodat", n ansamblu, m"rimea amenzii nu trebuie s"
dep"#easc" 30% din suma impozitului sau taxei.
[Art.260 al.(1) modificat prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537, n
vigoare 01.01.08]
(2) Neprezentarea d"rii de seam" fiscale conform art.92 alin.(3), (4), (7) #i (8) sau prezentarea
d"rii de seam" fiscale care con!ine informa!ie neautentic" se sanc!ioneaz" cu amend" de 200 de lei
pentru fiecare dare de seam" neprezentat" sau de 100 de lei pentru fiecare informa!ie neautentic"
din darea de seam" fiscal". Se consider" c" darea de seam" fiscal" con!ine informa!ie neautentic"
dac" nu are informa!ia solicitat" conform legisla!iei fiscale sau dac" informa!ia este fals" total sau
par!ial. Organul fiscal este n drept s" anuleze amenda dac" eroarea este corectat" n decursul a 30
de zile de la data stabilit" pentru a fi prezentat".
[Art.260 al.(2)modificat prin LP154-XVI din 21.07.05, MO126-128/23.09.05 art.611, n vigoare
01.01.06]
(2
1
) La prezentarea d"rii de seam" corectate, contribuabilului nu i se aplic" amend" n cazul n
care nu este prejudiciat bugetul.
[Art.260 al.(2
1
) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609]
(3) Neprezentarea documentului n termen de 10 zile dup" aplicarea amenzii prev"zute la alin.
(2) se sanc!ioneaz" cu amend" de 2.000 de lei.
(4) Neprezentarea facturii fiscale n termenele prev"zute la art.117 se sanc!ioneaz" cu amend"
de 1.800 de lei pentru fiecare factur" neprezentat" n termen.
(5) n cazul mic#or"rii (diminu"rii) venitului impozabil declarat de c"tre contribuabilul care
aplic" cota zero la impozitul pe venit, se aplic" o amend" n m"rime de 15% din suma nedeclarat"
(diminuat") a venitului impozabil.
[Art.260 al.(5) n redac!ia LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537, n vigoare
01.01.08]
Articolul 261. nc"lcarea regulilor de calculare
#i de plat" a impozitelor #i taxelor
[Art.261 al.(1) exclus prin LP111 -XVI din 27.04.07, MO64-66/11.05.07 art.300]
[Art.261 al.(2)-(3) excluse prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537, n
vigoare 01.01.08]
[Art.261 al.(1)-(2) modificate prin LP154/21.07.05, MO126/23.09.05 art.611, vigore 01.01.06]
(4) Diminuarea impozitelor, taxelor prin prezentarea c"tre organul fiscal a unei d"ri de seam"
fiscale cu informa!ii sau date neveridice se sanc!ioneaz" cu amend" egal" cu 30% din suma
diminu"rii.
vigoare 01.01.08]
(5) Eschivarea de la calculul #i de la plata impozitelor, taxelor #i/sau major"rilor de ntrziere,
prin nereflectarea n eviden!" #i, respectiv, neprezentarea d"rilor de seam", se sanc!ioneaz" cu
amend" n m"rimea impozitului, taxei nedeclarate. n cazul aplic"rii amenzii n conformitate cu
prezentul alineat, amenda prev"zut" la art.260 alin.(1) nu se aplic".
01.01.08]
(6) Neplata sau plata incomplet" a impozitului pe venit n rate se sanc!ioneaz" cu amend" n
cuantum calculat, n modul stabilit la art.228 alin.(3), unei perioade cuprinse ntre data stabilit"
pentru plata acestui impozit #i data stabilit" pentru prezentarea declara!iei fiscale. Suma nepl"tit" a
impozitului pe venit se determin" ca diferen!" dintre impozitul calculat #i pl"tit de contribuabil #i
impozitul pe care acesta era obligat s"-l pl"teasc". Impozitul pe venit care urmeaz" a fi pl"tit
reprezint" cea mai mic" m"rime din impozitul calculat care urma s" fie pl"tit n anul precedent sau
80% din suma definitiv" a impozitului din anul curent, sc"zndu-se trecerile n cont (cu excep!ia
impozitului pl"tit n rate). Sanc!iunea nu se aplic" n cazul n care impozitul pe venit ce urmeaz" a fi
pl"tit este mai mic de 500 de lei. Amenda nu se aplic" contribuabililor men!iona!i la art.228 alin.(5)
n ceea ce prive#te obliga!iile fiscale #i perioadele fiscale pentru care nu se aplic" (nu se calculeaz")
major"ri de ntrziere (penalit"!i).
[Art.261 al.(6) modificat prin LP154/21.07.05, MO126/23.09.05 art.611, vigoare 0.01.06]
Articolul 262. Lipsa certificatului de acciz #i/sau a
timbrelor de acciz, a Timbrelor de acciz.
M"rcilor comerciale de stat
[Art.262 titlul n redac!ia LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537, n vigoare
01.01.08]
(1) Lipsa timbrelor de acciz, Timbrelor de acciz. M"rcilor comerciale de stat la m"rfurile
supuse accizelor pasibile de marcare obligatorie sau utilizarea unor timbre de acciz, Timbre de
acciz. M"rci comerciale de stat falsificate ori nevalabile se sanc!ioneaz" n cazul n care
contribuabilul comercializeaz", transport" sau depoziteaz" m"rfuri f"r" timbre de acciz, Timbre de
acciz. M"rci comerciale de stat sau cu timbre de acciz, Timbre de acciz. M"rci comerciale de
stat falsificate ori nevalabile, cu amend" n m"rimea valorii de pia!" a m"rfii transportate aflate n
stoc, dar nu mai pu!in de 7000 lei pentru fiecare caz.
01.01.08]
[Art.262 al.(2) exclus prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537, n vigoare
01.01.08]
Articolul 262
1
. Nerespectarea regulilor de comercializare
a !igaretelor cu filtru
(1) Comercializarea !igaretelor cu filtru ce nu se reg"sesc n listele ce cuprind pre!urile
maxime de vnzare cu am"nuntul declarate de c"tre agen!ii economici produc"tori #i importatori se
sanc!ioneaz" cu amend" de 50% din valoarea !igaretelor cu filtru aflate n stoc la momentul
controlului, pornind de la pre!ul de comercializare, dar nu mai pu!in de 1000 de lei.
(2) Comercializarea !igaretelor cu filtru la pre!uri mai mari dect pre!urile maxime de vnzare cu
am"nuntul declarate sau, ncepnd cu 1 ianuarie 2009, f"r" indicarea pre!ului maxim de vnzare cu
am"nuntul declarat #i a datei fabric"rii imprimate pe ambalaj (pe pachetul de !igarete cu filtru), se
sanc!ioneaz" cu amend" n m"rime de 50% din valoarea !igaretelor cu filtru, aflate n stoc la
momentul controlului, pornind de la pre!ul de vnzare cu am"nuntul, dar nu mai pu!in de 1000 de
lei, cu confiscarea !igaretelor care nu au imprimate pe ambalaj (pe pachetul de !igarete cu filtru)
pre!ul #i data fabric"rii.
[Art.262
1
introdus prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537, n vigoare
01.01.08]
Articolul 263. Nerespectarea regulilor de
executare silit" a obliga!iei fiscale
(1) Pentru mpiedicarea func!ionarului fiscal de a efectua executarea silit" a obliga!iei fiscale
prin alte metode dect cele prev"zute la alin.(2)(4), persoanele fizice se sanc!ioneaz" cu amend" n
m"rime de 1000 de lei, iar agen!ii economici n m"rime de 5000 de lei.
