Capitolul 4 Contactoare statice

101
CAPITOLUL 4

CONTACTOARE STATICE


4.1. Chestiuni generale

Contactoarele statice (prescurtat CS) servesc la cuplarea sau decuplarea unei
sarcini la o sursa de energie electrica. Ele sunt echivalate (figura 4.1) cu un contact
ideal care poate fi fcut sau desfcut prin comand. Alturi de blocul de for, desenat
punctat, exist i un bloc de comand care nu este desenat dar se presupune c el
furnizeaz semnale pentru comanda blocului de for n succesiunea i la parametrii
cerui.


Fig. 4.1. Contactor static; reprezentare simplificat

Ele sunt realizate cu dispozitive semiconductoare, tranzistoare, triacuri,
tiristoare. In cazul puterilor mari se utilizeaza in exclusivitate tiristoarele. Se numesc
statice deoarece nu contin parti in miscare, cum este cazul la contactoarele
electromagnetice.

Dupa natura sursei de energie electrica se impart in doua categorii:
Contactoare de curent alternativ
Contactoare de curent continuu.

Dup tipul de ventil sunt:
Cu dispozitive semicomandate unidirecionale (tiristoare)
Cu dispozitive semicomandate bidirecionale (triacuri, celule bidirecionale
realizate cu tiristoare)
Cu dispozitive comandate unidirecionale (tranzistoare MOS, tranzistoare
IGBT, tiristoare cu stingere pe poart)
Cu dispozitive comandate bidirecionale (celule bidirecionale realizate cu
tranzistoare MOS, tranzistoare IGBT)

Dup numrul de faze sunt:
Monofazate
Trifazate


ELECTRONIC DE PUTERE
102
Contactoarele statice reprezint partea principala si in alte circuite electronice
de putere, cum ar fi convertoarele de frecventa si de tensiune.
Sarcina are obinuit un caracter inductiv i poate fi desemnat print-o
impedan, Z
S
care se va echivala cu o rezisten n serie cu o inductan
Fa de contactoarele electomecanice au avantaje importante cum sunt
siguranta mare in functionare i uzura minim. Dezavantajul este pretul mai mare, mai
ales la puteri mari i foarte mari.
Contactoarele statice nu produc scntei, aa cum se ntmpl cu contactoarele
electromecanice, putnd fi folosite cu succes in medii care prezinta pericol de explozii.

Problema scnteilor sau, in cazul contactoarelor statice, a supratensiunilor la
bornele dispozitivelor este de cea mai mare importan.

4.2. Contactoare de curent alternativ monofazat

Schemele contactoarelor de curent alternativ sunt relativ simple. Vor fi
prezentate contactoare cu tiristoare dar acestea pot fi nlocuite cu orice alt tip de ventil
din cele amintite mai devreme.
Aprinderea tiristoarelor se face de la un bloc de comanda iar stingerea este
naturala, prin inversiunea tensiunii sursei. Principalele schemele utilizate sunt
prezentate in fig. 4.2, 4.3, 4.4.


Fig. 4.2. Contactor static
cu ventile antiparalel

Prima dintre ele este formata din doua tiristoare legate intr-o combinaie care se
numeste antiparalel. Pentru semiperioada pozitiva a tensiunii poate fi comandat si
aprins
2
T . In momentul inversarii tensiunii,
2
T se stinge, si poate fi aprins
1
T .
Schema are dezavantajul c tiristoarele sunt comandata cu dou circuite de
comand separate, flotante, iar asta implic separri multiple.
Circuitul din figura 4.3 elimin dezavantajul deoarece circuitul de comand are
un punct comun la ambele tiristoare. La schema aceasta, daca tiristoarele sunt blocate
atunci indiferent de polaritatea sursei una dintre diode va fi blocat si nu exista cale de
rezisten mic n nici o direcie.

Capitolul 4 Contactoare statice
103


Fig. 4.3. Contactor static cu dou ventile
cu punct comun de comand.

