Ioana Bot - Mihai Eminescu, Scrisori

Coperta: Anca Pintilie
Pe copert: Scrisorile (file din Caietele eminesciene)

Copyright Ioana Bot, Monica Columban, !!" Casa Cr#ii de $tiin#, pentru pre%enta edi#ie
Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale a Romniei
BOT, IOANA
Mihai &minescu ' scrisori: exerciii de lectr! ( Ioana Bot, Monica Columban) ' Clu*'+apoca: Casa Cr#ii de $tiin#a, !!" Bib,ogr) I-B+
./0'121'1!!'.
I) Columban, Monica
23)304)3)!. &minescu, M) .. &minescu, M)
5irector: Mircea 6rifu 7ondator: dr) 6)8) Codreanu 9edactor :ef: Irina Petra: Culegere computeri%at: Ioana Bot 6ehnoredactare
computeri%ata: 8na'Maria +egrii
6iparul e;ecutat la Casa C<rpi de $tiin# "!!3. Clu*'+apoca= B'dul &roilor nr" 1'2 6el)(fa;: !1"'"03.! >>>)ca)saca)rti*)) n? = e'mail: ed;tura)
(fl)casac@irtii)ro
Ioana BA6
Monica CABCMB8+
Mihai Eminescu, Scrisori
Exerciii de lectur
Casa Cr#ii de $tiin# Clu*'+apoca, !!"
8rgument
Dn con#inutul su, Eolumul se Dntemeia% pe cerin#ele generale ale programei de limba :i literatura rom<n pentru
liceu, dar am cutat s le concreti%m Dntr'o manier original :i, totodat, complementar bibliografiei :colare
obligatorii, #in<nd cont de cerin#ele actuale ale noului curriculum, ca :i de Dntrebrile ' proEocatoare ' FCum se
mai pot citi, ast%i, Scrisorile eminesciene? Care sunt criteriile Dn Eirtutea crora ele mai sunt considerate opere
e;emplare ale poe%iei rom<ne:ti?G)
Consacrat studierii unui ciclu aparte de poe%ii ale lui Mihai &minescu, dintre Fmarile antumeG ale scriitorului,
Eolumul reproduce integral te;tele dup edi#ia critic ini#iat de Perpessicius :i propune dosare de lucru,
Dncura*<nd conte;tuali%area respectiEelor scrieri Dntr'o istorie literar cu niEeluri multiple: istoria intern a operei
lui &minescu (perspectiEa genetic), istoria receptrii Scrisorilor :i a e;ege%ei lor (critica criticii), istoria Fde
serie mareG a 9om<niei de la sf<r:itul secolului al HlH'lea (unde poe%iile sunt alturate pro%ei *urnalistice a
scriitorului :i conte;tuali%ate Dn epoca respectiE), istoria replicilor lor modeme :i postmodeme (perspectiEa
interte;tual)) -tudiul introductiE configurea% perspectiEa de ansamblu, iar sugestiile de anali%, ca :i temele
pentru fiecare Scrisoare au fost concepute astfel Dnc<t s particulari%e%e :i s inEite la de%batere, iar nu s ofere
*udec#i de Ealoare Gde'a gataG) Cn glosar minimal de termeni tehnici :i o bibliografie critic Dntregesc sumarul
acestor Ge;erci#ii de lecturG)
Ioana Bot, Monica Columban
3) Scrisorile, ciclu poetic emblematic pentru crea#ia eminescian
Cele cinci poeme s'au impus foarte repede Dn con:tiin#a criticii :i a cititorilor ca scrieri ma*ore ale
antumelor eminesciene, repre%entatiEe pentru tot ceea ce ' Dn crea#ia de maturitate ' posteritatea
recuno:tea drept GpeceteG a geniului poetic al autorului, att la niEel tematic (filonul satiric, temele
eului, a cosmogoniei, a erosului, a patriei, a Dnstrinrii etc), c<t :i la cel stilistic (unde retorica ampl,
oscil<nd Dntre Eirulen# romantic :i elegan#a neoclasic, este o mrturie a comple;it#ii scriiturii
autorului)) Cum se Dnt<mpl adesea cu poe%iile Gde succesG ale lui &minescu, unanimitatea elogiului
pare s le fi hr%it, de fapt, unei posterit#i ambigue, reEeren#ioase, dar totodat mai pu#in dispuse a le
redescoperi, Dn noi lecturi, Ealen#ele de dincolo de monumentul consacrat al receptrii) Paginile care
urmea% se doresc Dn consecin# un e;erci#iu de recitire) C poe%ia eminescian D:i pstrea%
e;emplaritatea, la mai bine de un secol dup scrierea ei, este un fapt incontestabil= dar ' Dnso#ind la fel
de incontestabile modificri de mentalitate, de gust :i de )))epoc istoric ' aEem motiEe s credem c
motiEa#iile cititorilor pentru a construi (cu fiecare nou lectur) respectiEa e;emplaritate s'au
modificat) Cum se mai pot citi, ast%i, Scrisorile? Cror interoga#ii ale fiin#ei noastre le mai rspund
ele, cror nelini:ti le dau rostire :i cuE<nt, dac 'asemeni marii poe%ii dintotdeauna ' mai Dndeplinesc
Dnc un asemenea rost? Intre perspectiEa istoric, de neocolit Dn orice e;ege%, :i pe care Eom cuta s
o construim e;plic<nd'o, pas cu pas, :i respectiE proEocarea recitirii actuali%ante, Scrisorile se
doEedesc a fi un ciclu de o comple;itate incitant) 9eplicile poe#ilor ultimului modernism sau ai
primei genera#ii postmoderniste, de pild, confirm o atare op#iune de lectur,
7
cobor<nd Dn chip fericit aceste crea#ii ale lui &minescu din singurtatea unei statui Dn peisa*ul febril al nostru, al
cititorilor de acum)
5ar, mai Dnt<i, pu#in istorie) Ini#ial, ciclul fusese proiectat Dntr'o alt ordine dec<t aceea a publicrii sale finale,
de'a lungul anului 3223 (pentru primele patru Scrisori), Dn reEista GConEorbiri literareG) -chema topografic :i a
titlurilor, stabilit de editori pe ba%a manuscriselor, arat Dn felul urmtor (este Eorba despre ms) 2):
Scrisoarea I (G5e ce pana mea rm<ne)))G) Ea deEeni Scrisoarea II (publicat Dn GConEorbiri literareG, la 3
aprilie 3223), Scrisoarea II (G-t castelul singuratic)))G) deEine Scrisoarea IV (publicat Dn GConEorbiri
literareG, la 3 septembrie 3223), Scrisoarea IV (GCn sultan dintre aceia)))G) apare sub titlul de Scrisoarea III
(Dn GConEorbiri literareG, 3 mai 3223), Scrisoarea III (GC<nd cu gene ostenite)))G) este re'numerotat ca
Scrisoarea I (publicat Dn GConEorbiri literareG, la 3 februarie 3223), doar Scrisoarea V (GBiblia ne
poEeste:te)))G, Dn manuscrise intitulat ini#ial Dalild) apare sub acela:i numr, dar este un te;t publicat postum (Dn
GConEorbiri literareG, la 3 februarie 32.!)) &le au rmas Dns Dn edi#ii :i Dn referin#ele critice cu numerotarea
dat lor, la apari#ie, Dn GConEorbiri literareG) &;ege#ii consider c Eoin#a de unitate a ciclului nu presupunea '
nici Dn Ei%iunea autorului su ' o anumit succesiune a te;telor, :i c re'ordonarea editorilor nu deformea%
sensul general) 5e aceea Eom pstra, la r<ndul nostru, numerotarea consacrat de editori) &di#ia pe care o
alctuie:te 6itu Maiorescu din poe%iile eminesciene, fr acordul autorului, folosea, Dn schimb,
denumirea de Satire pentru Dntregul ciclu= e;ist o singur atestare manuscns a inten#iei poetului de a intitula
astfel ' Satira I ' ceea ce Ea deEeni Scrisoarea II. Cnii editori :i comentatori Eor pstra titulatura dat de
Maiorescu, de:i ea nu corespundea, probabil, inten#iei auctoriale) Maiorescu grupea% apoi Scrisorile, Dn Eolumul
de Poesii Dngri*it de el, Dn ultima sa parte, GDntr'un grup de opere importante, Mai am un singur dor, Eigonii,
Clin, Strigoii, Scrisorile :i !ucea"rul, menite s Dncheie cartea cu sugestia unei deplint#i a puterilor
poeticeG (P) Cre#ia)) 5e*a, Dn felul cum
8
Dn#elege Maiorescu s ordone%e poemele, se Ede:te o Eoin# de Ge;emplaritateG :i de orientare a receptrii :i a
interpretrilor critice ulterioare)
Iene%a Scrisorilor acoper o perioad lung de timp) Scrisoarea I ' Dn primele Eariante ' datea% din anii
studen#iei berline%e a lui &minescu (32/0'32/")= motiEe ale sale conEerg atelierului poemului Memento mori,
dar :i traducerii Imnului (Eedic al) creaiunii, respectiE #ugciunii unui dac. 8celea:i manuscrise pstrea% note
ale studentului berline% de la cursuri uniEersitare, despre religia Eechilor indieni) 6e;tul definitiE al poe%iei este
elaborat Dntre anii 32/.'322!) Scrisoarea II are o gene% mult mai Gcon*uncturalG, Dntruc<t primele sale Eersiuni
datea% din 32/4'32/1, Gc<nd atacurile DmpotriEa Junimii, a Kdirec#iei noiL :i, implicit, a poetului nostru se abat
tot mai insistent, mai concentricG (Perpessicius)= cunoa:te apoi trei redactri succesiEe, la Bucure:ti, Dn 322!)
Cnele dm figurile ironici din poem pot fi regsite Dn publicistica eminescian a acelora:i ani) 8cela:i lucru se
poate spune despre Scrisoarea III, care este Greprodus de Dnsu:i &minescu Dn K6impulL de la 3! mai 3223,
tocmai de %iua Dncoronrii, M)))N un Eirulent atac la adresa liberalilor ce de#ineau puterea Dn momentul acela (G8u
de patrie, Eirtute, nu Eorbe:te liberalul)))G)) Inten#ia aceasta se strEede :i mai clar Dn subtitlul ce poema purta Dn
Eersiunea imediat anterioar te;tului definitiE: Patria si atrioii. $..)N Citit, Dnainte de tiprire, la Junimea, Dn
Bucure:ti :i la Ia:i, Scrisoarea III are darul s supere pe amicii liberalilor, cum doEede:te reac#iunea lui Ieorge
Panu, liberal la Eremea aceea, a:a cum, dup tiprire, Ea ridica DmpotriEa autorului ei toat presa liberalG
(Perpessicius)) Scrisoarea IV este elaborat Dn diferite Eersiuni Dntre 32/. ' 3223, dar ea integrea% :i fragmente
redactate Dn perioada berline% (32/0 ' 32/")) Pentru Scrisoarea V, istoria gene%ei :i apoi a publicrii sale este
oarecum mai complicat :i ea ilustrea% mai degrab felul cum imaginea definitiE asupra operei lui &minescu
este crea#ia editorilor si) Prima Eersiune se Dntitula, Dn manuscrise, Dalila, a doua Eersiune se nume:te, abia,
Scrisoarea V. 8pare mai Dnt<i un fragment al poemului, de 44 de Eersuri (Dnceputul Scrisorii), Dn
G&poca ilustratG (din 3 ianuarie 3221), reluat Dn G7<nt<na Blandu%ieiG (Dn numrul din 0'3! decembrie
322., a:adar 'postum) :i, ulterior, Dn edi#ia lui O) I) Mor#un din 32.!) Integral, poemul apare abia Dn
32.!, Dn GConEorbiri literareG) -e pare c Maiorescu Dnsu:i ar fi E%ut Dn te;t o Eariant a Scrisorii IV
(idee preluat :i de I) Ibrileanu), suger<nd caracterul secundar al acestuia) 5ar cel mai aEi%at dintre
editori, Perpessicius, restituie cu minu#io%itate inten#ia autorului, preci%<nd c Scrisoarea V Geste, Dn
concep#ia lui &minescu, o poem de sine stttoare :i complement necesar al Dntregului ciclu)
Manuscrisele confirm Dntru totul aceasta) C<t despre Ealoarea ei literar, aceasta e mai presus de orice
DndoialG)
Ciclul este emblematic at<t pentru gene%a interioar a poe%iilor eminesciene, pentru conEergen#a
preocuprilor sale poetice cu actiEitatea de %iarist, c<t :i pentru istoriile ce Dncon*oar editarea
operei lui &minescu, imaginea de ansamblu, definitiE, pe care publicul a primit'o :i a
perpetuat'o Dn con:tiin#a sa) 5ac e;ege%a este unanim Dn a le situa Dntre Gmarile antumeG ale
maturit#ii creatoare eminesciene, este ceEa mai delicat problema demonstrrii unit#ii ciclului,
dincolo de titlu :i de o anume Eirulen# satiric) Conte;tuali%area celor cinci scrieri, determinarea
GfinisriiG lor Dn func#ie de eEenimentele unui moment precis, nu este, credem, nici ea negli*abil
Dn legtur cu acest subiect) &minescu GrspundeG prin aceste poeme, mai mult dec<t o fcuse prin
altele, contemporanilor si, epocii, disputelor din *urul Junimii :i Gdirec#iei noiG) In acest sens,
primordial (de:i mai pu#in eEident Dn %ilele noastre), te;tele sunt GscrisoriG cu adres destul de precis,
crora li se poate reconstitui ' Dntr'un e;erci#iu de critic genetic ' conte;tul originar, iposta%a
lectorului'Dn'te;t pe care o instrumentea% :i ra#iunile acesteia) 9areori, Dn ansamblul operei gigante:ti
a lui &minescu, se poate determina cu asemenea e;actitate, de pild, c Eersul GDnchin<nd ale lor
Eersuri la puternici, la cucoaneG %Scrisoarea II) Gdemasc situa#ii de fapt :i Ei%ea%, Dn primul r<nd, pe
poetul 5imitrie Petrino, supranumit Kbardul BucoEineiL)))G (Perpessicius), etc, etc)
3!
7ormal, apoi, te;tele sunt analoge: ele sunt scrise Dn Eersuri de 31 silabe (opt trohei) sau de 34 silabe
(:apte trohei :i o silab final accentuat), distribu#ia blocurilor tipografice este Gnecontrolat de Ereun
principiu formalG, dar ele au o Gstructur formal perfect adecEat spiritului care Dnsufle#e:te aceste
poemeG (P) Cre#ia)) Cu alte cuEinte, Grostul lor este ca, Dn Eersuri lungi :i Eiguroase, purt<nd e;presii
memorabile, s dea DnE#tur, s *udece, s Dnfiere%e, s biciuiasc moraEuri, s depl<ng purit#i :i
mre#ii) Dntr'adeEr, asemenea poeme sunt de natur etico'didactic, iar reu:ita lor depinde de
tensiunea ideii :i de for#a Eersului) M)))N Dncordarea, chiar Dncr<ncenarea care le d patos este slu*it de
perfec#iunea formal, distribu#ia me:te:ugit a ce%urilor, alternan#a rimelor feminine cu cele masculine
:i nu mai pu#in bog#ia :i noutatea lorG (P) Cre#ia))
Dntregul ciclu este semnificatiE pentru predilec#ia manifestat de autor fa# de antite%, ca figur de
construc#ie :i ca modalitate de a structura Ei%iunea sa asupra cosmosului, a timpului :i a subiectului
liric, din perioada de maturitate) &ntite'a este figura care asigur conEergen#a sensului, (ntre )i'iunea
oetic a unei lumi iremedia*il ad)erse entru su*iectul liric, Dn care rela#ia fundamental Dntre orice parteneri
este aceea a respingerii, a alienrii, a indiferen#ei sau a non'comunicrii, +i resecti) (ntre structura
su*stanial a discursului etic (asimilat Bogosului, pentru c mitologia poetic eminescian este
fundamentat logocentric), care trebuie s Gdea seamG cu trupul su despre reali%area Ei%iunii) Ceea
ce priEilegia%, Dn general, acest interes eminescian fa#a de antite% este tensiunea ireductibil a celor
doi termeni (simetrici)) Ceea ce une:te te;tele aparent disparate (tematic) ale Scrisorilor este
contrastul, pentru c Ge;ist asemnri mai ad<nci, de structur interioar M)))N Dn fiecare din Scrisori se
gse:te cel pu#in c<te o opo%i#ie, c<te un contrast, (:i( )))aceast opo%i#ie e de fiecare dat radical) $i c
acest contrast generea% :i define:te fiecare poem Dn parteG (P) Cre#ia)) Dn Ei%iunea aceluia:i e;eget '
poate, cel mai rafinat comentator al lor din %ilele noastre ' tensiunile antite%elor s'ar structura dup
cum urmea%: Dntre de:ertciunea lumii :i atotputernicia mor#ii, respectiE Dntre
33
puterea geniului :i soarta lui Dn lume (pentru Scrisoarea I), Dntre sfin#enia poe%iei :i Eulgaritatea lumii comune
%Scrisoarea II), Dntre trecutul eroic :i pre%entul corupt, Dntre mit :i istorie demiti%at ,Scrisoarea III). Dntre elanul
:i obiectul iubirii (Dn ultimele dou Scrisori). 5ar ' priEite astfel ' se Eede c poemele Dnsumea% (Dntr'o
pre%entare inedit, Dntr'o alt Dnscenare romantic grandioas pentru spectacolul Ideii) temele :i ideile
fundamentale ale operei eminesciene de maturitate, creia Di sunt cu deosebire emblematice: GuniEersul cosmic,
istoria lumii, poe%ia :i iubireaG se Ed puse Dn antite% cu Ge;tinc#ia, decderea, Dnfr<ngerea :i de%mrginireaG,
Dntr'un Gnumr statornic de tensiuni interioare care l'au Dnso#it pe &minescu toat Eia#aG (P) Cre#ia))
Ironia romantic impregnea% spectacolul respectiEelor opo%i#ii :i poetul satiri%ea% nu numai erosul (deEenit,
Dntr'o perspectiE substan#iat de cunoa:terea filosofiei lui -chopenhauer, mecanism de
reproducere, *oc de m:ti :i moned calp, unde femeia este obiectiEarea rut#ii, iar nu a armoniei diEine),
istoria naional (dec%ut, Dnstrinat p<n'ntr'at<t Dnc<t Gsaltimbancii :i iro%iiG inEoca#i Dn Scrisoarea III au
luat locul eroicului din E<rsta de aur), oe'ia (Ean, ea este totodat ambigu, E) metafora Gistoriei pe apG),
dorul nemrginit, "emeia, eisa-ul naturii cosmotice. 8dic, nu doar toate temele fundamentale pe care se
Dntemeia propria sa crea#ie, ci oetul satiri'ea' aici su*iectul liric (nsui. Pentru ca, adresate e;plicit
contemporanilor, Scrisorile sunt, implicit, destinate eului, spre a'i oglindi adeErata fa# :i a'3 a*uta s se
cunoasc= refu%<ndu'i mereu pe Gceilal#iG, grupa#i dispre#uitor Dn pluralul nedefinit al pronumelui de
persoana a treia, eul se construie:te, D:i d contur :i greutate mtenoar ' care este Dns:i greutatea reflec#iei sale
poetice) Iar adeEratele dimensiuni ale ironiei romantice ating, la &minescu, Dn aceste te;te, ilustrarea deplin)
-ubiectul se de%Eluie ca fiind Gdoar un instrument ' oglinda Dn care diEinitatea inform a*unge la cunoa:tere de
sine, D:i satisface KdorulL care a determinat'o s cree%e uniEersul) Irandoarea absolut a spintului :i nimicnicia
himeric a fiin#ei se Dnt<lnesc Dn condi#ia uman, a crei e;presie suprem ' :i suprem ironic ' este cea a
genialit#iiG (6) &m)
3
Petrescu, Dicionarul Esenial al Scriitorilor #om.ni, coordonat de M) Paciu, M) Papahagi, 8) -asu, Bucure:ti,
!!!))
Pe aceast a; Ei%ionar, &minescu reali%ea% Dn ciclul Scrisorilor una din crea#iile ma*ore ale Gsf<r:itului de
romantismG european, creia nu'i Eor putea urma dec<t dispari#ia subiectului (:i a diEinit#ii), Gpre%en#a'absen#G
a postromantismului liricii modeme) In c<teEa secEen#e, Scrisorile chiar anticip aceste de%Eoltri ulterioare:
aten#ia acordat Dnstrumentali%rii cititorului Dn propriul su te;t (:i subEersiunea ironic a lecturii GanticipateG),
aducerea Dn cri% a functiei denominatiEe a limba*ului (ca Dn secEen#a cosmogonic din Scrisoarea I, sau Dn arta
poetic din Scrisoarea II), *ocul :i deri%iunea interte;tualittii (rapelul imnului Eedic, dar :i parodia discursului
Dndrgostit al liricii romantice GDn EogG), modificarea de semn a patriotismului, capabil s conEerteasc 'Dntr'un
gest emblematic pentru ceea ce este Dns:i ideea de Patrie la &minescu ' oda la trecutul de glorii Dntr'un Eiolent
blestem, toate acestea pot sus#ine o modernitate eminescian care se desparte Ei%ibil de a;ele consacrate ale
romantismului, aEans<nd Dn teritoriile noi ale unei sensibilit#i pe cale de a se na:te) 9ecitirea dramei eului din
Scrisori ca te;t matricial al dramei eului din poetica lui +ichita -tnescu, de pild (Dn ( ( Elegii), confirm
Ealen#ele inoEatoare ale acestei modernit#i) 5ac Scrisorile sunt ' :i, fire:te, multe din componentele te;telor,
sus#in aceast *udecat ' e;emplare pentru Ei%iunea poetic a celui mai important scriitor romantic rom<n, ele
aduc totodat elementele noi ale unei poetici :i ale unei sensibilit#i care nu mai poate fi subsumat canonului
romantic) &;emplaritatea lor este una parado;al)
ot
#$
) 5osar de istorie literar :i critic genetic
&rgument
8m alctuit acest capitol ' :i l'am a:e%at anume Dnaintea anali%elor Scrisorilor propriu'%ise ' pentru a
schi#a un posibil rspuns la o Dntrebare care reEine cu insisten#, :i nu doar Dn e;ege%a de specialitate,
ci :i Dn mintea cititorului comun, iubitor de poe%ie: /cum scria Eminescu?0. 8ltfel spus, cum se poate
reconstitui, pe ba%a faimoaselor caiete manuscrise ale poetului, laboratorul su de crea#ie= cum se
cite:te, Dntr'o edi#ie :tiin#ific, febrila cutare a formei perfecte :i a ideii poetice, cfin noianul de scrieri
:i rescrieri, cum se pot data toate acele Eariante care ne trimit cu g<ndul la un moment originar,
dinainte de GiEirea poe%ieiG definitiEe? 8 ptrunde Dn laboratorul unui poet este Dntotdeauna
un lucru de mare delicate#e :i de mare risc= demersul acesta ' restirutiE, dar :i e;egetic ' apar#ine
criticii genetice, ca domeniu particular al studiilor literare) Cercetarea manuscriselor cere
calit#i profesionale aparte) Manuscrisele eminesciene, Dn integralitatea lor, au aEut norocul unui editor
e;emplar, deEenit el Dnsu:i o Gfigur miticG a cercetrii filologice :i a criticii genetice rom<ne:ti,
5umitru Panaitescu'Perpessicms= el a fost urmat Dn opera de editare, dup moartea sa, de al#i
speciali:ti remarcabili: 5umitru Oatamaniuc, 8urelia 9usu, Petru Cretia etc) Bor li se datorea%
restituirea ctre cititori a Gcosmosului eminescianG, Dn comple;itatea (uneori, ili%ibilQ) a scrierilor
sale) Manuscrisele pstrea%, prin grafie, prin at<tea particularit#i ale paginii, pe care editorul le
descrie cu preci%ie (:i de care el se folose:te pentru a stabili cu c<t mai mare preci%ie data c<nd a fost
scris fiecare r<nd), urmele ritmului crea#iei, ale strii de spirit care 3'a animat pe scriitor Dn momentul
respectiE, ale circumstan#elor Dn care a trasat r<nduri precise, nota#ii fugare sau ' Dn ca%ul lui &minescu,
celebrele co%i de smeuG ce suplineau, Dn Eolute pentru noi GindescifrabileG, silabe sau cuEinte Dntregi)
7iecare fragment pe care l'am reprodus dintr'un anumit manuscris este precedat de un :ir de
misterioase cifre :i litere, ca de un indicatiE de recunoa:tere, al crui tehnicism nu trebuie s ne
deran*e%e, dimpotriE) GCa un nume de cometG, s'ar spune) Ce poate Dnsemna, de pild, tns. 1121,
332 4 332 )? Pentru acest e;emplu, 1 este numrul manuscrisului (abreEiat prin ms.), iar
urmtoarea pereche de cifre repre%int
3"
paginile din interiorul manuscrisului de pe care (sau de la care la care) a fost descifrat te;tul respectiE,
cu indicarea fetei ,recto, abreEiat r, ca Dn 14 r), adic Gfa#a paginii cu numrul 14G) sau a reEersului
,)erso, abreEiat )., adic GreEersul paginii cu numrul 331G, ca Dn e;emplul anterior, 331 E))) Cu
a*utorul acestor indicatiEe, poate fi gsit orice fragment Dn manuscrise sau Dntr'o edi#ie critic) Bitera
ma*uscul care preced uneori numrul manuscrisului se refer la ordinea Eariantelor aceluia:i te;t,
apar#in<nd unuia :i aceluia:i manuscris: ms) 8 1! indic o redactare anterioar celei notate cu B
1!, Dn interiorul aceluia:i ms) 1!) &ditorul notea% cu R cuEintele care pot fi citite dificil :i a cror
lec#iune este chiar (Dn opinia sa) incert, dup cum marchea% cu cro:ete adaosurile (Dntotdeauna
minore: au;iliare, forme gramaticale neaccentuate, articole etc)) care Di apar#in Dn te;te, fcute pentru a
asigura inteligibilitatea minim necesar) 8colo unde poetul a tiat ceea ce scrisese (un Eers, o
sintagm etc), Dnlocuind cu o redactare ulterioar, editorul restituie Eersiunile Dn ordinea redactrilor
acestora (numerot<ndu'le, cum se Ea Eedea Dn unele fragmente reproduse mai *os))
Pentru toate descrierile manuscriselor, s'a utili%at Eolumul II din edi#ia de 5ere Dngri*it de
Perpessicius, indicat :i Dn bibliografia general) 6oate trimiterile din parante%e, de la sf<r:itul citatelor
unde este inEocat editorul, se fac la paginile respectiEului Eolum)
Mic %losar de termeni tehnici
8O8+6&H6 S Eariant care preced te;tul publicat antum sau socotit la un moment dat ca definitiE de ctre
autor)
B9ACIBBA+ S ciorn (din fir) *nuillon)
986C9T S procedeu prin care autorul a tiat (a anulat) anumite por#iuni dintr'o redactare, dar care au rmas
li%ibile sau pot fi reconstituite Dn manuscris (din fr) ratunr)
-CP98-C9I&9& S scrierea unei noi Eariante a te;tului peste sau deasupra unei redactri precedente)
O89I8+68 S o redactare a te;tului anterioar celei definitiEe= se numesc GEariante colaterale0 cele care nu
conduc la te;tul considerat finit (de autor sau de editor), iar GEariante autonome0 4 cele care au un sens :i o
Ealoare poetic inclusiE ca te;te de sine stttoare, independent de te;tul finit spre care au condus Dn atelierul
poetic)
34
() Scrisoarea I
l.a. ms. 1121,332 4332 ). ,"ragmente)
Datarea &i descrierea editorli:
Manuscrisul datea% din 32/1, iar Perpessicius consemnea%, Dn legtur cu aspectul su, o
grafie neclar, ce face lectura Goarecum dificil :i nesigurG (320)) &ditorul identific aici prima
transpunere Dncercat de &minescu GDn Eersuri albe :i Dn acela:i ritm iambic al originaluluiG (323)) 6ot
pe acelea:i file de manuscris, poetul se Dncerca Dn traducerea unor strofe din #ig Veda (de notat
similitudinea tematic: sunt Eersuri despre Increat, despre diEinitatea originar), pe care editorii le
consider ca apar#in<nd atelierului #ugciunii unui dac. Ceea ce se releE Dntr'o asemenea situa#ie este
Dnrudirea formal :i tematic a proiectelor poetice eminesciene, faptul c anumite elemente (cu
precdere de ordin motiEic) Gmigrea%G Dntre Eersiuni ale unor te;te diferite) In ca%ul de fa#,
Eersiunile la Scrisoarea I :i respectiE la #ugciunea unui dac au fost Dncepute Dn acela:i timp,
apro;imatiE Dn 32/1, la Ia:i, iar GmotiEele folosite Dn #ugciunea unui dac, ca :i acestea din Scrisoarea I
(cosmogonia) pleac din acela:i i%Eor al poemului indianG (323))
&tuncea ne"iina, "iina nu erau
& aerului mare, *oltitul cort din ceriu
Ce4acoerta atuncea?... 6i4n ce se ascundeau
&cele4acoerite... &u (n noianul aei
&u (n genune...
Pe4atund nu era moarte, nimic nemuritor
6i noatea /ntunecat de 7iua cea senin
8u era desrit
6i "r de rsu"let su"la (n sine (nsu+i
8e mai numitul 9 :nul... 6i4a"ar de aceste
8imic n4a"oste4atuncea
6/att de (ntunerec era, ca un o;ean
8eluminat, si totul era ad.nc ascuns
In (nceut. 6i unul, (n)luit (n coa-a4i
:scat, rinde )ia din tainica9 cldur
Ce sigur el o are.
In (nceut truns/au iu*irea e4acel unul
5 sete su"leteasc $4< a"acerii sm.na $4<
6i cercet.nd (n inimi a"lat4au (neleii
Puntea, care "iina unia cu ne"iina
31
.
Iar ra7a9 ce (n caos9 )'ur (neleii
&u"ost4au (n ad.ncuri sau9"ost4au deasura $?<
Semine re+ arar, nscu tu4s au trii
=os "ina, sus se /nal uterea +i )oina
Dar cine oare4o sune, "i cine au )eslit4o
De unde4$i- ea )enit, "tura cea (ntins $?<
In urma ei )enir chiar >eii... Cine +tie
De unde ei )enir? 5 +tie oate el
Din care toat "irea luat4au (nceut
6i "ie c/au "cut4o sau chiar c n/au "cut4o
El care sus din ceruri asura4ne ri)e+te
El +tie... Dar se oate c (nsu+i el nu +tie.
'%estii de anali(!:
Iregularitatea formal a Eersurilor sugerea% o febrilitate a discursului poetic, care poate figura
totodat efortul Eerbului de a surprinde momentul increatului, ceea ce se afla Dn eternitate, preced<nd
at<t fiin#a cunosctoare, c<t :i limba*ul ca instrument de cunoa:tere) &minescu Dncearc de*a, aici,
formulele interoga#iei repetate, fr rspuns, precum :i utili%area laitmotiEic a pronumelui de
persoana a IlI'a singular, masculin ' dar nedefinit ' pentru a e;prima Increatul, diEinitatea Dn unicitatea
sa primordial) 7ragmentul schi#ea% 'cu o e;traordinar putere de sugestie poetic ' momentul
precosmogonic, episod pe care autorul 0 Ea pstra Dn prima parte a te;tului definitiE)
l.*. ms. 1?@2,22 4 2A ,"ragment)
In acest fragment, &minescu Eersific Dn continuare Gcr<mpeie din imnul Eedic &u dne4i 4teul crui...,
c<t :i, mai ales, Imnul crealunii din #ig Veda, ce Ea deEeni tabloul originii lumilor din -crisoarea I :i,
din care, anumite elemente, u:or de identificat, trec Dn 9ugciunea unui dacG (320)) -unt de remarcat
asemnrile cu fragmentul reprodus anterior (ms) 1,331'33/ E)), dar aceast redactare este din
32// :i poetul a reEenit ulterior asupra ei, cu corecturi scrise Gcu cerneal neagr de Bucure:tiG (32"),
databile Dn consecin# de ctre editor Dn 32/2)
In (nceut "iin nu e nid ne"iin Ci totul e o lis de )ia +i )oin
3/
Dar aerul, dar aa, dar *olta cea din ceriu 8imic erau asemeni )remii silei de ieri 8u s /ascundea nimica, +i tot
era ascuns Ptruns de sine (nsu+i era cel netruns /Prastie/? Benune? 8oian (ntins de a 4 48ici de/neles
nu este, nici minte s/o/ne;ag &t.t de (ntuneric 4 o mare"r/o ra>a 8ici de )>ut nu "use, nia ochiu care s )at
6i muritor nu este nimic 4 nid"r de moarte 6i 7iua de/ntuneric o ra7 n/o desarte Del.nge Demiurgos, doar
el aude l.nsu4+i 6i "r de rsu"let resir/n sine (nsu+i Din cele ne"cute nimic nu se des"ace Ci/n sine
(mcat dormea eterna ace
Pm.ntul, marea, cerul, )'duh, "tura toat :rau ca +i acelea ce n/au "ost nia o dat
Erau asemeni celor, ce )or )eni de4acuma. '%estii de anali(!:
7ragmentul continu s e;erse%e imaginarea poetic ' :i e;presia Eerbal ' a increatului originar, o tem care Dl
urmre:te pe &minescu :i Dn traducerea imnurilor Eedice, :i Dn atelierul #ugciunii unui dac, dar :i Dn Eariantele
la SarmisCBemenii sau la proiectul dramei Dece*a! 5ac unele dintre imagini, a:a cum se afl aici, D:i Eor pstra
forma Dn te;tul definitiE, este eEident c aceast Eariant este mai retoric, mai ampl :i mai risipitoare Dn detalii
dec<t episodul similar din Scrisoarea ID lectura lor comparatiE ilustrea% unul din principiile
fundamentale ale atelierului poetic eminescian, potriEit cruia toate cutrile :i rescrierile Ei%ea% sobnetatea
stilului, reducerea Dncrctuni figurale ' :i chiar a dimensiunilor poemului)
l.c. ms. 11AE,?2 ). 4 FG ,"ragment)
-trofele de mai *os apar#in primei Eersiuni definitiE structurate a Scrisorii ID Perpessiscius o plasea% cu
apro;ima#ie Dn perioada ie:ean, Dn 32/1) &l descrie manuscrisul Dn termeni tulburtori, care restituie dinamica
accentuat a crea#iei poetice eminesciene: te;tul e Gscris cu cerneal de un Eiolet Dnchis, bt<nd Dn negru :i
*udec<nd dup Eecint#i se poate situa Dn
32
anul 32/1G, mrturisire Ga acelei febre lirice de la sf<r:itul anului 32/1, de dup moartea mamei sale G (3.0))
Oarianta se compune din / de strofe)
VIII
Hrecutul, )iitorul, su* "runtea lui se /nchid 6i lumea toat/n ochit$4i< e4un singur indi)id El negura etern o rue
(n "a+ii Din ea se na+te lumea, +i soare +i stihii Si din re'ent, 4ingn urie+esc +e+te Hrecutul, )iitoriul, c/un
g.nd le mre-uie+te.