01.01.08]
(2) Neacceptarea spre p"strare de c"tre contribuabil (reprezentantul acestuia) sau persoana lui cu
func!ie de r"spundere a bunurilor sechestrate se sanc!ioneaz" cu amend", aplicat" persoanei fizice,
de 1000 de lei, iar persoanei juridice - de 5000 de lei.
vigoare 01.01.08]
(3) Delapidarea, nstr"inarea, substituirea sau t"inuirea bunurilor sechestrate de c"tre persoana
c"reia i-au fost ncredin!ate spre p"strare sau de c"tre persoana obligat" s" le asigure integritatea,
conform legii, se sanc!ioneaz" cu amend" egal" cu valoarea bunurilor sechestrate, care au fost
delapidate, nstr"inate, substituite sau t"inuite.
(4) Efectuarea de opera!iuni cu valori mobiliare sechestrate, dup" sistarea opera!iunilor, se
sanc!ioneaz" cu amend", aplicat" contribuabilului #i registratorului, a cte 20% din suma
opera!iunii.
vigoare 01.01.08]
Calicarea venitului bugetar, se refera la stabilirea caracterului local sau central al venitului
si atribuirea prin lege spre partile bugetului de stat
Articolul 6. Impozite #i taxe #i tipurile lor
(4) n Republica Moldova se percep impozite #i taxe generale de stat #i locale.
(5) Sistemul impozitelor #i taxelor generale de stat include:
Art.6 Punctele.4, 5, 6; Cod
Fiscal
a) impozitul pe venit;
b) taxa pe valoarea ad"ugat";
c) accizele;
d) impozitul privat;
e) taxa vamal";
f) taxele rutiere.
[Art.6 al.(5) lit.f) n redac!ia LP318-XVI din 02.11.06, MO199-202/29.12.06 art.954]
(6) Sistemul impozitelor #i taxelor locale include:
a) impozitul pe bunurile imobiliare;
b) taxele pentru resursele naturale;
[Art.6 al.(6) lit.b) n redac!ia LP361-XVI din 23.12.05, MO21-24/03.02.06 art.99, n vigare
01.01.06]
c) taxa pentru amenajarea teritoriului;
d) taxa de organizare a licita!iilor #i loteriilor pe teritoriul unit"!ii administrativ-teritoriale;
e) taxa de plasare (amplasare) a publicit"!ii (reclamei);
f) taxa de aplicare a simbolicii locale;
g) taxa pentru unit"!ile comerciale #i/sau de prest"ri servicii de deservire social";
h) taxa de pia!";
i) taxa pentru cazare;
j) taxa balnear";
k) taxa pentru prestarea serviciilor de transport auto de c"l"tori pe rutele municipale,
or"#ene#ti #i s"te#ti (comunale);
l) taxa pentru parcare;
m) taxa de la posesorii de cini;
n) taxa pentru amenajarea localit"!ilor din zona de frontier" care au birouri (posturi) vamale
de trecere a frontierei vamale.
Impozitul reprezinta o contributie baneasca obligatorie cu titlu nerambursabil, datorate
conform legii, bugetului de stat, de catre persoanele zice sau juridice, pentru veniturile pe
care le obtin sau bunurile pe care le detin.
Impozitul este acea prelevare in forma pecuniara, datorata in mod denitiv obligatoriu si
fara o contraprestatie directa sau imediata, de catre orice persoana zica sau juridica care
are calitatea de contribuabil destinate unuia dintre bugetele publice existente, din sistemul
bugetar al statului respectiv.
Impozitul reprezinta o contributie baneasca obligatorie si cu titlu nerambursabil, care ii este
datorata in temeiul legii, la buget de catre persoanele zice si/sau juridice in raport cu
capacitatea lor contributiva. Pentru veniturile pe care le obtin, bunurile pe care le poseda,
respectiv pentru marfurile pe care le produc si/sau distribuie ori pentru serviciile si lucrarile
pe care le presteaza sau le executa.
Impozitul este o plata obligatorie cu titlu gratuit, care nu tine de efectuarea unor actiuni
determinate sau concrete de catre organul imputernicit sau de catre persoana cu functie
de raspundere, pentru sau in raport cu contribuabilul care a achitat aceasta plata.
(1) Impozitul este o plat" obligatorie cu titlu gratuit, care nu !ine de efectuarea unor ac!iuni
determinate #i concrete de c"tre organul mputernicit sau de c"tre persoana cu func!ii de r"spundere
a acestuia pentru sau n raport cu contribuabilul care a achitat aceast" plat".
(2) Taxa este o plat" obligatorie cu titlu gratuit, care nu este impozit.
Art.6 Cod Fiscal
(3) Alte pl"!i efectuate n limitele rela!iilor reglementate de legisla!ia nefiscal" nu fac parte
din categoria pl"!ilor obligatorii, denumite impozite #i taxe.
Clasicarea impozitelor
Dupa trasaturile de fond si de forma:
a. Impozite directe - cele care se percep direct de la persoanele zice si juridice, la randul
sau impozitele directe se impart in impozite reale si impozite directe impersonale.
* Impozite reale se stabilesc in legatura cu aumite obiecte materiale si anume impozitul
funciar
* Impozite personale si anume impozitul pe venit al persoanelor zice si juridice;
impozitul pe averi si anume pe averea propriu-zisa; impozitul pe circulatia averii;
impozitul pentru sporul de averi in baza unei perioade de timp
b. Impozite indirecte - care nu se percep direct si normativ asupra contribuabilului, dar se
aseaza asupra vanzarii bunurilor si prestarii unor servicii; TVA; ACCIZELE;
TAXELE VAMALE; TAXE DE TIMBRU SI INREGISTRARE VENITURI DE LA
MONOPOLURILE FISCALE
Dupa obiect:
a. Impozit pe venit
b. Impozit pe avere
c. Impozit pe cheltuieli sau pe consum
Dupa scopul urmarit:
a. Impozite nanciare sunt stabilite in scopul realizarii de venituri
b. Impozite de ordine sunt stabilite pentru limitarea unor actiuni sau atingerea unui scop
fara caracter scal (sunt impozitele verzi)
Dupa frecventa cu care se realizeaza:
a. Impozite permanente impozit pe venit a persoanei zice
b. Impozite incidentare cele care se incaseaza o singura data in perioada anului scal,
impozit funciar si imobiliar
Dupa forma in care se percep:
a. Impozite in natura
Dupa institutia care le administreaza:
a.
Taxele.
Taxele (de timbru, de inregistrare, consulare, spitalizare) reprezinta alaturi de impozite cea
de-a doua categorie importanta de venituri ale bugetului de stat. Taxa reprezinta acea
suma datorate de catre persoanele zice si/sau juridice pentru anumite acte sau servicii
indeplinite/prestate la cererea si in folosul acestuia de catre anumite organe de stat,
institutii publice sau alte persoane asimilate acestora.