Dar dac presupunem semialternan pozitiv, si daca se aprinde
1
T atunci
curentul poate circula prin
1
T i D
2
. Pentru semialternan negativ, + pe anodul
2
T ,
daca se aprinde
2
T atunci curentul poate circula prin
2
T i D1.
A treia schem utilizeaz un singur tiristor si 4 diode semiconductoare (fig.4.4).
In semiperioada pozitiva, daca se comanda aprinderea tiristorului curentul se inchide
prin
1
D , T ,
2
D si sarcina, iar semiperioada negativa prin
2
D , T ,
4
D i sarcina.



Fig. 4.4. Contactor static cu un singur ventil
comandabil si punte de diode.


4.3. Variatoare de curent alternativ monofazat


Contactoarele statice sunt utilizate mult pentru reglajul puterii cedate sarcinii
de la reeaua de curent alternativ. Circuitele acestea se mai numesc i variatoare de
tensiune alternativ.
Sarcina este inductiv astfel c pentru a ntelege cum funcioneaz variatoarele
de tensiune alternativ se va reaminti cum se comport tranzitoriu un circuit RL
conectat la reeaua de 50 Hz.


ELECTRONIC DE PUTERE
104

4.3.1. Circuit RL n regim tranzitoriu la conectarea retelei de c.a.

Se consider situatia din figura 4.5 unde este reprezentat un circuit RL serie
conectat printr-un contactoir static la o surs de tensiune alternativ. Faza iniiala a
fost considerat zero i se presupune c la momentul t
0
=0, cu o ntrziere dat de
unghiul :

= t
0

(4.1)

se conecteaz contactorul.


Fig. 4.5. Contactor de la retea pe sarcin RL

Ecuaia circuitului dupa conectare este:

dt
di
L Ri t U
M
+ = sin

(4.2)

Care este o ecuaie liniar de ordinul nti cu coeficieni constani
Rezolvarea se poate face n mai multe moduri, prezentate n literatur.
Soluia este o sum:

i =i
permanent
+i
tranzitoriu

(4.3)
sau:
) exp( ) sin(
0
1
2 2 2

t t
C t
L R
U
i
M

+
+
=

(4.4)
Unde:

Capitolul 4 Contactoare statice
105
R
L
tg

=

(4.5)
R
L
=

(4.5)
Iar C
1
este o constant egala cu valoarea cu semn schimbat a curentului prin circuit, la
momentul t
0
daca am fi n regim permanent. Astfel curentul va fi o suma dintre
valoarea de regim permanent i o marime exponeniala cu amplitudine variabil ntre
zero i curentul maxim de regim permanent, marima care se atenueaza exponenial
funcie de constanta de timp a circuitului RL.
n figurile urmtoare est prezentata aceasta variatie pentru mai multe valori ale
(sau t
0
).



Fig 4.6. Declansarea regimului se face la momentul 0.


Fig 4.7. Declansarea regimului se face la momentul 2 ms.

Tensiune reea Curent

ELECTRONIC DE PUTERE
106


Fig 4.8. Declansarea regimului se face la momentul 4 ms.




Fig 4.9. Declansarea regimului se face la momentul 6 ms.



Fig 4.10. Declansarea regimului se face la momentul 8 ms.



Capitolul 4 Contactoare statice
107
Circuitul este:
RL (0,2 ohmi , 5 mH)
alimentat cu tensiune sinusoidala de la reteaua monofazata de 50 Hz

Se poate observa c n anumite condii curentul maxim (care trebuie s fie
suportat de ventilul sau ventilele contactorului) poate ajunge pn aproape la dublul
valorii de regim permanent.
Dar se poate observa i c acest supracurent poate fi evitat, daca:
=
atunci :
i(0) = 0
i termenul tranzitoriu este zero, circuitul intrnd direct n regimul permanent (fig.
4.8).
Dac avem celule bidirecionale, dupa primul puls de curent nivelul de zero
care e i momentul stingerii se atinge la un moment greu de apreciat, dar pentru
continuarea conduciei trebuie aprins imediat ventilul doi. Obisnuit ambele ventilele
sunt comandate permanent pentru intrarea n conducie.
4.3.2. Metode de comand pentru variatoarele de c.a.

