1

1. Diagnoza bolilor plantelor

Diagnoza -implic o munc de detectiv care presupune cutarea simptomelor, semnelor i
modelelor
Simptomele sunt rspunsul plantei la stresul provocat de un factor de mediu sau de un patogen
Semnele sunt pri vizibile ale patogenului, de exemplu structurile fructifere, gale, picturi
(exsudat bacterian) sau miceliu (mucegai)
Modelul bolii ntr-un areal poate s dea multe indicii despre etiologia acesteia Coroborarea
acestor informaii ne va ajuta n identificarea corect a agentului causal.
La plantele ornamentale dificultatea diagnozei const n faptul c boala se instaleaz i
infecteaz planta sensibil numai n anumite condiii de mediu care trebuie cunoscute foarte bine
(putregaiul micotic al rdcinilor afecteaz plantele pe solurile saturate cu ap)
Condiii de mediu sau de cultur improprii predispun plantele la infecii cu ageni
patogeni sau cauzeaz simptome de boal.
Cea mai dificil etap n diagnoza plantelor ornamentale este determinarea cauzelor care
provoac simptomele nespecifice, cum ar fi:
-nglbenirea frunzelor
-defolierea prematur
-brunificarea marginilor limbului foliar
-uscarea vrfului ramurilor
Aceste simptome pot fi provocate de o multitudine de factori: drenajul slab al solurilor,
ageni patogeni infecioi sau alte condiii de mediune infecioase.

2. Etapele unei diagnoze paii de urmat

I. Identificarea plantei afectatetim la ce spectru de ageni patogeni putem s ne
ateptm, deoarece specii diferite au fiecare boli specifice.
II. Informarea cu privire la bolile potenial existente la planta respectiv n arealul
respectiv.
III. Examinarea plantei bolnave-compararea plantei bolnave cu o plant sntoas vecin
Plantele debile
Simptome ale prilor aeriene sunt rezultatul putrezirii rdcinilor
Cderea prematur a acelor la conifere
Se studiaz toate prile plantei, prezena simptomelor
IV. Examinarea arealului plantei bolnave:
dac sunt afectate mai multe specii cauza bolii pot fi factorii de clim (nghe, grindin),
chimicalele (erbicid, poluare) sau factorii tehnologici deoarece bolile infecioase foarte rar
infecteaz toate plantele dintr-un areal
cnd sunt afectate plantele n vetre cauza poate fi deficiena sau excesul unui element nutritiv
agenii patogeni foarte rar cauzeaz apariia brusc a bolii generalizate, atacul ncepe dintr-un
punct i apoi se extinde la alte plante
dac simptomele apar peste noapte sau n una dou zile se poate suspecta un factor climatic
sau o substan chimic toxic

3. Simptome nespecifice manifestate de plantele ornamentale
2


1. Frunze maronii sau uscate; uscarea progresiva ramurilor
a. sistemul radicular afectat de drenaj defectuos, uscare excesiv a solului, fertilizare excesiv, sol
compact i penetrare insuficient a apei sau rdcini asfixiate
b. lezri mecanice
c. toxicitate nutritionala sau dezechilibre nutritionala
d. cldur excesiv sau reflectarea luminii pe frunzis de cldiri sau sosele
e. arsuri provocate de pesticide
f. poluarea atmosferic
g. geruri uscate
h. infecie vascular bacterian sau micotic
i. putrezirea rdcinilor sau a coletului cauzate de ciuperci

2. Pete pe frunze, arsuri, necroze, bsicri, pete suberificate sau frunze deformate

a. uscciune excesiv a solului nsotit de temperature ridicate
b. arsuri provocate de stropirile cu pesticide
c. leziuni provocate de nghet
d. infecii bacteriene sau micotice
e. fitotoxicitate provocat de erbicide
f. dunare provocat de insecte

3. Foliaj galben verzui

a. fertilizare insuficient sau dezechilibre nutritionale
b. system radicular afectat de sol compact, drenaj defectuos; rdcini asfixiate sau plantare prea
adnc
c. ierni uscate
d. dunri ale rdcinilor sau coletului
e. dunri ale rdcinilor sau coletului provocate de ciuperci
f. poluarea tmosferic
g. pH mai mic de 5 sau mai mare dect 8 (dezechilibru nutriional)
h. fito toxicitate provocat de erbicide
i. molii sau insect sugtoare, nematozi la rdcini

4. Frunze uscate pe o ramur

a. cancer micotic
b. dunri mecanice provocate de lucrri n construcii, spare de anuri,.a.
c. dunri provocate de insecte
d. dunri provocate de ngheurile iernii
e. fitotoxicitate produs de stropiri chimice