Conform Art.6 Cod Fiscal taxa este o plata obligatorie cu titlu gratuit, care nu este
impozit
Clasicarea taxelor:
Dupa criteriul teritorialitatii:
a. Taxe centrale
b. Taxe locale
Dupa caracterul lor:
a. Taxe judiciare - cele care se platesc cu ocazia depunerii unei cereri in instanta de
judecata
b. Taxe extrajudiciare - cele care se datoreaza pentru obtinerea unor acte, eliberate de
catre altele organe de cat cele din sistemul judiciar
In functie de scopul pentru care se platesc:
a. Taxe pentru eliberarea unor acte
b. Taxe pentru aprobarea desfasurarii unei activitati
c. Taxe pentru admiterea intrarii pe teritoriul unui stat
d. Taxe pentru utilizarea unor drumuri nationale
Dupa destinatia pe care o urmeaza (nalitatea urmarita de legiuitor)
a. Taxe scale - cele care se colecteaza in ecare din componentele sistemului bugetar,
majoritatea lor ind varsata in bugetele locale
(6) Sistemul impozitelor #i taxelor locale include:
a) impozitul pe bunurile imobiliare;
b) taxele pentru resursele naturale;
[Art.6 al.(6) lit.b) n redac!ia LP361-XVI din 23.12.05, MO21-24/03.02.06 art.99, n vigare
01.01.06]
c) taxa pentru amenajarea teritoriului;
d) taxa de organizare a licita!iilor #i loteriilor pe teritoriul unit"!ii administrativ-teritoriale;
e) taxa de plasare (amplasare) a publicit"!ii (reclamei);
f) taxa de aplicare a simbolicii locale;
g) taxa pentru unit"!ile comerciale #i/sau de prest"ri servicii de deservire social";
h) taxa de pia!";
i) taxa pentru cazare;
j) taxa balnear";
k) taxa pentru prestarea serviciilor de transport auto de c"l"tori pe rutele municipale,
or"#ene#ti #i s"te#ti (comunale);
l) taxa pentru parcare;
m) taxa de la posesorii de cini;
n) taxa pentru amenajarea localit"!ilor din zona de frontier" care au birouri (posturi) vamale
de trecere a frontierei vamale.
b. Taxe parascale - care se constituie ca venituri extrabugetare al beneciarilor acestor
sume
Trasaturile caracteristice taxelor.
* Subiectul platitor al taxei este precis determinat din momentul cand acesta solicita
eliberarea unui act, prestarea unui serviciu, sau efectuarea unei lucrari din partea
organului de stat.
* Taxa reprezinta o plata nechivalenta pentru actele, serviciile sau lucrarile efectuate de
organele de stat care primesc, intocmesc si elibereaza diferite acte, presteaza servicii
sau rezolva alte interese legitime ale contribuabililor.
* Taxa este anticipativa, ea datorandu-se si trebuind sa e achitata in momentul solicitarii
actului, serviciului sau lucrarii ce urmeaza a indeplinit.
* Taxele reprezinta contributiile de acoperire a cheltuielilor necesare serviciilor solicitate de
diferite persoane, pe cand impozitele se intrebuintea-za la acoperirea cheltuielilor
generale.
* Taxa este unica, in sens ca pentru una si aceeasi lucrare, act, se plateste o singura taxa.
* Sanctiunea intocmirii si eliberarii actelor, care nu au fost legal taxate este nulitatea.
* Raspunderea pentru neindeplinirea obligatiei de plata a taxelor, revine primordial
persoanei incadrate la organul de stat, care presteaza anumite servicii sau efectueaza
anumite lucrari si nu contribuabilului.
Impozitele si taxele la care sunt tinute subiectele platitoare indeplinesc in principal
urmatoarele functii:
* Contributia la formarea fondurilor generale ale societatii - este o obligatie a tuturor
persoanelor zice si juridice care realizeaza venituri impozabile si taxabile, deoarece in
aceste fonduri se concentreaza mijloacele banesti centralizate, pentru nantarea de
obiective si a unor actiuni cu caracter general (intretinerea aparatului de stat, plata
salariilor, apararea nationala, serviciul datoriei de stat)
* Redistribuirea unor venituri primare sau derivate - este operatiunea de preluare a unor
resurse in vederea repartizarii lor, pentru satisfacerea unor trebuinte acceptate in folosul
altora de cat posesorii initiali ai acestor resurse, redistribuirea prin aplicarea principiului
depersonalizarii resurselor se infaptuieste pe multiple planuri si anume intre sectoarele,
ramurile si subramurile sferei materiale, intre diferitele forme de proprietate, intre zonele
si unitatile administrativ-teritoriale ale tarii, etc.
* Reglarea unor fenomene economice sau sociale - actioneaza in mod diferit in cazul
persoanelor zice sau juridice; Persoanele Juridice prin impozite si taxe se inuenteaza
preturile marfurilor si tarifele prestarii serviciilor, rentabilitatea, ecienta economico-
nanciara, stimularea realizarii productiei nete, cointeresarea materiala si raspunderea
Persoanele Fizice se stimuleaza executarea de lucrari si prestari de servicii in folosul
populatiei si cuprinderea unui numar cat mai mare de oameni in activitati socialmente
utile, limitarea realizarii de venituri exagerate la unele persoane zice
Dreptul statului de-a reglementa sistemul de impunere.
In legatura cu acest drept in literatura de specialitate au fost emise mai multe teorii si
anume:
a. Teoria Organica
b. Teoria Sociologica
c. Teoria Contractului Social
d. Teoria Echivalentei
e. Teoria Sigurantei
f. Teoria Sacriciului a Datoriei sau Solidaritatii
Obligatia bugetara. Aparitia. Stingerea.
Continutul fundamental al raportului juridic bugetar, il constituie obligatia stabilita unilateral
de catre stat in sarcina persoanelor zice si/sau juridice denumite contribuabili, de-a plati o
anumita suma de bani la termenul stabilit in contul bugetului de stat. Obligatia bugetara
este o obligatie juridica, deoarece ea deneste continutul unui raport juridic, ce ea nastere
intre stat si persoanele determinate de lege, raport juridic al carui izvor este legea, iar in
caz de nevoie executarea sa este asigurata prin intermediul constrangerii de stat.
Particularitatile in principal ce deosebeste obligatia bugetara de obligatia civila:
a. Izvorul obligatiei bugetare va intotdeauna legea sau actul normativ cu valoare de lege,
care instituie si reglementeaza un venit al bugetului de stat
b. Beneciarii ai obligatiei bugetare este intreaga societate, desi calitatea de creditor il are
statul
c. Obiectul obligatiei bugetare va intotdeauna o suma de bani (cu unele exceptii)
d. Obligatia bugetara este constatata in forma scrisa prin titlu de creanta bugetara, care o
individualizeaza la nivelul ecarui contribuabil in raport cu veniturile obtinute sau
bonurile detinute
e. Conditiile de stabilire si executare a obligatiei bugetare sunt reglementate in mod diferit
pentru ecare categorie de venituri bugetare, datorita particularitatilor pe care le
prezinta aceste venituri
f. Modicarea obligatiei bugetare este determinata de cauzele prevazute de lege
(modicarea elementelor in raport, modicarea termenilor de plata stabilite anterior,
modicarea situatiei juridice a contribuabililor)
g. Stingerea obligatiei bugetare se realizeaza prin modalitati comune cu cele ale obligatiei
civile, dar ind reglementate si o serie de modalitati specice cum ar scaderea,
compensarea si anularea obligatiei bugetare
Avand in vedere faptul ca statul stabileste in mod unilateral in sarcina contribuabilului de-a
plati o anumita suma de bani in bugetul de stat, un element important ce caracterizeaza
obligatia bugetara il reprezinta premisele ce dau nastere acestuia. Aceste premise sau
imprejurari defapt constau in realizarea unui venit cu alte cuvinte marirea patrimoniului
contribuabilului sau in detinerea unui bun, premisele vor diferite in functie de ecare
categorie de venit bugetar. In indeplinirea acestor premise va semnica dobandirea de
catre o persoana zica sau juridica a calitatii de contribuabil, constatarea acestei calitati
are loc prin intocmirea de organele scale, a titlului de creanta bugetara. Obligatiile
bugetare individualizate prin titlul de creanta bugetara in sarcina contribuabililor se sting
prin urmatoarele modalitati:
Articolul 170. Modul de stingere a obliga!iei fiscale
Stingerea obliga!iei fiscale se face prin: achitare, anulare, prescrip!ie, sc"dere, compensare sau
executare silit".