Cu ajutorul contactoarelor statice se poate regla puterea cedat sarcinii, prin
doua metode:
Se poate modifica numarul de semiperioade al tensiunii aplicate sarcinii
(fig. 4.11);
Se poate realiza un unghi de comanda variabil pentru fiecare
semiperioada (fig.4.12).

Pentru primul caz se poate regla doar n trepte puterea, alegnd un raport ntre
semiperioadele de conectare i cele de pauz. n figura 4.11 raportul este 3/2.



Fig. 4.11. Reglaj n trepte al puterii.

Pentru al doilea caz se poate regla continuu puterea, variind unghiul de
comand.


ELECTRONIC DE PUTERE
108


Fig. 4.12. Reglaj continuu al puterii.

Pentru puteri mici este foarte utilizata o schema simpla de contactor cu unghi de
comanda reglabil realizat cu un triac comandat de la un circuit de defazare RC printr-
un diac (fig. 4.13.).
Tensiunea pe condensator u
o
este defazata in urma tensiunii sursei. In momentul
in care aceasta tensiune u
o
depaseste valoarea tensiunii de deschidere a diacului U
D
prin el se aplica un impuls de comanda care aprinde triacul. Stingerea are loc natural
prin inversarea tensiunii.
Valoarea unghiului de comanda depinde atat de valoarea tensiunii de
deschidere a diacului U
D
cat si de valorile elementelor R si C. Prin variatia valorii
rezistetei poate fi modificat unghiul de comanda, si deci valoarea efectiva a tensiunii
pe sarcina.

Fig. 4.13. Variator simplu cu diac, triac si defazaj RC.

Capitolul 4 Contactoare statice
109
4.4. Contactoare de curent alternativ trifazat

In cazul retelelor si sarcinilor trifazate, contactoarele trifazate pot fi usor
realizate, utilizand cate un contactor monofazat pe fiecare faza (figura 4.14).
CS poate s fie oricare din tipurile de celule bidirecionale prezentate.
Exist pentru sistemele trifazate unele variante specifice de contactoare care au
fost imaginate pentru a micora numarul ventilelor i a simplifica i ieftin sistemele.
Dou sunt prezentate aici, prima care utilizeaz doar trei ventile comandabile si
trei diode (figura 4.15a) iar a doua care reduce numrul ventilelor la doar trei ventile
comandabile (figura 4.15b).


Fig. 4.14. Contactor trifazat cu trei contactoare monofazate.



Fig. 4.15. Contactor trifazat cu numr redus de ventile.


4.5. Contactoare de curent continuu

Contactoarele statice de curent continuu sunt partea principal la convertoarele
de tensiune continua i vor fi prezentate pe larg acolo. Aici se prezint doar o schema
simpl, cu tiristor ca ventil principal, pentru a vedea mecanicsmul clasic de stingere a
ventilului n cazul n care acesta este semicomandabil, figura 4.16. Pentru stingere se
utilizeaza un tiristor secundar i dou elemente suplimentare, o rezisten i un
condensator.





ELECTRONIC DE PUTERE
110



Fig. 4.16. Contactor static de curent continuu.


Tiristorul principal este
1
T , iar R
S
este rezistenta de sarcina. Tiristorul
2
T ,
condensatorul C si rezistenta R formeaza circuitul de stingere. Tiristorul
2
T este de
putere mult mai mica decat tiristorul principal.