II
&cela+ soare, care din neguri a e+it 6i care ast'i (nc luce+te lini+tit Cu mii de ani nainte (l )ede *olna) ro+
Sting.ndu4se 4 o ran 4in nori (ntuneca+i Planeii toi (nghea si "ug re*eli (n sat Din "r.nele luminei + ai
soarelui scai.
I
Pe4un alt *tr.n )edemu4l cum +ede l.ngult In +iruri nes".r+ite el socote+te mult C.t e+te e (n mare, c.t gr.u
(ncae/n sac Si/n c.t lin oare sue4at.t *um*ac Jalatu4i rut... dar totu+i e degete4un *riliant &cesta e un
-ido) iar cel de /nt.i"u Kant.
II
6i ast"el de la tala o*+timei omene+ti 6i an /n susul scrii la "runile trie+ti De sine oricui as, de4a sale
tre*uini :n dor (l au cu toii de +i mai multe minti De4a )ie4i lor enigm (i )e>ie toi muncii 4 46i nu +tiu
sune, cari sunt mai ne"ericii.
III
Lerice4mi are acela, e sine care4i domn &l crui su"let totu+i se are rins de somn C.nd graiul i s/auae
seare un murmur 6i or*itor nu4i ochiu4i +i totu+i nici o*scur @ graie armonic9 trunde4a lui mi+care E"nu
cunoa+te atimi, nici *ucurie mare.
IIII
Ei ar a "i somnam*uli... durere +i )ia Sunt ca +/acoerite c/orea u+oar cea
3.
)))UU) 8econ+tii trec e l.ng rime-diile mari luiieded nensemnate s/oresc in)oluntari 6i astea li4s (n gri-... armonic
dar9 de r.nd E su"letul acestor... +i inim +i g.nd.
IIV
8e"eridi aceia ce au o minte mic
6i o )oin tare... sunt oameni de nimica
Iar mintea mare4alturi c/o inim rea sla*
#nit4i de4orice4atingeri +i nimeni n4o (ntrea*.
&ce+tia4s (n lume "cui sre su"erire 4 4
In armonie numai se a"l "ericire.
IV
&st"el cu)nttoarea $a< oilor mulime Se strecur +i m.ne nu o s/o /ntre*e nime Chiar numele lor )reme le +terge c/un
*urete 6i uricul )ieii l0(nchide cu ecete &ceia+i .n ast'i +i de la tata 8oe 8e)oile (i oart +i ei oart ne)oe.
IVI
Ve4>ie4 unul care crede ca are geniu, (i leag . , ) De4ace"a-st ademenire )iaa lui (ntreag 4 4 / )))) G De )om muri M
(+i 7ice ' dar numele4mi s4lpoarte 0 Din gur /n gur )eacuri duc.ndu/lmai dearte Cre>i tu c /namintirea, (n colul unor
crieri Va "i loc entru tine +i entru4a tale scrieri?
'%estii de anali(!:
&minescu Dncearc acum o formul metrico'pro%odic :i strofic aparte, pe care nu o Ea pstra, dar
care Dntre:te caden#a, dic#iunea ' :i, deci, efectul retoric ' al te;tului) Oi%iunea poetic oscilea%, de la
o strofa la alta, Dntre a reda Eocea Gbtr<nului dasclG (Gtrecutul, Eiitorul sub fruntea lui se'nchid)))G)
sau a diEinului (Gel negura etern o rupe Dn f<:ii)))G), respectiE Dn a ne face prta:i la aceast Ei%iune
titanian: GPe'un alt btr<n Eedemu'3 cum :ede)))G) PriEirea Ei%ionar panoramea%a acum nu doar
imensitatea cosmic, ci :i tabloul 'satiri%at ' al Eulgului, cu care geniul este pus Dn antite%) 8;a
principal a opo%i#iei este cea a fericirii(nefericirii, termeni crora &minescu le subsumea% conota#iile
perechi Gincon:tien# ( luciditateG, Gmul#ime ( singularitateG, Gmurmur difu% ( logos al geniuluiG,
Ganimalitate ( umanitateG)
!
l.d. ms. 11A2
3
,FE ,NFA ).) 4G3 N G? 4GG
Oersurile de mai *os apar#in unei Eersiuni redactate Dntr'un Gcompact caiet, dictando, cu legtur
originarG, iar Gdup grafia Eecint#ilor, nenumrate ciome de felurite poe%ii, pare scris apro;imatiE
Dn 32/.G (!)) &ste totodat prima redactare compact a poemului Dn Eers iambic)
! genii, ce cu um*ra m.ntul (l s"init, Hrec.nd li*eri dar singuri rin secolii ro*ii Prei ca ni+te medici cu *l.nda )oastr
"a Ce nu mai $au- alt *olna) dec.t e cel de "a, 5ri cui suntei rieteni, dar ori +i cui (i are C numai d.nsul singur (n
su-(etu4i ) are In orice )eac trir: ne(ncetenii 6i totu+i nici (ntr/unul strini nu o s "iiD Cci lamura )ieii a. str.ns/o
(n g.ndire, 6i dndu4i acea hain de ne(m*tr.nire, Ooi ai "cut, c lumea, oric.t se rimene+te In dreata4) oglind de
aururi se gse+te Cci lumea are numai a curge +/a se trece, Cci co-i sunt toate ceha "iinei ce nu trece Hrecutul )iitorul
se in numai de coa- & clielor cada)re se /nseamne re*oa- Pe c.nd tot ce alearg +i /n +iruri se di+terne #eaos (n
ra>a g.ndirilor eterne Iar ade)rul, ca +i catul mumei E)e, De "a4i retutindeni +i ururea aie)e.
Ce caut talentul (n +ire;4i s/arate Cum luna se i)e+te sau ).ntu /n codru *ate De4o sune4o el aceasta sau dac n4o )a sune
C.mii, duri +i lanuri )or "ace4o de minune 6i nu cum st (n carte, ci mult cu mult resus. Ce trist meserie s n4ai nimic
de sus De c.t o)e+ti e cari 5 mersi ali autori !e suser mai *ine de 7ed de mii de ori. Suntei ca "lori riite, (n col*ul
trist al +colii Cetii (n"oliante, ce roase sunt de molii 6i )iaa, "rumusea, alatimei nesa 8u din )iaa (ns+i 4 din car. o
(n)ai. &st"el cu me+te+uguri 4 din minte4)a, un ir &i )rea s ias rodii sau crini +i tranda"ir,
)#
In caetele )oastre de semne multe sume, Din mii de mii de )or*e consist/a )oastr lume, &ceea+i lume str.m*, urit (ntr/un
chi Cu"ra4>e /mestriat, su"lat din nisi, 8u acea alt lume, a geniului rod Creia totresentul e numai un is)od Pe care
se (nnalm.nt +i om si cer In g.nd la Kalidasa,e *u4>a lui 5tner.
'%estii de anali(!"
&logiu al geniului care este con:tient de resorturile lumii, de rutatea ei fundamentala :i de caracterul de aparen#
Ean al Dntregii panorame, :i acest fragment este, ca at<tea alte elogii eminesciene din poe%ii precum P4
ne;dune, ai arii de cear, #ugciunea unui dac sau Sarmisl Bemenii, un elogiu ambiguu) 8cela:i destin GdamicG,
care i'a dat geniului puterea de a cunoa:te adeErul dincolo de aparen#ele de teatru de m:ti, 3'a condamnat pe
acesta la inadecEare Dn lume, la a fi o Gdreapt oglindG a esen#ei eterne) Cu o putere de sugestie aparte sunt
reali%ate ariile semantice ale thanatosului, respectiE ale suferin#ei tragice a geniului) Partea de ars oetica
(ironi%at implicit, ca nea*ungere a logosului poetic fa# cu logosul diEin, creator, fa# cu Glimba naturiiG) Ea
GmigraG, Dntr'o alt Eariant, Dn Icoan +iri)a>.
1. Scrisoarea II
1.a. ms. 11G2, G2 ). ' GF ). N G3 ). 4 G3 ,"ragmente)
$i aceste Eersuri proEin dintr'un manuscris dificil de descifrat, pentru c are numeroase suprascrieri) &l datea%
din perioada ie:ean, mai e;act din anul 32//, :i constituie o prim Eersiune a Scrisorii II, neterminat sau poate
netranscris de autor Dn Dntregime, consider editorul) &a se afl GDntr'un caiet registru, de Ia:i, cu h<rtie Eiolet,
Dntruc<tEa ruinat, cu coperta gurit de cari) (este( -cris cu cerneal Eiolet, peste care s'au adaos aplica#ii, cu
cerneal neagr, de Bucure:ti sau cu creionul)))G (43))
De ce ana muce>e+te (n cerneal m (ntre*i De ce nu mai scriu la )ersuri, +i (mi )d numai de tre*i?
De ce scrierile )eche nuilesc +i nu le esel Sltreele dactiluri s le un s sar )esel? Dac tu sor*eai )eninul care eu aici
l4am sut Mi4ai da dret +/ai (nelege, de ce ana mea am rut. &*ia soarele )'usem, +i /ml.ntar a lorghiare (n g.ndiri ce
le crescusem ani (ntregi cu desmierdare 6i in lim* sreasc (i )edeai in -oi, rin 0Pruncul0 Cum se mi+c, cum >(m*e+te
ori ce tont, ori ce homuncul 6i cu mintea sa c.loas +i cu stilul su *om*astic Iii cerc s/arate mie ce4i"rumos +i ce elastic
(nting.nd e4a mele )ersuri groasa minii sale la* Mi4arta cum se cu)ine s nme>4un om de trea* 6i s nu uit cum c
rime +i (n caul su *te4s4or Cumc are4un dret s "ac mutr gra) dero"essor Dar a+a4i ma+ina rii... *uctari i)ein
olitici Bse+ti scultori "r m.n, or*ii ictori, ur+ii critici Qa (ncretind cu toii, ca s "iu oliticos S nu dau cum)a cu
arul, s le m.ngiu caul gros S m mir de al lorgeni"u< +i s4i laud +i $s< nu 7c Cumc mu-ica e roast, dac/un surd
a-unge mu>ic Cci la noi, de4ai-i ori cine, totu+i ori +i care gri)a Vrea a4i"i de nu mai mare, cei uin de ootri) Cci (n
)remea noastr tontul, "r minte, "r carte Lie caresRche doulos, negustor de co-i de+arte, ie cine, crui mintea e o
+tears neagr ta*l Snlat e4o teorie, e4un cu).nt cae o ra*l Se de+ir /n )or*e late +i atuncea te aine &le minii sale
mla+tini un is)orustiu de)ine De ciudat *uiguire 4 din acest is)or me"iic Ese criticele sate, c.nd homunculus e critic 6i (n
loc s mai (n)ee, s asculte de (ndemnul Cumc cel ce 'ugr)e+te, a derins (nt.i desemnul Qietani, ce nu +tiu (nc ca s4+i
+tearg singuri nasul S arate )or crarea, ce suind a-ungi rmasul 6i cutea' s m/n)ee ce e rim, ce e metru rcnd
lecii de moral +i de stil lui s".ntul Petru Cum s/a+a> lacen> s m /n)ee )or e mine, C.nd nu )d de4i *un
desemnul, de4i coloarea us *ine.
De a+ g.ndi la ei )/o dat tot deuna$4a+< scrie nete 4Scutur.nd din large m.niei toate rimele corecte Dar nici )oiu s/urme>
)/odat al g.ndirii lor tiic S scriu )rute +i ne)rute sug.nd degetul cel mic S "ac "lori me+te+ugite cum e .n> co+i
*i*iluri S/ameeasc lumea toat sltreele4mi dactiluri. C.nd cu greu gsesc o "orm, care oate sam /nca
23
Ei retind s scriu ca d.n+ii )/o istorie e a,
&cea lacrim9$al simire $i<, cart doarme /n a mea ar"
I. c.ntri ie ca"enele s/o des"ac cae o mar"
In -urnale rs.ndite, ca /ntr/o sc.ndur s toc
6i s "iu ca "i 0CoTni0 ehli)an de iarmaroc.
Poate amorul? Dar aicea e4un instinct e dos +i )an E simirea ce +i cnii o etrec odat /n an Intr/o ara unde una an doi +i
trei amani E greos s ori cu alii deodat/ acela+ lan 6i s simi (n al tu su"let c de )oie te4ai adaos !/acel cor ce/n
oeret e condus de Menelaos Hoat >iua"r lucru, "r g.nduri cat lene+ 6i )isri o"ilitoare tu o )etri )is.nd su* gene/+i
Cci aici orice "emee e o lume, e o +coal :nde /n)ei numai durere, (n-osire +i soial Si /n aceste academii de +tiine
o'iti)e Hot mai des se erndea> toate inerile gri)e 6i din t.nr (n mai t.nr tu a )e4>i rimii (n clas P.n c.nd din toat
+coala un schelet au mai rmas 4Dragul meu, (n )eacul nostru, este cel mai greu ericol Ca s ai cum)a ilu4ni... E+ti ierdut
+i e+ti ridicol Cte4odat mi4o (nchiuiu e "emeea ce4a+ dori 4Ea (n cartea cea deschis este umr mi4arri)i :rmrind
ast"el cu ochii cartea su"letului meu &+ simi4o (ndrtu4mi dar nimic n/a+ 7ice eu Dar a+ +ti c m ricee, ar simi c/o
(neleg... Din srmana noastr )ia am dura roman (ntreg. In darcu... (n stoluri tinen m (mresuri U S/ate lumii mele
goluri )rei s (mli m eresuri Ce4mi mi+ca odat )iaa a4-t (mi are ironie Ce sun )eacuri grmdite a7i o V (mi sune mie
Cci nde-di de strlucire, sunt ca "lorile cele stere U 5chii cei mai dulci din lume ne trimit ri)iri de +ere 4 4
&stronomul sg.ndre+te lungul neguni reaos 6i din ea ca din cutie, scoate lumile din chaos &tunci lumea /n cn se
/n).rtea ca o mori+c 6i strigai ca Balilei cu en"a4>V 0tot se mi+c0 &meit de lim*i +i )remuri, de lanei, de col*ul +colii
Con"undam e *ieii dascli, cu4acei regi m.ncai de molii 6i ri)ind ien-eni+ul e ta)an +i e ila+tri
24
&uream de craiul #amses +i g.ndeam la ochi al*a+tri 6i /n acea ameitur, (n acel "rumos amestec )d lutind un craiu, un
soare ori alt animal domestic &oi )aluri )ern de gr.ie, undoierea unei ini+ti 6i e)la)ia +tiinei, simim.ntul dulcii lini+ti Lac
s4mi cad caul lene+, s m/a+tern e *orit Iar c.nd sun clooelul +tiu c #amses a murit.
'%estii de anali(!:
7a# de te;tul final al Scrisorii II, aceast Eariant este mult mai retoric, fiecare idee, tem sau motiE fiind
e;primat Dn construc#ii mai ample, mai detaliate, Dndeosebi prin enumera#ii, ad*ectiEri sau repetri) Ironia
mu:ctoare a autorului construie:te un tablou caricatural, hiperbolic, al unei GfauneG dec%ute din atributele
umanit#ii (Dn Ei%iunea lui 'fundamentale)= Dn primul r<nd, este Eorba despre o lume deprtat de Bogos, a
mimetismului orb :i a Eorbirii de:arte) -e remarc abunden#a metaforelor care denumesc poe%ia degradat,
statutul de GmarfG al actului poetic, cruia Di rspunde, Dn alt plan, dar cu putere egal a ironiei, erosul echiEalat
cu instinctul animalic) 6rimiterile la actualitatea presei sunt e;plicite (E) inEocarea %iarului GPruncul rom<nG))
&;presiile idiomatice (Gs nu dau cumEa cu parulG, Glimb psreascG, Gce nu :tiu Dnc ca s':i :tearg singuri
nasulG, Gs scriu Erute :i neEruteG etc)) augmentea% sen%a#ia de Gsubstan# carnaEalescG, de limba* degradat de
la func#ia lui poetic dint<i (adic, figuratiE), la una direct e;presiE, a ,teralit#ii :i a platitudinii) Poe%ia este o
ilu%ie, :i Earianta con#ine de*a, trasat limpede, proiectul Dntreg al unei scrisori care s satiri%e%e poetica
eminescian Dns:i)
1. *. ms. 11G2 ,"ragment)
Oersiunea acesta, Dn strofe scurte, con#ine Gcr<mpeie, schi#ate tot Dn Eederea acestei scriituri (K) I.Q.V din
)ersiunea rerodus anteriorC dintre care unele nu au intrat Dn te;tul definitiEG (4.)) 8par#ine primei Eersiuni
autonome, scrise la Ia:i Dn 32//, dar poetul Ea renun#a la structura Dn Eersuri scurte, a cror ritmicitate alert nu
conEenea, probabil, proiectului su de Gretoric epistolarG) &l Ea topi aceste imagini Dn plasma Eersiunii
autonome, reproduse aici sub )b), astfel c urmtoarele dou strofe deEin: GIn %dar cu))) Dn stoluri tinere#
4
m Dmpresuri W( $Xale lumii mele goluri Erei s Dmpli cu eresuri( Ce'mi mi:ca odat Eia#a a%i Dmi pare ironie ( Ce
spun Eeacuri grmdite a%i o %i Dmi spune mie ( Cci nde*di de strlucire sunt ca florile cele sterpe Y( Achii cei
mai dulci din lume ne trimit priEiri de :erpe ' 'G ,). sura).
Visuri, )aluri, stoluri stoluri
Hinerei ce m /nnsuri S4ale )ieii mele goluri Iar le (mli cu eresuri
&m )4>ut nde-di (n lume C9 sunt $ca +i<9 doruri stere 6i c ochii cei mai m.ndri Mi4au trimis
ri)iri de +ere
'%estii de anali(!:
8ceast secEen#, care Dncearc un alt tipar metnco'pro%odic, alturi de Eersul amplu al Scrisorii, ofer o
mrturie pre#ioas despre transfigurarea unei idei poetice Dn procesul de crea#ie eminescian, Dntruc<t poate fi
comparat at<t cu Eersurile din fragmentul reprodus anterior, c<t :i cu poeme din aceea:i perioad, Dn care
&minescu pstrea%, Dn schimb, msura aceasta a Eersului :i refrenul aliteratiE, de o deosebit putere de
sugestie, al primului Eers (care poate deEeni, spre pild, GE<nturile, EalurileG, Dn Dintre sute de catarge),
dup cum mai conserE o pereche rimic pe care o Dndrgise, eEident, at<t pentru raritatea ei, c<t :i pentru
bog#ia ei conotatiE, XGnpresuri (eresuriG (E) Hrecut4au anii..).
1.c. ms. Q
1
112@, IS5 ).
GJudecat dup toate elementele e;terioare, tehnice, h<rtie :i scris, Eersiunea aceasta poate fi datat: Bucure:ti,
circa 322!G (13))
Se roclam/ autori aida +i (ncurc Em*a rii
De+ir.nd4o /n )or*e late... 6i atunda te aine
:rechiata /nchiuire un is)orustiu de)ine De ciudat *uiguire, iar din su"letul me"itic Ese criticele
sau, c.nd homunculus e critic. ha ce hal )/a-unge lim*a, cugetarea la ce hal
1
C.nd s/o mnue ermitem ori crui microce"al? 6i (n loc s mai (n)ee, sa asculte de (ndemnul,
Cumc cel ce 'ugr)e+te a derins (nt.iu desemnul Qietani ce nu +tiu (nc c.t de lung le este nasul
S arate )or crarea de e care4a-ungi Parnasul, Cum s/a+ea' lacean>a s te /n)ee )or e tine,
C.nd nu +tiu de4i *un desemnul +i coloarea us *ine.
Ce )or ei? S/urmetn o)a a etern ocultei secte, 6i din m.neca cea larg scutur.nd rime corecte S
le resurie crarea, ce4o indic/a lor tiic, S scrii )rute +i ne)rute sug.nd degetul cel mic? :ne ori
te lui s a"li "orm care s te /nca 6i ei cer s scrii ca d.n+ii )/o istorie e a...
'%estii de anali(!:
-atira continu a se construi, :i Dn ms) BV 1!,34! E), la adresa decderii limba*ului uman (cu Earianta sa
priEilegiat, aceea a limba*ului poetic ' degradat Dn Gistorie pe apG), definit de ast dat prin atributele unei
identit#i na#ionale (G)))Dncurc limba #riiG)) Dns, ca Dn multe alte crea#ii eminesciene, :i aici GstrinX Dnseamn de
fapt GDnstrinatG, Eeneticul este o masc precis conte;tuali%at (a:adar, cu un mai mare impact asupra cititorului)
a alienatului, iposta% a umanit#ii degradate (de remarcat recuren#a substantiEului GhomunculG, Dn toate
Eariantele satirei, ca :i Dn te;tele *urnalistice din aceea:i perioad)) 7ragmentul Dngduie totodat o mai atent
circumscriere a felului cum D:i rescria &minescu Eariantele, Dntruc<t reia, cu modificri semnificatiEe de detaliu,
un fragment reprodus Dnainte sub )a)
?. Scrisoarea III
Pentru primele Eariante din Scrisoarea III ,(n proiectul din ms) 2, intitulat de &minescu Scrisoarea IV),
Perpessicius reconstituie cu e;emplar minu#io%itate conte;tul politic cruia poetul Di rspunde astfel) &l ne ofer
nea:teptat, poate, pentru imaginea general rsp<ndit, despre un G&minescu desprins de lumea realG, mrturia
unei con:tiin#e critice, Eiolent lucide, care d, Dn imediat, replica sa Eituperant) Chiar istoria numerotrilor
Scrisorii este reEelatorie Dn acest sens: GPoetul hotr<se din timp ca poema aceasta, subintitulat Patria +i
27
atrioii, s apar de %iua proclamrii oficiale a 9egatului, de 3! Mai (doEad c o :i reproduce din Con)or*iri
Dn Himul de 3! Mai 3223), a:a cum am pre%umat :i din cuprinsul articolului de fond, ce tiprea Dn acela:i
numr, p<n atunci urma s tipreasc o Scrisoare Dn martie (a II'a) :i alta Dn 8prilie (a IlI'a), urm<nd ca Dn
mai s apar Patria +i atrioii, subtitlu cu t<lc, la o %i de ostensiE Dmpunare liberal, drept a IO'a) Cum Dns Dn
martie, din pricini ce se pot deocamdat bnui numai, nu apare nimic, cea din aprilie prime:te nr'ul II :i,
automat, cea din mai, numrul III Dn loc de IO, cum fusese designat :i cum st scris limpede Dn epistola ctre
+egru%%iG (p) 0!) din 32 martie 3223) Poemul are, Dn ansamblul su, o foarte lung gesta#ie, cum se Dnt<mpl
Dndeob:te cu scrierile eminesciene ma*ore) -untem obi:nui#i s considerm c Scrisorile sunt crea#ii ale deplinei
maturit#i) Perpessicius doEede:te c GDnt<iele cr<mpeie satirice, ale cror imagini, Dntorsturi retorice :i uneori
Eersuri Dntregi se Dnt<lnesc aproape aidoma Dn Eersiunea definitiE, din 3223, urc la anii de studen#ie de la Oiena
:i Berlin)M)))N 9econstituirea datelor politicii noastre Dntre anii 32/3 ' 32/0, c<nd Eor fi fost g<ndite :i schi#ate
strofele acestea ar e;plica, Dn bun parte, fie anumite detalii, fie tonul unor pasagii :i reac#iuni ale poetului) +u e
lipsit de interes, totu:i, a obserEa cum tonul general al inEectiEelor e mult mai aproape de Dnt<ia lui satir
adolescent, =unii corui, dec<t de furia sacr a pamfletarului de la Himul/ (/0))
?.a. ms. 11A2
3
, 2A ). 4 2E ,"ragmente)
Perpessicius plasea%, cu apro;ima#ie, Dn perioada studiilor la Berlin (32/ ' 32/") redactarea Eersurilor satirice
de mai *os, ce Gfigurea% Dntr'un M)))N caiet cartonat, cu h<rtia crem :i trebuiesc, sub raportul con#inutului :i al
formei, apropiate de anume specii fi;eG (/1) e;ersate de poet, care au rmas Dntre postumele respectiEei
perioade (precum ga%elul))
Jal)ail'ul, Dura;oWs;i, &4)edi;, &ntoniade Xe)>ecool, Sta)ros, Ma)ros, Sucios, Polichroniade Mihaloiici,
Krausnois;oi9, I*rai*""+i Phere;ides Pericli +i Qostanoglu9, Vlaicic, Statele, #aicic, Made Jamei EnM,
Kla;a, Jusch;e, Llun;er, Schude, Sc*ndsW, Sc*ulm, Pu";e, Moses9, Itgg, Xulig, Y)ercum, 8aCtuli, $Sch-Made
E+ti (n ara *erei m.ndre, +/a comailor culele, 2
E+ti (n s.nul mslinoasei +i *rigantei9 de a7i Elade LZ M4M !a Muscal )ei "i, la Hurcul ce domne+te multe
neamuri G E+ti (n atria musteei iu*itoare deomade< Qa tu e+ti (n #om.nia ct.iu de )enituri :nde4a "i
Calmuc, iu*ite, e "rumos +i i se sade :nde cel )enit scutitu4i de or ce greu +i datorie ))))
S /unde )ita cea str)eche de #om.n ce /l sudui9 *ade Poart /n satele/i nt.nge e ori +i care/i )ine minte S
cloceasc a lui semine4stoor ce4i duce/n sate :nde rtri"r de mil, "r s4i ese sre a te /ntoarce4
X E Z (nstrit (n $a< ta ar s trie+ti din aste rade XXUUXU
:nde "ii rorii $ai- terii (i sug mdu)a din oase Sre a da $n< Pans, Viena e nimicuri +i arade /M
[
?
:nde /n case se )or*e+te orice lim* )rei din lume ) Z 8umai lim*a strmo+easc s/o )or*e+ti nici nu se cade
U i, :nde4a oamenihr "al +i m.ndrie nu consist M. s
De c.t c/au sciut mai *ine s/uite lim*, ar, toate :nde chiar numirea rii este doar o ironie Cci rom.n nu e
nimica nici (n case nide straie
'%estii de anali(!:
-atir a Dnstrinrii ' de #ar :i de limb, simboluri, Dn proiectul Scrisorii III, ale identit#ii fiin#ei na#ionale '
fragmentul acesta caut (&minescu urmre:te insistent reali%area sugestiei poetice, prin rescrieri succesiEe ale
enumera#iei de Gnume strineG) o modalitate c<t mai e;presiE pentru a figura alienarea, prin chiar opaci%area
limba*ului) +umele proprii sunt, Dn sine, teleologice, pentru c sunt autoreferen#iale Dn chip absolut) 9e%on<nd
puternic Dn caden#a Eersurilor, Dn:iruirea lor deschide satira Eiolent la adresa unei patrii Dnstrinate, :i deci
'ininteligibile, pentru c G+umai limba strmo:easc sXo Eorbe:ti nici nu se cadeG, iar numele #rii Geste doar o
ironieG) Poetul Ea renun#a Dn te;tul final la respectiEa solu#ie figural, a:a cum renun# :i la altele, care fac din
satir un discurs prea e;plicit, prea retoric, prea )))abundent)
?. *.ms. 112E,?@ ).4?3 ,"ragmente) 0/00
Caracteri%ate de r<turi :i rescrieri succesiEe, Dn grupuri mici de Eersuri, Gfragmentele acestea M)))N sunt departe de
a constitui o Eersiune unitar) &le sunt cr<mpeie, nota#ii de laborator din care, cu Eremea :i dup ca%uri, a luat
c<nd pentru una, c<nd pentru alta dm Scrisori. $...< Ca timp, ele sunt
.
redactate, spuneam, Dntre sf<r:itul lui 32/4 :i 32/1G (//)) 5ar Perpesscius poate reconstitui, :i Dn
acest ca%, circumstan#ele destul de precise ale crea#iei lor: el ne arat cum Eersurile Gpoart acelea:i
atribute de improEi%a#ie, ca :i cele precedente In. I.Q.V sura, ct. ?.@.3, cu deosebirea c grafia,
folosirea creionului negru, dibuirea :i reluarea continu a stihurilor scot, mai pregnant, Dn eEiden#,
caracterul lor de actual :i recent reac#iune, determinat de eEenimente la care poetul asist :i
particip) C<teEa idei reEin, Dndeosebi, :i ele Dnlesnesc at<t datarea acestor cr<mpeie, c<t :i
identificarea eEenimentelor care le'au prile*uit) M)))'N 8lte Eersuri sugerea% atmosfera de%baterilor
parlamentare, ceea ce ne duce la :edin#ele Camerei din 1 februarie :i 3 aprilie 32/2, Dn care s'a
discutat inEalidarea alegerii lui 6itu Maiorescu, ale crei ecouri se Dnt<lnesc, conserEate, Dn articolele
ce &minescu scrie Dn Himul din 2 februarie :i . aprilie :i despre care patronul Junimii spunea, dou
decenii mai t<r%iu, Dntr'o not a edi#iei discursurilor sale parlamentare: KDn dou articole publicate M)))N
&minescu ' redactorul %iarului ' cu neDntrecuta Eirulen# a stilului su, caracteri%ea% acea discu#ie a
Camerii, precum :i ignoran#a celor ce falsificau pe idealistul -chopenhauerL (6itu Maiorescu,
Discursuri arlamentare, II, 32./, p) 3)G (// ' /2))
&ditorul declar a nu fi putut decide care era succesiunea real a celor dou fragmente, situate pe
Eerso'ul paginii 0!, respectiE pe pagina 03, :i redactate Dn febra inspira#iei satirice a momentului)
G5iscu#ia ' scrie el ' rm<ne deschisG (/2))
Hara noastr dintr/ace+tia "a ales acuma solii -SSu4i ctuie+te9 $(ns< (n lca-ul S"intei Bolii Z D.nd din ei
"iecruia si cma+a +i scu"ie
Ii trimite /n adunare de )or*esc "iloso"ie
S4i au7i aci
3/. De a /nderetelea iau toate aiurind, )or*ind (n dodii
1. De a /nderetelea iau toate +i se ar )or*ind (n dodii
3. Varc/ai crede c aiaii astei comice tragodii Sun nas*tii din rostie sau mn(nc ceaa ciorii
1. C.t ai crede ca aiaii astei comice trasdii Din rostie "ac nas*i9 +i )or*esc a+a in dodii
30
'%estii de anali(!:
8m reprodus fragmentul acesta pentru a ilustra modul cum se suprascriu manuscrisele eminesciene=
dup metafora politicienilor nebuni (conserEat p<n Dn Earianta definitiE a te;tului), poetul rescrie
trei Eersuri (grupate Dn dou secEen#e): pentru prima, elimin repeti#ia suprtoare a gerun%iului Dn
dou Eerbe alturate, pentru a doua, prefer e;presiei idiomatice, colorate Eiolent, din prima redactare,
o formul mai GatonG sub aspect imagistic) 8semenea cutri stilistice, Dn care &minescu sf<r:e:te
prin a opta pentru e;presia mai pu#in colorat, mat pu#in idiomatic, sunt elocEente Dn priEin#a
efortului de echilibrare a limba*ului, de poten#are prin cuE<nt a Eiolen#ei ptima:e a eului care se
roste:te aici)
?.c. ms. 1123,3GA43GE ,"ragment)
Cum se poate Dmbina, Dn acela:i atelier poetic, cutarea formal (Gforma Eeche :i'n#eleaptG, despre
care Eorbe:te, obsesiE, poetul) cu replica sub presiunea momentului politic? Iat o reconstituire ' din
nou, e;emplar ' datorat lui Perpessicius, care ne a*ut s ptrundem Dn tainele procesului de
plsmuire eminescian: G8ceste %ece strofe, dintre care unele abia schi#ate iar altele nefinite (cu rimele
stinghere) sunt construite pe tiparul, des Dntrebuin#at Dn aceast Ereme, otta)a rima M)))N) -unt file
Dnguste, longitudinale, dreptunghiulare, de mrimea 3 cm ; /,4 cm, de bun :i solid h<rtie alb,
Eelin, cari, Dn numr de 4!, formau un carne#el de bu%unar, comod, confec#ionat chiarVde &minescu,
care a aEut din *une# chiar, aceast art) M)))N Dnt<ia fil (3"2), deEenit pseudo'copert, e Dnnegrit de
u%ura bu%unarului (carne#elul mai poart o dung Eertical, lungimea lui permi#<nd s fie Dndoit) :i
pare s fie ptat cu c<teEa picturi de cafea neagr) M)))N Carne#elul acesta de reporter parlamentar Ea
fi fost purtat :i Dnainte de aceast dat Dn incinta Parlamentului, at<tea din detaliile te;tului pled<nd
pentru 32/2) M)))N multiple sunt pre%um#iile dup care aceast Eersiune Ea fi fost scris chiar Dn
atmosfera Dncins a Parlamentului: frecEentarea asidu a :edin#elor, a:a cum reiese din cercetarea
actiEit#ii lui %iaristice, tabloul de un crud realism, decalcat dup realitate, :i mai ales came#elul Dnsu:i,
cu toate atributele lui, Dn primul r<nd scrisul) \uasi'caligrafic Dn primele dou strofe, scrisul deEine din
ce Dn ce mai la;, din
03
pricina acelor co%i de smeu rsucite, ce #in loc de cuEinte Dntregi, :i este deci mai dificil de descifrat) Cn astfel de
scris presupune o stare de spirit special :i un loc, oarecum impropriu rga%ului, Dnc<t cu e;cep#ia, poate, a
Dnt<ielor dou strofe care sunt singurele reluate, nu e gre:it a socoti Eersiunea aceasta improEi%at Dn chiar incinta
ParlamentuluiG (2!))