Articolul 171. Stingerea obliga!iei fiscale prin achitare
(1) Stingerea obliga!iei fiscale prin achitare se efectueaz" n moned" na!ional". Achitarea poate
avea loc prin plat" direct" sau prin re!inere la surs". Plata direct" se face prin virament, inclusiv prin
intermediul cardurilor bancare, prin folosirea altor instrumente de plat", sau n numerar.
(2) Plata prin virament se efectueaz" prin intermediul institu!iilor financiare (sucursalelor sau
filialelor acestora) dac" legisla!ia nu prevede altfel.
(3) Plata n numerar poate fi efectuat" prin intermediul organului fiscal autorit"!ilor
administra!iei publice locale, al operatorilor de po#t" sau al institu!iilor financiare (sucursalelor sau
filialelor acestora). Autorit"!ile administra!iei publice locale pot stabili ncasarea impozitelor #i
taxelor locale #i prin intermediul altor persoane.
(4) Autorit"!ile #i institu!iile enumerate la alin.(3), cu excep!ia celor financiare, care au ncasat
bani n numerar de la contribuabil snt obligate s" verse la buget, n numele acestuia, n aceea#i sau
n urm"toarea zi lucr"toare, sumele ncasate. Autorit"!ile administra!iei publice locale din satele #i
comunele n care nu exist" institu!ii financiare sau subdiviziuni ale acestora pot stabili pentru
serviciul de colectare a impozitelor #i taxelor locale #i pentru operatorii de po#t" o alt" periodicitate
de v"rsare la buget a sumelor ncasate, dar nu mai rar de o dat" pe s"pt"mn".
(5) n cazul n care contribuabilul de!ine la contul s"u bancar mijloace b"ne#ti, institu!ia
financiar" (sucursala sau filiala acesteia) este obligat" s" execute, n limita acestor mijloace, ordinul
de plat" a contribuabilului n decursul zilei opera!ionale n care a fost primit".
(6) Sumele trecute la sc"deri din contul bancar al contribuabilului pentru stingerea obliga!iilor
fiscale se transfer" de institu!ia financiar" (sucursala sau filiala acesteia) la buget n ziua
opera!ional" n care au fost trecute la sc"deri. Sumele ncasate n numerar de la contribuabili pentru
stingerea obliga!iilor fiscale se transfer" de institu!ia financiar" (sucursala sau filiala acesteia) la
buget nu mai trziu de ziua opera!ional" urm"toare zilei n care au fost ncasate.
Articolul 172. Stingerea obliga!iei fiscale prin anulare
Stingerea obliga!iei fiscale prin anulare se efectueaz" prin acte cu caracter general sau
individual, adoptate conform legisla!iei.
Articolul 173. Stingerea obliga!iei fiscale prin prescrip!ie
Dac" nu a fost exercitat n termenele prev"zute de prezentul cod, dreptul statului de a determina
obliga!ia fiscal" sau de a o executa silit se stinge prin prescrip!ie. Concomitent, se stinge #i obliga!ia
fiscal" a contribuabilului. Stingerea obliga!iei fiscale n urma survenirii termenelor de prescrip!ie se
face n baza unei decizii scrise a conducerii organelor cu atribu!ii de administrare fiscal" care
administreaz" obliga!ia fiscal" respectiv", iar n cazul serviciului de colectare a impozitelor #i
taxelor locale - n baza deciziei adoptate de c"tre consiliul local.
Articolul 174. Stingerea obliga!iei fiscale prin sc"dere
(1) Stingerea obliga!iei fiscale prin sc"dere are loc n situa!iile n care contribuabilul persoan"
fizic":
a) a decedat;
b) este declarat mort;
c) este declarat disp"rut f"r" veste;
d) este declarat lipsit de capacitate de exerci!iu sau cu capacitate de exerci!iu restrns".
(2) n cazurile enumerate la alin.(1), stingerea prin sc"dere se face n m"rimea ntregii obliga!ii
fiscale - dac" persoana nu a l"sat (nu dispune de) bunuri - sau n m"rimea p"r!ii nestinse din
obliga!ia fiscal" - dac" averea l"sat" de ea (averea existent") este insuficient".
(3) Stingerea prin sc"dere a obliga!iei fiscale a contribuabilului persoan" juridic" are loc n urma
ncet"rii activit"!ii lui prin lichidare, inclusiv pe cale judiciar", sau prin reorganizare.
(4) Stingerea obliga!iei fiscale prin sc"dere are loc n temeiul unei decizii a conducerii organului
cu atribu!ii de administrare fiscal" care administreaz" obliga!ia fiscal" respectiv", inclusiv n cazul
cnd stingerea ei prin executare silit" n conformitate cu prezentul cod este imposibil". Decizia
inspectoratului fiscal de stat teritorial privind stingerea obliga!iei prin sc"dere poate fi verificat",
modificat" sau anulat" de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. n cazul serviciului de colectare a
impozitelor #i taxelor locale, decizia se adopt" de c"tre consiliul local.
Articolul 174
1
. Stingerea simplificat" a obliga!iei
fiscale prin sc"dere
(1) n lipsa elementelor constitutive ale infrac!iunii de evaziune fiscal" sau de pseudoactivitate
de ntreprinz"tor, organul fiscal stinge simplificat obliga!ia fiscal" prin sc"dere contribuabililor
persoane juridice, n condi!iile prezentului articol.
(2) Organul fiscal stinge simplificat prin sc"dere obliga!ia fiscal", conform art.174 alin.(4), n
cazul n care stabile#te n cumul c":
a) persoana juridic" are datorii la bugetul de stat, la bugetul unit"!ii administrativ-teritoriale #i/
sau la fondurile asigur"rii obligatorii de asisten!" medical";
b) persoana juridic" nu este fondator al unei persoane juridice;
c) persoana juridic", n decursul ultimelor 24 de luni consecutive, nu a depus d"rile de seam"
fiscale prev"zute de legisla!ie #i nu a efectuat opera!ii pe nici un cont bancar;
d) fa!" de persoana juridic" au fost aplicate toate m"surile de executare silit" a obliga!iei fiscale
prev"zute de lege;
e) persoana juridic" nu dispune de bunuri care pot fi urm"rite n scopul execut"rii obliga!iei
fiscale.
(3) Lista contribuabililor ale c"ror obliga!ii fiscale au fost stinse simplificat prin sc"dere se
prezint" entit"!ii abilitate cu dreptul de nregistrare de stat de c"tre Inspectoratul Fiscal Principal de
Stat pentru a ini!ia din oficiu procedura de radiere din Registrul de stat.
[Art.174
1
al.(3) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609]
[Art.174
1
introdus prin LP145--XVI din 27.07.08, MO127-130/18.07.08 art.500, n vigoare
01.01.09]
Articolul 175. Stingerea obliga!iei fiscale prin compensare
(1) Stingerea obliga!iei fiscale prin compensare se efectueaz" prin trecerea n contul restan!ei a
sumei pl"tite n plus sau a sumei care, conform legisla!iei fiscale, urmeaz" a fi restituit".
(2) Compensarea se efectueaz" la ini!iativa organului fiscal sau la cererea contribuabilului dac"
legisla!ia fiscal" nu prevede altfel.