Daca in momentul t
1
se comanda aprinderea tiristorului
1
T , tensiunea sursei U
S

se aplica rezistentei de sarcina. Sarcina a fost conectata la sursa. Prin rezistenta R
condesatorul se incarca cu o tensiune egala cu U
S
, cu semnul din figura.
Cand dorim intreruperea contactului sarcina-sursa se comanda aprinderea
tiristorului
2
T (in momentul t
2
). Tensiunea pe condensator se va aplica intre anodul si
catodul tiristorului
1
T si fiind de polaritate inversa va bloca tiristorul
1
T . Condensatorul
se descarca prin R
S
si dupa un interval de timp va trece la valori pozitive,
incarcandu-se cu semn opus fata de momentul initial. Tiristorul
2
T va ramane aprins,
pana la aprinderea lui
1
T cand printr-un proces similar, datorita condensatorului C se
va stinge.

4.6. Cicloconvertoare




Fig. 4.17. Convertor de frecven.



Capitolul 4 Contactoare statice
111
Cicloconvertoarele fac parte din categoria mai larg a convertoarelor de
frecven (figura 4.17) care transforma o surs de energie de curent alternativ de
frecven f
1
i tensiune u
1
n surs de energie de curent alternativ de frecven f
2
i
tensiune u
2
.

Sursele pot fi mono sau trifazate, frecventa poate sa fie mrit sau micorat,
variabil sau fix, forma poate fi sinusoidal sau nu (dreptunghiular sau mai des de
forma mai complex care conduce la cureni apropiai de forma sinusoidal prin
efectul de filtrare al sarcinilor inductive)

Exist dou categorii importante de convertoare de frecven:
convertoare de frecven cu circuit intermediar de curent continuu;
convertoare de frecven directe.




Fig. 4.18. Convertor de frecven cu circuit intermediar de c.c.

Convertoarele de frecven cu circuit intermediar de curent continuu au schema
bloc din figura 4.18. Un redresor face o prima transformare c.a.-c.c., la iesirea lui fiind
de obicei si un element de stocare a energiei de curent continuu, baterie sau
condensator de valoare mare, iar apoi un invertor face transformarea invers, c.c.-c.a..
Dac invertorul decide valoarea frecvenei de ieire, reglabila n majotitatea cazurilor,
reglajul tensiunii de iesire se face mai des prin utilizarea unui redresor comandat care
face reglajul tensiunii intermediare de curent continuu.
Cicloconvertoarele sunt categoria cea mai raspndit de convertoare de
frecven directe. Ele pornesc de la o surs de c.a., de obicei reeaua, si realizeaz o
micorare a frecventei acesteia, de la valoarea nominal, 50 Hz n cazul curent pna la
frecvente foarte joase, Hz sau fractiuni de Hz. Utilizarea obinuit este comanda
turaiei motoarelor ce c.a.
Schemele cicloconvertoarelor sunt similare celor ale redresoarelor, cu
deosebirea c n locul ventilelor unidirecionele sunt puse ventile bidirectionale
(contactoare statice).
Cea mai simpla schema de cicloconvertor, care ilustreaz principiul de
funcionare este prezentat n figura 4.19 i e similar schemei redresorului monofazat
dubl alternan cu punct median.
Prin comanda tiristoarelor ntr-o anumit succesiune (ciclu) se obine pe sarcin o
tensiune alternativ, de frecven mai mic, chiar dac n cazul de fa nu este
sinusoidal.
Prin ciclul de comand T
1
, T
3
, T
1
, T
2
, T
4
, T
1
, se obine o tensiune alternativ cu
frecvena de 3 ori mai mic dect frecvena iniial.

ELECTRONIC DE PUTERE
112


Fig. 4.19. Cicloconvertor din surs monofazat.

Pornind de la redresorul trifazat cu punct median se pot obine forme mai
apropiate de sinusoid (figura 4.20).
De la o schema cu ase pulsuri (punte trifazat) se pot obine forme complexe
care duc la cureni aproape sinusoidali.



Fig. 4.20. Cicloconvertor din surs trifazat.