De atrie, )irtute )or*e+te li*eralul De4onoare, castitate h este gura:n &i crede c /nainte4i tu ai e genialul Erou a
/neledunii "a atriei lumin C roria tui )iat curat ca cristalul 5ila4i de caracter "i inim cre+tin ISH ai crede c
/nainte un st.l de ca"enele De"aim/ ace; )or*e ser)indu4se de ele
Bhe*os, urat +i lacom, stegar de craial.curi El 4-iua st e oameni de trea* s4i incule Ho)ar+i de *eie $+i< de
caraghiosl.curi &ro* a lui cu)inte +i schime; de )ule Sre sar, toi *tr.nii9ornesc la craial.curi 6i "ete de ).n'are le
str.ng atunci de ule Purt.nd9e *u> miere, e /n el monet cal Canalie delin din cre+tet.n (n tal
''Ol''
1
K'
'%estii de anali(!:
7ragmentul poate fi comparat cu Eersurile corespun%toare dm te;tul definitiE, pentru a se obserEa, Dn detaliu,
trsturile Dngro:ate ale caricaturii din Eariante, tabloul de o Ei%ualitate agresiE, reali%at cu figuri amintind
Eirulen#a peni#ei desenelor unui 5aumier ' particularit#i stilistice pe care autorul le Ea epura Dn procesul de
crea#ie, Dn faEoarea unei sugestiEit#i mai discrete, a unor contururi mai generale pentru spectacolul de m:ti al
acestei lumi degradate)
?.d. ms. Q 112@, E? ' [2 N 12? ,"ragment)
7ragmentele de mai *os sunt reproduse dup o Eersiune redactat de poet Dn perioada bucure:tean (Dn 322!)= el
rescrie Dn bun parte Eersiunea 8, reprodus anterior)
' 5ri ce g.nd ai, (mrate, +i ori cum )ei "i sosit Ct suntem (nc e ace, eu (i 7ic 0Qine4ai )enit0. 0
*ucuro+i suntem de oasei, nici nu "acem )or* mult Dac/ un om de legea noastr sau de4a )oastr dac/ ascult 8umai "ie
el de trea*... "ie om de (neles &de)r delin (n lume nimeni (nc n/a cules Desre artea (nchinrii (mrate s ne ieri...
Dar acu )ei )re cu oaste +i res*oiu ca s ne ceri 5ri )d )rea s/ntord de4acuma9 glorioasa )oastr cale S ne dai un semn
si nou de mila Mriei Hale De4o "i una, de4o "i alta... ce4o "i scris +i entru noi Qucuro+i le ducem toate, de e *ine, de4s
ne)oi
4 Ce? C.nd lumea mi4i deschis a ri)i tu cre>i caot Ca (ntreg &liotmanul sa se /miedece de4un doi?
5l Hu nid )ise'i *tr.ne, ane "a mi s4au us Hoata "loarea cea )estit a (ntregului aus 4 46i ea >act4amestecat cu
m.ntul de e +es Pe ristolul de la #oma da4)oiu calului o)sl Hineri Dud (n "loarea ).rstei (m*rcai numai (n "ier :n
)ileag din ei oricare +i un "alnic ca)aler 6i de crunta4mi )i-elie tu te aeri c/un toiag 6i urtat de *iruin s m/miedec de4
un mo+neag?
Y iar )or*elor acestor !e4a rsuns *tr.nul rege a+e'at +i *l.nd ca 8estorV
4 De4un mo+neag, da, (mrate, cd mo+neagul ce4iri)e+ti 8u e om de r.nd... d mintea, *raul rii rom.ne+ti
iu te lau>i c &usul ie/n cale i s/aus Ce4i m.na e ei $(n< lut? Ce4a )oit acel aus? :nii lut entru lege, alii lut
entru sla) Dea )oiau s se msoare cu "urtuna ta gro'a) Mie legea rinteasc nimeni a lua nu4mi oate Precum su"letul
(n alm nimeni nu +i4loate scoate Iar gloria lumeasc nid m cat, nid o caut 8id m laude )ro/unul, nid eu singur s m
laud !ut s4mi ar srda +i ne)oile +i neamul 6i de4aceea, tot coacul, toat "run'a +i tot ramul Mi4e rieten numai mie
iar ie du+man este Du+mnit )ei "i de toate, "ar /arinde chiar de )este Cd din 8oi"acum cetate +i din inim un 7id 6i
nimic nu s o alege de4a ta "aim Qaia'id De nu caut )i-elia, nu m tem de )i-elie Dea )oie+ti s "ie lut? &i )oit4o\ !ut "ie\
'%estii de anali(!:
Mai retoric, mai abundent Dn e;presii directe (:i Dn construc#ii Eerbale e;hortatiEe) dec<t te;tul definitiE,
aceast Eariant a Dnt<lnirii dintre Mircea :i Baia%id poart Dn strategiile
$$
sale scripturale urma dar a pasiunii satirice ce constituie nucleul genetic al Dntregului ciclu al Scrisorilor.
&Eolu#ii particulare, de la (aici) Gmintea, bra#ul #rii rom<ne:tiG, la (te;tul definitiE) Gel este domnul 6rii
9omane:tiG, demonstrea% cum sugestiEitatea idiomaticii limba*ului a*unge s fie abandonat Dn faEoarea
e;presiei sobre, a;iomatice, impresionante prin simplitate)
?.e. ms. 11A2
3
,31[ ).
6e;tul este din 322!, :i are numeroase rescrieri punctuale (sunt :terse :i Dnlocuite e;presii, cuEinte, forme
gramaticale etc), care eEiden#ia% cutarea melodicit#ii :i a e;presiei lapidare= astfel, de pild, prima redactare a
primului Eers este G6rimite'mi dulce 5omni#G, pe care Dl Ea fi socotit prea aproape de cli:eele :i de conEen#iile
liricii erotice pa:optiste pe model folcloric (atributul GdulceG, diminutiEul G5omni#G, chiar imperatiEul ini#ial,
resim#it ca retoric))
De din )ale de #o)ine i)* Brim drag ctr tine
8u din gur ci din carte R C (mi9 ie "ii a"a dearte Ii trimit "ire /ncurcate 9 Js De l/a"a strintate ..
,ZUUX]U) = Carte /natru colure;]> i^ Scris cu lacrimi de4a meei ) Pe de laturi @J)=GO)J
Cu *anaturi UX)@X
V
_ .9
!a mi-loc U
Par de "oc EZ 8
6i te roguic9 te rog MMMZZ
S4mi rsun'i c/un dar naot, Ce4i $mai< m.ndru e la )oiV G S.nii ti ce sunt ai mei
Z=
: 6/5 creang de
"lori de iau UZX V 5chii ti cei m.ng.io"i '==
De dragoste secetosi ., ]Z= G )
C "i eu trimite4)oiu Z
\
/ M.
s
.^> ,)E^ Ce4i mai m.ndru e la noi 5astea mea cu "lamurile .;xsin ,), Codrul "i cu ramurile
,utrle 4U? Coi"ul nat cu enele =Dt
5chii cu srincenele = ,))X)),X))))U
)iiR
3
ERtE
U)UO)
i d',E
.i..'l
-
JC.
34
6i s "tii c.$4s< sntos C mulumind lui Jristos He srut doamn "rumos 4 4
'%estii de anali(!:
Oersiune mai Gneci%elatG, mai Dncrcat stilistic, mai ad*ectiEat Gpe model folcloricG, a scrisorii fiului de domn,
te;tul acesta este, ca toate redactrile timpurii, din aEante;te, mai e;plicit acolo unde Eersiunea definitiE Ea
pstra doar geometria simetriilor de imagine :i de limba*, precum :i tiparul metrico'pro%odic, necesare pentru
puterea de sugestie erotic a pasa*ului)
F. Scrisoarea IV
F.a. ms. 11E?,F? ' F2 ,"ragmente)
7ragmentul acesta este anterior oricrei Eersiuni autonome, fiind databil cu apro;ima#ie din 32/1) Perpessicius Dl
socote:te un aEante;t Gde tran%i#ieG ctre Eersiunile propriu'%ise ale poemului, Eorbind despre Gacele te;te cari,
de:i legate de un anume moment, precum M)))N Desgust, repre%int stri de tran%i#ie Dn procesul de elaborare al
poemei, Dn albia cruia s'au :i topit, Dn cele din urmG (0"))
DESB:SH
Ce )/asmna. cu mine )iaa mea >a)istuind, Ce nu curge ca a )oastr ci se s"arm icur.nd?/ Voi ce4at"ost
m.nai (n lume de al dorului imuls De a inim *taie cu sl*aticul ei uls Suculatimelor crude (ns dulci cu
toi l/ai sut, Va "ost su"letul "erice de"i oate e a7 rut. Ce )/asmnai cu mine )oi cu inime de "oc Voi cu
g.ndul la serane "i cu 7le de noroc? De4a. mm*it $?< 7.m*iri senine, l.ns/ai?l.nsul/)/a &i a)ut un
su"let, care de4al)ostru s/a truns. Ce4ai ctat (n ast lume, ai gsitV amor "i mil. Cutat4am eu )ro/ dat
ceea ce4mi aduce sil?
8u sunt ru "iindc nimica nu merit ca s "iu, Dar tot $una< (mi e mie de4a" muri ori de sunt )iuD Hot ce mi"c
$)iaa< )oastr entru mine4i ironie A.iua de4a>i (mi sune aceea"i ce mi4ar sune "i o mie, 04
8u m4am sturat de )ia de+ert.nd al ei ahar
Ci a )oastr *ucurie mie (mi "ace amar...
8u +tiu este al meu su"let mestecat at.t cu "iere
C.t re"ace *ucuria, "ericirea (n durere$?<
Este inima4mi *olna) c re"ace4amoru/n ur
Sau c gheaa o/ncl>e+te "i (nghia la cldur
Este mintea mea altminteri, de ri)esc (n lume4amar
Carin negur +i cea +i rin negru ochelar
Dar +tiu cumc iu*irea mie4mi "ace nelcere
Hot ce4i dulce, *l.nd m (mle de disre, de chin +i "iert.
&ltu/n ochii dragei sale mii de lucruri )d c/n)a
Eu? Iu*irea m resinge "rumuseeami "ae g
5 cada)re, desre cari su"letu4mi nici )ra sau> 8u r.dei cci ) )d dinii dis*rcai de4a lor *u7e 4Mie4mi are cumc
ochii ce (i )d rotun-i, lucind M.ni (n *olile osoase le4oiu )edeain-enind. Voi s"inii cu mii de lacrimi un amor, instinctul
)an, Simirea, e care c.nii o au odat e an 48umii mart ointirea, creia ) "acei ro*i Bloria, (nchiuirea, ce o mie de
neghio*i Desre )oi ot s o ai* 4 numii mare )r /un itic Ce4o *e+ic e de sum (ntr/o lume de nimic, 5rice "ra>a
lustruit entru )oi e ade)r V credei st.ni e moarte c.nd ) duce ea de r. De trii, trie+te altul, ro*i de Demiurg
(n)in+i Elrin gura4) rsu"l, (ming.nd suntei (min+i. Qucuros, nu tu te *ucuri +i del.ngi iar nu tu l.ngi Cci al tu nu
e nimica nici trind, nici c.nd te stingi.
L-'i.
lotu4i masc entru mine, insu4mi eu imiar o masca
Demiurg se mi+c /n mine, )r.nd s m ademeneasc
(mi o"er *ucuria +i s "iu cu )oi de4o sam
8umai s4mi or*easc mintea +i s nu sun cum (l cheam.
(mi d tot... ce el nume+te tot... Elcat/o nou cas
Vrea s uie +i cada)ru4mi ta lui -ocuri curioas
6i )is.nd o "ericire hi mei, "ericire mie,
S alergrecum alearg )iaa lor (ntreag/o mie
S./m.nesc +i eu o curs +i s treier (n>adar
Ca un cal legat la ochi4i (mre-urul unui ar
'%estii de anali%
Poem al eului, care se construie:te opun<ndu'se Eiolent, satiric, Gcelorlal#iG (crora li se adresea%, cu GdesgustG,
desigur, conform toposului romantic al inadaptatului superior), Eersiunea aceasta e;ersea% Dn imagini construite
amplu :i Dntr'o retoric e;hortatiE accentuat, temele principale ale Scrisorii IV.
01
opo%i#ia instinct ' spint, bucurie ' suferin#, incon:tien# gregar ' luciditate tragic, lumea ca teatru) Dntr'o figur
deosebit de sugestiE (la care Ea renun#a ulterior), &minescu de%Eluie #inta ultim a Dntregii construc#ii satirice:
este eul Dnsu:i, cel asemeni unui G)))cal Itreier.ndI legat la ochi'i Dmpre*urul unui parG)
F.*. ms. 11AE,1A ,N 12 ).) 4 1E
Ca :i fragmentele reproduse sub ")a), :i acest poem, intitulat de autor Iu*ita )or*e+te, este un aEante;t anterior
Eersiunilor propriu'%ise ale Scrisorii IV, datat chiar de poet G2 august 2/1 noapteaG) &ditorul o descrie ca pe o
GEariant tipic brouillonar, striat de nenumrate :tersturi :i aplica#ii, dar care, organi%ate, a:a cum le
pre%entm, arat c fiecare strofa a trecut cel pu#in prin dou forme) M)))N 8:a cum se pre%int M)))N Dnt<i Dn
brouillonul trudit, :i apoi Dn cel caligrafic ' cu acelea:i caractere grafice :i mai ales puls<nd de atmosfera
aceluia:i minut psiliologic, n'ar fi e;clus ca totul ' brouillon :i transcriere caligrafic ' s fie opera aceleia:i nop#i
febrile, Dn spe#: 1E august 3EA20 (0.))
I:QIH& V5#QE6HE 8u am chi (n toata )oia (nri)ire4i s m ierd Cum (mi )ine, cum (mi lace Drag *iet
s te desmierd
Du g.t s4i un eu *raul Cu sruturi s m/ada 6i tc.nd cu... ochii numai S te/ntn* cltind din ca
S te/ntre* (n toat :rna Bur /n gur, iet la iet 4 40Huricei ce ntre* acuma? 0(i sunt drag? Sune
dret\0
'%estii de anali(!:
&ste interesant s Eedem c, Dn proiectele ini#iale, autorul inten#iona s dea drept la cuE<nt, Eoce poetic, :i
iubitei satiri%ate Dn te;t= ea ar fi rostit un asemenea discurs fericit, idilic, inEit<nd la trirea iubirii Dntr'un pre%ent
al sen%ualit#ii) 5ar :i acest pre%ent este, de fapt, imaginat (recuren#a formelor Eerbale la con*unctiE
37
are un puternic efect de sens), discursul Dndrgostit dereali%<nd ceea ce pare s inEoce ' o modalitate, Dn fapt,
e;trem de frecEent de Gaducere Dn cri% a limba*uluiG Dn erotica eminescian)
G. Scrisoarea V
G.a. ms. 11AA, FE 4 G3 ,"ragmente)
Perpessicius intitulea% acest te;t &nte4Dalila :i a datea% cu apro;ima#ie 32/. ' 322!, pentru c prima Eersiune
autonom a Scrisorii V, intitulat de autor Dnsu:i Da;la, figurea% Dn ms) //, 40 (_ 4 E) ' 42, iar scriitura
aceluia este asemntoare ciornelor la Mai am un singur dor, 5da (n metru antic, Lreamt de codru, indic<nd a:adar ca
ani probabili ai redactrii 32/. ' 322!) 7ragmentul reprodus Dn cele ce urmea% din &nte4Dalila reia, cu
modificri minore, o Dncercare din ms) 1!, 33 ' 3, Gunde figura ca o t<nguire Eeronian, directa, autonom)
Cn studiu atent ar putea urmri pas cu pas chipul cum cristali%ea% poema de la aceast t<nguire subiectiE la
poemul de compo%i#ieG (04!))
Marmur cu ochii lucii +i cu glas de rorum*iel De ce4i rece al tu su"let, de ce nu4mi rsunde el? C.nd c/o atim de
demon te ri)esc +i te ador De la ochii ti cei tineri m.ntuirea mi4o imlor Hu dai caul (ntr4o arte +i nici )rei ca s
rsumn Cu sgeata crud/a morii a mea inim /o trun'i &h, cum nu te ot (n *rae s te str.ng (n )eci de )eci S desghe cu
srutarea4mi ra'a ochilor ti reci 4 'De erai de iatr, (nc te/ncêai de4att amor M lsat s cad nainte4i, la idoarele4i
s mor S m /nnec de "ericirea rorie, s /nne*unesc 6i (n noatea cugetri4mi +i mai mult s te iu*esc Hu ce ras% cu4atta
"armec ca coiii cei cu ha7 6i (n dulcea )eselie ai groie (n o*ra4A 6i groie uciga+e l.ng unghiul dulcii guri 6i !a
degetele m.nii +i la *ra la /ncheeturi 8 ia rea mic, nici rea mare, nu su*ire ci /m :nit &+ a)ea ce str.nge /n *rae
cci e+ti *un de iu*it Hot ce4ai 7ice i se cade, tot ce4c. "ace4i sade *ine Cci te rinde orice lucru ce l4ai anina e tine 6i
cum )or*a ta4ilcut +i tcerea tot le9lace Xici cu gura 0mergi (ncolo /, 4>ici cu ochii )ino /ncoace
38
6i cum tremuri tu, cum (m*li +i c.t e+ti $de< alintat Pot s te )>"r/a ?ice c tre*uie+ti srutatl< (nlat din c;.e s4mi
a-ungi .n la gur S4mi ia )di+i simirea a srutului cldur Bea*a, c.nd la iet ii m.na, raiul s.nilor (l ori Dac
entru4a mea iu*ire ochii ti sunt ururi mori, Cum e+ti m.ndr +i "rumoas, dar (n lume de risos Cum )iaa mi4ai-ert"it4o
"r de nici un "olos\ De4ar-i"ost (nseninat ae4al tu >.m*et de coil lira dulce +i /n"lorit cum e luna lui &ril
(n"loreari)indu4i numea9 rumenire-a< din o*ra-i Hu, cu toane ca regin +i eu )esel ca un a-.
C.nd )e>iiatra ce nu +tie nici lacrima9 +i nici mila... De ai su"letul eroic, "eri (n laturi... e Da;la
'%estii de anali(!:
7ragmentul acesta erotic se poate compara, pentru sen%ualitatea lui *ucu:, pentru fericitul erotism pe care
memoria afectiE a Dndrgostitului fl eEoc Dn detalii picante, Dnainte de conclu%ia aforistic, lapidar, Dn adresare
direct ctre un imaginar destinatar al poemului, cu stilul c<torEa dintre scrisorile poetului ctre Oeronica Mide,
din anii 32/. ' 322!, unde se Dnt<lnesc :i pasa*e precum: G)))gonit de ocupa#ii %ilnice :i nemernicii, abia am
c<teEa momente seara nu s g<ndesc la tine, cci aceasta o fac toat %iua, dar s m rsg<ndesc :i s te srut Dn
Dnchipuire mcar, dulcea mea Oeronicu# :irat :i cochet :i u:uric :i popo#ic) /! de mii de mii de srutri a:
Erea :i n'am nici una, nici una) 6e m<ng<i eu dulce, te srut cu drag, D#i pup picioru#ele :i rm<n pentru totdeauna
al tu, turc cinstit :i amore%at, &min aga)))G (scrisoare trimis iubitei sale din Bucure:ti, la 34 decembrie 32/.),
sau Gpasre nebun :i c<ntrea# ce e:ti, tu om mare cu minte de copil mic :i cu dragoste de femee :i cu guri#a
dulce :i cald :i cu picioru:ele reci) 6e srut mcar Dn g<nd de mii de ori :i rm<n al tu, pentru Eecn'Eecilor,
&minG (scrisoare tot din Bucure:ti, datat 3" ianuarie, 322!))
G.*. ms. & 11AA, G? ,N G1 ).) ' GE ,"ragment) Datarea editorli: apro;imatiE 32/.'322!)
$Ca /n "urtuna lui de aterni +i mai mult s o iu*easc< & lui su"let "i4< oceanul lin de su"erini ad.nci Pe c.nd *rae;4i de
)aluri at.rn.ndu4; de st.nci,
0.
Se (nal recade, timind murmur (ntr/una C.nd (n cea este codri cei de *rad rsare luna ! /au truns cu4atta-ale
"armecul luminii reci, Ea (n )eci de el dearte iar eliu*ind4o/n )eci... Dac (ns ea e snu4i s/ar lsa )r/odinioar &r simi
c (nluntru4i ceru /ntreg i se co*oar !ini+tind a lui durere, oglindind eternul mers, :ni)ersul de deasura ar )edea un
uni)ers. 4
'%estii de anali(!:
&minescu se hotr:te acum, Dn aceasta Eariant, s de%Eolte Dnc un motiE literar (romantic) Dn te;t, acela al
demonului, sortit nefericirii, Dnsingurat :i suferitor Dn luciditatea sa, pentru care ipotetica iubire ar Dnsenina nu
doar reDntregirea platonic a fiin#ei perfecte originare, ci :i c<:tigarea senint#ii 'ca refle; al unei armonii
uniEersale astfel regsite) Iubirea este panaceul acestui scenariu de suferin#, Dn toat erotica eminescian de
maturitate, dar iubirea este proiec#ia unei g<ndiri :i a unei Ei%iuni demonice (Dndrgostite :i suferitoare), iar nu o
realitate) Construc#iile Eerbale cu modul condi#ional Dntresc, aici, sugestia de osi*ilitate, de roiecie a Eisului
demonic a Dntregului fragment, ca :i cum ' Dn efortul de a pre%enufica iubirea fericit ' eul liric ar dereali%a'o,
deopotriE) Pentru c 'idee sugerat :i de solu#iile retorice ale figurrii erosului din poeme precum Sarmisl
Bemenii, sau Pdin +i oetul, sau Clin ,"ile. din o)este) 4 discursul (poetic, al) fiin#ei Dndrgostite nu poate dec<t
s dereali%e%e, iar nu s aduc Dn e;istent *umtatea pierdut a eului)
40
0) 8nali%a te;telor
-C9I-A89&8 I
C.nd eugene ostenite sar su"lu /n lum.nare, Doar ceasornicul urmea' lung
3
a timului crare, Cci erdelele /ntr/oarte
c.nd le dai, +i (n odaie !-ina )ars este toate )olutoasa ei )aie, Ja din noatea amintirii o )ede /ntreag scoate De
dureri, e care (ns le simim ca /n )is e toate.
!un tu, st.n/ a mrii,e a lumii *olt luneci
6i g.ndirilor d.nd )ia, su"erinele (ntuneciD
Mii ustiuri sc.nteia' su* lumina ta "ecioar,
6i c.i codri 4 ascund (n um*r strlucire de i>Roar\
Peste c.te mii de )aluri st.nirea ta str*ate,
C.nd lute+ti e mi+ctoarea mrilor singurtate\
C.te rmuri (n"lorite, ce alate +i ceti,
Str*tute de4al tu "armec ie singur4i ari\
6i (n c.te mii de case lin truns4airin "ere+ti,
C.te "runi line de g.nduri, g.nditoare le ri)e+ti\
Ve>e4un rege ce /m.n4>e+teglo*u /n lanuri e un )eac,
C.nd la 7iua cea de m.ne a*ia cuget/ un srac...
De+i trete ose*ite le4au ie+it din urna sorii
Deootri)4i st.ne+te ra7a ta +i geniul moriD
!M acela+ +ir de atimi deootri) "iind ro*i,
Lie sla*i, "ie uternici, "ie genii ori neghio*i\
:nul caut /n oglind de4+i *uclea', al su r,
&ltul caut (n lume +i (n )reme ade)r,
De e gal*enele "ile el adun mii de co-i,
& lor nume trectoare le (nsamne r*o-D
Iar altu /marte lumea de e sc.ndura tr*ii,
"3
Socotind c.t aur marea oart /n negrele4i cor*ii. Iar colo *tr.nul dascl cu4a lui hain roas /n coate, Intr/un calcul "r
cat tot socoate "i socoate 6i de "rig la iet "i /ncheie tremur.nd halatul )echi, Is( (n"undgtu /n guler +i *um*acul (n
urechiD :sci) a+a cum este, g.r*o)it si de nimic, :ni)ersul "r margini e (n degetul lui mic, Cci su*"runte4i )iitorul si
trecutul se (ncheag, 8oatea 4 ad.nc a )eciniciei el (n +iruri o de'leagD /Precum &tlas (n )echime sri-inea cerul e umr
&+a el sri-in lumea +i )ecia (ntr/un numr.
Pe c.nd luna strluce+te este4a tomurilor *racuri,
Intr/o cli4loart g.ndul (ndrt cu mii de )eacuri,
IM /nceut,e c.nd "iin nu era, nici ne"iin,
Pe c.nd totul era lis de )ia +i )oin,
C.nd nu s/ascundea nimica, de+i tot era ascuns . . .
C.nd truns de sine (nsu+i odihnea cel netruns.
Lu rastie? genune? Lu noian (ntins de a?
8/a"ost lume riceut +i nici minte s/o ricea,
Cci era un (ntuneric ca o mare"r/ o ra7,
Dar nici de )7ut nu "use +i nici ochiu care s/o )a7.
:m*ra cehr ne"cute nu /nceuse4a se des"ace,
6i (n sine (mcat st.nea eterna ace\...
Dar deodat/ un unct se mi+c... cel (nt.i +i singur. Iat4l
Cum din chaos"ace mum, iar el de)ine Hatl...
Punctu4acela de mi+care, mult mai sla* ca *oa*a sumii,
E st.nul "r margini este marginile lumii...
De4atund negura etern se des"ace (n ".+ii,
De atunci rsare lumea, lun, soare +i stihii...
De atunci +i .n asttri colonii de lumi ierdute
Vin din sure )i de chaose crri necunoscute
6i (n roiuri luminoase i>)or.nd din in"init,
Sunt atrase (n )ia de un dor nemrginit.
Iar (n lumea asta mare, noi coii ai lumii mia,
Lacem e m.ntul nostru mu+unoaie de "urniciD
Microscoice ooare, regi, o+teni +i (n)ai
42
+e succedem generaii +i ne credem minunaiD Mu+ti de4o 7e4o lume mic de se msur cu cotul, In acea nemrginire ne
/n).rtim uit.nd cu totul Cum c lumea asta /ntreag. e o cli susendat, C /ndrtu4i +i /nainte4i (ntuneric se arat.
Precum ul*erea se -oac (n imeriul unei ra7e, Mii de "ire )iorie ce cu ra7a (ncetea', &st"el, (ntr/a )eciniciei noate
ururea ad.nc, &)em clia, a)em ra7a, care tot mc. ine (nc... Cum s/o stinge, totuliere, ca o um*ra /n (ntuneric, Cci e
)is al ne"iinii uni)ersul cel himeric...
In re'ent cugettorul nu4+i ore+te a sa minte, Ci /ntr/o cli g.ndu4l duce mii de )eacuri (nainteD Soarele, ce a4>i e
m.ndru, el (l )ede trist +i ro+ Cum se /nchide ca o ran rintre nori (ntuneco+i, Cum laneii toi (nghia +i s/as).rl re*eli (n
sat Ei, din "r.nele luminii +i ai soarelui scaiD Iar cataeteasma lumii (n ad.nc s/au (nnegrit, Ca +i "run'ele de toamn
toate stelele4au ieritD Himul mort +i /ntinde truul +i de)ine )ednide, Cd nimic nu se (nt.ml (n (ntinderea ustie, 6i (n
noatea ne"iinii totul cade, totul tace, Cd (n sine (mcat re(nce/ eterna ace...
(nce.nd la tala (ns+i a mulimii omene+ti 6i suind (n susulscrii n/ la "runile craie+:, De a )ieii lor enigm (i )edem
e toi mund, Lr/a +ti s sunem care ar "i mai nenorodi. .. :nul e (n toi, tot ast"el recum una e (n toate, De asura
tuturora se ridic dneoate, Pe c.nd alii st.nd (n um*r +i cu inima smerit 8e+tiui se ierd (n tain ca +i suma ne>rit
4Ce4o s4iese soartei oar*e ce )or ei sau ce g.ndesc?.. Ca +i ).ntu /n )aluri trece este traiul omenesc. Lericeasc43
scriitorii, toat lumea recunoasc4l. ..
43
Ce4o s ai* din acestea entru el, *tr.nul dascl?
8emurire, se )a +ce. Este dret c )iaa /ntreag,
Ca +i iedera de4un ar*or, de4o idee i se leag.
0De4oiu muri 4 (+i 7ce /n sine 4 al meu nume o s4i/oarte
Secolii din gura /n gur +i l4or duce mai dearte
De a ururi, retutindeni, (n ungherul unor crieri
6i4or gsi, cu al meu nume, adost a mele scrierii0
5 srmane\ ii tu minte c.te /n lume4ai aua-t,
Ce4i trecu e dinainte, c.te singur ai )or*it?
Vrea uin. De ici, de colo de imagine4o "+ie,
Vre o um*r de g.ndire, ori un etec de h.rtieD
6i c.nd roria ta )ia singur n/o stue de rost,
5 s4+i *at alii caul s/o trund cum a "ost?
Poate )run edant cu ochii cei )er'ui, este un )eac,
Printre tomuri *rcuite a+e'at +i el, un *rac,
&ticismul lim*ii tale o s4lun la c.ntri,
Col*ul ridicat din carte4t l4o su"la din ochelari
6i te4o str.nge /n dou +iruri, a+e>.ndu4te la coad,
(n )r/o not ri'rit su* o agin neroad.
Poi 7idi o lame /ntreag, oi s/o s"r.mi.. . ori ce4ai sune,
Peste toate o loat de r.n se deune.
M.na care4au dorit scetrul uni)ersului +i g.nduri
Ce4au curins tot uni)ersul, (nca *ine /n atru sc.nduri. ..
5r s )ie e4a ta urm (n con)oiu de /nmorm.ntare,
Slendid ca o ironie cu ri)iri nestoare.. .
Iar deasura tuturora )a )or*i )r/un mititel,
8u sl)indu4te e tine.. . lustruindu4se e el
Su* a numelui tu um*r, lat tot ce te a+teat.
Qa s )e4>i.. .osteritatea este inca+i mai dreat.
8eut.nd s te a-ung, cre>t c/or )rea s te admire? Ei )or alauda desigur *iogra"ia su*ire Care s/o /ncerca s/arate c n/ai
"ost )r/un lucru mare, Cai "ost om cum sunt +i d.n+ii. . ) Mgulit e"iecare C n/ai "ost mai mult ca d.nsul. 6i rostatecele nri
6i le um"l ori+icine (n sa)ante adunri
44
C.nd de tine se )or*e+te. S/a /neles de mai nainte C/o ironic grimas s te laude /n cu)inte. &st"el (ncut e m.na a
oricrui, te )a drege, #ele4or 4>ice c sunt toate c.te nu )or (nelege . . . Dar a"ar de acestea, )or cta )ieii tale S 4i
gseasc ete multe, ruti +i mici scandale 4&stea toate te aroie de d.n+ii.. . 8u lumina Ce (n lume4ai re)rsat4o,
dcatele +i tina, 5*oseala, sl*iciunea, toate relele ce sunt (ntr/un mod "atal legate de o m.n de m.ntD Hoate micile
minerii unui su"let chinuit Mult mai mut (i )or atrage dec.t tot ce ai g.ndit.
(ntre 4'iduri, rintre ar*ori ce se scutur de "loare, Cum re)ars luna lin lini+tita ei slendoare
3
. 6i din noatea amintirii
mii de doruri ea ne scoateD &morit li4i durerea, ; simim ca /n )is e toate, Cci (nroria4ne lume ea deschide oarta
/ntrrii 6i ridic mii de um*re du stinsul lum.nrii... Mii ustiuri sc.nteia' su* lumina ta "ecioar, 6i c.i codri 4 ascund
(n um*r strlucire de i>Roarl Peste c.te mii de )aluri st.nirea ta str*ate, C.nd lute+ti e mi+ctoarea mrilor
singurtate, 6i e toi ce /n ast lume sunt suu+i uterii sorii Deootri)4i st.ne+te ra7a ta +i geniul morii\
$"#"a" '%estii de anali(! (I)B))
Poemul marchea% o adeErat rscruce Dn eEolu#ia Ei%iunii poetice eminesciene) &;presia increatului :i a
momentului cosmogonic, ca :i satira ampl adresat e;plicit contemporanilor Gbtr<nului dasclG ,alter4ego al
eului liric), :i implicit acestuia din urm, adic sie:i, sugerea% c Eoin#a destructiE deEine pentru &minescu nu
at<t o problem de Ei%iune, c<t una de limba* poetic) +u gestul reEoltei romantice DmpotriEa ordinii lumii, al
crei principiu este rul, contea% de'acum, ci modalitatea e;presiei sale poetice) 5ac Bogosul diEin
45
a creat lumea (:i poetica eminescian pstrea%, Dn buna tradi#ie a romantismului european, o perspectiE
logocentric asupra Crea#iei), atunci preocuparea poetului Ea focali%a asupra crerii unor solu#ii ale @`r'faceru
prin limba*) Dn termenii lui 5) PopoEici, ceea ce fusese GodaG, ca form retoric, Ea deEeni, de'acum Dnainte, tot
mai marcat, o GsatirG)
5ac citim poemul de fa# nu doar ca pe un te;t dedicat fiin#ei de geniu (adic, eului), ci ca pe o ars oetica
implicit, Eom descoperi c limba*ul poetic eminescian se confrunt Dn consecin# cu o problem a unei logici
imposibile: cum s roste:ti ceea ce nu se poate rosti? Imposibil de rostit este haosul, dar :i numele diEinit#ii,
pree;istente propriei obiectiEri Dntr'o realitate e;primabil prin limba*= precum ' Dn #ugciunea unui dac, G8u
cine'i %eul crui plecm a noastre tnemi?G, sau ' Dn Eariantele Buceafrului, G6u al cruia unic semn( +u'3 :tie
nici o limb)))G, cci ' Dn Ei%iune eminescian 'nu se poate numi ceea ce nu se poate cunoa:te) 5ac limba*ul
nume:te ceea ce e;ist, cum poate el numi ceea ce nici e;ist, nici nu e;ist? 5ac cuEintele sunt nume ale
conceptelor, cum s nume:ti o stare precosmic, adic pre'conceptual? A stare de dinainte de cuE<nt? 7iin#a
Dns:i a limba*ului se Eede pus, astfel, sub semnul Dntrebrii)
5ar acest e;periment nu mai #ine de teritoriile romantismului, ci de acelea ale e;perien#elor postromantismului
european, ale limba*ului sinuciga: al unui -tephane Mallarme, sau al Iluminrilor lui 8rthur 9imbaud, de pild)
In linca eminescian, preocuparea pentru desfacerea lumii :i a limba*ului se Dngemnea% cu efortul de
e;primare a momentului precosmogonic, o alt situa#ie preconceptual a poten#ialit#ii nelimitate) Cn limba*
poten#ial nelimitat (admi#<nd c ar e;ista, pentru a reda pre'cosmogonicul cu preci%ie) este un limba*
fundamental ambiguu) Cutrile eminesciene Dnt<lnesc, Dn acest sens, ca pe o fericit confirmare, te;tele
religioase sansarite (a cror traducere o :i Dncearc), care mi%au pe figura ambiguit#ii pentru numirea diEinului)
5ar &minescu simte, e;trem de modern, o limitare Dn limba* prin
"1
reprimarea ' mereu ' a celui de'al doilea termen, a celui neales de rostire, pentru c rostirea ' real '
de%ambigui%ea% obligatoriu) 8leg<nd, ea rupe o unitate fericit, unitatea complementarului, a indecidabilei)
-pn*inindu'se pe interte;tul biblic, cosmogonia eminescian, c<nd nume:te, prin Bogos, lumina, o rupe pe
aceasta de Dntuneric ' :i gene%a neDntrerupt a lumilor e o sf<:iere continu (E) G)))negura etern se desface Dn
f<:ii)))G etc))
Confrunt<ndu'se astfel cu limba*ul, poetul Dncearc diferite solu#ii ale desfacerii acestuia din articula#iile sale
fundamentale (ca o modalitate, Dn filia#ia mitologiei romantice, logocentrice, de a des'face cosmosul), multe
dintre ele pre%ente Dn poemul de fa#: interoga#ia lipsit de rspuns (repetat, trd<nd neputin#a numirii), nega#ia
Dn termeni acumula#i (teoretic, o infinit Dn:irare de nici..., nici..., p<n la epui%area resurselor numirii), anularea
conceptelor prin alturarea lor Dn perechi de antonime (care reia :i desface din articula#iile ei originare
construc#ia simetric a te;tului, pentru c G*umt#ileG numim se anulea% reciproc), e;primarea
preconceptualului prin priEilegierea pr#ilor de Eorbire relatiEe (adEerbul relatiE, de pild, care de ast dat nu
mai are cu cine stabili o rela#ie, nu are un referent e;primat anterior), subminarea propo%i#iei construite ca o
defini#ie logic, prin contradic#ia dintre subiect :i elementul predicatiE care ar trebui s Di dea celui dint<i
substan#a definirii (GPe c<nd totul era lips de Eia# :i Eoin#)))G))
6oate aceste considera#ii nu Eor s reduc ' Dn interpretarea Scrisorii I 4 din importan#a temei romantice,
dominante, e;plicite, a geniului neDn#eles de contemporani, dar capabil s pstre%e echilibrul cosmosului cu for#a
g<ndini sale) 8:a cum o demonstrea% studii substan#iale din bibliografia de specialitate, poemul este centrat
asupra acestei teme, ma*ore pentru Ei%iunea poetic a artistului la maturitate) In termenii Ioanei &m) Petrescu,
Gdestinul dasclului ' ca :i destinul lumilor ' este unul ironic, :i Dntrebrii Kce'o s aib din acestea pentru el
btr<nul dascl?L nu i se poate rspunde dec<t negatiE, cci spiritul nu are o e;isten# pentru sine) M)))N
Irandoarea
"/
absolut a spiritului :i nimicnicia himeric a fiin#ei se Dnt<lnesc Dn condi#ia uman, a crei e;presie suprem ' :i
suprem ironic ' este cea a genialit#iiG (I) &m) Petrescu, !!!, p) ..))