(3) n termen de p"n" la 30 de zile de la apari!ia circumstan!elor respective sau de la primirea
cererii contribuabilului, organul fiscal ntocme#te ordinul de plat" #i o transmite Trezoreriei de Stat
spre executare, n modul stabilit de Ministerul Finan!elor.
(4) n termen de 7 zile de la data primirii ordinului de plat", Trezoreria de Stat trece, dup" caz,
dintr-un cont al bugetului n alt cont al aceluia#i buget sau n contul unui alt buget sumele
consemnate n ordinul de plat". Dup" executarea ordinului de plat", Trezoreria de Stat remite, dup"
caz, organului fiscal sau Serviciului Vamal extrasul din conturile trezoreriale de venituri.
(5) Dup" ce a primit extrasul din conturile trezoreriale de venituri, organul fiscal face nscrierile
de rigoare n contul personal al contribuabilului, iar Serviciul Vamal remite extrasul cel trziu a
doua zi unit"!ilor sale.
(6) Excedentul sumei compensate, la cerere, poate fi restituit contribuabilului sau l"sat n contul
stingerii unei viitoare obliga!ii fiscale de alt tip. n caz de nedepunere a cererii, excedentul se las" n
contul stingerii obliga!iei fiscale de acela#i tip.
(7) Excedentul sumei compensate se restituie contribuabilului sau se utilizeaz", conform
prevederilor art. 101 alin. (5) sau art.125 alin. (5), n cazul stingerii restan!elor fa!" de bugetul
public na!ional. n acest scop, suma neachitat" a obliga!iilor fiscale n cuantum de pn" la 100 lei
inclusiv nu se consider" restan!" fa!" de bugetul public na!ional.
Articolul 176. Restituirea sumei pl"tite n plus #i a sumei care, conform
legisla!iei fiscale, urmeaz" a fi restituit"
(1) Cu excep!ia cazurilor cnd legisla!ia fiscal" prevede altfel, restituirea sumei pl"tite n plus #i
a sumei care, conform legisla!iei fiscale, urmeaz" a fi restituit" contribuabilului se face n modul #i
n termenele stabilite la art.175 numai dac" acesta nu are restan!e.
(2) Cu excep!ia cazurilor n care legisla!ia fiscal" prevede altfel, restituirea sumei pl"tite n plus
#i a sumei care, conform legisla!iei fiscale, urmeaz" a fi restituit" contribuabilului persoan" juridic"
se efectueaz" de Trezoreria de Stat la conturile lui bancare, iar contribuabilului persoan" fizic" - la
conturile lui bancare sau n numerar.
(3) Dac" suma pl"tit" n plus #i suma care, conform legisla!iei fiscale, urmeaz" a fi restituit" nu
au fost restituite n termen de 37 de zile de la data primirii cererii de c"tre organul fiscal, sau n alt
termen prev"zut de legisla!ia fiscal", contribuabilului i se pl"te#te o dobnd", calculat" n func!ie de
rata de baz" (rotunjit" pn" la urm"torul procent ntreg), stabilit" de Banca Na!ional" a Moldovei n
luna noiembrie a anului precedent anului fiscal de gestiune, aplicat" la opera!iunile de politic"
monetar" pe termen scurt, pentru perioada cuprins" ntre data primirii cererii #i data compens"rii de
c"tre Trezoreria de Stat.
(4) Calculul dobnzii, efectuat #i prezentat de c"tre contribuabil organului cu atribu!ii de
administrare fiscal" respectiv, se verific" #i se aprob" de conducerea acestui organ #i se anexeaz" la
ordinul de plat" care prevede plata dobnzii. n cazul impozitelor #i taxelor locale administrate de
serviciul de colectare a impozitelor #i taxelor locale, dispozi!ia de plat" va fi ntocmit de organul
fiscal n baza documentelor prezentate de acest serviciu. Plata dobnzii se va efectua din bugetul n
care au fost v"rsate impozitele #i taxele respective.
Articolul 177. Stingerea obliga!iei fiscale prin executare silit"
Stingerea obliga!iei fiscale prin executare silit" are loc prin ac!iunile ntreprinse de organul
fiscal pentru perceperea for!at" a restan!elor n conformitate cu legisla!ia fiscal".
Alte venituri ale statului. Venituri Nescale
Articolul 8. Veniturile bugetare
(1) Veniturile bugetare se constituie din impozite, taxe, granturi #i alte ncas"ri.
(2) Veniturile bugetare nu includ mprumuturile de stat #i ncas"rile mijloacelor din vnzarea #i privatizarea bunurilor
proprietate public".
Lista veniturilor bugetare se aproba ca anexa la legea bugetara anuala.
Conform anexei legii bugetului de stat pentru anul 2010 la categoria de incasari nescale
se atribuie
Sistemul Cheltuielilor Publice.
1. Notiunea si clasicarea cheltuielilor publice
2. Notiunea si principiile nantarii
3. Structura cheltuielilor publice
Controlul Financiar
1. Notiunea, rolul si functiile controlului nanciar
2. Formele Controlului Financiar
3. Metodele Controlului Financiar
4. Procedura efectuarii (executarii controlului nanciar)
5. Actele controlului nanciar
Notiunea de control provine din expresia latina contra-rolus care insemna vericarea
actului original dupa duplicatul care se incredinteaza in acest scop unei altei persoane.
Controlul nanciar are ca obiective cunoasterea de catre stat a modului cum sunt
administrate mijloacele nanciare si bunurile publice de catre unitatile economice atat
publice cat si private, modul de realizare si utilizare a banului public urmareste asigurarea
si consolidarea echilibrului nanciar, la fel are ca scop vericarea modului in care
contribuabilul respecta legislatia scala intr-o anumita perioada sau in cateva perioade
scale.
Capitolul 11
CONTROLUL FISCAL
Articolul 214. Principiile generale de efectuare a controlului fiscal
(1) Controlul fiscal are drept scop verificarea modului n care contribuabilul respect" legisla!ia
fiscal" ntr-o anumit" perioad" sau n cteva perioade fiscale.
(2) Controlul fiscal este exercitat de organul fiscal #i/sau de un alt organ cu atribu!ii de
administrare fiscal", n limitele competen!ei acestuia, la fa!a locului #i/sau la oficiul acestora.
(3) Procedura controlului fiscal const" ntr-un ansamblu de metode #i opera!iuni de organizare #i
desf"#urare a controlului, precum #i de valorificare a rezultatelor lui. Controlul fiscal la fa!a locului
#i/sau la oficiul organului, prev"zut la alin.(2), poate fi organizat #i efectuat prin urm"toarele
metode #i opera!iuni: verificarea faptic", verificarea documentar", verificarea total", verificarea
par!ial", verificarea tematic", verificarea operativ", verificarea prin contrapunere. Metodele #i
opera!iunile concrete utilizate la organizarea #i exercitarea controlului fiscal snt determinate, n
baza prezentului cod, n instruc!iunile cu caracter intern ale Inspectoratului Fiscal Principal de Stat.
(4) Activitatea contribuabilului poate fi supus" controlului fiscal pentru o perioad" ce nu
dep"#e#te termenele de prescrip!ie, stabilite la art.264, pentru determinarea obliga!iei fiscale.
(5) n cadrul controlului fiscal la fa!a locului #i/sau la oficiu, organele specificate la alin.(2) snt
n drept s" solicite de la alte persoane orice informa!ii #i documente privind rela!iile lor cu
contribuabilul respectiv.
(6) Organele cu atribu!ii de administrare fiscal" pot efectua controlul fiscal repetat n cazul n
care rezultatele controlului fiscal exercitat anterior snt neconcludente, incomplete sau
nesatisf"c"toare ori dac" ulterior au fost depistate circumstan!e ce atest" existen!a unor semne de
nc"lcare fiscal" #i, prin urmare, se impune un nou control.