5. Cderea prematur a frunzelor

a. sistemul radicular afectat de drenaj de fectuos, uscare excesiv a solului, fertilizare excesiv,
sol compact i penetrare insuficient a apei sau rdcini asfixiate
b. dunri mecanice provocate de lucrri nconstrucii, spare de sanuri,s.a.
3

c. stress provocat de arsit si secet
d. infestare cu duntori (insecte)
e. fitotoxicitate provocat de erbicide
f. ptri foliare bacteriene sau micotice
g. aplicare incorect de pesticide

6. Ofilirea sau vestejirea foliajului

a. system radicular insufficient dezvoltat din cauza drenajului defectuos, uscciune vexcesiv a
solului, fertilizare excesiv, exces de sruri solubile nsol, sol compact,soli
nundat,plantarepreaadnc
b. dunri mecanice provocate de lucrri n construcii, spare de anuri,.a.
c. chimicaletoxiceturnatensol
d.infecii vasculare cu bacteria sau ciuperci
e. cancere micotice
f. dunri ale rdcinilor sau coletului provocate de ciuperci sau nematozi
g. infestare cu duntori(insecte)

7. Frunze mpestritate sau cu benzi galbene pe ace

a. infestare cu molii
b. poluarea tmosferic
c. infestare cu insecte
d. infecie micotic sau bacterian

8. Frunze lips sau deformate

a. fito toxicitate provocat de erbicide
b. brume saungheuritrzii
c. infestare cu insecte
d. antracnoze
e. infeciivirale
f. fitotoxicitate produsdestropiri

4. Boli fiziologice la plantele ornamentale

Starea de sntate a plantelor poate fi frecvent afectat de unii factori abiotici sau biotici,
care pot provoca mbolnvirea plantelor prin modificri fiziologice sau structurale la nivelul
celulelor, tesuturilor, organelor, n cazuri extreme provocnd moartea plantelor
Bolile se clasifica n boli fiziologice sau fiziopatii si boli parazitare sau patofitoze. Bolile
fiziologice sunt considerate neinfectioase deoarece nu se transmit de la o planta la alta, sunt
produse de actiunea nefavorabila a factorilor de mediu, care influenteaza dezvoltarea normala a
plantelor n functie de specie, soi sau fenofaza.


5. Tipuri de agenti fitopatogeni
4


Bolile plantelor sunt cauzate de diferii ageni fitopatogeni: virusuri, bacterii, ciuperci i
antofite. n funcie de agentul cauzal, bolile plantelor sunt denumite viroze, bacterioze, micoze i
antofitoze.

6. Aparatul vegetativ al ciupercilor

Majoritatea ciupercilor au un aparat vegetativ numit miceliu, alcatuit din
filamente subtiri numite hife. Toate ciupercile sunt lipsite de pigmenti asimilatori, nu pot
asimila carbonul din dioxidul de carbon, fiind nevoite sa duca o viata heterotrofa, fie ca
saprofite, fie ca parazite.
Aparatul vegetativ al ciupercilor (fig.8) este divers constituit fiind constituit din
mai multe tipuri morfologice:
- gimnoplast reprezentat printr-o celula nuda, lipsita de perete solid,
constituita numai din citoplasma si un nucleu; este ntlnit la cele mai primitive ciuperci
parazite intracelular, lund forma celulei parazitate;
-plasmodiu alcatuit dintr-o singura celula lipsita de perete celular, dar cu mai
multi nuclei n citoplasma, fiind ntlnit la ciupercile inferioare parazite intracelular;
-dermatoplast constituit dintr-o singura celula cu toate elementele definitorii:
perete celular ce-i confera o forma fixa, membrana, citoplasma si nucleu;
-sifonopast format din filamente simple sau ramificate, neseptate, cu numerosi
nuclei n citoplasma;
-talul filamentos alcatuit din filamente simple sau ramificate, septate prin pereti
transversali, fiecare compartiment reprezentnd o celula, fiind cel mai raspndit tip de
aparat vegetativ. Cnd n celula se gaseste un singur nucleu haploid (n), miceliul este
primar, iar cnd sunt doi nuclei haploizi (n +n) miceliul este secundar (dicariotic).
-talul masiv este alcatuit din hife septate si mpletite strns sau lax, alcatuind false
tesuturi numite plectenchime; reprezinta o forma evoluata de aparat vegetativ (fig.9).
La ciupercile Basidiomicete miceliul care intra n structura corpurilor sporifere este
reprezentat dintr-un miceliu secundar (dicariotic) modificat, numit miceliu tertiar.