5ar, la fel de semnificatiE pentru prefacerile de poetic pe care le aduce maturitatea creatoare eminescian, este
problematica subiacent, a artei poetice, construit prin cutrile formale ale te;tului, prin inoEa#iile de limba* ce
nu mai sunt Dntru totul GsincroneG romantismului asumat de proiectul tematic al acestei Scrisori.
0)3)b) 6eme propuse= e;erci#ii (M)C))
romane in
A" Com*etena %eneral!:
Ctili%area corect :i adecEat a limbii bbbbbb F,
producerea :i receptarea mesa*elor Dn diferite situa#ii de comunicare)
3) &;plic procedeul prin care s'au format urmtoarele cuEinte (pre%ente Dn primele cincispre%ece
Eersuri ale poemului): ostenite,g.ndirilor, (n"lorite, mi+ctoarea, str*tute.
1. Ise:te sinonime conte;tuale pentru urmtoarele cuEinte din primele dou%eci :i dou de Eersuri ale
poemului: ostenite, )aie, sc.nteia', singurtate, atimi, neghio*i.
0) 8lctuie:te c<mpul le;ical al timului, e;trg<nd cuEintele care Dl compun din primele :ase Eersuri ale
poemului)
") Identific, prin e;tragere din te;t, imaginile Ei%uale care compun portretul btr<nului dascl)
4) 6ranscrie perechile de antonime din tabloul care pre%int Increatul)
1) -crie o compunere de una ' dou pagini, Dn care s pre%in#i Ei%iunea btr<nului dascl cu priEire la
eEolu#ia uniEersului, de la Increat la Iene% :i la 8pocatasta%)
Dn redactarea compunerii Eei #ine cont de urmtoarele repere: (a) capacitatea de g<ndire a geniului= (b) imaginea
poetic a haosului primordial= (c) transformarea Increatului Dn Cosmos :i statutul lumii terestre poetic a stingerii
uniEersului)
B" Com*etena %eneral!:
7olosirea instrumentelor de anali% stilistic :i structural a diferitelor te;te literare)
/) -tabile:te structura poemului, prin identificarea pr#ilor :i a tablourilor componente) &;plic modalitatea
specific de construc#ie a te;tului, identificat pe ba%a structurii poemului)
.) &;plic semnifica#ia trecerii de la persoana I singular (din incipitul poemului) la persoana I plural, Dn
Eersurile urmtoare, ale primului tablou)
3!) &;plic semnifica#ia folosirii EocatiEului Dn Eersul care deschide tabloul al doilea: GBun, tu, stp<n'a mrii,
pe a lumii bolt luneci)))G)
33) Comentea% rolul antite%ei la niEel structural, compo%i#ional :i le;ical)
3) Comentea% semnifica#iile Eersului care con#ine defini#ia uniEersului: GCci e Eis al nefiin#ei uniEersul
cel himeric)))G)
C" Com*etena %eneral!:
8rgumentarea Dn scris a propriilor opinii asupra unui te;t literar)
30) Comentea% rolul ironiei Dn Eersurile care Dncheie medita#ia cu priEire la destinul postum al omului de geniu:
G6oate micile mi%erii unui suflet chinuit ( Mult mai mult Di Eor atrage dec<t tot ce ai g<ndit)))G)
3") 5emonstrea%, Dn dou%eci :i cinci ' trei%eci de r<nduri, c Scrisoarea I D:i *ustific titlul de G-atirG dat de
6itu Maiorescu)
34) Pornind de la particularit#i tematice, motiEice :i stilistice, *ustific apartenen#a poemului la curentul
literar romantic)
in
uniEers= (d) imaginea
"2
49
-C9I-A89&8 II
De ce ana mea rm.ne (n cerneal, m (ntre*i?
De ce ritmul nu m/a*ate cu isita4i de la tre*i?
De ce dorm, (ngrmdite (ntre gal*enele "ile,
Iam*ii suitori, troheii, sltreele dactile?
Dac tu +tiai ro*lema astei )iei cu cart lut,
&i )edea c am cu)inte ana chiar s o"t rut,
Cci (ntre*, la ce4am (ncee s /ncercm (n lut dreat
& turna in"orm nou lim*a )eche +i /neleat.?
&cea tainic simire, care doarme /n a ta har"
In culete de teatru s/o des"aci cae o mar",
C.nd cu sete caui "orma ce s oat s te /nca,
S le scrii cum cere lumea, )r/o istorie e a? 4
Ins tu (mi )ei rsunde c e *ine ca (n lume
Prin "rumoas stihuire s trund al meu nume,
S4mi atrag luare4aminte a *r*ailor din ar,
S4mi dedic a mele )ersuri la cucoane, *unoar,
6i de'gustulmeu din su"let s4l (mac rin a mea minte. 4
Dragul meu, crarea asta s/a *tut de mai nainteD
8oi a)em (n )eacul nostru acel soi ciudat de *ar7,
Care /ncearcrin oeme s de)ie cumular'i,
(nchin.nd a; lor )ersuri la uternici, la cucoane,
Sunt c.ntai (n ca"enele +i "ac sgomot (n saloaneD
Iar crrile )ieii "iind grele +i (nguste,
Ei (ncearc s le treac lin rotecie de "uste,
Dedic.nd *ro+uri la dame a cror *r*ai ei ser
Ca-ung.nd c.nd)a mini+tri ;4a deschide carier. 4
De ce nu )oi entru nume, entru glorie s scriu? 5are glorie s "ie a )or*i (ntr/un ustiu? &4>i, c.nd atimilor rorii
muritorii toi sunt ro*i, Bloria4i (nchiuirea ce o mie de neghio*i Idolului lor (nchin, numind mare e4un itic Ce4o *e+ic
e de sum, (ntr/un secol de nimic.
4!
Incorda4)oi a mea lir s c.nt dragostea? :n lan Ce se /marte cu "rie (ntre doi +i trei amani. Ce? s /ngnie coard
dulce, c de )oie te4ai adaos IM cel cor ce /n oeret e condus de Menelaos? &+i adeseori "emeia, ca +i lumea, e o +coal,
:nde /n)ei numai durere, (n-osire +i soialD IM oaste academii de +tiini a >.nei Vineri Hot mai des seerindea> +i din
tineri (n md tineri, Hu ; )e4-i rimind e;)ii cei im*er*i (n a lor clas, V.n c.nd din +coala toat o ruin a rmas.
Vai\ tot mai g.nde+ti la anii, c.nd )isam (n academii, &scult.nd e )echii dascli c.rocind la haina )remii, &le clielor
cada)re din )olume st.nd s/adune 6i /n a lucrurilor eteci cut.nd (neleciune? Cu murmure; lor *l.nde, un i>Ror de
horum4harum C.+tig.nd cu clioceal ner)um rerum gerendarumD Cu e)la)ie ad.nc ne /n).rteau al minii scriet,
!egn.nd c.nd o lanet, c.nd e4un rege din Egiet.
Parc4l )d e astronomul cu al negurii reaos, Cum u+or, ca din cutie, scoate lumi; din chaos 6i cum neagra )ednicie ne4o
(ntinde +i ne /n)a C eoce; se /n+ir ca mrge;;e a. &tunci lumea /n c.n se /n).rtea ca o mori+c De simeam, ca
Bali;i, c comedia se mi+c. 4
&meii de Em*e moarte, de lanei, de col*ul +colii, Con"undam e *ietul dascl cu un crai m.ncat de molii 6i ri)ind
in-eni+ul din ta)an, de e ila+tri, &scultam e craiul #amses +i )isam la ochi al*a+tri 6i e margini de caiete scriam
)ersuri dulci, de ild Ctre )re4o tranda"irie +i sl*atec Clotild. (mi lutea e dinainte cu al timului amestic Qa un
soare, *a un rege, *a alt animal domestic. Sc.r(irea de condeie ddea "armec astei lini+ti,
43
Vedeam )aluri )eni de grne, undoiana unei iris ti, Caul greu cdea e *anc, reau toate /n in"initD C.nd suna, +tiam c
#amses tre*uia s "i murit.
&tunci lumea cea g.ndit entru noi a)ea "iin, 6i, din contra, cea aie)ea ne rea cu neutin. &4>i a*ia )edem ce stear
+i ce asr cale este Cea ce oate s con)ie unei inime onesteD Iar (n lumea cea comun a )isa e un eticul, Cci de ai
cum)a ilu4>i, e+ti ierdut +i e+ti. ridicul.
Si de4aceea de4a>t /nainteoi s nu m mai (ntre*i De ce ritmul nu m/a*ate cu isit de la tre*i, De ce dorm (ngrmdite
(ntre gal*enele "ile, Iam*ii suitori, troheii, sltreele dacti; .. . De4oi urma s scriu (n )ersuri, team mi4e ca nu cum)a
5amenii din >ua de4ast>i s m /ncea/a luda. Dac ort cu u+urin +i cu 7.m*et a lor ur, !audele lor de sigur m/ar
m.hni este msur.
$")"a" '%estii de anali(! (I)B))
-crisoarea aceasta este centrat pe o reflec#ie asupra statutului poe%iei, ca :i crea#ie Dn limba*, dar :i ca
modalitate a eului de a se pune Dn rela#ie cu lumea real, iar refu%ul scrierii de GEersuriG trebuie Dn#eles
ca o formul metaforic a retragerii din real, a refu%ului contemporaneit#ii) In condi#iile Dn care ' Dns
'Eisarea nu mai poate institui armonia eu'lume, destinul astfel asumat de creator este unul tragic,
pentru c el rm<ne martorul con:tient al ruinrii ' Ei%iunii poetice, Eechii Dn#elepciuni, lumii Dntregi '
pe care nu o poate Dmpiedica prin Eerbul su) 5) PopoEici interpretea% poemul Dn sensul unei
confluen#e Dntre poe%ia social, a reEoltei romantice (pe care &minescu o continu Dn filia#ia
romantismului Dnalt european) :i, respectiE, a medita#iei morale a eului inadecEat Dn mod absolut
societ#ii (repre%entate de eros, de publicul cititor, de lumea saloanelor :i a cafenelelor): GConflictul
Dntre ideal :i real,
52
Dntre idealismul artistic :i po%itiEismul Eie#ii sociale formea% tema Scrisorii II, Dn care poetul se
complace s sublinie%e lipsa de sens a oricrei n%uin#e de art :i ridicolul cu care societatea Dncarc
pe cei ce nu renun# la ilu%ii) M)))N Prin materialul social anali%at, poe%ia aduce astfel o motiEare a
sentimentului de solitudine moral la care el ancorea% Dn cele din urmG (5) PopoEici, 3.22, p) 3/!))
UCa organi%are formal, Scrisoarea II ilustrea% un principiu de simetrie cu interesante consecin#e Dn
planul reali%rii sensului poetic) Cuprins Dntre un Dnceput interogatiE, al adresrii directe (ca orice
GepistolG, ea D:i instrumentali%ea% cititorul), pentru care Dntreag prima parte este un prim rspuns,
amplu, :i o reluare a interoga#iei, de data aceasta ca nega#ie adresat Dn final, unde rspunsul nu se mai
refer la statutul poe%iei, ci figurea% retragerea din lume a eului, Scrisoarea D:i concentrea% e;presia
idea centrale Dn penultima strofa, Dnainte de reluarea laitmotiEic a interoga#iei simetrice) Contrastul
Dntre un GatunciG al puterii Ei%ionare a Eisrii :i un Ga%iG Dn care aceasta e ridiculi%at este a;a
principal a antite%ei pe care se construie:te poe%ia) &l e;plic :i ironia din eEocarea anilor ferici#i,
Gc<nd Eisam Dn academiiG, pe care discursul poetic Di recheam nu pentru a'i reinstitui (pentru c ar fi '
Dn logica satirei ' imposibil), ci pentru a'i submina, Dn chiar discursul ce Di nume:te)
&;perien#a e:ecurilor fiin#ei, Dn sensul crea#iei poetice, al cunoa:terii sensului transcendent, dar :i al
iubirii, Ea genera medita#ii autoironice despre rostul poe%iei :i locul poetului Dn lume) &minescu
trie:te acum un sentiment de ironie a destinului, pe care i'3 d con:tiin#a inadecErii la timpul istoric
:i a unei inEersiuni fundamentale Dntre puterea (pierdut pe Eeci) a Ei%iunii, :i presiunea reductiE a
realit#ii goale de sens) Oersurile care Dncheie Scrisoarea ne duc cu g<ndul la medita#ia din Icoan +i
ri)at> G)))8ceea:i lume str<mb, ur<t, Dntr'un chip ( Cu fra%e'mpestri#at, suflat Dn nisip) ( +u'i acea
alt lume, a geniului rod, ( Creia lumea noastr e numai un DsEod)))G) GPo%i#iile artistice din
Scrisoarea II reEin Dn Scrisoarea III. $..)N I%olrii Dn actual din Scrisoarea II
53
Di corespunde de data aceasta o i%olare Dn trecut, dar distan#ele suflete:ti dintre societate :i poet rm<n acelea:i)
M)))N 8mbele poe%ii ridic la suprafa# aceea:i substan# moral, pe care o organi%ea% Dn planuri artisticeG (5)
PopoEici, 3.22, p) 3/3))
$")"b" Teme *ro*se+ exerciii ,M"C"-
Ctili%area corect :i adecEat a limbii rom<ne Dn producerea :i receptarea mesa*elor Dn diferite situa#ii de
comunicare)
3) 8lctuie:te c<mpul le;ical al artei scrisului, e;trg<nd cuEintele din primele douspre%ece Eersuri ale
poemului)
) Ilustrea%, prin e;emple, omonimia cuEintelor an :i Er.
0) 6ranscrie, din prima parte a poemului, interoga#ia retoric prin care poetul d e;presie ironiei fa# de gustul
literar Dndoielnic al publicului contemporan)
") 6ranscrie Eersurile care con#in antite%a dintre uniEersul g<ndirii :i cel al realit#ii)
4) Identific, prin e;tragere din te;t, imaginea care compune portretul grotesc al noului tip de GbardG)
1) -crie o compunere de una'dou pagini Dn care s pre%in#i Ei%iunea eminescian despre diEor#ul dintre poetul
de geniu :i lumea comun, pornind de la Eersul GCci de ai cumEa ilu%ii, e:ti pierdut :i e:ti ridiculG)
In redactarea compunerii Eei #ine cont de urmtoarele repere: (a) ierarhia Ealorilor poetului Dn raport cu Ealorile
societ#ii contemporane lui= (b) caracteristicile acelui Gsoi ciudat de bar%iG :i rostul poe%iei Dn Ei%iunea lor= (c)
reac#ia poetului fa# de ura :i lauda contemporanilor)
/) &;plic specificul construc#iei discursului poetic)
54
2) Comentea% efectul stilistic al succesiunii de interoga#ii retorice cu care se deschide te;tul poemului)
.) -tabile:te asemnri Dntre portretul Gbtr<nului dasclG din Scrisoarea I :i figura GastronomuluiG
eEocat Dn Scrisoarea II.
3!) &;plic rela#ia care se stabile:te Dntre poet :i adresantul imaginar al discursului su, pornind de la formula
G5ragul meu)))G)
33) &;plic semnifica#iile metaforei Gal min#ii scripetG)
3) &;plic rolul stilistic al epitetului cromatic Dn inEersiune Ggalbenele fileG, pre%ent at<t Dn te;tul Scrisorii I
c<t :i Dn cel al Scrisorii II.
30) 8titudinea e;primat de eul liric Dn Scrisoarea II poate fi interpretat fie ca resemnare, fie ca reEolt)
&;prim'#i punctul de Eedere Dn legtur cu cele dou interpretri, Dntr'un te;t de una ' dou pagini, Dn care Eei
folosi Eerbe de opinie, cuEinte cu rol argumentatiE, adEerbe de mod predictiEe etc)
3") Scrisoarea II poate fi citit :i ca un discurs argumentatiE) 8nali%ea%, Dntr'o compunere de o
pagin, te;tul din aceast perspectiE, identific<nd premisa, argumentarea :i conclu%ia)
44
-C9I-A89&8 III
:n Sultan dintre aceia ce domnesc este )r/o lim*, Ce cu4a turmelor +une, a ei atrie +/o schim*,
!a m.nt dormea inndu4+i ct.i m.na cea dreatD Dar ochiu /nchis a"ar, (nluntru se
de+teat. Vede cum din ceruri luna lunec si se co*oar 6i s /aroie de d.nsul reschim*at (n
"ecioar, (n"lorea crarea ca de asul *l.ndei rim)eriD 5chii ei sunt lini de um*ra tinuitelor
dureriD Codrii se (n"iorea' de at.ta "rumusee, &ele /nemesc (n tremur str)e'iile lor "ee, Pul*ere
de diamante cade "in ca o *ur, Sc.nteind lutea rin aer +i e toate din natur 6i rin m.ndra
"ermecare sun/ o mu-ic de +oate, Iar e ceruri se (nal curcu*eele de noate. .. Ea, sec.nd cu el
alturi, m.na "in i4o (ntinde, Vrul ei cel negru /n )aluri de mtas se desrindeV 40!as/ s leg a mea
)ia de a ta .. .(n *rau4mi )ino, 6i durerea mea cea dulce cu durerea ta alin4o .. . Scris (n cartea
)ieii este +i de )eacuri +i de stele Eu s "iu a ta st.n, tu st.n )ieii mele0.
6i cum o ri)ea Sultanul, ea se /ntunec.. . disareD Iar din inima lui simte un coac cum c rsare,
Care cre+te (ntr/o cli ca (n )eacuri, mereu cre+te, Cu4a lui ramuri este lume, este mare se le+teD
:m*ra lui cea uria+ ori'ontul (l curinde 6i su* d.nsul uni)ersul (ntr/o um*r se (ntindeD Iar (n
atru ri a lumii )ede +iruri munii mari, &tlasul, Cancanul, Haurul +i Qalcanii seculariD Vede
Eu"ratul +i Higris, Nilul, Dunrea *tr.n 4:m*ra ar*orelui "alnic este toate e st.n. &s "el, &sia,
Euroa, &"rica cu4a ei ustiuri 6i cor*iile negre ;gnndu4se e r.uri,
41
Valurile )er+i degr.ie legn.ndu4se e lanuri, Mrile rmuitoare +i ceti l.ng limanuri, Hoate se
(ntind nainte4i.. . cae4un uria+ co)or, Vede ar l.ng ar +i oor l.ng oor 4Carin neguri
al*urie se stre)d +i se re"ac (n (ntins /mrie su* o um*r de coac.
Vulturii ornii la ceruri, .n/ la ramuri nu a-ungD Dar un ).nt de *iruin se orne+te (ndelung 6i
lo)e+te r.nduri, r.nduri (n "run'i+ul suntor, Strigte de4&llah\&llahul se aud e sus rin nori,
Sgomotul cre+tea ca marea tur*urat +i (nalt, :rlete de *tlie s/alungau du olalt, (ns "run'ele 4
ascuite se (ndoaie du ).nt 6i deasura #omei nou se (nclin la m.nt.
Se cutremur sultanul... se de+teat ... +i e cer Vede luna cum lute+te este laiul Eschi+er. 6i
ri)e+te trist la casa +eihuhd Ede*aliD Du gratii de "ereastr o coil el 'ri Ce4i '.m*e+te,
mldioas ca o creang de alunD E a +eihuhi coil, e "rumoasa Malcatun. &tunci el ricee )isul c4i
trimis de la ro"et, C e4o cli se /nlase chiar (n rai la Mohamet, C din dragostea4i lumeasc un
imeriu se )a na+te, &i cruia ani +i margini numai cerul le cunoa+te. Visul su se /n"triea' +i se
/ntinde )ulture+te, &n cu an (mria tot mai larg se sore+te, Iar "lamura cea )erde se (nal an
cu an, 8eam cu neam urm.ndu4i s*orul+i sultan du sultt &st"el ar du ar drum deglone4i
deschid... P.n/ (n Dunre a-unge"urtunosul/Qaiasid...
!a un semn, un rm de altul, leg.nd )as de )as, se leag 6i (n sunet de "an"are trece oastea lui
(ntreagD Ieniceri, coii de su"let ai *d&llah +i sahii Vin de /ntunecm.ntul la #o)ine (n c.miiD
57
#sndindu4se (n roiuri (ntind corturile mari. 8uma /n 7area dertat sun codrul de ste-i
/an.
Iat )ine4un sol de ace c/o n"ram /n ).r" de *.
haia>dri)ind la d.nsul, (l (ntrea* cu disreV
40Ce)mtu?0
4 08oi? Qun ace\ Si de n/o"i cu *nat,
Domnul nostru4ar )rea s )a>e mritul (mrat0.
!a un semn deschis4i calea "i s/aroie de cort :n *tr.n at.t de simlu, du )or*, du ort.
40HuestiMircea?0
M 0Da /mratel0
' 0&m )enit s mi te /nchini, S nu schim* a ta coroan (ntr/o ramur de sini0. 045rice g.nd ai, Smrate, "i
oricum )ei "i sosit, C.t suntem (nc e ace, eu (i trieV Qine4ai )enit\ Desre artea (nchinrii (ns, Doamne, s
ne ieriD Dar acu )ei )rea cu oaste "i r>*oiu ca s ne ceri, 5ri )ei )rea s "ad (ntoars dee4acuma a ta cale,
S ne dai un semn "i nou de mila mriei4ta; . .. De4o "i una, de4o "i alta... Ce e scris "i entru noi, Qucura "i le4
om duce toate, de eace, de4i r'*oi.
4 0Cum? C.nd lumea mi4e deschis, a ri)i g.nde+ti caot
Ca (ntreg &liotmanul s se /miedece de4un ciot?
5, tu nici )ise'i, *tr.ne, c.i (n ca; mi s/au us\
Hoat "loarea cea )estit a (ntregului &us,
Hot ce st (n um*ra crucii, (mrai "i regi s/adun
S dea iet cu uraganul ridicat de semilun.
S/a /m*rcat (n 7ale lucii ca)alerii de la Malta,
Paa cu4a lui trei coroane, use una este alta,
Lulgerele adunat4au contra "ulgerului care
(n tur*area4i"urtunoas a curins m.nt "i mare.
8/au a)ut dec.t cu ochiul ori cu m.na semn a "ace,
6i &usul ("i (minse toate neamurile /ncoaceD
Pentru4a crucii *iruin se mi"car r.uri4ruri
42
5ri din codri rscolite, ori st.rnite din ustiuriD Xguduind din ace 4 ad.nc ale lumii (nceuturi, (nnegrind tot
ori'ontul cu4a lor 7ed de mii de scuturi, Se mi"cau (ngmritoare ca duri de land "i s*ii, Hremura
(nsim.ntat marea de4ale lor cor*ii\ ... !a 8icoole )>ut4ai c.te ta*ere s/au str.ns Ca s stee (nainte4mi ca
"i >-dul ne(n)ins. C.nd )>ui a lor mulime, c.t "run', c.t iar*, Cu o ura ne /macat mi4am "otit atund (n
*ar*, &m -urat ca este d.n"ii s trec "alnic, "r s, Din ristolul de la #oma s dau calului o).s... 6i de
crunta4mi )i-elie tu te aeri c/un toiag? 6i, urtat de *iruin, s m /miedec de4un mo+neag?0 4 0De/4un
mo"neag, da, (mrate, cd mo+neagul cen)e"., 8u e om de r.nd, el este Domnul rii4#om.ne".. Eu nu i4a"
dori )r/odat s a-ungi s ne cuno+ti, 8id ca Dunrea s /nece sumeg.nd a tale o ". Du )remuri muli
)enir, (nce.nd cu acel oase, Ce din )echi se omene+te, cu Dariu a lui IstaseD Muli durar, du )remuri,
este Dunre )r/unod, De4au trecut cu saima lumii +i mulime de norodD (mrai e care lumea nu utea s4i
mai (nca, &u )enit +i /n ara noastr de4au cerut m.nt +i a 46i nu )oiu ca s m laud, nid c )oiu s te
/ns.im.nt,
Cum )enir, se "cur toi o aa+/un m.nt.
He "le+ti c (nainte4i rsturnat4ai )al4)rte-
5stile leite /n tale de /mrai +i de )ite-i?
Hu te lautri c &usul (nainte i s/a us ?.. .
Ce4i m.na e ei (n lut, ce4au )oit acel &us?
!aurii )oiau s4i smulg de e "runtea ta de "ier,
& credinii *iruin cta orice ca)aler.
Eu? (mi ar srda +i ne)oile +i neamul.)
6i de4aceea tot ce mi+c /n ara asta, r.ul, ramul,
Mi4e rieten numai mie, iar ie du+man este,
Du+mnit )ei "i de toate, "ar/a rinde chiar de )esteD
8/a)em o+ti. dar iu*irea de mo+ie e un sid
Care nu se /n"iorea> de4a ta saim, Qaia>d\0
4.
6i a*ia lec *tr.nul. .) Ce mai "reamt, ce mai s*uciuml
Codrul clocoti de sgomot +i de arme "i de *ucium,
Iar la oala lui cea )erde mii de caete letoase,
Mii de coi"uri lucitoare ies din um*ra /ntunecoasD
Clreii (mlu c.mul si roiesc du un semn
6i (n caii lor sl*ateci *at cu scrile de lemn,
Pe coite iau (n "ug "aa negrului m.nt,
!nci sc.nteie lungi (n soare, arcuri se (ntind (n ).nt,
6i ca nouri de aram si ca rootul de grindeni,
5ri+)nu /ntunec.ndu4l, )in sgei de retutindeni,
V.-.ind ca )i-elia si ca lesnetul de loaie...
:rl c.mul si de troot si de strigt de *taie.
In >aiar striga /mratul ca si ;ul(n tur*are,
:m*ra morii se (ntinde tot mai mare +i mai mareD
In 4>adar"lamura )erde o ridic (nsre oaste,
Cci curins4i deieire +i (n "a +i (n coaste,
Cci se clatin rrite +iruri lungi de *tlieD
Cad asa*ii ca +i .lcuri risiite e c.mie,
(n genunchi cdeau edestrii, colo caii se rstoarn,
C.nd sgeile (n )aluri care +uier, se toarn,
6i lo)ind (n "a /n sate, ca +i cri)ul +i gerul,
Pe m.nt lor li seare c se nruie tot cerul...
Mircea (nsu+i m.n /n lut )i-elia /ngro4>itoare,
Care tine, )ine, )ine, calc totul (n icioareD
Durduind soseau clrii ca un 7'd (nalt de sulii,
Printre cetele g.ne trec rundu4+i large uliiD
#isiite se /mr+tie a du+manilor +iraguri,
6i, gonind *iruitoare, tot )eneau a rii steaguri,
Ca oto ce rde+te, ca o mare tur*urat 4
Peste4un ceasg.ntatea e ca lea)a ).nturat.
&cea grindin/ oelit (nsre Dunre o m.n,
Iar (n urma lor se /ntinde "alnic armia rom.n.
Pi c.nd oastea se a+ea', iat soarele aune, Voind cre+tetele /nalte ale rii s /ncunune Cu un nim* de *iruinD "ulger
lung (ncremenit
1!
T
Mrgine+te munii negri (n (ntregul as"init,
P.n/ ce i')orsc din )eacuri stele una c.te una
6i din neguri, dintre codri, tremur.nd s/arat lunaV
Doamna mrilor +/a noii )ars lini+te +i somn.
!.ng cortu4i, unul dintre "iii "alnicului domn,
Sta 7m*ind de4o amintire, e genunchi scriind o carte,
S/o trimit dragei sale, de la &rge+ mai dearteV
0De din )ale de #o)ine
Brim, Doamn, ctr Hine,
8u din gur, ci din carte,
C ne e+ti a+a dearte.
He4am ruga, mri, ruga
S4mi trimii rin cine)a
Ce4i mai m.ndru /n )a;a HaV
Codrul cuoene;
5chii cu sr.nceneleD
C +i eu trimite4)oiu
Ce4i mai m.ndru e la noiV
5astea mea cu "lamurile,
Codrul +i cu ramurile,
Coi"ul nalt cu enele,
5chii cu sr.ncenele.
6i s +tii c4s sntos,
C, mulmind ha Cristos,
He srut, Doamn, "rumos0.
De4a+a )remi st /n)rednicir cronicarii +i raso'iD
Veacul nostru ni4lumlur saltim*ancii +i iro4>ii. ..
(n i>)oadele *tr.ne e eroi mai ot s cautD
&u cu lira )istoare ori cu sunete de "laut
Poi s /nt.miniatrioii ce4au )enit de4atund (ncolo?
(naintea acestora tu ascunde4te, &ollol
5 eroi\ care /n trecutul de mriri ) adum*risei,
&i a-uns acum de mod de ) scot din letoise,
6i cu )oi dra.ndu4+i nula, ) dtea4> toi nero'ii,
Mestec.nd )eacul de aur (n noroiul greu al ro*ii.
13
#m.nei (n um*ra s".nt, Qasara*i si )oi Musatini, Desclectori de ar, dttori de legi +i datini, Ce cu lugul"i cu sada
ai (ntins mo+ia )oastr De la munten/ la mare +i la Dunrea al*astr.
&u re'entul nu ni4i mare? 8/o s4mi dea ce o s cer? 8/o s a"lu (ntre4ai no+tri )re un "alnic-u)aer? &u la SR*aris nu
suntem, l.ng cai+tea soielii? 8u se nasc glorii e strad "i la u+a ca"enelii? 8/a)em oameni ce se lut cu retoricele sulii
(n alau'ele grele a canaliei de ulii, Panglicari (n ale rii, care -oac cae -unii, M+ti cu toate de renume din comedia
minciunii? &u de atrie, )irtute nu )or*e"te li*eralul, De ai crede c )iaa4i e curat ca cristalul? 8ici )ise'i c (nainte4i st
un st.l de ca"enele. Ce ("i r.de de4aste )or*e (ng.n.ndu4le e ele. Ve4> colo e uriciunea"r su"let, "r cuget, Cu ri)irea
/mro+at +i la "lci um"lat +i *uget, 8egru, coco+at +i lacom, un i7Ror de "iretlicuri, IM to)ar+ii si sune )eninoase;4i
nimicuriD Hoi e *u7e 4 a).nd )irtute, iar (n ei moned cal, Puintesen de minerii de la cre+tet .n /ntal. 6i
deasura tuturora, oastea s +i4o recunoasc, (+i arunc ocitura *ul*ucaii ochi de *roasc)) ) Dintr/ace+tia ara noastr (+i
alege ast4-t solii\ 5ameni )rednici ca s+a> (n 7direa s"intei Bolii, (n cme+i cu m.neci lunge +i e caete scu"ie, 8e "ac
legi +i ne un *iruri, ne )or*esc "iloso"ie. Patrioii\ Virtuo+ii, ctitori de a+e'minte, :nde sumeg des"r.ul (n mi+cri +i (n
cu)inte, Cu e)la)ie de )ule, ca (n strane, +ed e locuri 6i alauda "renetic schime, c.ntece +i -ocuri... 6i aoi (n s"atul rii
se adun s se admire Qulgroi cu cea"a groas, grecotei cu nas su*ireD Hoate mutrele acestea sunt retinse de roman,
Hoatgreco4*ulgrimea e neoata lui Hraian\
1
Suma asta /n)eninat, ast le*e, st gunoi S a-ung a "i st.n +i e ar +i e noi\ Hot ce /n rile )ecine e smintit si
st.ri tur, Hot ce4i (nsemnat cu ata utre-unii de natur, Hot ce e er"id +i lacom, tot Lanarul, toi iloii, Hoi se scurser
aicea +i "ormea' atrioii, Snc.t "on"ii "i "lecarii, gguii "igu"au, Q.l*.ii cu gura str.m* sunt st.nii astei naii\
Voi suntei urma+ii #omei? 8i+te ri +i ni+te "omeni\ I4e ru+ine omenirii s ) >c )ou oameni\ 6i aceast cium /n lume +i
aceste creaturi 8ici ru+ine n/au s iee (n smintitele lor guri Bloria neamului nostru sre4a o "ace de ocar, (ndr'nesc ca s
rosteasc.n/ +i numele tu . .. ar\
IM Paris, (n luanare de cinisme +i de lene, Cu "emeile4iierdute "i /n orgiile4i o*scene, &colo )/ai us a)erea, tinereele la
stos... Ce a scos din )oi &usul, c.nd nimic nu e de scos?