(7) Controlul fiscal repetat poate fi efectuat n cadrul examin"rii contesta!iilor mpotriva deciziei
organului fiscal sau ac!iunii func!ionarului fiscal #i, n alte cazuri, la decizia conducerii organelor
men!ionate la alin.(6).
(8) Se interzice efectuarea repetat" a controalelor fiscale la fa!a locului asupra unora #i acelora#i
impozite #i taxe pentru o perioad" fiscal" care anterior a fost supus" controlului, cu excep!ia
cazurilor cnd efectuarea controlului fiscal repetat se impune de reorganizarea sau lichidarea
contribuabilului, !ine de inspectarea activit"!ii organului fiscal de c"tre organul ierarhic superior, de
activitatea posturilor fiscale sau de depistarea, dup" efectuarea controlului, a unor semne de
nc"lc"ri fiscale, cnd aceasta este o verificare prin contrapunere, cnd controlul se efectueaz" la
solicitarea organelor de drept #i a celor specificate la art.131 alin.(5), cnd necesitatea a ap"rut n
urma examin"rii cazului cu privire la nc"lcarea legisla!iei fiscale sau n urma examin"rii
contesta!iei. Drept temei pentru efectuarea controlului fiscal repetat la fa!a locului, n leg"tur" cu
inspectarea activit"!ii organului fiscal de c"tre organul ierarhic superior, poate servi numai decizia
acestuia din urm", cu respectarea cerin!elor prezentului articol.
(9) Controlul fiscal se efectueaz" n orele de program ale organului care exercit" controlul fiscal
#i/sau cele ale contribuabilului.
Rolul controlului nanciar se exprima prin faptul ca la efectuarea lui se efectueaza
mentinerea ordinii stabilita de drept in procesul activitatii nanciare de catre autoritatile
publice, institutiile publice, agentii economici si populatiai, iar in al doilea rand
argumentarea economica si ecacitatea actiunilor intreprinse, corespunderea lor sarcinii si
functiilor statului. In literatura de specialitate controlul nanciar a fost denit ca o
componenta a controlului economic, reprezentand acea activitate de vericare a actelor si
operatiunilor referitoare la modul de formare, administrare si intrebuintare a banului public
ce apartine statului cat si unitatilor administrativ-teritoriale in scopul realizarii unei
ecientizari a vietii economico-sociale si a restabilirii ordinii de drept incalcate.
Datorita modului sau de organizare si exercitare si tinand cont de rolul si obiectivele pe
care le urmareste, controlul nanciar indeplineste urmatoarele functii:
a. Functia de evaluare - consta in acte si operatiuni de estimare a situatiei existente la un
moment dat, a modului de desfasurare a activitatii in conditii de normalitate, legalitate si
ecienta
b. Functia preventiva - care consta intr-o serie de masuri luate de organele de control in
vederea evitarii si eliminarii unor fraude inainte ca efectele negative ale acestora sa se
produca prin identicarea si anularea cauzelor care le favorizeaza
c. Functia de documentare - prin care se asigura cunoasterea cantitativa si calitativa a
problemelor ce fac obiectul dezvoltarii economico-sociale, relevarea fraudelor si
depistarea cauzelor acestora
d. Functia recuperatorie sau sanctionator reparatorie - care consta in actiunea de
descoperire si recuperare a pagubelelor luarea de masuri fata de cei vinovati prin
stabilirea potrivit legii a raspunderii juridice
e. Functia pedagogica (educativa) - prin aceasta functie controlul contribuie la ridicarea
cadrelor din economie a nivelului de pregatire si solutionarea in conditii satisfacatoare a
sarcinilor care le revin in acest caz este necesar si ca organul de control sa aiba o
pregatire solida profesionala si sa se bucure de credibilitate
Formele controlului nanciar.
Exista mai multe forme sau tipuri de control nanciar, cunoasterea acestora are o mare
importanta deoarece permite limitarea peridiocitatii efectuarii acestora precum si
determinarea drepturilor si obligatiilor organelor de control. Astfel controlul nanciar poate
clasicat in baza urmatoarelor criterii:
In dependenta de locul desfasurarii:
a. Control Financiar la ociul organului de control - care consta in vericarea
corectitudinii darilor de seama a altor documente prezentate de contribuabil, care
servesc drept temei pentru calcularea si achitarea drepturilor impozitelor si taxelor.
Acest control urmeaza a efectuat in termen de cel mult 3 luni din ziua prezentarii de
catre contribuabil a darii de seama scale.
Articolul 215. Controlul fiscal la oficiul organului
fiscal sau al altui organ cu atribu!ii
de administrare fiscal"
(1) Controlul fiscal la oficiul organului fiscal sau la oficiul organului cu atribu!ii de administrare
fiscal" (denumit n continuare controlul fiscal cameral) const" n verificarea corectitudinii
ntocmirii d"rilor de seam" fiscale, a altor documente prezentate de contribuabil, care servesc drept
temei pentru calcularea #i achitarea impozitelor #i taxelor, a altor documente de care dispune
organul fiscal sau alt organ cu atribu!ii de administrare fiscal", precum #i n verificarea altor
circumstan!e ce !in de respectarea legisla!iei fiscale.
(2) Controlul fiscal cameral se efectueaz" de c"tre func!ionarii fiscali sau persoanele cu func!ie
de r"spundere ale altor organe cu atribu!ii de administrare fiscal" conform obliga!iilor de serviciu,
f"r" adoptarea unei decizii scrise asupra obiectivului vizat. Controlul n cauz" urmeaz" a fi efectuat
n termen de cel mult 3 luni din ziua prezent"rii de c"tre contribuabil a d"rii de seam" fiscale, a unui
alt document prev"zut de legisla!ia fiscal", dac" aceasta din urm" nu prevede altfel.
(3) La relevarea unor erori #i/sau contradic!ii ntre indicii d"rilor de seam" #i documentelor
prezentate, organul care a efectuat controlul este obligat s" comunice despre aceasta
contribuabilului, cerndu-i, totodat", s" modifice documentele respective n termenul stabilit.
(4) Prin derogare de la prevederile alineatelor (2) #i (3), n cazul n care depistarea nc"lc"rii
fiscale este posibil" n cadrul controlului fiscal cameral, nefiind necesar controlul la fa!a locului,
func!ionarii fiscali sau persoanele cu func!ie de r"spundere ale altor organe cu atribu!ii de
administrare fiscal" pot ntocmi actul de control fiscal, cu respectarea prevederilor art.216 alin.(6) #i
(8).
Art.215 Cod Fiscal
a. Control Financiar la fata locului - Articolul 216. Controlul fiscal la fa!a locului
(1) Controlul fiscal la fa!a locului are drept scop verificarea respect"rii legisla!iei fiscale de
contribuabil sau de o alt" persoan" supus" controlului, care se efectueaz" la locurile afl"rii acestora
de c"tre func!ionarii fiscali sau de persoane cu func!ie de r"spundere ale altor organe cu atribu!ii de
administrare fiscal". n cazul n care contribuabilul sau o alt" persoan" supus" controlului nu
dispune de sediu sau de oficiu ori sediul lui se afl" la domiciliu, n alte cazuri cnd nu exist" condi!ii
adecvate de lucru, controlul fiscal men!ionat se efectueaz" la oficiul organului care exercit"
controlul fiscal, cu respectarea tuturor prevederilor art.145 alin. (2) - (6), inclusiv cu ntocmirea
obligatorie a unui act de ridicare de la contribuabil a documentelor necesare.