7. Ciuperci tipuri de nmuliri

Ciupercile s-au adaptat n cursul evolutiei lor la diferite medii de viata si se nmultesc
asexuat si sexuat. n ciclul lor de viata se realizeaza succesiunea celor doua stadii: asexuat
(imperfect sau anamorf) si stadiul sexuat (perfect sau telomorf). Ciupercile din subncrengaturile
Myxomycota, Mastigomycotina, Zigomycotina, Ascomycotina, Basidiomycotina, prezinta n
ciclul lor biologic cele doua stadia succesive si se numesc fungi perfecti, iar ciupercile din
subncrengatura Deuteromycotina, prezinta doar stadiul asexuat si se numesc fungi imperfecti.
nmultirea asexuata
Acest tip de nmultire se poate realiza prin portiuni de miceliu nmultire vegetativa sau
prin formatiuni specializate numite spori asexuati imperfecti.
nmultirea vegetativa
Se poate realiza prin fragmente de miceliu, care n conditii favorabile poate regenera
ciuperca, ex. la speciile de ciuperci care produc mucegaiuri: Mucor, Rhizopus; la ciupercile de
cultura: Agaricus; la specii care traiesc n sol: Rhizoctonia; nmultirea vegetativa este ntlnita
5

frecvent la celulele de drojdii care prezinta fenomenul de nmugurire, care are loc doar n conditii
favorabile de temperatura, concentratie de glucide, factori de crestere si ph. al mediului.
nmultirea prin spori asexuati (imperfecti)
nmultirea prin spori imperfecti corespunde fazei haploide din ciclul de dezvoltare al
ciupercilor. Ciupercile din subncrengatura Deuteromycotina se reproduce exclusiv asexuat prin
spori imperfecti sau fragmente de miceliu, la Basidiomycotina nmultirea asexuata este mai putin
ntlnita, n ciclul lor de viata predomina miceliul secundar si tertiar. nmultire prin spori asexuati
se realizeaza prin sporangiospori si conidii (conidiospori).

8. Ciuperci tipuri de spori
Ciupercile care au toate cele cinci tipuri de spori (bazidiospori, picnospori, ecidiospori,
uredospori si teleutospori) se numesc macrociclice, iar celelalte microciclice.
Ciupercile care formeaza sporii pe o singura planta gazda se numesc autoice iar cele care
paraziteaza doua sau mai multe plante sunt numite heteroice.
9. Caractere generale ale ciupercilor Mastigomycotina

La ciupercile mai puin evoluate din subncrengtura Mastigomycotina miceliul este
alctuitdin hife neseptate, continui, ramificate care conin numeroi nuclei. Un asemenea tip de
miceliu se numete cenocitic sau sifonoplast.
11. Caractere generale ale ciupercilor Ascomycotina

Ciupercile Ascomycota au miceliul primar de lung durat, iar miceliul secundar de
scurt. nmulirea acestora se realizeaz pe cale asexuat i sexuat.
12. Boli Ascomycotina
Bicarea frunzelor de piersic, Hurlupi la prun Finarea castraveilor , Finarea mrului `

13. Caractere generale ale ciupercilor Deuteromycotina

Ciupercile imperfecte constituie un grup heterogen de specii la care nu se cunoate sau
lipsete forma de nmulire sexuat (forma perfect). Aparatul vegetativ este reprezentat
printr-un miceliu pluricelular care se dezvolt intercelular

14. Boli provocate de ciuperci Deuteromycotina

15. Caractere generale ale ciupercilor Basidiomycotina

16. Boli provocate de ciuperci Basidiomycotina
Q Q Q
6


17. Bacterii i bacteriozele plantelor ornamentale
Bacteriile sunt microscopice i unicelulare. Simptomele comune manifestate de bacterioze
sunt: -arsura lstarilor -pete foliare -putregaiuri moi -cruste -cicatrici -ofiliri -ulceraii -
cancere pe ramuri, lstari, tulpini sau rdcini

18. Virusuri i virozele plantelor ornamentale
Virusurile sunt particule sub microscopice care infecteaz plantele i provoac: -piticirea -
decolorarea -deformarea -moartea frunzelor, tulpinilor, fructelor sau a ntregii plante. Arareori
virusurile omoar plantele lemnoase i de multe ori acestea nici nu manifest simptome.

19. Micoze - hipertrofii la plantele ornamentale
Cresterea excesiva a unui tesut in urma unor diviziuni celulare anormalecare ca rezultat simptome
hiperplazice, denumite hipertrofii. Uneori hipertrofiile sun associate cu atrofiile sau hipoplaziile.

.
20. Micoze - mane la plantele ornamentale

7






8

21. Micoze - fainarii la plantele ornamentale








9

22.Micoze- patari la plantele omamentale







10

25.Micoze- rugini la plantele ornamentale








11