8e4ai )enit aoi, dret minte o sticlu deomad, Cu monoclu /n ochiu, dret arm *ei"or de romenad, Veste-ii "r de
)reme, dar cu creieri de coil, Dret "tiin a).nd (n minte )re un )als de Qal4Ma*il, Iar (n schim* cu4a)erea toat )r/un
auc de curte'an. 5, te4admir, rogenitur de origine roman\
6i acum ri)ii cu saim "aa noastr scetic 4 rece, V mirai, cum de minciuna ast4g nu )i se mai trece? C.nd )edem c
toi aceia care )or*e mari arunc 8umai *anul (l ).nea' "i c."tigul"r munc, &4>i, cnd"ra>a lustruit nu neoate (n"ela,
&st'i, alii sunt de )in, domnii mei, nu este4a+a? Prea )/ai artat arama, s"."iind aceast ar, Prea".curi neamul nostru
de ru+ine "i ocar, Vrea )/ai *tut -oc de lim*, de str*uni "i o*icei,
10
Ca s nu s/arate4odat ce suntei 4 8i+te misei\ Da, c.+tigul "r munc, iat singura ornireD Virtutea? e4o nerodeD Beniul?
o ne"ericire.
Dar lsai mcar strmo+ii ca s doarm /n col* de croniciD Din trecutul de mrire )/ar ri)i cel mult ironici. Cum nu )ii tu,
Hee+ Doamne, ca un.nd m.na e ei, S4i (mri (n dou ceteV (n smintii +i (n mi+ei, 6i (n dou temnii large cu de4a sila
s4i aduni, S dai "oc la u+crie +i la casa de nehuni\
$"$"a" '%estii de anali(! (I)B))
Poemul Dnscenea% (Dntr'o grandioas Ei%iune mitic, mai Dnt<i, Dntr'o Eiolent :i ampl satir, mai apoi) o istorie
a patriei :i sentimentului patriotic (Dn Eariante, te;tul s'a :i numit, pentru o Ereme, Patria +i atrioii), de la
e;presia organic a acestuia din urm, la Eorba goal :i trdtoare, care nu Dl mai poate cuprinde) G5espre patrieG
este Eorba, aici, la trei niEele diferite (:i totodat conEergente) de reali%are a sensului poetic) Prima parte ofer
mitul constituirii patriei mitice, Dntemeiat de sultan printr'o alegoric hierogamie, eEocat Dn deschiderea
poemei) &i Di urmea% patria E<rstei organice, a statului lui Mircea cel Btr<n, unde oameni :i cosmos Eie#uiesc
Dntr'o fericit indistinc#ie, ce face ca lupta cu inEadatorii s fie dat de for#ele de%ln#uite ale naturii, iar poporul
s fie numit generic Gr<ul, ramulG, de EoieEod) -atira se adresea%, la al treilea niEel, patriei Dnstrinate, c%ute
sub Eremi, a contemporaneit#ii poetului (pentru care acesta inEoc, asemeni multor eroi ' alter4(go'uri ' ai liricii
sale, ca 8ndrei Mure:anu sau -armis, distrugerea drept unic solu#ie))
+uan#ele poemului sunt Dns deosebit de semnificatiEe: pentru c nu 9om<nia contemporan poetului este cea
dint<i Dnstrinat de sensurile originare ale patriei, Dn poem, ci Imperiul Atoman care, orbit de dorin#a de putere,
se Dndeprtea% de mitul ce i'a dat na:tere (un mit al erosului cosmic) :i ' culme a orbirii ' nici nu recunoa:te Dn
#ara lui Mircea semnele unui alt spa#iu armonios, originar) -ultanul
1"
Baia%id bat*ocore:te mitul eristic, amenin#<ndu'3 pe Mircea cu patimile lui Isus) Dnfr<ngerea turcilor la 9oEine
este, a:adar, e;plicabil, ca o pedeaps pentru uitarea originilor, a limba*ului mitic ' subte;tual, ea poate fi
Dn#eleas ca o soart premonitorie pentru ciEili%a#ia 9om<niei contemporane)
A Ealoare aparte prime:te, Dn ansamblul Ei%iunii, fragmentul median, al celebrrii Eictoriei :i al Gscrisorii fiului
de domnG, ce situea% erosul (principiu cosmotic, la &minescu, asemenea sentimentului patriotic) Dn centrul
spa#iului organic, triumftor= ceea ce afirm te;tul acesta pe model folcloric, care media%, ca o punte, Dntre oda
dint<i :i satira pr#ii a doua a poemului, este consubstan#ialitatea fiin#ei cu patria (identificat naturii, cosmosului
Dnsu:i)) $i fragmentul, delicat, care rupe Eersifica#ia ampl a Scrisorii, sus#ine prin op#iunile sale formale ideea
poetic)
Pentru c, semnificatiE Dn sensul e;perimentelor eminesciene Dn limba*, fiecare epoc e pus Dn rela#ie cu o
anumit poetic, sugerat prin sintagme specifice :i prin solu#ii discursiEe, poetice, adecEate) Momentului
mitic ini#ial Di corespunde o poetic Ei%ionar (mitul este chiar cunoscut prin Eederea interioar a sultanului))
In antite% se afl cele dou moduri poetice ale epocilor ulterioare (sunt Eersurile a:e%ate la cumpna dintre
tablouri): G5e'a:a Eremi se'nErednicir cronicarii :i rapso%ii= ( Oeacul nostru ni'3 umplur saltimbancii :i
iro%iiG) Celor dou tipare istorice le corespund dou moduri ale crea#iei: statul organic putuse fi poEestit Dn
cronici (substitut, la &minescu, al cr#ii Eechi, purttoare de Dn#elepciune) :i Dn c<ntecele rapso%ilor (sinte% de
poe%ie :i mu%ic, amintind c<ntecul Dngerilor, a crui nostalgie o are poetul romantic)) &poca de decdere,
contemporan poetului, D:i gse:te e;presia Dn spectacolul de m:ti (simbol al minciunii, al Dn:eltoarei
aparen#e), desacrali%at (sugestie cu at<t mai puternic, cu c<t este Eorba despre Giro%iG, teatru popular menit, la
origini, s re'sacrali%e%e cosmosul, repet<nd poEestea na:terii %eului)) -imptomatic pentru blestemul care
Dncheie Scrisoarea., satira propriu'%is este precedat de o anti'inEoca#ie, adresat lui 8pollo :i eroilor
protectori, care roste:te inEers formula
14
introductiE, consacrat, a epopeilor antice) Ceea ce urmea% acestei GinEoca#ii parado;aleG este satira
Eehement, culmin<nd cu un blestem, adic Grostirea inEersG a Eerbului poetic, ce caut s c<:tige puteri
destructiEe, nimicitoare)
$"$"b" Teme *ro*se+ exerciii ,M"C"- .
A" Com*etena %eneral!"
comunicare)
3) &;plic rolul alternrii indicatiEului pre%ent cu imperfectul Dn primele patru Eersuri ale poemului)
) Comentea% determinrile substantiEului sultan din incipitul poemului, referindu'te la Ealen#ele
stilistice ale articolului nehotr<t, ale pronumelui demonstratiE :i ale subordonatei atributiEe)
0) &;plic folosirea apostrofului Dn sintagma: GBasX s leg a mea Eia# de a ta)))G)
") Identific, prin e;tragere din te;t, imaginile poetice (Ei%uale, auditiEe) care compun peisa*ul oniric Dn primul
tablou la poemului)
4) 6ranscrie dou Eersuri consecutiEe care cuprind o enumera#ie ampl)
1) -crie o compunere de una'dou pagini Dn care s pre%in#i Ei%iunea poetului despre na:terea :i de%Eoltarea
Imperiului Atoman)
In redactarea compunerii Eei #ine cont de urmtoarele repere: (a) iposta%ierea lunii ca fecioar, Dn plan oniric= (b)
alegoria copacului= (c) coresponden#a dintre Eis :i realitate)
/) -tabile:te structura poemului, prin identificarea pr#ilor :i a tablourilor componente)
2) Comentea% antite%a dintre cei doi conductori (EoieEodul Mircea cel Btr<n :i sultanul Baia%id), a:a cum
reiese
11
din ampla secEen# dialogat)
.) Pre%int perspectiEa :i mi*loacele stilistice cu care se reali%ea% descrierea luptei de la 9oEine)
3!) &;plic rolul pe care Dl are Dn compo%i#ia poemului inserarea scrisorii pe care fiul de domn o trimite Gdragei
sale, de la 8rge: mai departeG)
33) Pre%int semnifica#iile pe care le po#i e;trage din rima raso'i C ironii, din Eersurile care deschid satira,
referindu'te la rela#ii de simetrie ( de opo%i#ie)
3) Comentea% iposta%ele GstrinuluiG, urmrindu'le Dn desf:urarea te;tului integral)
30) 9edactea% o compunere de una ' dou pagini Dn care s comente%i, Dn paralel, transformarea )ederii Dn
ti>iune din Eersurile GC<nd cu gene ostenite sar suflu'n lum<nare)))G %Scrisoarea I) :i GIar ochiu'nchis afar
Dnluntru se de:teapt)))G $Scrisoarea III).
3") &;prim'#i punctul de Eedere Dn legtur cu inEocarea personalit#ii *usti#iare a lui Olad cepe: Dn
finalul poemului, #in<nd cont de profunda antite% Dn care se afl pre%entul :i trecutul Dn Ei%iunea poetului)
34) Scrisoarea III este considerat cea mai Eehement satir la adresa societ#ii contemporane poetului)
8tacurile sale se Dndreapt Dn special DmpotriEa Gprogeniturii de origine romanG, la fel ca Dn poe%ia &i no+tri
tineri.... &nali'ea',, Dntr'un eseu de tip paralel, portretele tinerilor care Gla Paris DnEa#G)
/0
-C9I-A89&8 IO
St castelul singuratic, oglinindu4se (n lacuri,
Iar (n "undul aei clare doarme um*ra lui de )eacuriD
Se (nal (n tcere dintre rari+tea de *ra'-,
D.nd at.ta (ntunerec rotitorului tala'4
Prin "erestrele arcate, du geamuri, tremur numa
!ungi erdele (ncreite, care sc.nteie ca *ruma.
!una tremur e codri, se arinde, se mre+te,
Muchi de st.nc, ).r" de ar*or, ea e ceruri 'ugr)e+te,
=ar ste-arii ar o stra- de gigani ce4o (ncon-oar,
#sritul ei4>.ndu43 ca e4o tainic comoar.
8umai le*edele al*e, c.nd lutesc (ncet din trestii,
Domnitoare este ae, oasei lini+tei acestei,
Cu ariele (ntinse se mai scutur +i4o taie
C.nd (n cercuri tremur.n.e, c.nd (n *ra'de de )aie.
Paura se mi+c /n "reamt de al undelor cutrier,
Iar (n iar*a (n"lorit, somnoros susin/ un grier...
E at.ta )ar /n aer, e at.t de dulce ')onul...
Singur numai ca)alerul susin.nd ri)ea *alconul Ce /ncrcat era de "runte, de (i s.n'ur rin ostree, #o'e ro+ie de Siras +i
liane /n"el de "ee. #esirarea cea de ae (l (m*at, ca +i sarD Peste "armecul naturii dulce4iicur ghitaraV
05, arat4mi4te iar /n hain lung de mtas, Care are (ncrcat de o ul*ere4argintoas, He4a+ri)i o )ia /ntreag (n
cununa ta de raRe, Pe c.nd m.na ta cea al* rul gal*en (l netea'. Vino\ =oac4te cu mine . .. cu norocul meu .. . mi4
arunc De la s.nul tu cel dulce "loarea )e+ted de lunc, Cae coardele ghitarei rsun.nd (ncet s cad ... &h\ E4at.t de
al* noatea, arc/ar "i c'ut 'ad.
12
5ri (n um*ra ar"umat a *uduarului s )in, S m /m*ete acel miros de la .ndele de (n D Cuido, un a- +galnic, )a
ascunde cu4a iui m.n, Vioriul glo* al lamei, mldioasa mea st.n\0
6i uscat "o+ni mtasa e odele, (ntre glastre,
Intre ro*ele de Siras +i lianele al*astreD
Dintre "lori coila r.de +i se /nclin este gratii 4
Ca un chi u+or de (nger e4artarea adoratei 4
Din *alcon i4arunc4o ro' +i cu manile la gur,
Pare ca (l do-ene+te c.nd +ote+te cu cldurD
&oi iar disare /n luntru ... au> suri ce co*oar .. .
6i ie+ind e u+ iute, ei s/au rins de su*suoar.
Qra de *ra +esc alturi.. . le st *ine la olat.,
Ea "rumoas +i el t.nr, el (nalt +i ea (nalt.
Iar din um*ra de la maluri se des"ace4acum la larg
!untrea cu4ale ei )intrele s.n'urate de catarg
6i (ncet (naintea' (n lo)ire de loei,
!egn.nd at.ta "armec +i at.tea "rumusei.. )
!una.. . luna iese /ntreag, se (nal/ a+a *laie
6i din rm (n rm durea' o crare de )aie,
Cee4o reede /nmiire de mici unde o a+terne
Ea, coila cea de aur, )isul negurii eterneD
6i cu c.t lumina4i dulce tot mai mult se lmure+te,
Cu4at.t )alurile aei, cu4at.t rmul arc cre+te.
Codrulare tot mai mare, arc )ine mai aroae
Dimreun cu al lunei disc, stnitor de ae.
Iar tei cu um*ra lat +i cu "lori .n /n m.nt
(nsre aa /ntunecat lin se scutur de ).ntD
Peste caul *lond al "etei s*oar "lorile +/o lou.. .
Ea se rinde de gruma'u4i cu m.nuele4am.ndou
6i e iate4+i las caulV 0M uime+ti dac nu m.ntui . .
&h, ce "ioros de dulce de e *u'a ta cu).ntu4i\
C.t de sus ridici acuma (n g.ndirea tae4o roa*,
C.nd durerea ta din su"let este singura4miodoa*.
6i cu "ocul *l.nd din glasu4i tu m dori +i m cutremuri,
1.
De (mi are o o)este de amor din alte )remuriD
Visurile ta; toate, ochiul tu at.t de tristu4i,
Cu4a lui umed/ ad.ncime toat mintea mea o mistui...
D4mi4i mie ochii negri... nu ri)i cu ei (n laturi,
Cci de noatea lor cea dulce )ecinie n/o s m mai saturi,
&+ or*i ri)ind (ntr/(n+ii... 5, ascult numa /ncoace,
Cum la )or* mii de )aluri stau cu stelele roroace\
Codrii negri aiureal +i i>Roare;4i al*astre
Po)estesc ele4nde ele numai dragostele noastre
6i luce"erii ce tremur a+a reci rin negre cetini,
Hot m.ntul, lacul, cerul... toate, toate ni4s rietini.. .
&i utea s lee'i c.rma +i loeile s lee'i,
Du roria lor )oie s, ne duc unde ree'i,
Cci oriunde numai ele ar dori ca s ne oarte,
Pretutindeni "ericire... de4i )ia, de e moarte0.
Lantasie, "anta>e, c.nd suntem numai noi singuri, Ce ades m ori e lacuri +i e mare +i rin cr.nguri\ :nde ai )>ut
)rodat aste ri necunoscute? C.nd seetrecur/ aceste? IM 5 mie atru sute? &7i n/ai chi (n toat )oia (nri)irea4i s te
ierii, Cum (i )ine, cum (i lace e coil s/o desmieng, Du g.t s4i a+e>i *raul, gur /n gur, iet la iet, S/o (ntre*i
numai cu ochiiV M iu*e+ti tu? Sune drei
&+ii a*ia i4ai (ntins m.na, sare i)rul la u+, E4un congres de ru*edenii, )re un unchiu, )re o mtu+... Iute caul (ntr
3
o
arte +i te uii (n -os smerit... 5are nu4i (n lumea asta )r/un ungher entru iu*it? 6i ca mumii egitene stau cu toii /n scaun
eeni, Hu cu manile /ncle+tate, mai cu degetele deeni, Mai suce+ti )re o igar, numeri "ire de mustei 6i /n ro*leme
culinare te (ncerci a "i iste.
Sunt stul de4a+a )ia . . . nu sor*ind a eiahar, Dar mi'eria aceasta, roia asta e amar.
S s"ine+ti cu mii de lacrimi un instinct at.t de )an
Ce le4a*ate +i la asri de )reo dou ori e an?
8u trii )oi, ci un altul ) insir 4 el trie+te,
El cu gura )oastr r.de, el se /nc.nta, el +ote+te,
Cci a )oastre )iei cu toate sunt ca undele ce curg,
Vecinie este numai r.ulV r.ul este Demiurg.
8u simii c/amorul )ostru e4un amor strin? 8e*unii
8u simii c /n roaste lucruri )oi )edei numai minuni?
8u )edei c/acea iu*ire ser)/ o cau> din natur?
C e leagn unor )iee ce semine sunt de ur?
8u )edei c r.sul )ostru e (n "iii )o+tri l.ns,
C4i de )in cum c neamul Cain (nc nu s/a st.ns?
5 teatru deu+e. .. s)on de )or*e omene+ti,
Po)estesc ca aagalii mii de glume +i o)e+ti
Lr ca s le ricea.) ) Du ele un actor
St de )or* cu el (nsu+i, sune 7eci de mii de ori
Ce4a sus )eacuri duolat, ce )a sune )eacuri (nc,
Pan/ ce soarele s/o stinge (n genunea cea ad.nc.
Ce? C.nd luna se strecoar rintre nouri, nn ustii,
Hu cu lumea ta de g.nduri du ea s, te aii?
S aluneci e oleiul de e uliele ninse,
S ri)e+ti rin lucii geamuri la luminile arinse
6i s/o )e4>- (ncon-urat de un roiu deierde4)ar,
Cum 4>.m*e+te tuturora cu g.ndirea ei u+oar?
S/au47 cornetul de inteni +i "o+nirile de rochii,
Pe c.nd ei sucesc musteaa, iar ele "ac cu ochii?
C.nd (ncheie cu4o ri)ire amoroasele /nelegeri,
Cu ridicula4i simire tu la oarta ei s degeri?
Ptima+ +i (ndrtnic s/o iu*e+ti ca un coil
C.nd ea4i rece +i cu toane ca +i luna lui aril?
Sncle+t.nd a ta; *rae toat mintea s i4o ierii?
De la cre+tet la icioare s/o admiri +i s/o desmieng
Cae4o marmur de Pros sau o.n4> de Corregio,
C.nd ea4i rece +i cochet? E+ti ndicul, (ne;ge4o ...
Da. .. )isam odinioar e acea ce m/ar iu*i,
C.nd a+ sta ierdut e g.nduri, este umr mi4ar ri)i,
&+ simi4o c4i aroae +i ar +ti c/o (neleg ...
70
/3
Din srmana noastr )ieaa, am dura roman (ntreg .) ) 8/o mai caut... Ce s caut? E acela+i c.ntec )echi, Setea lini+tei
eterne care4mi sun (n urechiD Dar organe;4s s"armate +i /n strigai ireguiare Vechiul c.ntec mai str*ate, cum (n noi
i')orul sare. Vid, e colo mai str*ate, c.te4o ra7 mai curat Dintr/un Carmen Saeculare ce4l )isai +i eu odat. &lt"el
+uier +i strig, scar +i rut rsun, Se (ming tumultuoase +i sl*atece e strun, Si (ng.ndu4mi trece ).ntul, caul arde
ustiit, &sru, rece sun c.ntul cel etern neisr)it.. . :nde4s +irurile clare din )iaa4mi s le sun? &h\ organe;4s s" armate
+i maestrul e ne*uni
$"1"a" '%estii de anali(! (I)B))
Ca :i Dn ca%ul celorlalte poeme ale acestui ciclu, :i Scrisoarea IV este construit astfel Dnc<t simetria pr#ilor
componente s sus#in antite%a fundamental a temei) Poemul are dou pr#i, cea dint<i ' o idil proiectat Dntr'
un cadru feeric, alctuit din elemente specifice cosmosului protector eminescian, cea de'a doua ' o satir a
erosului ca instinct animalic (Dn care mare parte a e;ege%ei cite:te pregnante ecouri din filosofia lui
-chopenhauer)) Intre ele, e;clama#ia ironic a poetului, G7anta%ie, fanta%ie)))G, care anulea% Ealoarea de real a
scenei dint<i)
Idila reia un episod pentru care atelierul poetic al lui &minescu a cunoscut numeroase Eariante= unele sunt
Dncorporate proiectului de poem romantic Bemenii ,Sarmis). 5e%Eoltat panoramic, Dncep<nd cu gestul
primordial al instituirii armoniei, care este Dn idilele eminesciene oglindirea (cci ea Dntrege:te simetric orice
cadru, oferindu'3 propriei cunoa:teri Dn imaginea din oglind), scena de iubire se configurea% ca dialog al
Dndrgosti#ilor Dntr'o natur Eirginal, edenic, dominat de iEirea lunii) Ca :i Dn Sara e deal, de pild, Dnserarea
:i rsritul lunii au conota#iile unei na:teri armonioase a cosmosului din apele primordiale) Ba r<ndul su, astfel
situat,
72
erosul prime:te Ealen#ele unei scene GoriginareG) Cum se roste:te iubirea Dntr'o astfel de scen? Partenerii
cuplului se definesc Dn complementaritate ' ceea ce contribuie Dnc mai mult la orientarea sensului general al
scenei spre Ealen#a cosmotic a erosului) Dndrgostitul inEoc femeia iubit, descriind o scen trit anterior sau
proiectat, o scen i'real, a:adar, fapt sugerat :i de regimul Eerbelor) Monologul se construie:te Dntr'un
crescendo al intensit#ii priEirii :i al de%Eluirii *ocului erotic, care sf<r:e:te prin a se de%Elui complet
)))ascun%<ndu'se pudic) 7emeia, Dn schimb, rspunde cu un discurs al Dspitmi'Dn'Dmbr#i:are (ctre contopirea cu
natura, Dntr'o fericire ce seamn cu moartea) :i al dulcii suferin#e, unde intensitatea pasiunii este sugerat de
recursul la figura o;imoronului) &a intuie:te ambiguitatea priEirii brbatului, care o poate ucide fi;<nd'o Dn
po%i#ia de obiect contemplat, Eictim imaginar :i persoan astfel Dntrupat) PriEirea lui are, pentru ea, conota#ii
thanatice (anticipate de mi:carea Dn ecou a teilor din idil)) PoEestea de dragoste perfect, simetric, Dmplinit, Di
apare protagonistei ca Gdin alte EremuriG, copie Dn discurs a unei scene originare, ai crei eroi nu erau tot ei)))
5) PopoEici obserEa o interesant continuitate Dntre te;tul precedent :i acesta: GPlanurile poetice din Scrisoarea
III se refac Dn Scrisoarea IV. aceea:i epoc Dndeprtat de fericire opus aceleia:i actualit#i decadente, dar totul
contemplat de data aceasta pe linie erotic) $i aceea:i dualitate reali%at longitudinal, pe linia istorieiG, inten#ia
poetului fiind Gincontestabil, de a picta nimicnicia pre%entului spre a pune Dn lumin faptul c acest pre%ent nu
este :i nu poate fi patria lui) -ub acest raport, M)))N cele dou poe%ii se plasea% Dn sfera satireiG (5) PopoEici,
3.22, p) 3/3))
Partea a doua, satira propriu'%is, recurge la un discurs e;hortatiE, Eiolent, care instituie o persoan a doua
plural, a unui public imaginar ' destinatar al Glec#iei despre amgirile erosuluiG) &rosului cu func#ie cosmotic,
Dntregitor al fiin#ei, din partea Dnt<i, Di ia locul acum un instinct orb, mascat sub scenele (pe care &minescu le
eEoc tot Dntr'o aglomerare de detalii, ce conduc acum, Dns, la monstruos :i la caricatur) unui
73
teatru de marionete mi:c<ndu'se mecanic) Dn acest teatru de aparen#e goale, eul rtce:te suferitor, au%ind sunetul
di%armonic al unei coeren#e sfr<mate, sugerate de referin#ele mu%icale din final) -ingura melodie care Di poate
aduce pacea este Gsetea lini:tei eterneG, dorul stingerii Dn singurtatea neantului, opus dorului de moarte ca
Eoluptate a iubirii Dmplinite) Abiectul ultim al satirei este, acum, e;plicit, Dn finalul de o Eiolen# retoric aparte
al poemei, eul Dnsu:i, nebun de luciditatea cu care +tie sensul di%armonic al lumii :i imposibilitatea Eerbului
poetic de a reinstitui armonia cutat)
$"1"b" Teme *ro*se+ exerciii ,MC"-
comunicare)
3) -electea%, din primul tablou al poemului, elementele care compun cadrul natural)
) Comentea% rolul incipitului Dn conturarea atmosferei tabloului)
0) 6ranscrie patru sintagme prin care se reali%ea% portretul copilei)
") +ume:te dou figuri de stil identificate Dn Eersul: G8h, ce fioros de dulce de pe bu%a ta cuE<ntu'iQG)
4) -electea% dou sintagme releEante pentru a ilustra opo%i#ia dintre iubirea profund, sincer, :i cea fals,
mimat)
1) -crie o compunere de o pagin Dn care s pre%in#i Ei%iunea poetului despre degradarea iubirii)
In redactarea compunerii Eei #ine cont de urmtoarele repere: (a) opo%i#ia codru(salon= (b) opo%i#ia pro%(poe%ie=
(c) motiEul Dnstrinrii de sine)
B) Competen#a %eneral!:
/) &;plic semnifica#iile repeti#iei G7anta%ie, fanta%ieG,
74
situat la grani#a dintre cele dou pr#i ale poemului)
2) Identific secEen#a liric Dn care este descris Gcongresul de rubedeniiG :i comentea%'o prin
referire la mi*loacele stilistice pentru care optea% poetul Dn portreti%are)
.) -tabile:te semnifica#ia locu#iunii adEerbiale GDn %adarG, repetat Dn deschiderea a dou Eersuri apropiate
din tabloul al treilea al poemului)
3!) Comentea% Dncrctura filosofic a Eersurilor: GCci a Eoastre Eie#i cu toate sunt ca undele ce curg, (
Oecinie este numai r<ul: r<ul este 5emiurgG)
33) Binca eminescian de dragoste se caracteri%ea% prin sentimentul dominant al neDmplinini, transmis at<t Dn
Scrisoarea IV, c<t :i Dn idile :i Dn elegii cunoscute de tine) Pornind de la acest adeEr, alctuie:te un eseu
argumentatiE a crui premis este Eersul final al poemului: G8hQ organele's sfarmate :i maestrul e nebunQG)
3) -crie un eseu structurat Dn care s argumente%i caracterul romantic al poemului Scrisoarea IV.
In redactarea eseului Eei aEea Dn Eedere: (a) obsesia absolutului= (b) setea de iubire= (c) sentimentul de%amgirii=
(d) respingerea ironic a unei anumite retorici roman#ioase a iubirii, cu a*utorul cli:eelor de limba*, caracteristice
acesteia)
/4
-C9I-A89&8 O
Qi*lia ne o)este+te de Samson, cum c muierea C.nd dormea, tindu4i rul, i4a luat toat uterea De l4au rins aoi
du+manii, l4au legat +i i4au scos ochii, Ca do)ad de ce su"let st (nieii unei rochii.. . Hinere, ce lin de )isuri urmre+ti
)re o "emeie, Pe c.nd luna, scut de aur, strluce+te rin alee 6i tea' um*ra )erde cu misterioase dungi, 8u uita c
doamna an minte scurt, haine lungi. He (m*ei de "eeria unui m.ndru )is de )ar, Care /n tine se etrece. .. Ia (ntrea*4o
*unoar 45 s4i suie deanglice, de )olane +i de mode, Pe c.nd inima ta *ate ritmul s".nt alunei ode. .. C.nd cochet de4
altu umr i se ra4>im coila, Dac/ ai inim +i minte, te g.nde+te la Dalila.
E "rumoas, se /nelege .. . Ca coiii an
6i c.nd r.de "ace (nc +i groie (n o*ra7
6i groie "ace /n unghiul uciga+ei sale guri
6i la degetele m.nii +i la orice /ncheieturi.
8u e mic, nu e mare, nu4i su*ire, ci /mlinit,
(nc.t ai ce str.nge /n *rae ' numai *un de iu*it.
Hot ce4ar 7ice, i se cade, tot ce"ace4i sade *ine
6i o rinde orice lucru, cci a+a se +i cu)ine.
Dac )or*a4i e lcut, +i tcerea4i (nc laceD
Vor*a 7ceV 0"ugi (ncolo0, r.sul 7ceV 0)ino /ncoace\0
(m*laarc amintindu4+i )re un c.ntec, alintat,
Van c i4ar"i tot lene +i s/ar cen srutat.
6i se /nal din clc.ie s4i a-ung an/ la gur,
Druind c/o srutan acea tainic cldur,
Ce n/o an dec.t numai su"letul unei "emei...
C.t "ericire cn4]' tu c/ai gsi (n *raul ei\
He4ai (nsenina )>.ndu4i rumenirea din o*ra-i 4
Ea cu toane, o crias, iar tu t.nr ca un a- 4
/1
6i ad.nc ri)ind (n ochii4i, i4arna cum c (n)ei
Cum )ieaare s ai* +i cum moartea s/ai*n.
6i, (n)eninat de4o dulce +i "ermectoare -ale,
&i )edea (n ea criasa lumii g.ndurilor tale,
&+a c, (nchiuindu4i l.crmoasele ei gene,
Hi4arrea mai. m.ndr dec.t Venus &nad-omene,
6i, (n chaosul uitrii, oricum onle alerge,
Ea, din ce (n ce mai drag, i4ar cdea e 7 ce merge.
Ce ilu'ii\ 8u /nelegi tu, din a ei cuttur,
C derinden, grimas este gam*itul e gur,
C (ntnaga4i "rumusee e (n lume de risos,
6i c su"letul i43ierde "r de nici un"o"os?
In 7adar *oltita lir, ce din +ate coarde sun,
H.nguirea ta de moarte (n cadenele4i adunD
In 4>adar (n ochi a)ea4)ei um*re mndn din o)e+ti,
Precum iarna se a+ea' "lori de ghia e "en+ti,
C.nd (n inim e )ar...D (n 7adar o rogiV 0Consacr4mi
Cn+tetul cu4ale Im g.nduri, s4l s"inesc cu4a mele lacrmi\0
Ea nici oate s /neleag, c nu tu o )ni... c /n tine
E un demon ce /nsetea4> du dulcile4i lumine,
Cacel demon l.nge, r.ie, neut.nd s/au> l.nsu4+i,
C o )na... sre4a se /nelege (ns".r+ite sine (nsu+i,
C se s*ate ca un scultor "r *rae +i c geme
Ca un maistru ce4asur>e+te (n momente; sunme,
Pan/ a nu a-unge /n culmea dulcii mu-ice de s"ere,
Ce4o aude cum se na+te din ro.n +i cden.
Ea nu +tie c/acel demon )na s ai* de model
Marmura4i cu ochii negri +i cu glas de orum*el
6i c nu4i cere dret -ert" e4un altar (nalt s moar,
Pncum (n )echimea s".nt se-unghiau odinioar
Virginile ce statur scultorilor de modele,
C.nd tiau (n marmor chiul unei 7ne du ele.
S/ar ricee e el (nsu+i acel demon . . . s/amna+te, Mistuit de "ocul roriu, el atunci s/ar recunoa+te 6i, truns de4a; lui
atimi +i amoru4i, cu nesaiu
11
El ar "r.nge /n )ers adonic lim*a lui ca "i JoraiuD &r atrage /n )isu4i m.ndru a i')oarelor murmururi, :m*ra umed din
codri, stelele ce ard de4aururi, 6i /n acel moment de tain, c.nd s/ar crede c4i"erice, Poate4ar (n)ia (n ochiu4i ochiul lumii
cei antice 6i cu atim ad.nc ar ri)i4o s/o adore, De la ochii ei cei tineri m.ntuirea s/o imloreD &r )oi (n a lui *rae s o
in /n )eci de )eci, Desghend cu srutarea4i m7a ochilor ei reci. Cci de iatr de4ar"i, (nc s/a /ncl7 de4at.t amor,
C.nd c>.ndu4i (n genunche, i4ar )or*i t.nguitor, Lericirea (nnec.ndu4l, el ar sta s /nne*uneasc Ca /n "urtuna lui de
atimi +i mai mult s o iu*easc. 6tie oare ea c oate ca s4i dea o lume /ntreag, C/arunc.ndu4se (n )aluri "i cerc.nd s te
/ne;ag &r (m;a4a ta ad.ncime cu luce"eri lumino+i?
Cu >.m*iri de curte'an "i cu ochi *iserico"i,
S/ar re"ace c ricee. Mgulite toate sunt
De4a "i um*ra "rumuseii cei eterne e m.nt.
5 "emeie (ntre "lori 7i4i "i o "loare /ntre "emei 4
6/o s4ilac. Dar oune s aleag (ntre trei
Ce4o /ncon-oar, toi ic.nd c o iu*esc 4 c.t de nai) 4
Vei )edea c de odat ea de)ine o'iti).
Hu cu inima "i mintea oate e"ti un ara)an
Du care ea atrage )re un -une curte'an,
Care intr ca actorii cusciorul mrunel,
!s.nd )al de mirodenii "i de )or*e du el,
5 chiort"te cu lornionul, *utonat cu ogaro",
5er croitoreasc "i (n sirit "i (n sto"aD
Poate c4i con)in tusatru craii crilor de -oc
6i /n cmara inimioarei i4aran-ea4> laun loc...
6i c.nd dama cochetea' cu ri)irile4i galante,
(mrind ale ei )or*e (ntre4un craiu *tr.n "i4un "ante,
8u4i minune ca simirea4i s se oat (n"ela,
S con"unde4un crai de ic cu un crai de mahala...
Cci cu dorul tu demonic )a )or*i clugre"te,
02
Pe c.nd craiul cel de ic de s /arat, ietu4i cre"te, 5chiul (ngheat i4l umlu g.nduri negre de amor 6i deodat e )ioaie,
st icior este icior, 6/acel sec (n-udecata4i e cu duh "i e "rumos . . .
& )isa c ade)rul sau alt lucru de risos
E (n stare ca s schim*e (n natur/ un -ir de r,
Este iedica etern ce4o unem la ade)r.