(2) Controlul fiscal la fa!a locului poate fi efectuat numai n temeiul unei decizii scrise a
conducerii organului care exercit" controlul. Necesitatea efectu"rii verific"rii prin contrapunere la
unele persoane cu care contribuabilul supus controlului are sau a avut raporturi economice #i
financiare, pentru a se constata autenticitatea acestora, se determin", de sine st"t"tor, de c"tre
func!ionarul fiscal sau alt" persoan" cu func!ie de r"spundere care efectueaz" controlul.
(3) Controlul fiscal la fa!a locului referitor la un contribuabil poate cuprinde att unul, ct #i mai
multe tipuri de impozite #i taxe. n cursul unui an calendaristic se admite efectuarea unui singur
control fiscal la fa!a locului pe unele #i acelea#i tipuri de impozite #i taxe pentru una #i aceea#i
perioad" fiscal". Aceast" restric!ie nu se extinde asupra cazurilor cnd controlul fiscal la fa!a locului
se efectueaz" n leg"tur" cu reorganizarea sau lichidarea contribuabilului; cnd dup" efectuarea
controlului se depisteaz" semne de nc"lc"ri fiscale; cnd acesta este o verificare prin contrapunere;
cnd controlul !ine de activitatea posturilor fiscale; cnd controlul se efectueaz" la solicitarea
organelor de drept #i a celor prev"zute la art.131 alin.(5) sau n leg"tur" cu inspectarea activit"!ii
organului fiscal de c"tre organul ierarhic superior; cnd necesitatea controlului a ap"rut n urma
examin"rii cazului cu privire la nc"lcarea fiscal" sau n urma examin"rii contesta!iei.
(4) Durata unui control fiscal la fa!a locului nu trebuie s" dep"#easc" dou" luni calendaristice. n
cazuri excep!ionale, conducerea organului care exercit" controlul fiscal poate s" decid" prelungirea
duratei n cauz" cu cel mult 3 luni calendaristice sau s" sisteze controlul. Perioada sist"rii
controlului #i prezent"rii documentelor nu se include n durata efectu"rii controlului, ultima fiind
calculat" din ziua nceperii lui pn" la ziua semn"rii actului respectiv, inclusiv.
(5) La finalizarea controlului fiscal la fa!a locului, se ntocme#te un act de control fiscal. La
posturile fiscale, actul de control fiscal se va ntocmi numai n caz de depistare a nc"lc"rii
legisla!iei fiscale. n cazul depist"rii vreunei nc"lc"ri fiscale, organul care exercit" controlul ia
decizia corespunz"toare. Prin derogare de la prevederile prezentului alineat, dac" nc"lcarea fiscal"
se depisteaz" de c"tre serviciul de colectare a impozitelor #i taxelor locale, decizia respectiv" se
emite de organul fiscal, cu respectarea prevederilor de la art.159 alin.(2).
(6) Actul de control fiscal este un document ntocmit de func!ionarul fiscal sau alt" persoan" cu
func!ie de r"spundere a organului care exercit" controlul, n care se consemneaz" rezultatele
controlului fiscal. n act se va descrie obiectiv, clar #i exact nc"lcarea legisla!iei fiscale #i/sau a
modului de eviden!" a obiectelor impunerii, cu referire la documentele de eviden!" respective #i la
alte materiale, indicndu-se actele normative nc"lcate. n act va fi reflectat" fiecare perioad" fiscal"
n parte, specificndu-se nc"lc"rile fiscale depistate n ea.
(7) Controlul fiscal la fa!a locului asupra filialelor, sucursalelor #i/sau reprezentan!elor
contribuabilului, ini!iat de organul fiscal, se organizeaz" #i se efectueaz" de c"tre inspectoratul
fiscal de stat n a c"rui raz" de deservire se afl" contribuabilul care le-a instituit, cu participarea
inspectoratului fiscal de stat n a c"rui raz" de deservire se afl" filiala, sucursala #i/sau
reprezentan!a.
(8) Contribuabilul, inclusiv prin intermediul conduc"torului sau altui reprezentant al s"u, este
obligat, dup" caz, s" asigure condi!ii adecvate pentru efectuarea controlului, s" participe la
Art.216 Cod Fiscal
efectuarea lui #i s" semneze actul de control fiscal, chiar #i n cazul dezacordului. n caz de
dezacord, el este obligat s" prezinte n scris, n termen de pn" la 15 zile calendaristice,
argumentarea dezacordului, anexnd documentele de rigoare. Acest control are drept scop
verificarea respectarii legislatiei fiscale de catre contribuabil sau de o alta persoana supusa
controlului, controlul fiscal la fata locului poate fi efectuat numai in temeiul unei decizii a
conducerii organului care exercita controlul (D.I.C.F.). In cursul unui an calendaristic se admite
efectuarea unui singur control la fata locului pe unele si aceleasi tipuri de impozite si taxe, pentru
una si aceeasi perioada fiscala. Durata unui control la fata locului nu trebuie sa depaseasca doua
luni calendaristice in cazuri exceptionale prin decizia organului care efectueaza controlul, durata
poate fi prelungita cu 3 luni. Durata reviziilor C.E.C.C. pot sa efectueze pana la 15 zile, iar in cazul
intreprinderilor mari pana la o luna, iar prin decizia conducerii nu mai mult de 2 luni poate fi
prelungit.
Dupa criteriul momentului:
a. Control nanciar preventiv - este un control specializat prin care se verica legalitatea,
oportunitatea si conformitatea actelor nanciare controlate cu regulile prestabilite pentru
acele acte. Vericare ce se face inainte de aprobare a actelor respective, in mod
obligatoriu sunt supuse acestui control urmatoarele operatiuni deschiderea si
repartizarea de credite bugetare modicarea si repartizarea lunarii a cheltuielilor
bugetare vanzarea, gajarea sau inchirierea de bunuri. Controlul nanciar preventiv
poate exercitat atat de conducerea institutiilor publice, unitatilor cat si de organele de
control ale Ministerului Finantelor. Controlul nanciar preventiv se exercita prin
acordarea sau nu a vizei, prin semnatura si sigiliul personal al acelui care a infaptuit
controlul.
b. Control nanciar concomitent (de gestiune) - este acea forma de control ce se
desfasoara relativ in acelasi timp cu emiterea si aprobarea actelor supuse controlului.
Obiectivul principal al acestui control consta in vericarea, respectarii normei juridice
privitoare la: existenta, integritatea si pastrarea bunurilor si valorilor materiale
efectuarea in numerar sau prin cont bancar al incasarilor si platilor, inclusiv a salariilor
si retinerilor din acestea respectarea legii a reglementarilor si deciziilor conducerii
institutiei respective
c. Control nanciar ulterior - se desfasoara dupa ce actele supuse controlului au fost
emise si au produs efecte juridice, acesta este controlul cel mai ecient, intrucat se
efectueaza cu amanuntime fara a stingeni activitatile curente ale unitatilor controlate. El
are un aspect si rol preventiv intru-cat permite tragerea unor concluzii care pot utile
pentru activitatile viitoare.

Dupa criteriul domeniului de actiune:
a. Control nanciar intern (propriu) - Articolul 56
1
. Controlul financiar public intern
(1) Controlul financiar public intern reprezint" un sistem general consolidat, implementat de Guvern #i institu!iile
publice subordonate, ce cuprinde totalitatea procedurilor de management #i control n sectorul public orientate spre
gestionarea bunurilor #i fondurilor publice n mod economic, efectiv #i eficace, ntru realizarea adecvat" #i oportun" a
obiectivelor #i sarcinilor sale.