&"a dar, c.nd lin de )isuri, urmrt"ti )re o "emeie, Pe c.nd luna, scut de aur, strluce": rin alee 6i tea' um*ra )erde
cu "antasticele4i dungiV 8u uita c doamna are minte scurt, haine lungi. He (m*ei de "eeria unui m.ndru )is de )ar, Care
/n tine se etrece . . . Ia (ntrea*4o *unoar, 6/o s4i sue deang:ce, de )olane "i de mode, Pe c.nd inima ta *ate /n ritmul
s".nt alunei ode . . . C.nd )e>i iatra ce nu simte nici durerea "i nici mila De ai inim "i minte 4"eri (n lturi, e Daltla\
$"3"a" '%estii de anali(! (I)B))
&rosul ca e;perien# de cunoa:tere Di prile*uie:te lui &minescu pagini de o e;traordinar Eiolen# satinc) 8cum,
Gpoetul Eede Dn iubire numai un mi*loc Eiclean al naturii care':i urmre:te prin ea scopurile bine stabilite) &a este
un instinct Ean, care cuprinde nu numai neamul omenesc, ci orice fiin#eG (5) PopoEici, 3.22, p) 3..)) -ubstratul
ideologic schopenhauenan este u:or de recunoscut) &minescu rescrie, Dn prima parte a poemului, mare parte a
gesturilor :i retoricii pe care le utili%ase Dn lirica sa erotic (*ocul, caden#a de poem perfect a inimii pasionate,
portretul iubitei, anamne% unei perfec#iuni anterioare generat de apari#ia iubitei etc)) 5ar le conotea% acum cu
semn negatiE: ele se Ed reduse la statutul de masc a unei inten#ii fundamentale diferite de aparen#ele acestea)))
:galnice) 7ericirea Dndrgostitului se proiectea% (Dntr'un regim Eerbal sugestiE) ca posibilitate a Eisrii :i a
cunoa:terii adeErului ultim Dntr'o asemenea Gtrans eroticG)
/.
5ar, GDn poe%iile erotice ale ultimei perioade, femeia nu mai e, ca'n Dnceputuri, KDngerL sau idee platonician
(de:i mai e Eisat astfel, DmpotriEa realit#ii, Dn Scrisoarea V)D femeia nu mai are e;isten# proprie, ea e;ist doar
Dn msura Dn care se las g<nditG (I) &m) Petrescu, !!!, p) 0!3)) Iubita din Scrisoarea IV era con:tient de
respectiEa limitare a sa= pentru femeia din acest ultim te;t al ciclului, sensul este ireleEant, cci ea eEoluea% sub
semnul orbirii, al baletului mecanic, al necunoa:terii)
In schimb, Dn aceast iposta%, femeia mai Dndepline:te doar menirea de oglind pentru e;perien#a de
autocunoa:tere a eului poetic, genial :i demonic Dn tulburarea lui) -ingur Dn chip absolut, acesta se proiectea% Dn
oglinda e;perien#ei erotice spre a se Eedea, chiar dac gestul presupune suferin# :i dram) Ba fel cu Buceafrul,
care coboar la chemarea Ctlinei, primind astfel chip :i trup, eul (masculin'genial'poetic) se folose:te de iubire
pentru autocunoa:tere) 7emeia iubit ' tratat :i Dn termeni de inspiratoare a discursului poetic, dar :i de f#arnic
ppu: ' este redus e;plicit la statutul de GinstrumentG pentru reali%area deplin a eului poetic, ceea ce iubita din
idilele anterioare preEestea, incidental, ca pe o intui#ie a realului de dincolo de frumosul discurs Dndrgostit) 5e
aceea ar fi reductiE s Eedem Dn iposta%a feminin din poem e;clusiE o caricatur cu conotatii negatiEe) 5)
PopoEici atrgea aten#ia asupra nuan#elor necesare, scriind: Gfemeia este fcut s lumine%e calea ctre cuE<nt a
sim#irii artistului) $i &minescu Di cere sacrificiul acesta, dar cererea lui se adresea% unei 5alile po%itiEe,
neDn#elegtoare pentru murmurele surde din sufletul poetului :i ispitit de tuspatru crai ai cr#ilor de *ocG (5)
PopoEici, 3.22, p) !!))
In Scrisoarea V culminea% at<t pasiunea satiric 'nucleu genetic al ciclului ' c<t :i eEantaiul de teme pe care
poemele le'au de%Eoltat :i care se Dnt<lnesc, toate, sub semnul unei ars oetica la constituirea creia au
contribuit, pe care poetul o asum pentru ca ' imediat ' s o ironi%e%e, deEalori%<nd'o)
2!
$"3"b" Teme *ro*se+ exerciii ,M"C"-
comunicare)
3) Pre%int mitul lui -amson :i al 5alilei, refenndu'te la semnifica#ia lui)
) Identific, prin e;tragere din te;t, sintagmele care construiesc portretul fi%ic al femeii)
0) Comentea% rolul incipitului ,/Qi*lia ne poEeste:te)))G) Dn anticiparea inten#iilor satirice ale poetului la adresa
femeii trdtoare, al crei arhetip este 5alila)
") Ilustrea%, prin e;emple, omonimia cuE<ntului minte.
4) -electea% dou sintagme pe care le consideri releEante pentru antite%a &l'&a)
1) -crie o compunere de o pagin Dn care s comente%i Eersurile: G$'o s'#i spuie de panglice, de Eolane :i de
mode, ( Pe c<nd inima ta bate ritmul sf<nt al unei ode)))G) Dn redactarea compunerii Eei #ine cont de urmtoarele
repere: (a) c<mpul semantic identificat Dn primul Eers= (b) releEan#a opo%i#iei dintre enumera#ie (Gpanglice))),
Eolane))), mode))))G) :i termenul unic GodeG= (c) lipsa determinrilor substantiEelor din enumera#ie, Dn opo%i#ie cu
epitetul Gsf<ntG= (d) opo%i#ia GrostireG (Gs'#i spuieG) ' Gsim#ireG (GbateG))
/) &;plic semnifica#iile accenturii grafice a pronumelui personal Dn Eersurile: G&a nici poate s'n#eleag c nu
tu o Erei )))c'n tine ( & un demon ce'nsetea% dup dulcile'i lumine)))G)
2) Dn partea a doua a poemului apar frecEent Eerbele la modul condi#ional'optatiE) &;plic rolul lor)
.) &;plic rela#ia care se stabile:te Dntre poet :i destinatarul imaginar al discursului su, pornind de la
EocatiXEul 4Tinere"""4"
23
3!) Poemul se Dncheie cu o conclu%ie, introdus prin con*unc#ia Ga:adarG) 7ormulea% argumente Dn spri*inul
ideii c partea final a poemului reia tema :i motiEele importante, Grecapitul<ndu'leG :i Dncheind circular poemul)
33) -crie un eseu structurat de o pagin, Dn care s argumente%i caracterul satiric al Scrisorii V.
3) Cunosc<nd Dn general lirica eminescian de dragoste, e;prim'#i punctul de Eedere Dn legtur
cu misoginismul poetului) &seul tu se Ea construi pe minimum dou argumente pro :i contra)
2
") Scrisorile :i publicistica eminescian: de la
Gsunetul absurd al unei %ileG (*urnalismul), la
eternitatea poe%iei
5osar de te;te :i sugestii de anali' (I)B))
6&+5&+6& 5& CCC&9I9&
-itua#ia persist a rm<nea nehotrDt, cu toate acestea noi credem c limba cumpenei Dnclin spre r%boi) Dntr'adeEr, daca
9usia ar face concesiunile cerute de 8nglia, daca ar supune deliberrii &uropei 6ratatul de la -an'-tefano Dn Dntregul lui, ea ar
renun#a la foloasele materiale Dn a crora preEedere a declarat r%boi) Cci cine Ea mai lua acum la serios declara#iile
diplomatice fcute Dnaintea trecerii Prutului ? &rau declara#ii Dmbuntoare, de care noi credem c nimeni n'a fost Dn:elat dec<t
acel ce au Eoit s fie)
8ceasta o spunem despre guEerne, nu despre popoare) IuEernele au fost Dn stare s cunoasc foarte bine politica ruseasc :i
#intele ce ea le urmre:te de'o sut :i mai bine de ani) 9srit din rase mongolice, de natura lor cuceritoare, a:e%ate pe stepe
Dntinse a cror monMoNtome are Dnr<urire asupra inteligen#ei omene:ti, lipsind'o de mldio:ie :i d<ndu'i instincte fanatice
pentru idei de'o Eag mre#ie, 9usia e Dn mod egal muma m<ndriei :i a lipsei de cultur, a fanatismului :i a despotiei) Lrumosul
e (n*cidt rin mre, recum colinele undoia: +i munii cu dum*r)i a rilor ausene s(nt acolo (nlocuite rin +esuri-r de cat. (n
tende)ele de cucerire, in a+a4numitele misiuni istorice cari4+i caut marginile naturale nu e mrmc dedesut dec.t ur +i amlu ne+tiina +i
gustul de soliare. In 7adar caut un oor (n (ntinderi teritoriale, (n cuceriri, (n r'*oaie ceea ce4i lise+te (n chiar su"letul MD su* nici o
7on din lume nu )a gsi ceea ce Dumne'eu i4a re"ulat sau mai *ine ic.nd ceea ce Dumne'eu a )oit ca s "ie neuitatul muncii a mute
generaii dedate la lucru.
Cci st oare destoinicia unei naii (n )run raort cu (ntinderea teritoriului e care ea4l ocu?
Mica Oene#ie era odat o putere mare european prin cultura ei intensiE, prin arte, prin industrie, prin *udecata sntoas a
aristocra#iei
20
ei) 5ar toate aceste condi#ii de mrire erau c<:tigate prin munc Dndelungat, deprinderea :i priceperea se mo:tenea apoi din
neam Dn neam, Dnc<t chiar ast%i ciceronii Eene#ieni au pstrat mai mult gust Dn *udecarea tablourilor decum au mul#i profesori
de estetic)
Cn rol analog 3'a aEut Alanda Dn istorie, :i ast%i Dnc sDnt state mici care se bucur de'o Dnflorire estraordmar= pe un pm<nt
de mic Dntindere se afl mai multe aEeri dec<t Dn 9usia Dntreag) 8stfel suntem aproape siguri c Dn cumpna economic
9usia, c<tu'i de mare, trage mai u:or dec<t mica Belgie)
5e aceea ni se pare c din nefericire ru:ii sDnt sub dominarea unui desert sufletesc, a unui ur<t care'i face s caute Dn cuceriri
ceea ce n'au Dnluntrul lor) +ou ni se pare c cercurile culte, Dn loc de a stEili acest horror )acm, Dn loc de a'3 Dmple a prin
munc :i cultur, Dl sumu# contra &uropei, pe care o numesc Dmbtr<nit :i enerEat, coapt pentru a cdea Dntreag sub
domina#ie ruseasc)
&uropa le pare ast%i Dn starea Dn care era Bi%an#ul la apari#iunea un*uiN neam asemenea mongolic, a turcilor)
In locul ci)ili'aiei grece (n"lorit4au (n Qilan o cultur turceasc? Deloc. Hocmai a+a nu )a (n"lori o cultur mosco)it e m.nturile
suuse ru+ilor, entru c lise+te rdcina su*iecti) a unei asemenea culturi. In #usia chiar miedul culturii e (n Ingemanland si (n cele trei
ro)inii *altice, (n m.ne; +i caetele a oate dou sute de mii de oameni de origine german, e c.nd oulaiile str)echi a acelor
ro)inii, leii, Jm, cre)inii +i cum $(<i mm cheam, nu se )or "i a"l.nd cu mult md sus decum (i )a "i gsit eiscoul &l*ncht la a$nu$- 31@@.
8stfel misiunea istoric de care se face at<ta Eorb nu'i o misiune care':i are originea Dn afar, ea e re%ultatul unui gol
sufletesc, a unei barbarii spoite cu frac :i mnu:i, a unui de:ert care, de'ar stp<ni pm<ntul, tot nu s'ar umple)
Cerul deasura4l schim*i, nu su"letul, marea trec.nd4o.
Pot s treac :i 5unrea :i Carpatii :i 8drianopol, s ia 9oma Eeche, precum amenin# pe cea nou, pot s presure &uropa
Dntreag cu cenu: :i cadaEre, nu se Ea na:te din milioanele de oameni nici un 9afael, nici un BeethoEen, nici un dant, ba
tocmai lipsa unor asemenea spirite de ad<nc Dn#elepciune :i de un ad<nc sentiment pentru bunurile ce Dnnobilea% omenirea
este cau%a acelui gol sufletesc care':i caut compensa#ie Dn glorii s<ngeroase :i Dn cuceriri)
5e mult, dar mai cu seam de o sut cinci%eci de ani Dncoace, #inta cuceririlor ruse:ti sDnt #rile rsritene ale &uropei) M)))N
$i aceast misiune tainic o Dmplinesc apoi diploma#ii :i baionetele) &;iste testamentul lui Petru cel Mare sau nu e;iste, el
e;ist Dn capetele a mii de oameni Eistori cari dau tonul Dn 9usia)
2"
9%boiul a fost declarat Por#ii pentru a elibera pe cre:tini ' Dn form ' Dn fond Dns pentru a cucen Dntreg Imperiul otoman Dntr'
un mod care s poat fi Dnghi#it, mai de Eoie, mai de neEoie, de &uropa) 5up 6urcia urmea% Imperiul habsburgic, dup
d<nsul cine mai :tie cine) -copul fictiE al r%boiului :i scopul adeErat sDnt diametral opuse) M)))N
+u deprindem frica :i pace bun)
6eam ne e numai ca Imperiul habsburgic s nu cad la DnEoial cu 9usia, cci despre 8nglia nu e Eorb) &a este Dn stare a
tinea r%boi p<n ce 9usia'si Ea fi %E<rlit Dn E<nt cea din urm rubl metalic)
5ar contele 8ndrassy a fcut propuneri de Dmpr#eal :i aceste propuneri prefac Dn#elegerea Dn complicitate :i complicitatea
cu 9usia e totMdeaNuna fatal)
+'aEem neEoie a pomeni e;emplul nostru) Aamenii fr sim# istoric, &beralii consmopoliti c'un foarte incolor sentiment de
patrie s'au dat Dn apele 9usiei :i a declarat un r%boi care ne'a costat mii de suflete Eite%e, %eci de milioane :i poate o
proEincie)
Picem poate, pentru c &uropa e interesat ca si noi Dn cestiune) -e poate ca 9usiei s i se Dnt<mple soarta pe care ne'o
pregte:te nouiM)))N 5e:i nu s'a nscut Dnc rusul care s fie Dn stare a ne insufla fric, gri* tot ne inspir, ba putem %ice
siguran#a c ne a:teapt Eremi grele) 5espre biruin#a cau%ei drepte nu ne Dndoim, precum nu ne Dndoim c, oricare ar fi
curentul ce se mi:c Dn contra ciEili%a#iei, el trebuie s fie nimicit cu Eremea) 5ar acea Ereme e adesea foarte departe)
5eEi%a noastr este : a nu spera nimic :i a nu ne teme de nimic) +esper<nd nimic, n'aEem neEoie de a ne mai Dncrede Dn al#ii
precum neam Dncre%ut, ci mimai Dn noi Dn:ine :i Dn aceia care sDnt neEoi#i s #ie cu noi= netem<ndu'ne de nimic, n'aEem neEoie
de a implora genero%itatea Dn locuri unde ea e plant e;otic)
MG6impulG, / aprilie 32/2) 8rticol reprodus dup Mihai &minescu, 5en, Eoi) H, ed) cit), pp) /0'/4)
["DE CTE ORI FCEAM OBSERVRILE NOASTRE...
1
]
5e c<te ori fceam obserErile noastre asupra infructuo%it#ii intrrii Dn r%boi a rom<nilor contra 6urciei,
liberalii :i al#ii de un g<nd cu ei ne Dn:irau marile aEanta*e morale, pe care na#ia le'a c<:tigat trimi#<ndu':i floarea
fiilor si ca s moar de frig, de foame si de gloan#e Dnaintea Ealurilor de pmDnt a Dntriturilor PleEnei)
C<nd le spuneam c o asemenea conlucrare, ce pentru ai no:tri era un fel de martinu, trebuia s fie #mutMaN Dn cumpn de
foloase, che%:uite Dn scris :i legate cu noduri, foile liberale r<deau de %apis si che%:ie, Eorbeau de genero%itatea aliatului
nostru, de Eite*ia cu care se bat doroban#ii, de G8Q braEii mei copiiQG e;clamat de cutare ori cutare ofi#er strin, de laudele
*urnalelor strine) Cu un cuE<nt, amgitoarea glorie, Eorbele mari la cari aplaud necunosctoarea mul#ime se Dmflaser ca
r<ul de munte, Dnec<nd glasurile celor pu#ini cari, cunosctori ai istoriei na#ionale :i a istoriei marelui Eecin, preEedeau de mai
Dnainte ce frumuse#i or s se Dnt<mple c<nd Eremile se Eor limpe%i)
+u :tim de ce, dar de c<te ori g<ndim la r%boiul ce l'am purtat si la roadele ce le'am cules ne Eine Dn minte Eestitul monolog
al lui -r John 7alstaff, Dh care el d defini#ia onorii)
Iloria nu se bea, nu se mn<nc, nu se Dmbrac, ea nu Eindec oasele sfrmate de ghiulele, nu c<rpe:te mantalele rupte prin
care sufl amor#itorul criE#, nu'nlocuie:te porumbul crud pe care l'au m<ncat solda#ii no:tri cu pane cald, c'un cuE<nt
gloria ce'o c<:tigi e frumos lucru, dar pentru d<nsa e bine ca omul s nu ri:te nici mcar degetul cel mic, necum %eci de mii
de oameni :i %eci de milioane de bani, stor:i la urma urmelor tot din spinarea muncii productiEe a #ranului
!a anul 3?[1 regele Sigismund al :ngariei (ncheiase alian cu Mima cel Qtrin (n contra turcilor. Sigsmund trece Dunrea
si ia 8icooQ, aoi, aurind de tur*urri (n roria lui ar, se (ntoarce cu oaste cu tot din camanie, ls.nd e Mircea
singur cu ara (n "aa dretului ce4l a)eau turcii de ase r'*una. Ce "ace (ns Mircea? Poate c, mi+cat de nenorocirile
no*ilului su aliat, s4au desrit cu lacrimile (n ochi de d.nsul, urndu4i i'*.nd *un (n :ngaria? Qa de loc. Mircea,
(ntemeiat e tratatul de alian, (l somea' e rege s continue r'*oiul, cci alt"el )a "i ru. #egele nu urmea', se (ntoarce
rin 5ltenia, e (ncun-urat de oastea u+oar a rii #om.ne+ti si sca a*ia cu uini oameni ca rin urechile acului (n
&rdeal. Stricatu4s4au oate riete+ugulentru )ecinide rin acest act de r'*unare? Qa nu, cci doi ani du aceea (ncheie o
nou alian cu acela+i rege al :ngariei, (n s".r+it aceast alian (l duce e Mircea din nou (naintea 8icoolei, unde (n "aa
strlucitei o+ti cre+tine sttea Qaia>d Lulgerul. Du lanul cuminte de r'*oi tre*uia ca luta s4o (ncea rom.nii cu oaste
u+oar +i a*ia du aceea s intre (n lut greaua ca)alerie "ranu'easc. Dar ca)alerii "ranu-i, seto+i de glorie +i lini de
am*iie, nu )or s stea (n urma moldo)enilor +i muntenilor, d )or (n "runte s dea n)al )ite-asc, s sul*ere e tura. Ce
"ace Mircea? #ecunosc.nd oate genero'itatea ca)a;rimei, s4a lecat acestui lan glorios +i s4a (n)oit s rm.ie el (n
urm? El a tuns4o *ini+or cu oaste cu tot este Dunre, ls.nd oastea Crudi (n +tirea lui Dumne'eu +i a unei sori e con el o
re)edea "oarte clar. 6i cum re'isese el (n consiliul de r'*oi, a+a s4a (nt.mlat.
21
Cre:tinii condu:i de entu%iasm, de dorin#a de glorie, de caEalerism :i genero%itate, au fost cumplit btu#i Dn urma planului pe
dos, dictat numai de sentimente frumoase, iar Mircea :i'a scpat oastea sa intact Dn urma planului su cuminte= o oaste mic,
Dns pre#ioas, cu care peste un an el a stins pe acela:i Baia%id care sfr<mase frumoasa oaste cre:tin, Dn care erau fa# cele
mai nobile :i mai glorioase nume ale &uropei)
5ar Mircea era un biet rom<n cu mintea coapt, care :tia c popoarele au lucruri mai scumpe de aprat dec<t gloria)
+ou ni se pare deci c, de'am fi urmat cum urmau btr<nii, de ne'am fi pstrat pentru Eremi Dn care Dntr'adeEr e;isten#a
#rii ar fi fost Dn *oc, mai bine am fi fcut) 8poi am mai adoga c, Dn schimbul suferin#elor reale, a mor#ii reale, a banilor reali
cheltui#i cu r%boiul, ar fi trebuit s cptm bunuri reale, nu cuEinte frumoase prin ga%ete strine) 8cesta'i lucru aproape de
mintea omului, Dnc<t toate foloasele morale puse Dn cumpn cu ceea ce am fi trebuit s c<:tigm dup o campanie Eictonoas
sDnt te miri ce :i mai nimica)
8cum situa#iunea e cu totul alta :i mult mai nefaEorabil= o mul#ime de lucruri sDnt cu putin#) -e Eorbe:te de o nou
conEen#ie ruso'rom<n) 8ceast conEen#ie n'ar aEea pentru noi nici un folos real, dar mul#ime de pagube) Presupun<nd c, Dn
schimbul unei nou conEen#ii, 9usia ar renun#a la Basarabia, ce se Ea DntDmpla? 9usia DnEingtoare Ea sta fa# cu 8ustria
armat :i se Ea DnEoi s Dmpart :i #ara noastr= ru:ii Eor lua MoldoEa, austriacn #ara 9om<neasc sau, Dn ca%ul cel mai bun,
8ustria le Ea lua pe am<ndou :i Eom fi buni'bucuro:i c Dncpem sub un stat Dn care cnutul nu *oac nici un rol) 9usia
DnEins Ea trebui s renun#e :'a:a la Basarabia, silit de un al treilea, Dnc<t toate sacrificele noastre de p<n acum :i Eiitoare nu
ne Eor aduce dec<t ceea ce timpul ar fi trebuit s ne aduc prin puterea lucrurilor)
C'un cuE<nt po%i#ia noastr e mai grea dec<t on:ic<nd, dar aceasta ar fi foarte pu#in dac'am fi :tiut a ne pstra :i dac n'am fi
contribuit noi Dn:ine de'a o'ncurca :i mai ru)
MG6impulG, 1 aprilie 32/2N 8rticol reprodus dup Mihai &minescu, 5ere, Eoi) H, ed) cit), pp) 2! ' 23)
M&98M CC9IA$I e+69CCf6O8)))GN
&ram curio:i Dntruc<tEa s Eedem i%bucnirile de bucurie comprimate cari aEeau s Dnso#easc din partea presei
guEernamentale Eotarea pe articole :i Dn total a legii rscumprrii drumurilor de fier)
2/
Pe noi nici nu ne'a uimit trecerea repede a acelei legi prin 8dunare, nici ne'a mai cau%at Dntristare mcar)
Dntristarea cea mare care apas sufletul nostru e de un caracter at<t de intensiE, Dnc<t, orice s'ar mai petrece Dn
#ara aceasta, ea nu mai poate fi augmentat) Pentru un om ca :i pentru o #ar indiferent daca un fluEiu sau un
ocean pNi Dneac= dar e un fluEiu de baionete strine, dar e un ocean de datorii publice, dar precede moartea
economic pe cea politic sau cea politic pe cea economic, re%ultatul letal e acela:i) @ "atalitate grea, catele
rinilor +i a strmo+ilor oate, cate; generaiei actuale, setoase de c.+tig +i liite de con+tiin, un ce nede"init ca ad.ncul Bheena,
incalcula*il ca lisa de caracter, )aria*il asemenea )ednicului neade)r aas asura acesta, ri. stoarse +i srmane, acu"undau (n aatia
ooarelor os.ndite la ne"ericire.
(n tradiiile lumei cre+tine, care crede (n )enirea lui &ntihrist, exist legenda c acest du+man al ade)rului +i al su"letelor se )a na+te l.ng
gurile Dunrii. Dac inem seam de (mre-urarea c exist (ntr4ade)r (n caruri esceionale o clar4)edere (n )iitor, daca inem seam c
milioane de oameni cred (n )enirea acelui du+man al uni)ersului +i )edem strile de lucruri din ara noastr, )om tre*ui s4a-ungem la
(ncheierea c aici +i numai aici el se )a na+te sau s4a nscut. &ici, unde ).n'torii ateni de ar trec de mari atrioi, aici (n Qa*ei, unde
cu)intele +i4au ierdut (nelesul lor originar, aici unde cei ce )or a)ea nenorocirea de a tri )or in)idia naosul celor din morm.nt.
Cre%i oare, cititorule, c acea sarcin de un sfert de miliard de datorie direct, Dncrcat alaltieri Dn spatele a sute
de mii de oameni cari n'au nici mlaiul trebuincios hranei lor de toate %ilele, cre%i c acea sarcin e singura care
& se Ea impune ?
5ar c<teEa %ile Eor trece numai :i ne Eom pomeni cu Dmprumuturi de %eci de milioane pentru Ploie:ti ' Predeal,
pentru Mr:e:ti ' Bu%u, %eci de milioane pentru plata datoriei flotante, o sut de mi&oane pentru cheltuielele
r%boiului, %eci de milioane pentru plata grecilor Dn socoteala mnstirilor Dnchinate, cci :i ace:tia, Dncura*a#i de
geniul risipei ce domne:te la noi, Ein cu nou preten#ii) 5in toate col#urile risipei publice ni s'arat capul unei
datorii, p<n ce Dntreg bugetul statului nu Ea mai a*unge nici la plata dob<n%ilor acelor datorii, p<n ce o comisie
european instituit Dn Eisteria noastr Ea Eeni ca s constate ad<ncimea prpstiei,
9idica'Eor chilele de gr<u de calitate slab :i Eitele de ras proast pe care le produce Dn tot anul #ara aceasta
acele datorii din cari unele Eotate, altele a se Eota de acum Dnainte, acea sarcina prea grea pentr'un stat bogat
chiar, pentru un stat Dn floarea lui? -e pomene:te Eremea ttarilor, Eremea turcilor, a fanario#ilor, a c<r*alDilor=
pstra'Ea poporul nostru at<ta memorie din %iua de a%i pentru a pomeni
22
Eremea ro:ilor? &;ista'Ea acest popor sau istoricii strini Eor pomeni de el Dn compendiile lor ca de'o curio%itate
etnologic, disprut de pe pm<nt, pentru c n'a aEut nicic<nd energia de'a se ridica contra mi:eilor, ci
adam<ndu'i din contra, ca salEatori ai si, au rstignit pe adeEra#ii lui fii?
&;ista'Ea el, c<nd 8ntihrist, personificat Dn acel fin :i elegant agent al panslaEismului, cu barba alb :i cu
fi%ionomia ce inspir Dncredere, cu at<t mai periculos cu c<t e mai simpatic figura lui, 3'a promis de mult Dnc
amicilor si?
5ar nu Dntreg, nu Eiguros, nu t<nr ar fi chemat a trece poporul rom<nesc sub domina#iunea uria:ului) Cu mduEa
secat, cu puteri sleite, cu s<ngele stors, Dmbtr<nit Dn mod artificial prin Eeninurile cele mai subtile ale corup#iei
apusene :i rsritene, unind Dn el fatalismul oriental cu necredin#a occidental, astfel e menit ' un copil sleit de
puteri ' s ca% Dn m<na p<nditorilor, puternicilor, fire:tilor si inamici)
Prea ar fi fost frumos, prea Erednic de admira#ia Eiitorului s ca% cu arma Dn m<n ca un erou din oasele cruia
rsare r%bunarea :i Eia#a ideilor= prea ar fi aEut copiii tradi#ii mari despre prin#ii lor :i prea aEeau speran# Dn
Eiitor)
+u) &l trebuie s ca% ca un la:, prin Eenin luat de bunEoie, prin abdicare de bun Eoie MdeN la rolul su istoric,
prin recunoa:terea pe fa# c e incapabil de'a aEea o alt 8dunare dec<t cea a Ptrlgenilor, un alt guEern dec<t
acela al lui Brtianu)
Pe noi ne a-unge (n (ntunericul (n care ne a"lm o ra> din )remea lui Mircea cel Qtr(n +i al lui 6te"an cel S".nt e noi ne a-unge (nc
amintirea lui Matei Qasara*D neoii no+tri nu )or a)ea (nainte4le dec.t chiul hidoasei ocituri care a (n)eninat ara aceasta cu rutatea +i
er)ersitatea sa +i a "ratelui su de cruce, care >"lnic o )inde. Si strneoilor le )a "i sc.r* de noi, cu sila )or cuta, )or )oi s se scuture
de amintirea re'entului ca de un )is ru, "iindu4le ru+ine de a urta acela+ nume e can4loart ast'i trdtorii rii +i ).n'torii
s.ngelui, m.ntului +i a muncii ei. M)))N
MG6impulG, 0! noiembrie 32/.g 8rticol reprodus dup Mihai &minescu, 5ere, Eoi) H, ed) cit), pp) 013'01)
1
MGBCM&8 8-68 89 M8I 69&C& &8)))GN
Bumea asta ar mai trece ea dac toate psurile :i toate nenorocirile #i s'ar Dnt<mpla Dncai sans hrase. 5aca #i se'
nt<mpl fericirea de'a muri, ea e unit cu neplcerea c unuia din pretin:ii amici Di Ea Eeni m<ncrime de limb
:i'#i Ea #inea la cpt<i un discurs
2.
c<t toate %ilele= daca te loEe:te Ereo nenorocire, prerile de ru ale cunoscu#ilor, dup cari Dn genere se ascunde
prerea de bine, D#i mai Dngreuiea% Dnc sarcina Eie#ii) +u a fost lipsit de iste#ie muritorul acela care, pentru
Dnt<ia dat, a obserEat c soarta nu este numai rea, ci :i rutcioas: c ea n'aduce numai suferin#e, ci te
ironi%ea% totdeodat Dntr'un chip oarecare pe c<nd #i le d)
8stfel s'a constatat de ctr chiar organele guEernului c DnE#m<ntul merge foarte ru) +umrul celora cari, Dn
anul acesta, au fost Dn stare a depune bacalaureatul e minim= ministeriul a trebuit s reEoce o msur asupra
corigen#ilor de team de'a nu depopula clasele superioare= Dn patru am de guEernare ro:ie s'au Dnchis peste nou
sute de scoale rurale, iar deasupra tuturora este a se depl<nge ignoran#a deplin a personalului didactic, de Ereme
ce e;ist, institutori, ba profesori de uniEersitate chiar cari nu :tiu sene corect :i, cu toate acestea ))) d) ,sdu, d)
Oasile Boerescu, aE<nd a #inea discursurile funebre ale unui DnE#m<nt Dn asemenea condi#ii, a gsit c minunate
progrese am fcut, c gro%aE ne'am luminat) M)))N
(G6impulG, 2 iulie 322!( 8rticol reprodus dup Mihai &mmescu, 5ere, Eoi) HI, ed) cit), p) 0.)
MGA+A9C9IB& Cf6& I -& 78C )))GN
Anorurile c<te i se fac M) -) 9) 5omnitorului Dn strintate, precum numirea sa de :ef al unui regiment austriac :i
al unuia german, nu sDnt desigur lucruri cari ne'ar putea displcea A onoare fcut 5omnului e totodat fcut
na#iei rom<ne:ti :i chiar dac badea 6oader :i mo: 5umitru n'ar aEea deplin con:tiin# despre Dnsemntatea
unor asemenea doEe%i de distinc#ie=, totu:i credem c asupra lucrului Dn sine nu Dncape nici o discu#ie, de Ereme
ce o distinc#ie, sub orice Dmpre*urri ar Eeni ea, cat a fi priEit ca atare, mai ales c<nd Eine de la puteri strine)
5aca noi am fcut Erodat Eorb asupra acordrii de semne de distinc#ie, aceasta a fost Dn priEirea celor
rom<ne:ti, c<te s'au dat Dn #ar :i pentru #ar) 8ci numai cestiunea mentului sau nemeritului ne pare discutabil,
unde ea poate aEea Ero influen# asupra spiritului public, unde un 0*em4mermu0 dat unui om fr de merit na:te
Dn cet#eanul priEitor neDncrederea Dn autoritatea #rii sale) Intru c<t Dns #ara sau cet#enii ei primesc semne de
distinc#ie din strintate, am afirmat totdeuna cu deplin bun'credin# c un asemenea lucru, fiind
.!
indiferent :i inapreciabil pentru spiritul public, e o onoare ce se face #rii noastre, bun sau rea cum este, tale
ùa;.