(2) Controlul financiar public intern este bazat pe:
a) management financiar #i control;
[Art.56
1
al.(2), lit.a) n redac!ia LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; n vigoare 01.01.10]
b) audit intern;
[Art.56
1
al.(2), b) n redac!ia LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; n vigoare 01.01.10]
c) coordonarea #i armonizarea centralizat" n domeniu.
Articolul 56
2
. Managementul financiar #i controlul
[Art.56
2
denumirea n redac!ia LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; n vigoare 01.01.10]
(1) Executorii de buget poart" r"spundere pentru asigurarea bunei guvern"ri prin implementarea adecvat" a
sistemului de management financiar #i control n institu!iile publice. Managementul financiar #i controlul cuprind n
sistem procesele institu!iei, inclusiv procesele de planificare, executare, management al riscurilor, control, monitorizare
#i raportare.
[Art.56
2
al.(1) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; n vigoare 01.01.10]
(2) Obiect al managementului financiar #i al controlului snt toate activit"!ile institu!iilor publice, inclusiv colectarea
veniturilor, procedurile opera!ionale, procedurile de achizi!ii #i contractare, angajamentele, executarea cheltuielilor,
precum #i recuperarea pl"!ilor nejustificate.
(3) Sistemul de management financiar #i control este organizat !inndu-se cont de complexitatea #i domeniul de
activitate a institu!iilor publice #i n conformitate cu cadrul normativ #i metodologic elaborat #i aprobat de Ministerul
Finan!elor.
(4) Executorul de buget organizeaz" sistemul de management financiar #i control n scopul ob!inerii unei asigur"ri
rezonabile c" obiectivele entit"!ii vor fi atinse prin:
a) eficacitatea #i eficien!a opera!iunilor;
b) conformitatea cu legisla!ia #i cu regulamentele aplicabile;
c) siguran!a #i optimizarea activelor #i pasivelor;
d) siguran!a #i integritatea informa!iei.
[Art.56
2
al.(4) n redac!ia LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; n vigoare 01.01.10]
(5) Modul de organizare a managementului financiar #i controlului pentru asigurarea bunei guvern"ri n institu!iile
publice este supus auditului intern #i auditului extern.
[Art.56
2
Articolul 56
3
. Auditul intern
(1) Auditul intern este o activitate independent" #i obiectiv", efectuat" n baza evalu"rii riscurilor, care ofer"
executorilor de buget servicii de consultan!" #i de asigurare rezonabil" privind eficacitatea sistemului de management
financiar #i control, organizat pentru atingerea obiectivelor institu!iei publice.
[Art.56
3
(2) Auditul intern contribuie la mbun"t"!irea opera!iunilor efectuate de institu!iile publice prin evaluarea proceselor
#i oferirea recomand"rilor privind mbun"t"!irea lor.
(3) Executorul de buget asigur" func!ia de audit intern instituind o unitate de audit intern n structura organiza!ional"
a institu!iei, dac" aceasta este organ central de specialitate al administra!iei publice.
[Art.56
3
al.(3) n redac!ia LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; n vigoare 01.01.10]
(3
1
) Institu!ia care nu cade sub inciden!a alin.(3) are dreptul s"-#i creeze o unitate de audit intern conform
prevederilor alin.(3
3
), (3
4
), (3
5
), (3
7
) #i (3
8
).
(3
2
) Institu!iile subordonate autorit"!ilor publice centrale #i locale au dreptul s"-#i creeze o unitate de audit intern cu
acordul organului ierarhic superior #i conform prevederilor alin.(3
3
), (3
4
), (3
5
), (3
7
) #i (3
8
).
(3
3
) Unitatea de audit intern se instituie n subordinea direct" a executorului de buget.
(3
4
) Unitatea de audit intern se creeaz" n limita statelor de personal existente n cadrul institu!iei.
(3
5
) Executorul de buget informeaz" n scris Ministerul Finan!elor despre crearea n cadrul institu!iei a unit"!ii de
audit intern.
(3
6
) Unit"!ile de audit intern ale autorit"!ilor publice centrale #i locale au dreptul s" efectueze auditul intern #i n
institu!iile subordonate lor.
(3
7
) Unitatea de audit intern raporteaz" direct executorului de buget.
(3
8
) Unitatea de audit intern prezint" Ministerului Finan!elor:
a) pn" la data de 1 martie, raportul anual de activitate a unit"!ii de audit intern pentru anul precedent;
b) carta de audit intern;
c) copia de pe planul strategic al activit"!ii de audit intern;
d) copia de pe planul anual al activit"!ii de audit intern.
[Art.56
3
al.(3
1
)-(3
8
) introduse prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; n vigoare 01.01.10]
(4) Auditorii interni nu efectueaz" revizii #i controale, nu se implic" n activit"!ile opera!ionale ale institu!iei publice
#i nu evalueaz" activit"!i sau proceduri n care au fost implica!i anterior. n cadrul efectu"rii misiunilor de audit,
auditorilor li se asigur" accesul deplin #i nelimitat la documentele #i n spa!iile necesare, precum #i dreptul de a solicita
informa!ii de la persoanele relevante.
[Art.56
3
[Art.56
3
al.(5) exclus prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; n vigoare 01.01.10]

Articolul 56
4
. Coordonarea #i armonizarea
centralizat" a controlului financiar
public intern
(1) Ministerul Finan!elor este responsabil de elaborarea #i monitorizarea politicii n domeniul controlului financiar
public intern.
(2) Ministerul Finan!elor:
a) elaboreaz" #i actualizeaz" cadrul normativ n domeniul controlului financiar public intern;
b) monitorizeaz" #i evalueaz" calitatea activit"!ii unit"!ilor de audit intern;
c) monitorizeaz" #i evalueaz" calitatea sistemului de management financiar #i control;
d) prezint" Guvernului, pn" la 1 mai, raportul anual consolidat privind controlul financiar public intern pentru anul
precedent;
e) coordoneaz" #i/sau organizeaz" instruirea n domeniul managementului financiar #i controlului, precum #i
instruirea #i certificarea profesional" a auditorilor interni din sectorul public;
f) elaboreaz" #i dezvolt" mecanismele de certificare a auditorilor interni;
g) avizeaz" cartele de audit intern ale unit"!ilor de audit intern, instruc!iunile privind particularit"!ile specifice de
aplicare a Normelor metodologice pentru implementarea auditului intern n sectorul public #i reglement"rile interne
privind managementul financiar #i controlul, elaborate de c"tre executorul de buget;
h) armonizeaz" cadrul normativ n domeniul controlului financiar public intern cu bunele practici interna!ionale;
i) colaboreaz" cu organismele interna!ionale #i cu institu!iile de specialitate n domeniul controlului financiar public
intern.
[Art.56
4
n redac!ia LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; n vigoare 01.01.10]
[Titlul IX introdus prin LP172-XVI din 10.07.08, MO134-137/25.07.08 art.543, n vigoare 01.01.09]
b. Control nanciar extern - este exercitat in principal de organele de control ale MinFin.
Auditul public extern privind modul de administrarea a mijloacelor nanciare si a
bunurilor publice se efectueaza de catre Curtea de Conturi a RM
Dupa criteriul termenului in care se efectueaza controlul:
a. Control nanciar permanent - activitatea de control se efectueaza pe toata durata
desfasurarii activitatii controlate
b. Control nanciar periodic - activitatea se desfasoara la anumite intervale de timp, etc.

Drept Financiar 2

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Drept Financiar 2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bibliograe:

Miercuri - Ziarul Eco

S-ar putea să vă placă și