5in nefericire Dns :tirile unor asemenea mgulitoare distinc#ii nu ne Ein fr Dn#eles politic) 5in contra, deodat
cu ele ni se Eorbe:te de'o alian# austro'germano'rom<n :)a)m)d)
5ac s'ar Dnt<mpla ca noi rom<nii s locuim Dn Peninsula Pireneilor sau Dn Insulele Britanice poate c am striga
mai mult, dar ne'ar psa mai pu#in) Dn po%i#ia geografic Dn care suntem Dns, ne pas mult, de:i Eorbim pu#in)
ConserEatori :i Dn opo%i#ie fiind, nu facem politic e;tern) +'o prea facem nici c<nd suntem la guEern= dar asta'i
alt cestiune) -i ce politic e;terioar am :i aEea de fcut? Principiul fundamental al politicei e;terioare a
9om<niei e cunoscut :i de copiii din clasele primare, prec<t au studiat Eia#a 5omnilor no:tri) Oecinii no:tri au
fost totdeuna prea mari, noi totdeuna prea mia) Contra unor agresiuni directe ne'am aprat cu arma Dn m<n= dar,
birui#i sau biruitori, am doEedit Dntotdeuna c aprarea e;isten#ei noastre na#ionale nu e ma pentru noi o glum,
precum nu e pentru nici un popor care #ine la el Dnsu:i, la felul su de'a fi) 5ar agresori noi Dn:ine n'am fost
nicic<nd, :i desigur cu drept cuE<nt) Pe de alt parte, dac Dndr%nim a %ice c suntem tot a:a de bine sanseur et
sans nroche ca oricare altul, situa#ia noastr escep#ional ne DnEa# c una din condi#iile, de nu ale e;isten#ei,
dar ale pcii :i de%Eoltrii noastre lini:tite, e ca s trim Dn pace cu am<ndoi Eecinii :i s lsm ca echilibrul Dntre
puterile lor s fie garan#ia neutralit#ii noastre) & Dns asupra oricrei Dndoieli c, art<nd prea mare Dnehna#iune
pentru o parte Dndispunem pe cealalt, ceea ce e cel pu#in foarte imprudent, pe l<ng aceea c e cu totul
nefolositor) Imprudent, pentru ca actuala grupare a puterilor europene e departe de'a ne da de mai nainte
siguran#a unui succes oarecare, :i pe noi numai siguran#a ne'ar putea determina) 5e ce numai siguran#a? Pentru
c alte puteri nsc Dn asemenea Dntreprinderi influen#a, gloria sau chiar o mic parte, Dn genere contestabil, de
teritoriu, iar noi riscm Dns:i Eia#a statului nostru, Dns:i e;isten#a na#ional) 5eosebirea e c<t cerul de pm<nt)
Ce ar risca 8nglia Dntr'un eEentual r%boi? +imic esen#ial) Ce Italia, Iermania, 8ustria, 7ran#a? Bucruri mari
fr'ndoial, dar nu totul pe o carte, nici una din ele nu *oac )a *anùe. +oi, Dn alian# cu oricine ara fi, riscm
totul) Mult ori pu#in, e indiferent, destul c e la mi*loc bunul principal pe care'3 putem pierde dimpreun cu toate
celelalte: esisten#a autonom a statului nostru) M)))N
5in cele espuse se Eede c :i o parte :i alta, Dntru c<t cred Dn alternatiEe ca cele de sus, sufr de ilu%ii :i
imprudente :i nefolositoare)
91
8
Interesul nostru este ca am<ndoi Eecinii s fie egal de puternici, pentru ca s':i #in totdeuna cumpna= Dncolo,
urmrind de sute de ani planurile lor de politic tradi#ional, ei se ceart, ei se'mpac, :i noi am trebui s n'aEem
nici un amestec Dn aceasta) 5e*a, din punctul de Eedere al simplei modestii, ni se pare c oficio:ii fac prea mult
E<nt :i':i dau un aer prea important, necum din punctul de Eedere al unui prudent patriotism)
Dar asa4i tagma atrioilor re)ersi*ili. Piar ara, numai de ei s se )or*easc. Dac4ar merge din ru (n mai ru, uin le asD cosmoolii
cum sunt. nea)nd nici tradiii de strat, ni atrie de ierdut, "oarte u+or +i4ar regsi cei med muli o atrie oate mai rorie unde)a
dincolo de Dunre, unde ar (ncee a se gera (n rooroci ca si la noi.
+oi credem Dns c o atitudine re%erEat :i modest Dn certuri cari nu ne priEesc ar aduce fructe bune Dn orice ca%)
Biruitorul nu ne'ar putea lua Dn nume de ru o atitudine care ni se impune prin po%i#ia noastr= biruitul, daca
biruit ar fi, ne'ar fi Dnc :i mul#umitor) In orice ca%, c<nd o condi#ie chiar a e;isten#ei noastre este nu numai bun'
Eoin#a, dar chiar tria am<nduror Eecinilor, e o politic putin prudent cea de Dnclina#ii manifeste care se rsfa#
acum peste grani#Q
MG6impulG, 1 august 322!N8rticol reprodus dup Mihai &minescu, 5ere, Eoi) HI, ed) cit, pp) 03!'03)
MG+C OAM 5I-CC68 CC K9AM8+CBL P9I+CIPII)))GN
+u Eom discuta cu G9om<nulG principii fundamentale de politic de Ereme ce deosebirea punctelor de Eedere e
foarte mare :i Dntreaga manier de a pnEi stat :i societate ne sunt deosebite) G9om<nulG :i liberalii Dn genere D:i
Dnchipuiesc c statul e re%ultatul unui contract sinalagmatic, a unei conEen#iuni stabilite Dntre cet#enii lui) +oi
credem, din contra, c el e un product al naturii, c, asemenea unui copac din pdure, gDN:i are fa%ele sale de
de%Eoltare, asemenea oricrui organism D:i are eEolu#iunea sa) 7c<nd paralele Dntre istoria deosebitelor state
antice :i modeme ne'am conEins c popoarele acelea au aEut priEilegiul de'a imprima uniEersului Dntreg
caracterul lor, armele :i inteligen#a lor, signatura lor, cari s'au de%Eoltat Dn mod firesc ferite :i de demagogie :i
de despotism :i c forma cea mai normal :i mai sntoas a de%Eoltrii unei societ#i omene:ti este oligarhia)
Ma(c(hiaEelli Dnsu:i, acest ad<nc cunosctor al naturii omene:ti Dn pr#ile ei rele ca :i Dn cele bune, daca aprob,
in usum
.
Delhini sau mai bine Dn interesul unit#ii Italiei, despotismul Casei de Borgia , pe de alt parte recunoa:te
oligarhiei o putere de re%isten# contra agen#ilor discompunerii pe care n'o are nici o alt form) Cn monarh
poate fi foarte puternic, dar, i%bit cu toat puterea :i btut Dntr'un punct, Dmpr#ia se datin) -tatul demagogic e
prea dominat de miri interese %ilnice :i personale, el e condamnat de'a fi slab Dnluntru :i'n afara :i, daca prin
puterea iner#iei, a obiceiului contractat de sute de ani, el continu a merge c<tEa timp oarecum de la sine, Eine o
%i Dn care el nu re%ist discompunerii) Mrimile lui improEi%ate :i fr tradi#ii, meschine, interesate, ambi#ioase
n'au Dntru nimic a specula interesele publice, a trda chiar patria lor Dn m<ni strine) Dntre oligarhi se Ea gsi un
trdtor sau doi, dar ei Eor fi totdeauna neutrali%a#i :i %drobi#i de clasa lor proprie, care nu Ea Dngdui ca, prin
a*utor strin, unul dintre ei s se ridice asupra tuturor) M)))N
In state demagogice se formea%, pentru re%olEarea acestor cestiuni, o clas de politiciani, de patrio#i de meserie,
fr trecut, fr tradi#ii, cari fac din politic o specul, un mi*loc de trai= Dn statul oligarhic e;ist o das de
oameni cari a* antiùo are sarcina de'a Dmpca formele trecutului cu e;igen#ele Eiitorului, asigur<nd statului
continuitatea de de%Eoltare, ferindu'3 de sritun :i de Dntreprinden aEenturoase :i Dnluntru :i Dn afar) In -enatul
9omd putem urmri modul Dn care se creau legile romane) -trbunul propunea reforma, bunul o sus#inea Dn
acela:i -enat, tatl Dntrunea de*a o mare minoritate, abia fiul o Eedea reali%at) 6rei genera#ii treceau p<n s se
Eote%e o reform, care apoi intra Dn adeEr in suceum et sangtinem. Ba noi lucrurile se traduc din fran#u%e:te Dntr'
o noapte :i sunt Eotate a doua %i cu drumul de fier) 5e aceea t<mpirea cu care ele se Eotea%, de aceea lipsa de
Dncredere Dn eficadtatea lor, de aceea multe legi sunt nscute moarte) 5espre o Eia# :i eEolu#mne proprie a
ideilor ce se legiuiesc nu poate fi nici Eorb)
+oi nu %icem c statul rom<n e menit a a*unge Ereodat acest ideal) -tatele moderne nu se mai de%Eolt, din
nefericire, Dn linie dreapt, d prin cotituri, adesea prin concesii, renun#<nd la maniera lor de'a fi, la signatura
e;isten#ei lor) -unt cristali%a#iuni imperfecte pe l<ng c<teEa cristale perfecte pe cari le pre%int istoria) 8sta e
chiar deosebirea Dntre na#ii mia, fr sim# istoric, :i na#iile mari, c'un profund sim# istoric :i c'un mare Eiitor)
5espre refacerea unei oligarhii istorice pe care ne'o atribuie G9om<nulG nu poate fi niri Eorb)
Inamici ai fra%ei :i ai oncni forma#iuni factice :i improEi%ate, noi Eedem foarte bine, mai bine dec<t G9om<nulG
poate,
.0
imposibilitatea unei asemenea refaceri :i e un act de rea credin# de'a ne atribui c Eoim ceea ce noi Dn:ine :tim
c este cu neputin#) M)))N
5ac G9om<nulG crede c moartea, pieirea fi%ic a neamului rom<nesc nu este o ironi%are amar a sistemului de
p<nX acum , s'i fie de bine) +oi credem Dns c un sistem care, oric<t s'ar Dmbog#i patrio#ii, are de re%ultat
moartea real a unei na#ii e tot ce se poate mai ru :i mai uciga: ca sistem)
5ar care e originea comun a acestor rele? 5eclasarea, %icem noi, Dnmul#irea peste msur a oamenilor ce triesc
din munca aceleia:i sume de productori) Dn alte #ri clasele superioare compensea% prin munca lor intelectual
munca material a celor de *os) M)))N Dnaintarea pe scara societ#ii rom<ne nu este dar datorit meritului, :tiin#ei,
actiEit#ii= ci un lene: ignorant care DnE<rte:te :urupuri patriotice a*unge pnn intrig :i neadeEr oriunde pofte:te)
&ce+ti oameni declasai sunt totodat instrumenu; cele mai *une, entru c ce; med coruti*ile , cu cari se ser)esc strinii entru a
exloata ara, oulaiile ei autohtone.
Iat nerEul rului Dn contra cruia nu a*ut rad proclamarea Independen#ei, nici coroana de o#el a regelui, nici
ridicarea creditului Eistenei , ba%at pe cuno:tin#a c statul rom<n are bunuri imobiliare de c<teEa miliarde de
Dnstrinat, nici fra%ele patriotice)
Ooi#i bani cu 0 la sut? Oinde#t mo:iile statului la companii strine :i'i Ee#i aEea) 8ceasta nu Ea doEedi Dns c
din sine Dnsu:i poporul rom<nesc se de%Eolt, c el Dnsu:i se bucur Dn plenitudine de mrea#a mo:tenire pe care
i'au lsat'o harnicii :i Eite*ii lui strbuni)
MX6impulG, 2 mai 3223N 8rticol reprodus dup Mihai &minescu, 5m, Eoi) HII, cd) cit, pp) 313'310)
MG&98 C+ ABIC&I e+8I+6&)))GN
&ra un obicei Dnainte, ca 5omnul, Dn a*unul de a se urca pe tron, s se Dnchi% Dn %idurile unei Eechi mnstiri :i
s treac, Dntr'o reflec#ie de %ile Dntregi, Dn reEist trecutul #rii :i al strmo:ilor, ca, fa# cu %gomotul asur%itor al
actualit#ii, s':i deschi% urechea sufleteasc Dn lini:te :i Dn tcere legendei trecutului) &;ist Dnc Dn manuscris o
carte rom<neasc numit Ceasornicul 5omnilor care cuprinde Dn mai multe Eolume at<t Dnf#i:ri din Eia#a
trecutului c<t :i norme de Eirtute :i Dn#elepciune) &ra grea Dn adeEr sarcina unui 5omn Dn %ilele Eechi, care
Dmpreuna Dn el adeseori toat rspunderea :i toat suEeranitatea na#ional,
."
:i ei erau prea bum cre:tini :i prea buni patrio#i pentru ca mrimea misiunii lor pe pm<nt s nu le ating sufletul
Dntr'un chip dureros)
8st%i na#iunile :i'au reluat suEeranitatea, demosul cu clasele lui diferite, cu grupurile lui de interese determin
Eia#a public= suEeranul e mai mult un regulator al mecanismului statului, nu un suprem element de control)
5emosul este Dns adeseori un suEeran nestatornic, mesperient, lesne cre%tor= preocupa#iuni %ilnice :i absorbirea
Eie#ii lui Dntr'un Eecinie pre%ent, neg<ndirea lui nici la trecut, nici la Eiitor, lesniciunea de a'i distrage aten#ia prin
serbri publice, prin Dntreprinderi ha%ardate, prin e;pediente factice, Dl fac adesea impropriu de a g<ndi mai ad<nc
asupra unei cestiuni de interes public, Dl fac accesibil pentru fra%a mare :i surd pentru adeEr) 5e aceea e bine
daca ochi sobri, cari disting mre#ia Dnscenrii de Dnsu:i fondul piesei ce se *oac, pNi atrag aten#ia asupra acestui
din urm, pe c<nd sim#urile lui sunt uimite de partea decoratiE a Eie#ii publice)
5aca dar, Dn a*unul frumoasei serbri de Dncoronare, lsm tonul polemic de o parte, totu:i lucrurile ce ne Ein Dn
minte nu este partea decoratiE cu care se Dncheie era de la 324. :i p<n ast'i, ci fondul acestei ere)
+u trebuie s ne scape din Eedere M)))N, c de la 324., adec de c<nd am intrat Dntr'o er, nou politic :i social,
cheltuielile :i Eeniturile s'au urcat Dntr'un mod foarte sim#itor M)))N)
8st%i datoria public e :i mai mare, cheltuielile :i mai mari) 8cestea au crescut Dn cei dm urm cinci ani cu 0"
la sut)
Cifrele au aEanta*ul de a pre%enta scheletul unei situa#ium) Aric<t de seductoare ar fi hainele ce se arunc asupra
lui, cu oric<te Eorbe mari am Dmbrobodi adeErul, Dn fa#a unui schelet de cifre ni se ia albea#a de pe ochi :i
Eedem c partea decoratiE ascunde foarte ru ruina societ#ii rom<ne)
5aca am considera lan#ul de cau%e cari preced sau lucrea% paralel cu acest trist re%ultat final, tabloul nostru ar
primi colorile triste ale decre:tera popula#iei dm cau%a mi%enei :i demorali%rii, ale stingerii meseriilor indigene
:i suplantrii lor prin produse strine, a decderii calit#ilor fi%ice :i intelectuale ale rasei rom<ne chiar) Pe de alt
parte am trebui s artm cum #ara noastr strEeche nu mai e patrie, ci un otel mare, Dn care un milion de strini
din c<te:ipatru unghiurile lumei D:i d rende>)ous.
Iat ceea ce, Dn fa#a marelui aparat al proclamrii Independen#ei :i a tuturor succeselor formale cu care se
Dmpunea% at<t de mult oamenii dirigenti , ne str<nge inima cu adeErat durere)
95
8m Eoi Dn adeEr ca serbarea ce se pregte:te s tre%easc Dn inima oamenilor no:tri de stat sentimentul
adeErului, ca o pornire mai generoas s ptrun% inima lor, ca s se conEing c numai partea decoratiE a
Eie#ii publice nu e suficient pentru a pune capt suferin#elor reale ale unui popor) A dorim aceasta, fr a o
spera) 6onul ce'3 #in foile guEernamentale, credin#a oarb creia Eor s'i dea na:tere, c #ara merge foarte bine Dn
toate, ne face din contra a crede c nicic<nd nepsarea pentru binele comun :i pentru soarta popula#iunilor
productoare a acestei #ri nu a fost mai mare)
+u inEidiem pe nimenea pentru succesele lui diplomatice :i politice, buni bucuro:i le acordm oamenilor de la
putere Dnchipuirea mare ce :i'or fi fc<nd despre ei Dn:i:i Dn asemenea %ile) Crea%'se mari, crea%'se genii
politice menite a determina sor#ile &uropei= dar prin tm<ia ce :i'o aprind ei singuri, Dmpreun cu mul#imea lesne
cre%toare, aib :i adeErul partea lui, o parte mic, neDnsemnat, nebgat Dn seam de %gomotul mu%icei :i de
lumina fcliilor, de strigtele de bucurie, dar o parte esen#ial :i salutar) 8desea manifestnle intensiEe de
bucurie las Dn suflete un gol neDn#eles, momente Dn care omul D:i simte i%olarea :i nimicnicia) Dn acele momente,
adeErul bat cu degetul la poarta con:tiin#elor ce au rspunderea strii de lucruri :i arte'le calea adeEratei
m<ntuiri)
MG6impulG, 3! mai 3223N 8rticol reprodus dup Mihai &tmneseu, 5ere, Eoi) HII, ed) cit, pp) 31.'3/!)
-ugestii de anali%:
8rticolele reproduse (fragmentar) mai sus datea% din perioada Dn care &minescu scria :i ciclul Scrisorilor, ele
constituie, chiar pentru un cititor care nu cunoa:te toate detaliile (istorice ' pentru noi, ast%i, cotidiene ' pentru
poet) la care autorul trimite, o doEad cum nu se poate mai gritoare a unit#ii de g<ndire, a coeren#ei sistemului
etic de Ealori eminescian, care generea% at<t opera literar, c<t :i comentariul *urnalistic)
Cu o sintagm care Di era drag poetului, Eom spune c articolele trebuie Dn#elese ' Dnainte de toate ' 0(n
cronistice0, adic: (n contextul eocii care le4a dat na+tere. &le constituie rspunsul
.1
eminescian la problemele :i frm<ntrile imediate, la nelini:tile unui cotidian din care cele mai multe detalii,
pentru el, atunci, releEante, nu au rmas Dntre faptele memorabile ale Istoriei) 7iecare din noi trim Dntr'o
asemenea realitate, Dntr'un conte;t pe care Dl percepem la dimensiuni uria:e (pentru c el ne determin, Dn
imediat), dar care Gse treceG o dat cu trecerea Eremii respectiEe))) Cum poate, Dns, un asemenea cotidian, s dea
na:tere la marea literatur, la o crea#ie de Ealoarea Scrisorilor eminesciene? &ste, aceasta, o Dntrebare creia nici
un critic, Ereodat, nu Di Ea putea da un rspuns complet) Pentru c interEine, aici, inefabilul gemului poetic,
dimensiunea transfiguratoare a literarit#ii, a unui proiect estetic unic ' a unei Ei%iuni scriitorice:ti capabiie s
descopere sens (:i sensurile generale ale lumii omene:ti) Dn G%gomotul absurd al unei %ileG $Beniu ustiu).
$i totu:i, publicistica lui &minescu este interesant pentru Dn#elegerea mecanismelor laboratorului su de crea#ie)
&;ist, mai Dnt<i, un limba* poetic, figurat, ambiguu, cu interesante construc#ii retorice (hiperbola, alegoria,
metafora sunt dintre cele mai u%itate :i Dn publicistic), care Eine s Dmpodobeasc te;tele publicistice, s le dea
pregnan# :i s le asigure impactul (Eiolent, :ocant, cum Dl dorea cel mai adesea autorul) asupra cititorului)
-intagme, fragmente, imagini :i simboluri ale acestui limba* circul libere Dntre *urnalistic :i opera literar
eminescian, ca Dntre Ease comunicante) &minescian este, Dn asemenea articole, Dn primul r<nd pecetea stilului,
modul de a lucra Dn limba* :i de a crea o limb (poetic)propne)
5ar, la fel, recognoscibil este :i pecetea Ei%iunii) 8tunci c<nd dore:te s e;prime un adeEr general, sau s se
refere la tradi#ii, cutume, mituri sau eEenimente din trecut cu Ealoare simbolic pentru pre%ent, &minescu
construie:te :i aici, ca :i Dn crea#ia sa literar, tablouri Dn care imagina#ia poetic se Dmbin cu impresionante
cuno:tin#e de istorie, de economie, de geografie, pentru a crea impresia dorit, de Eerosimil, de adeEr general,
de exemlum cu Ealoare moral) 7igurile stilului sunt subordonate inten#iei de a apra adeErul :i Eoin#ei
persuasiEe: cititorul trebuie conEins de dreptatea *urnalistului, tot astfel
./
cum destinatarul imaginat al Scrisorilor trebuia conEins de sensurile releEate prin discursul eului poetic) Pentru a
reu:i aceasta, autorul :tie c nu are la Dndem<n dec<t armele limba*ului= :i genialitatea Gcreatorului Dn limba*G,
care este &minescu, se doEede:te :i aici cu prisosin#)
Contemporaneitatea pe care ' ca %iarist la G6impulG, organul de pres al Partidului ConserEator ' &minescu este
obligat s o comente%e (:i, de:i mrturisea adesea celor apropia#i c meseria nu Di place, el Dn#elege s o practice
cu responsabilitate :i cu demnitate) Di serEe:te mereu pentru a se ridica la general ' cut<nd nu adeErurile
cotidiene, multiple, ci 8deErul mai presus de nisipurile mi:ctoare ale istoriei 'glos<nd pe teme care constituie
a;e principale, totodat, ale reflec#iei sale poetice: istoria na#ional glorioas, fa# cu degradarea pre%entului,
soarta ironic a omului de geniu, micimea politicienilor, destinul amar care i se pare a fi hr%it patriei ' :i na#iei
' sale, Dn eternitate) Pe aceste a;e se reali%ea% transferul Dntre aria publicisticii eminesciene :i aceea a crea#iei
sale poetice, pentru c pe aceste a;e se construie:te Dnsu:i subiectul creator)
.2
4) 9eplici la Scrisorile eminesciene Dn poe%ia rom<neasc a secolului HH
3"#" Dosar de texte &i s%estii de anali(! ,I"B"-
&rgument
G-untem contemporani cu teiul, care din pricina lui &minescu ' continu poetul ' nu'mi mai tihne:te s'3 miros
ca lumea)))G) 8firma#ia lui +ichita -tnescu nu reflect at<t o neputin# a noastr, c<t permanen#a poetului) Ca
poet na#ional :i culme a canonului literar rom<nesc (de c<nd 6itu Maiorescu a pre%is, Dn articolul dm 322.,
Eminescu +i oe'iile lui, c poetul Ea domina literatura rom<neasc a Eeacului Eiitor, respectiEa po%i#ie de
suprema#ie nu a fost dec<t confirmat de trecerea timpului), &minescu are un statut aparte, nefiind o Ealoare
i%olat Dn singurtatea propriei statui, ci un principiu Dnc fecund pentru deEenirea poe%iei romane:ti) 5ialogul
poe%iei de la finele Eeacului al HH'lea cu uniEersul crea#iei sale ' din care fac parte :i replicile la Scrisori,
reproduse Dn cele ce urmea% 'demonstrea% at<t actualitatea lui &minescu, c<t :i statutul su de model) 8desea,
poe#ii Di conEertesc uniEersul liric Dntr'unui cu Ealoare de mit, doEedind c (situa#ie aparte a receptrii 6radi#iei)
contactul cu opera eminescian este la fel de important ca marile e;perien#e e;isten#iale: iubirea, Dnstrinarea,
moartea, rela#ia cu diEinul)
+IC,I68 -6T+&-CC
Elegia a 'ecea Sunt
Sunt *olna). M doare o ran clcat4n coite de caii "ugind. ln)i>:lul organ, cel "r nume "iind, maurul, ne)>ul,
nemirosul, negustul, neiitul cel dintre ochi +i timan, cel dintre deget +i lim*.
..
T
Cu seara mi4a disrut simultan. Vine )ederea, mai (nt.i, aoiau>, nu exist ochi entru ce )ine, )ine mirosul, aoi lini+te,
nu exist nri entru ce )ine, aoi gustul, )i*raia umed, aoi iar+i lis, aoi timanele entru lene+ele mi+cri de elis,
aoi iitul, m.ng.iatul, alunecare e o ondul (ntins, iarna4ngheat4a mi+crilor mereu cu sura"aa nins. Dar eu sunt
*olna). Sunt *olna) de ce)a (ntre au7 +i )edere, de un "el de ochi, de un "el de ureche nein)entat de ere. Hruul ramur
"r "runte, truul cer*os rrindu4se4n saiul li*er du ;sile numai de os. 8earate mi4au lsat sua)e organele s"erii (ntre
)>+i au7 (ntre gust +i miros (nting.nd #iduri ale tcerii. Sunt *olna) de sid, de ?id dr.mat de ochi4timan, de oit
mirositoare. M4au clcat aerian a*stractele animale. Lugind seriate de a*straci ).ntori seriai de o "oame a*stract.
Qurile lor i.nd i4au st.rnit dintr4o "oame a*stract. 6i au trecut este organul ne4n)e+m.ntat (n carne +i ner)i, (n timan
+i retin +i la )oia )idului cosmic lsat +i la )oia di)in. 5rgan ie'i+, organ (ntins, organ ascuns (n idei, ca radele umile (n
s"er, ca osul numit ca;aneu allui&chile lo)it de4o sgeat mortalD organ "luturat (n a"ar de truul strict marmorean +i
o*i+nuit doar s moar, lat4m, (m*oln)it de4o ran
3!!
(nchiuit (ntre Steaua Molar
+i steaua Canous +i steaua &rcturus
+i Casioeea din cerul de sear.
Mor de o ran ce n4a (ncut
(n truul meu at entru rni
cheltuite4n cu)inte, d.nd )am de"ra>e
la )mi.
lat4m, stau (ntins este ietre +i gem,
organele4s s"rmate, maestrul
ah, e ne*un, cci el su"er
de4ntreg uni)ersul.
M doare c mrul e mr,
sunt *olna) de s.m*uri +i de ietre,
de atru roi, de loaia mrunt
de meteorii, de corturi, de ete.
5rganul numit iar* mi4a "ost scut de cai, organul numit taur mi4a "ost (n-unghiat de "ulgerul toreador +i 4"igurat e care
tu aren4lai. 5rganul 8or mi4a toit (n loi toreniale, ree>, +i de organul Iarn, (ntregindu4te, mereu te lee'i. M doare
dia)olul +i )er*ul, m doare curul, aliorul, m doare c.inele, +i ieurele, cer*ul, coacul, sc.ndura, decorul. Centrul
atomului m doare, (n coasta cea care m ine (ndertat rin :rnita trueasc de truurile celelalte, +i di)ine. Sunt *olna).
M doare o ran e care mi4o ort e ta) cae s".r+itul s"anului Io an (ntr4un dans de arig sla). 8u su"r ceea ce nu se
)ede, ceea ce nu aude, nu se gust, ceea ce nu se miroase, ceea ce nu (ncae (n (ncreierarea (ngust, scheletic a insuud
meu, us la )ederile lumii cei simle, ner*d.nd alte mori dec.t morile in)entate de ea, s se4nt.mle. Sunt *olna) nu de
c.ntece, ci de "erestre sarte,
3!3
de numrul unu sunt *olna), c nu se mai oate (marte la dou .e, la dou sr.ncene, la dou urechi, la dou clc.ie, la
dou icioare (n alergare neut.nd s rmie. C nu se oate (marte la doi ochi, la doi rtcitori, la doi struguri, la doi lei
rgind, "i la doi martiri odWnindu4se e ruguri.
,33 Elegii, Bucure:ti, &d) 6ineretului, 3.11, pp) 13 ' 1/)
In poetica lui +ichita -tnescu ' a:a cum Dnsu:i teoreti%a 'cuEintele sunt considerate partea cea mai puternic a fiin#ei umane)
PriEit dintr'un astfel de unghi, ocuren#a sintagmelor eminesciene prime:te semnifica#ii ce dep:esc Gefectul de ecouG=
citatele sunt elemente ale Glogosului poeticG pree;istente Dn aceast realitate a Glimbii poe%e:tiG (la a crei crea#ie particip :i
autorul citat :i cel atant), Dmplinindu':i menirea esen#ial)
Citatele sau trimiterile la poe%ia lui &minescu apar Dn lirica lui +ichita -tnescu mereu legate de marile sale teme :i GobsesiiG)
9egularitatea cu care se Dnt<mpl acest lucru este at<t de mare Dnc<t citatele eminesciene deEin, pentru un cititor aEi%at, chiar
semne ale temelor predilecte ale poetului) Mai mult, ele semnali%ea% nu mimai temele ma*ore, ci :i te;tele fundamentale,
artele poetice, crea#iile esen#iale pentru configurarea poeticii stnesciene) In acest sens, ciclul celor 33 Elegii poate fi citit Dn
multe din paginile sale ca o replic ma*or la problematica liricii eminesciene: cosmogonie, etos, rela#ia cu diEinul (absent),
ars poetica, figurarea limba*ului creator de realitate etc) Elegia a 7ecea citea% e;plicit din -crisoarea IO (Eersurile
Gorganele's sfrmate, maestrul ( ah, e nebun, cci el sufer ( de'ntreg uniEersul)))G reiau finalul de intens dramatism al
poemului eminescian: GCnde's :irurile dare din Eia#a'mi s le spun? ( 8h, organele's sfrmate :i maestrul e nebunQG), dar
operea% totodat o deplasare de sens le;ical semnificatiE pentru modul ludic al interte;tului Dn aceste recitiri: GorganeleG nu
mai semnific, precum la &minescu, tuburile orgii, ca instrument mu%ical prin care se manifest (Gc<ntG) armonia cosmic
(iar sfr<marea lor conotea%, Dn consecin#, di%armonia)= sensul lor este de organe ale cunoa:terii, ale percep#iei indiEiduale,
Elegia a 7ecea fiind poemul afirmrii suferitoare a eului poetic Dn rela#ie cu lumea ' :i reDnt<lnind pe aceast a; simbolic
poemul lui &minescu cruia Di Gd rep&caG)
3!
Hoamn (n Hara Jaegului
:rca luoaica rnit e rana st.ncii de'golit iar ).ntul "luiera (naoi din noroi
"run'ele sre coacii cei goi. Ii (m*rcam cu timul meu e d.n+ii "i (i l.ngeam cu ochii mei e ei, neln+ii +i le 7ideam
cu arma mea de ).ntoare o cin"umegtoare
Si4am rut din mine, singurul "rumos, un os de aer, su*iratic os +i e4un "luiera+ noros, doamn, le4am sus c4s sntos +i
gri- am de tot ce nu e e lumea amruie...
%&l*um memorial eatat de 0Viaa #om.neasc0, decembrie 3.2", p) 1")
&rosul, ca stare de gra#ie a liricii stnesciene, determin reluarea tiparelor inEoca#iilor eroticii lui &minescu=
semnifica#iile scenariului mitico'ritualic imaginat de poet sunt accentuate :i de faptul c el repet Gistoria
e;emplarG :i Grostirea e;emplarG eminesciene)
In asemenea conte;te dtante, nu este Eorba despre o *ucat iner#ie a limba*ului poetic, situa#ie aparte, specific
unei comedii liEre:ti a literaturii, ci de rostirea acelora:i idei (teme, motiEe etc)) cu acelea:i cuEinte, de o
supunere la presiunea marca*ului eminescian, ca Dntr'un Gpeisa*G de toamn al 6rii ,a#egului, unde ritmul
Eersurilor se schimb dup tipare cunoscute, transform<nd poemul, prin analogie cu func#ia scrisorii fiului de
domn din Scrisoarea III, Dntr'un c<ntec despre pacea spiritului) 8lunecarea spre &minescu este impreEi%ibil '
efectul de :oc al e;presiei poetice fiind o constant a poeticii autorului ' Dn finalul acestei Dntoarceri spre sine
tipic pentru metaforele eroticii lui +ichita -tnescu)
3!0
M86&I O3$+I&C
Descrierea oemului VII
(nainte de a (ncee un oem o*i+nuiesc
s m lim* (ndelung rin arcul municial
e str'ile ustii
m liesc de "iecare ar*ore +i4mi +otesc (n au7
acele cu)inte e care le4a+ r.)ni dac
a+ "i ar*ore
m Eesc de "iecare "ereastr +i
ri)esc at.t de mirat (n marile interioare rsite
(nc.t mai aoi lec cu "ereastra liit de "a
trec rintre cldirile negre ca ni+te duhuri de ghea
+i e acoeri+uri mam* )istor cu m.inile
la sate, aare luna, o, luna, doamne,
de c.nd nu s4a mai scris un oem sincer
desre lun +i atunci (mi )in dintr4o dat
(n minte su*iectul, aciunea, urma rastiei (n carne,
con"lictul, ersona-ele rinciale,
Seneca +i comilatorii, Calurnius +i
Maca*eus, elemente stilistice +i "ormale,
groaa de m.ine +i )irtutea stri)it la colul
str'i de rimul trector, rania mea din armat
+i arma "atal e care, da,
mi4am descrcat4o singur (n icior
alerg sre cas cu o o"t ne*un de scris locuitorii ora+ului s4au +i a+e'at e dou r.nduri +i a+teat a+teat a+teat eu
alerg "r s4i )d tul*urat +i lin de (n"iorare cine)a (mi deschide u+a cine)a (mi trage " / scaunul cine)a (mi a+ea' h.rtie
cine)a (mi (ntinde tocul +i to. mai aoiV lun, tu, st.na noii ...
,5ra+ul cu un singur locuitor, Bucure:ti, &d) 8lbatros, 3.2, pp) . ' .0)
A minim cunoa:tere a programului poetic al genera#iei X2! este necesar pentru Dn#elegerea semnifica#iilor
acestei replici) Poe%ia lor transfigurea% cri%a de semne Dntr'o comedie a liErescului) -emn al absen#ei sensului,
doar ludicul mai poate e;prima mesa*ul autorilor,
3!"
lumea te;tului nu mai poate fi dec<t *ucat) -tenlitatea crea#iei poetice ' de care se pl<ng asemenea autori,
relu<nd :i Dn acest punct o tem de sorginte romantic ' conduce la e;primarea neEoii eliberrii de literatur, de
cli:eele :i conEen#iile acesteia) 5ar ea se Dngemnea% mereu cu imposibilitatea eliberrii de literatur, dus la
e;tremul unor atitudini precum cea a subiectului liric din poemul lui Matei Oi:niec) Citarea lui &minescu
Dnseamn totodat aplicarea unui regim interogatiE'critic modelelor culturale, 6radi#iei literare)
7a# cu liErescul, cu presiunea cuE<ntului care a fost de*a scris (de un alt mare poet, Dnainte Ereme), genera#ia X2!
are o singur atitudine, ironic'recuperatoare) Pentru o parte din poe#ii genera#iei, liErescul ' Dn#eles aici ca lectur
creatoare a modelelor ' este o e;perien# e;isten#ial) Modul dialogic este similar celui stnescian) $i pentru
ace:ti autori, te;tul eminescian este una din recuperrile esen#iale ale liErescului Dn sfera e;perien#ei subiectului)
Cnui poet precum Matei Oi:niec i se Dnt<mpl te;tul eminescian, dar cuEintele Poetului nu mai numesc aceea:i
mitic realitate, iar m:tile noii poe%ii sunt Geminesciani%anteG pentru a':i de%Elui astfel deri%oriul, propria de'
miti%are) &ste nu numai o cri% a limba*ului, cea mrturisit de poemele citante, ci o neputin# a fiin#ei de a tri
altfel dec<t Dn teritoriul liErescului) G+oul te;tG al poetului, dup dep:irea prealabilei cri%e a crea#iei, este o
rescriere a unui Eers al Scrisorii I. Matei Oi:niec pregte:te cu ironic minu#io%itate epifania Gpoemului sincerG,
tension<nd a:teptarea) 9spunsul citant final este dispropor#ionat :i ' astfel ' ironic) 5ar acest Gpoem sincerG se
construie:te ' la niEelul figurilor ' ca o GpoEesteG, cu subiect, ac#iune, conflict :i persona*e principale, a:adar nu
urm<nd legile liricului= traEers<nd grani#a dintre crea#ie :i citare, Eersul final transgresea% grani#a dintre liric :i
epic: poemul este chiar Descrierea oemului, te;t Dn oglind, istorie a reinEentrii cuE<ntului ca semn a:teptat de
to#i) &l e Dns:i aceast istorie a facerii sale, Dn replic la unul din cele mai celebre poeme rom<ne:ti care reune:te
o ars poetica :i tema cosmogonic) -ubiectul liric nu este dec<t scribul acestui citat impus lui :i pe care a*unge
astfel s Dl retriasc, asemeni unei Dnt<mplri (altminteri absente)a fiin#ei sale)
3!4
4)) 6eme de anali% interte;tual (M)C))
3) E;+a a >ecea de +ichita -t<nescu se construie:te dialogic cu Scrisoarea IV, din care citea% e;p&cit finalul, de intens
dramatism, al poemului eminescian) 8rat ce releEan# are, Dn conte;tul Elegiei a 7ecea, deplasarea de sens le;ical a
cuE<ntului GorganeleG :i optea% pentru o interpretare ludic sau pentru una sobr a replicii stnesdene, ba%<ndu'#i
argumenta#ia pe Eersurile: G5ar eu sunt bolnaE) -unt bolnaE ( de ceEa Dntre au% :i Eedere, ( de un fel de ochi, de un fel de
ureche ( neinEentat de ere)))G)
) &;plic GimpreEi%ibila alunecare spre &minescuG din poemul Hoamn (n Hara Jaegului, art<nd dac o consideri Go
iner#ie a limba*ului poeticG sau Go supunere la presiunea marca*ului eminescianG)
0) Interpretea% te;tul lui Matei Oi:niec, Descrierea oemului, urmrind: (a) transgresarea conEen#iilor constitutiEe liric'
epic= (b) recunoa:terea unei cri%e a limba*ului (identificabil Dn citare, ca imposibilitate de a gsi rostirea singular,
nou, unic)= (c) recunoa:terea unei cri%e ontologice :i gnoseologice (identificabil Dn neputin#a fiin#ei de a tri Dn afara
liErescului))
.' "
3!1
1) Bibliografie) 5osar critic (I)B))
BIBBIAI987I& 9&CAM8+5868
a) 5diii ale 'crisorilor
6e;tul Scrisorilor (:i al Eariantelor) a fost reprodus dup edi#ia Minai &minescu, 5ere, Eoi) I, Poe'ii tirite (n timul )ieii,
ed) critic de Perpessicius, Bucure:ti, 7unda#ia 9egal pentru Biteratur :i 8rt, 3.0., respectiE Eoi) II, 8ote si )arianteV de la
0Po)estea Codrului0 la 0!ucea"rul0, ed) critic Dngri*it de Perpessicius, Bucure:ti, 7unda#ia 9egal pentru Biteratur :i 8rt,
3."0)
6e;tele publicistice au fost reproduse dup Eolumele:
Mihai &minescu, 5ere, I, edi#ie critic Dntemeiat de Perpessicius, editor coordonator 5) Oatamaniuc, Bucure:ti, &d)
8cademiei 9)-)9), 3.2.)
Mihai &minescu, 5ere, II, edi#ie critic Dntemeiat de Perpessicius, editor coordonator 8l) Aprea, Bucure:ti, &d) 8cademiei
9)-)9), 3.2")
Mihai &minescu, 5ere, IJ, edi#ie critic Dntemeiat de Perpessicius, editor coordonator 8l Aprea, Bucure:ti, &d) 8cademiei
9)-)9), 3.24)
Alte ediii recomandate din opera li Mihai &minescu:
Poesii, Bucure:ti, 322" (edi#ii anastatice, Bucure:ti, 3.2., Clu:inu, 3.2.))
Poe'ii comlecte, Ia:i, cea) 32.4)
Poe'ii, ed) de I) -curtu, Bucure:ti, &d) MinerEa,3.!2)
Poe'ii, edi#ia a Hl'a, cu o noti# biografic de 6) Maiorescu, Bucure:ti, &d)
-ocec ` Comp), 3.30) X 5ere comlete, cu o prefa# de 8) C) Cu%a, Ia:i, &d) Bibrria Cartea
9om<neasc, Institutul de 8rte Irafice G+)O) -tefaniu ` Co)G, 3.3") Poe'ii, ed) de Ih) 8damescu, Bucure:ti, &d) Cartea
9om<neasc, 3.3) Poe'ii, ed) de I) Ibrileanu, Bucure:ti, &d) G+a#ionalG -) Ciornei, 3.0!) Poe'ii, ed) de C) Bote%,
Bucure:ti, &ditura GCultura +a#ionalG, 3.00) Poe'ii, ed) de M) 5ragomirescu, Bucure:ti, &ditura CniEers, 3.0/ Poesii, ed)
de I) Clinescu, Bucure:ti, &ditura +a#ional ' Ciornei, -)8)9), f) a) Poe'ii, ed) Dngri*it de I) Ibrileanu, cu graEuri de I) 8l)
Brtescu'Ooine:ti,
Bucure:ti, &ditura Ministerelor de 8rt :i Propagand, 3."3) 5ere alese, I'III, ed) critic de Perpessicius, Bucure:ti,
&ditura pentru
Biteratur, 3.1" ' 3.14) Scrisori, tabel cronologic, note, comentarii :i bibliografie de 5) Murra:u,
Bucure:ti, &d) 8lbatros, 3./ (ed) a Ii'a, 3..1)) Poe+-i, antologie :i prefa# de &ug) -imion, Bucure:ti, &d) 7unda#iei
Culturale
9om<ne, 3..3)
5era literar, I, cu o prefa# de P) 5ugneanu, Iala#i, &d) Porto'7ranco, 3..) 5ere, III, ed) critic de 5) Murra:u,
Bucure:ti, &d) Irai :i -uflet ' Cultura
+a#ional, 3..4)
3!/
Poe+-i, ed) critic de I) Ian, Bucure:ti, &d) 7unda#iei Culturale 9om<ne,
3..4) RRR, Dulcea mea DoamnC Eminul meu iu*it. Coresonden ineditMihai Eminescu '
Vennica Micle, -crisori din arhiEa familiei Ira%iella :i Oasile
Irigorcea, edi#ie Dngri*it, transcriere, note :i prefa# de Christina
Parifopol'Ilias,Xla:i, &d) Polirom, !!!)
b) 5ic#ionare
Dicionarul scriitorilor rom.ni, II (5 ' B), Bucure:ti, &d) 7unda#iei Culturale
9om<ne, 3..2 (articol de I &m) Petrescu)) Dicionarul Esenial al Scriitorilor I!om.ni, coordonat de M) Paciu, M) Papahagi,
8) -asu, Bucure:ti, &d) 8lbatros, !!! (articol de I) &ra Petrescu)) Dicionar analitic de oere literare rom.ne+ti, Eoi) IO (\ ' P), coordonat
de I) Pop,
Clu*'+apoca, &d) Casa Cr#ii de $tiin#, !!0 (articol de I) Bot))
c) -tudii critice
Perpessicius, Pre"a :i 8ote la 5ere alese, I, Bucure:ti, &ditura pentru
Biteratur, 3.1")
8l) Piru, Dn RRR, Studii eminesciene, Bucure:ti, &ditura pentru Biteratur, 3.14) P) 5umitrescu'Bu:ulenga, Valori +i echi)alene
umanistice, Bucure:ti, &d)
&minescu, 3./0)
6) Oianu, Eminescu, Ia:i, &d) Junimea, 3./") M) 5ragomirescu, Eminescu, Ia:i, &d) Junimea, 3./1) I) &m) Petrescu, Eminescu. Modele
cosmologie +i )i>une oetic, Bucure:ti, &d)
MinerEa, 3./2)
5) Irimia, :m*a-uloetic eminescian, Ia:i, &d) Junimea, 3./.)
&) Papu, Poe'ia lui Eminescu, Ia:i, &d) Junimea, 3./.)
&) 6odoran, Mihai Eminescu 4 eoeea rom.n, Ia:i, &d) Junimea, 3.23)
I) Clinescu, 5era luiM. Eminescu, Bucure:ti, &d) Minerra, 3.24)
5) Caracostea, Creati)itatea eminescian, Ia:i, Junimea, 3.2/)
5) PopoEici, Poe'ia lui Mihai Eminescu, Dn Studii literare, O, Clu*'+apoca, &d)
5acia, 3.22) I) &m) Petrescu, Eminescu +i mutaiile oemei rom.ne+ti, Clu*'+apoca, &d) 5acia,
3.2.)
I) I) 6ohneanu, Eminesciene, 6imi:oara, &d) 7acla, 3.2.) I) Bot, Eminescu +i lirica rom.neasc de a>, Clu*'+apoca, &d) 5acia, 3..!) 9)
del Conte, Eminescu sau desre &*solut, Clu*'+apoca, &d) 5acia, 3..!) C) +oica, Introducere la miracolul eminescian, Bucure:ti, &d)
,umanitas, 3..) P) Cre#ia, Eminescu editat +i comentat de..., Bucure:ti, &d) ,umanitas, 3..") 6) Brbulescu, &rta oetic eminescian,
Buc, &d) -aeculum IA) (Oestala, 3..2) I) Cheie'Pantea, I!eere eminesciene, 6imi:oara, 3...)
I) Ian, Melancolia lui Eminescu, Buc, &d) 7unda#iei Culturale 9om<ne, !!) C) 5obrescu, Mihai Eminescu. Monogra"ie, Bra:oE, &d)
8ula, !!")
#62
d) 5osar critic
6udor Oianu, &titudinea i "ormele eului (n lirica lui Eminescu, Dn Eminescu, Ia:i, &d) Junimea, 3./", pp) ". ' 4.:
GCn efect interesant proEine din combinarea formei indiEiduale a eului Dn forma hii general Dn primele Eersuri ale Scrisorii I. Poema
porne:te Dn cadrul limitat al eului indiEidual: KC<nd cu gene ostenite sar suflu'n lum<nareL) In Eersurile urmtoare se instaurea% Dns eul
general (e;primat mai Dnt<i prin punerea Eerbului la persoana a doua singular, apoi la persoana Dnt<i plural) :i efectul este al unei subite
Dndeprtri a limitelor, al unei solemne e;tinderi a cadrului) Buna, ne spune poetul, rsp<nde:te Epaia ei :i @d&a din noaptea amintirii o
Eecie'ntreag scoate '( 5e dureri, pe care Dns le sim#im ca'n Eis pe toateL) +imeni nu poate trece cu Eederea impresionistul efect pe care Dl
ob#ine &minescu prin simpla trecere de la persoana Dnt<i singular la persoana Dnt<i plural Dn primele :ase Eersuri ale Scrisorii I $...<
-poEedindu'se, poetul poate adeseori s e;tind eul su p<n la limitele unei perechi, a unei colectiEit#i mai Dntinse sau p<n la condi#ia
uman general) &ste ceea ce face :i &minescu, de mai multe ori, ob#in<nd, cum am artat, unele din efectele cele mai puternice ale lirismului
su)G (p) 42))
Ioana &m) Petrescu, Eminescu. Modele cosmo*g.ee si oetic, Bucure:ti, &d) MinerEa, #702:
G&;ist totu:i o E<rst a istoriei neamului c<nd Eoca#ia ordonatoare a 9omei :i sentimentul Dnrdcinrii Dn pm<ntul dacic coe;ist
armoni%ate: e E<rsta eroic , a KDntemeietorilor) de #ar, dttori de legi :i datiniL, celebrat Dn binecunoscuta Scrisoare // (Dn Eariante,
Patria +i atrioii). Ca :i Dn secEen#a daco'roman din Memento mori, Dn prima parte a Scrisorii III se confrunt, de fapt, Dn lupta de la
9oEine, dou tipuri de ciEili%a#ie) MotiEul central al poemei (pre%ent Dn titlul Eariantei amintire) este motiEul patriei, introdus, printr'o
sugestie, Dnc din momentul proemial al Eisului lui Asman M)))N) +scut din Eoin#a sultanului nomad, slu*it de Kieniceri, coii de su"let ai lui
&lla"o, imensul imperiu al -emilunei este lipsit de rdcini Dn ordinea lumii, adic este lipsit de patrie) Ideea, obsedant, reEine Dn formule
pregnante M)))N] Ba 9oEine, puternicul imperiu al sultanilor Kfr de #arL Dnt<lne:te un popor care are con:tiin#a apartenen#ei sale la pm<ntul
dacic :i, prin aceast apartenen#, con:tiin#a integrrii Dn ordinea cosmic) Prin registrul imagisticii, lupta rom<nilor la 9oEine e pus nu sub
semnul Eoin#ei umane, ci sub acela al naturii, al stihiilor de%ln#uite M)))N) 5up lupt, #ara biruitoare se deschide, Dn noapte, Dnl#imilor astrale,
celebr<nd misterul perpetuei gene%e cosmice M)))N) Ca un ultim ecou, scrisoarea t<nrului prin# reia :i celebrea%, Dn simetrii folclorice,
motiEul consubstan#ialit#ii fiin#ei umane :i a fiin#ei naturii M)))N) Dnstrinarea de istorie Dnsemna, Dn Memento mori, Dnstrinarea e;piatorie a
#67
urma:ilor de spiritul Eechii 9ome) 8ceast Dnstrinare Dnseamn, Dn momentul satiric din Scrisoarea I:, pierderea
sentimentului patriei, compensat printr'un *oc de Km:tiL, Dn care sentimentul pierdut e mimat :i parodiat prin mimare M)))N)
Mimarea profanatoare a unei realit#i pierdute transform strinulX (strin nu neaprat prin origine, dar, neaprat, prin
g<ndire) Dntr'un KsaltimbancL Kdin comedia minciuniiL, care se cere demascat Dn tonurile de rar Eiolen# ale satirei 8cela:i
lucru se petrece Dn articolele politice ale lui &minescu, Eehement ;enofobe, polemi%<nd, Dn numele unui popor Dnc t<nr, care
nu :'a trit (ci urmea% s':i fureasc) istoria, cu o Kptur superpusL, strin de neam, lipsit de sentimentul autentic al
patriei :i amenin#<nd s infecte%e organismul na#ional cu morbul decaden#ei) Oirulen#a pamfletar a acestor articole
st<n*ene:te, eEident, pe cititorul de ast%i I) Clinescu o e;plica prin temperamentul de poet al publicistului, care da glas, Dn
articolele sale, unei Km<nii liriceL) 8m putea'o e;plica, de asemenea, prin aderen#ele romantice ale unei ideologii Dn care
politicul :i na#ionalul se confund) Aricum, demascarea KminciuniiL, a inautenticit<#ii Eie#ii politice contemporane e un act de
sanificare a spiritului na#ional) 9ecules :i eliberat, spiritul se Ea putea Dntoarce atunci spre Ki%Eoarele g<ndiriiL :i spre timpii
originari ai istoriei, marca#i, pentru neamul nostru, de pre%en#a dacilor :i a romanilor M)))N) 8 reda con:tiin#ei Dnstrinate
sentimentul patriei priatr'o Dntoarcere spre E<rsta mitic sau spre E<rsta eroic este sensul m<ntuitor pe care &minescu Dl
atribuie istorieiG, (pp) 3"/'34!)
GIntr'una din Eariantele premergtoare Scrisorii I, na:terea lumilor e E%ut ca urmare a unei Kporniri rebeleL, a unei Kgre:eli
a nefiin#eiL ce K)))Eiermui un punct din care ( D:i scrnti tot uniEersul paraliticul lui somnL) Oia#a uniEersului e isp:irea
acestui pcat originar ' o halucinant agonie de lumi somnambule care, stp<nite de Kdorul lung, nestinsL al pcii pierdute,
Krealearg ()))) -pre echilibrul lini:titei rntocmeleL) 9edac#ia definitiE a poemului abandonea% imaginea, de o imens
putere de sugestie poetic, a gre:elii diEine prin care Eia#a lumilor aprea ca o lung agonie e;piatorie, iar dorul de nefiin#
este Dnlocuit prin Kdorul nemrginitL ce atrage la Eia#, Kdin sure Ei de caosL, Kcolonii de lumi pierduteL) Interpretarea '
curent ' a Kdorului nemrginitL ca un corelat al schopenhauerienei )oine ni se pare insuficient Dn conte;tul Scrisorii I, cci
ea nu poate e;plica Ei%iunea escatologic ce urmea% celei cosmogonice, adic Ei%iunea reDntoarcerii Dn sine, KDmpcatL, a
pcii din Dnceputuri) K5orul nemrginitL nu se Dmprt:e:te de atributul eternit#ii (care apar#ine, Dn e;clusiEitate, nefiin#ei
diEine) :i el nu se manifest dec<t Dn interEalul limitat dintre dou nop#i impenetrabile 'noaptea Dnceputurilor :i cea a
sf<r:itului ', determin<nd Eia#a KuniEersului himericL, care nu este dec<t KEis al nefiin#eiL)
5ar dac Eia#a lumilor nu mai e re%ultatul unei gre+eli :i nici e;presia indestructibilei )oine de a "i, ci modul Dn care Dn'sinele
diEin se Eisea%, proiect<ndu'se Dntr'o structur inteligibil ca Dntr'un altce)a al su, nu este oare posibil Dn#elegerea Kdorului
nemrginitL ca apetit diEin de autocunoa:tere M)))N? Dnspre o asemenea interpretare ne conduce, printre altele, o imagine care
apare cu consecEen# Dn conte;tul Ei%iunilor cosmogonice eminesciene)
33!
In Scrisoarea 3, starea pre'cosmic, ininteligibil, este cea Dn care K+'a fost lume priceput, si ma minte s4oriceab, sau
K)))nici de E%ut nu fuse, +i nici ochi care s4o )a.b. In !ucea"rul, ,yperion cel Dnsetat de repaos a*unge, Dn drumul su spre
5emiurgos, Dntr'un fel de Kspa#iuL pre'cosmic, unde Knu'i hotar, ( 8ici ochi sre a cunoa+teb. 9eEenind la Scrisoarea I,
ochiul creat Kspre a cunoa:teL este aici btr<nul dascl, 8tlas spiritual M)))), cruia Di este menit s de%lege, KDn :iruriL,
Knoaptea'ad<nc'a EecimcieiL) KCsc#iE a:a cum este, g<rboEit :i de nimicL, dasclului pare a'i fi hr%it rolul de con:tiin# a
uniEersului incon:tient, de centru spiritual al lumilor, al cror cifru Dl stp<ne:te prin Dn#elegerea numrului sacru) 5ar aceast
po%i#ie priEilegiat a spiritului nu schimb cu nimic destinul imediat al fiin#ei care Dl poart) Dn ultim instan#, destinul
dasclului ' ca "i destinul lumilor ' este unul ironic) M)))N Irandoarea absolut a spiritului :i nimicnicia himeric a fiin#ei se
Dnt<lnesc Dn condi#ia uman, a crei e;presie suprem ' :i suprem ironic ' este cea a genialit#iiG) (pp) 3.'3."))
5umitru PopoEici, Poe'ia lui Mihd Eminescu, Dn Studii literare, O, Clu*'+apoca, &d) 5acia, 3.22:
GInfluen#a schopenhauerian aEea s fortifice la &minescu Eechea lec#iune sceptic :i s'3 fac s Ead c indiEi%ii nu sunt
identici numai prin destinul ultim care apas asupra lor, ci :i prin esen#a lor: oric<t de diferite ar fi treptele sociale pe care ele
se afl a:e%ate, aceea:i esen# pulsea% Dh toate fiin#ele omene:ti :i acela:i destin implacabil le p<nde:te din umbr) Pe aceast
idee sunt construite numeroase poe%ii ale lui &minescu :i dac gsesc potriEit s amintesc aici Scrisoarea I, faptul trebuie
re#inut numai cu titlu de e;emplu) Identitatea de esen# a fiin#elor omene:ti, identitatea lor de destin :i diferen#ele ce se
creea% Dntre ele Dn Eia#a social deEin astfel teme de medita#ie pentru un poet Dn%estrat deopotriE cu nerEul satirei :i cu spirit
refle;iE)
Condi#ia indiEidului Dn societate Dl preocup pe &minescu :i Dn celelalte scrisori, Dl preocup :i Dn numeroase alte poe%ii)
Conflictul Dntre ideal :i real, Dntre idealismul artistic :i po%itiEismul Eie#ii sociale formea% tema Scrisorii a doua, Dn care
poetul se complace s sublinie%e lipsa de sens a oricrei n%uin#e de art :i ridicolul cu care societatea Dncarc pe cei ce nu
renun# la ilu%ii) Ba ce bun s scrii Eersuri? A meserie care poate fi lucratiE, este drept, dac Di ceri s fie lucratiE) Iloria?
Dnchipuire de neghiobi) 5ragostea? 6em de operet, aE<nd ca protagonist pe Menelaos) Ilu%iile sunt ale tinere#ii :i trec cu
tinere#ea) Poetul se simte stiin de societatea Dn care tria, Dntre Koamenii din %iua de ast%iL, a cror ur o Dn#elege :i o
suport cu u:urin#, dar a cror laud l'ar m<hni peste msur) Prin materialul social anali%at, poe%ia aduce astfel o motiEare a
sentimentelor de solitudine moral la care el ancorea% Dn cele din urm) Intre Dnl#imea Iui sufleteasc :i micimea
contemporanilor si, se Dntind spa#ii ' acelea:i spa#ii care Eor despr#i pe
333
astralul ,yperion de telurica fiic de Dmprat) Pentru c poe%iile, onc<t de distan#ate ar putea fi prin ton, oric<t de mult una
din ele s'ar ata:a de materialitatea Eie#ii, oric<t de mult cealalt s'ar i%ola de real :i s'ar desf:ura Dn lumea feeric a basmului,
creea% deopotriE acela:i sentiment de i%olare moral a fiin#ei superioare)
Po%i#iile artistice din Scrisoarea II reEin Dn Scrisoarea III. +u mai este Eorba de poet si de contemporanii si, ci de
contemporanii si :i de domnitorul Mircea al Munteniei, ceea ce Dnsemnea%, din punct de Eedere psihologic, de societatea
rom<neasc din secolul al Hd'lea :i de iposta%area Dn trecut a poetului) Pentru c Mircea este regresiunea lui &minescu pe
linia timpului p<n la acea dat Dncrcat de mister care a pre%entat at<ta atrac#ie pentru poet anul 3"!!) Mircea este
&minescu, a:a cum, Dn nuEela Srmanul Dionis, 5an este un 5ionis refugiat ctre aceea:i dat misterioas' I%olrii Dn actual
din Scrisoarea II (i corespunde de data aceasta o i%olare Dn trecut, dar distantele suflete:ti dintre societate :i poet rm<n
acelea:i, indiferent dac, pe linia obiectiE, este Eorba de concentrarea Dntregului proces Dntr'o pictur de timp sau de
spa#iali%area lui pe linia istoriei) 8mbele poe%ii ridic la suprafa# aceea:i substan# moral, pe care o organi%ea% Dn planuri
antitetice) Oorbeam ceEa mai Dnainte de structura dual a spa#iului eminescian, structur care face ca Dn poe%iile sale cele mai
de seam Eia#a sufleteasc s se polari%e%e Dntr'un dublu sens, cei doi poli rm<n<nd Dntr'o corela#ie permanent :i necesar)
Planurile poetice din Scrisoarea III se refac Dn Scrisoarea IVD aceea:i epoc Dndeprtat de fericirea opus aceleia:i actualit#i
decadente, dar totul contemplat de data aceasta pe linie erotic) $i aceea:i dualitate reali%at longitudinal, pe linia istoriei)
5ac priEim mai ad<nc Dn eEolu#ia sentimentelor, aEem prile*ul s constatm c :i Dn ordinea aceasta poetul reface grafica
cunoscut de mai Dnainte, din EigoniiV tablourile care apar#in trecutului se Dncarc de toat lurnina :i concentrea% Dntreaga
ade%iune sentimental a lui, Dn timp ce acelea care se refer la Eia#a pre%ent se a:a% la antipodul simpatiilor sale :i se
Dmbrac Dri cele mai Dntunecate colori morale) M Dntrebam, Eorbind despre Eigonii, dac ne gsim Dn pre%en#a unei ode sau
a unei satire? 8ceea:i Dntrebare se poate repeta :i de data aceasta, Dn legtur cu Scrisoarea III "i ca Scrisoarea IV, dar cu
inEersarea termenilor ne gsim Dn pre%en#a unei satire sau a unei ode? Pentru c motiEarea consacrat, Dn spiritul creia poetul
ar releEa Ealorile trecutului spre a sublinia antitetic scderile pre%entului, poate fi inEersat: poetul semnalea% scderile
pre%entului spre a pune Dn lumina puritatea moral a trecutului) &Eident, nu ignore% obiec#amea imediat: inten#ia poetului
este aceea care determin sensul definitiE al poe%iei :i inten#ia lui este incontestabil de a picta nimicnicia pre%entului, spre a
pune Dn lumin faptul c acest pre%ent nu este :i nu poate fi patria lui) -ub acest raport este incontestabil c cele dou poe%ii
se plasea% Dn sfera satirei= dar tablourile antitetice, fa# de care poetul d liber e;presie Dntregii sale ade%iuni sentimentale,
ocup un spa#iu estetic at<t de de%Eoltat Dnc<t, de:i subsumate unei dominante, ele capt totodat o respira#ie proprie) $i
aceast partitur imens :i comple;, Dn care istorie :i pre%ent, lumini :i umbre, ideal :i crud realitate sunt orchestrate de
aceea:i baghet magic ce face s rsar mai
33
energice Ealorile proprii Dn *ocul opo%i#iilor, are rolul de a crea un Eid i%olator Dn *urul personalit#ii poetului) &ste, Dn toate
acestea, ceEa ce dep:e:te atitudinea consacrat a i%olrii romantice, este ceEa ce nu se poate e;plica prin influen#a unei mode
literare sau a unei concep#ii filosofice, este traducerea artistic a unei trsturi temperamentale)G (p) 3/!'3/))
Petru Cre#ia, Eminescu etat +i comentai de..., Bucure:ti, &d) ,umanitas, 3..":
GModelul cel mai Eechi al acestei forme de e;presie poetic, sau poetic'retoric, se afl Dn Satirele :i Dn Eistu;; hii ,ora#iu
:i a fcut carier Dn literatura latin :i apoi Dn cea european, dac ar fi s'i pomenim numai pe IuEenal :i, printre al#ii, pe
Boileau) 9ostul lor este ca, Dn Eersuri lungi :i Eiguroase, purt<nd e;presii memorabile, s dea DnE#tur, s *udece, s
Dnfiere%e, s biciuiasc moraEuri, s depl<ng purit#i :i mre#ii) Dntr'adeEr, asemenea poeme sunt denatura etico'didactic<,
iar reu:ita lor depinde de tensiunea ideii :i de for#a Eerbului)
Put<nd sta alturi de cele mai ilustre, Scrisorile lui &minescu au toate aceste Dnsu:iri, iar Dncordarea, chiar Dncr<ncenarea care
le d patos este slu*it de perfec#iunea formal, distribu#ia me:te:ugit a ce%urilor, alternan#a rimelor feminine cu cele
masculine :i nu mai putin bog#ia :i noutatea lor)
Poetul a :oEit o clip Dn priEin#a titlului, Er<nd Dnt<i s le numeasc Satin, ceea ce chiar :i sunt, dar Dnc de la cea Dnt<i
redactat (pentru noi Scrisoarea II), care chiar are, nenumit, un adresant, se hotr:te pentru cellalt titlu: Satira I _
Scrisoare, cum se poate citi Dn ms) 1!, 31!r) Maiorescu Dn schimb, ca editor, a preferat Satire :i cu acest titlu au aprut ele
Dn edi#iile hii :i Dn traducerile Dn german fcute de Carmen -ylEa :i de Mite dremnit%)))G (p) !0))
G-crisorile constituie un ciclu Dn care se DntreEede o unitate, proEenit, dac nu neaprat dintr'un proiect ini#ial cuprin%<ndu'le
pe toate, oricum dintr'un numr statornic de tensiuni interioare care l'au Dnso#it pe &minescu toat Eia#a) ()))N 8:adar, ca un
ciclu, :i nu ca simpl suit de poeme disparate :i'a g<ndit &minescu scrisorile) $i nu e Eorba numai de semne e;terioare:
folosirea acelora:i ale;andrini, Eersul clasic, alturi de he;ametrul latin pentru acest tip de epistole, Dntinderea aproape egal
a poe%iilor, Dnsu:i titlul de Scrisoare dat tuturor cinci) &;ist asemnri mai ad<nci, de structur interioar, dintre care cel
putin una trebuie definit acum) Cititorul Ea obserEa de bun seam c Dn fiecare dintre scrisori se gse:te cel pu#in c<te o
opo%i#ie, c<te un contrast, c aceast opo%i#ie e de fiecare dat radical) $i c acest contrast generea% :i define:te fiecare
poem Dn parte: Dn Scrisoarea I dublul contrast dintre de:ertciunea pestri# :i %gomotoas a lumii :i atotputernicia mor#ii,
dintre puterea geniului :i soarta lui Dn lume :i printre urma:i, Dn Scrisoarea II opo%i#ia dintre sfin#enia poe%iei :i a Eisului :i
Eulgaritatea lumii comune, dintre un atunci Dncre%tor :i candid :i un a>i gunos :i sterp= :i tot pe deprtarea dintre un
atunci :i un acum este construit :i Scrisoarea IIIV
330
Eeacurilor curate :i Eite%e :i gloriei lor Di urmea% Eremea de a%i, corupt, grotesc ba, Dn Eersiunea moldaE a Scrisorii III :i
E<n%toare de #ar) Iar Dn ultimele dou scrisori dureroasa nepotriEire dintre ferEoarea :i elanul iubirii :i obiectul ei) 8spra
de%amgire a poetului, care merge p<n la sil de lume :i de sine, p<n la tcere :i alienare) +umai c Dn Scrisoarea IV
iubirea Dns:i e cobor<t p<n la rangul de *oc al instinctelor, iar Dntr'a cincea ridicat sus de tot, Dn lumea geniului, de unde
comedia uman apare :i mai deri%orie)
Iat deci cele cinci scrisori, construite a:a :i strbt<nd, Scrisoare de Scrisoare, uniEersul cosmic, istoria lumii, poe%ia :i
iubirea= sau, altfel %is, din perspectiEa cealalt: e;tinc#ia, decderea, Dnfr<ngerea :i de%amgirea) 6oate acestea &minescu le'a
ilustrat cu geniul su :i le'a pltit, pm<nte:te, cu greaua, tot mai greaua durere a inimii sale)G (pp) !" ' !4))
Ieorge Ian, Melancolia lui Eminescu, Bucure:ti, &d) 7unda#iei Culturale 9om<ne, !!:
G8mbiEalen#a simbolului lunii se Dntemeia% pe o Ei%iune metafi%ic a e;isten#ei pentru care Eia#a :i moartea sunt
complementare sau, altfel spus, sunt momente ale unei circularit#i infinite) $i dac Dn morfologia operei eminesciene ele
constituie de obicei teme ale unor te;te diferite, sunt totu:i destule poeme Dri care apar Dmpreun) Iat, spre ilustrare,
Scrisoarea I. &ste o reEerie selenar Dn care ambiEalen#a simbolului func#ionea% at<t la niEelul structurii generale a te;tului,
c<t :i la acela al unor fragmente mai mari sau mai mici) AbserE<nd deocamdat numai primul niEel, distingem dou pr#i,
apro;imatiE egale) In cea dint<i, eul liric, sub KEoluptuoasa EpaieL a lunii, eEadea%, ca Dn toate strile de reEerie, din timpul
obiectiE (K5oar ceasornicul urmea% lung'a timpului crareL) :i contempl lumea a:a cum i'o de%Eluie astrul, o priEe:te cu
ochiul acestuia, am putea spune, ca pe un spectacol al naturii :i al laturii morale a umanit#ii) Contemplarea e continuat de
unul dintre e;emplarele acestei umanit#i, Kbtr<nul dasclL, iposta% genial a aceluia:i eu liric, capabil s Ead nu numai
imaginea uniEersului, dar :i mi:carea lui Dn timp M)))N) 6abloul capt astfel o dimensiune ce coboar p<n la Dnceputul absolut
al Eie#ii cosmice, desf:urat apoi Dn chip sublim, ca o emisiune continu de forme ce umplu armonios un gol imens) 8ceea:i
priEire Ei%ionar Eede la fel de departe Dn Eiitor, profe#ind ruperea echilibrului care face din lume un cosmos :i stingerea
soarelui) Cercul s'a Dnchis, uniEersul reEine la starea de haos primar, la Knoaptea nefiin#eiL, din care i%Eor<se Eiata lui)
-imetria din planul cosmic (gene% continu ' eshatologie) se repet Dn planul uman: agita#iei e;isten#iale aE<nd drept resort
egoismul din prima parte Di corespunde aici o reflec#ie amar despre lipsa ei de sens M)))N) 9eflec#ia cu caracter general este
apoi particulari%at prin soarta aceluia:i btr<n dascl, supus :i el mor#ii :i uitrii, de care nu e scutit nimeni, nici mcar
geniul M)))N)
Oia#a ' cosmic :i uman ' este a:adar tema primei pr#i a poemului, moartea ' a celei de a doua) PriEind te;tul mai de
aproape
33"
#
obserEm numaidec<t c :i Dn prima parte tema mor#ii interEine mereu, rm<n<nd, e drept, secundar) Imaginii naturii
transfigurate feeric de Epaia lunii M)))N Di urmea% Eersuri Dn care lumina ei este de fapt un giulgiu)))M)))N) Peste e;uberan#a
gene%ei se las umbra grea a neantului, care alctuie:te adeEratul fond al lumii M)))N)
Cele dou sensuri fundamentale ale simbolului lunii sunt e;primate Dnc o dat Dntr'un fragment compact de :ase Eersuri cu
care se Dncheie Scrisoarea I. 5istihul final (pe care l'am citit :i Dn prima parte a poemului :i care e deci un fel de refren)
confirm dominanta tematic a te;tului :i a:e%area accentului pe semnifica#ia tanatic a lunii) M)))N
-ub semnul lunii stau la &minescu reEeria naturii, reEeria erotic, reEeria istoriei, moartea) & de mirare c Eoia s':i intitule%e
Eolumul de poe%*i !ummde lun?0 (p) 3"' 3""))
Caius 5obrescu, Mi;ai Eminescu. Monogra"ie, Bra:oE, &d) 8ula, !!")
GPoetul este M)))N cel putin con:tient de aceast pierdere, el perpetuea% mcar memoria acelei epoci glorioase, memoria
marilor poe#i, a puterii spiritului lor, care este adeErata surs a for#ei, chiar :i a celei militare) Pe de alt parte, faptul de a
r<de de el Dnsu:i, de'a se desprinde de sine Dnsu:i, de'a se desprinde de orice speran# :i orgoliu #ine :i de esen#a moralei
eroului, care este tot cura*ul Dmpins p<n la sacri"iciul de sine. Poetul reproduce KDn negatiEL, prin atitudinea fa# de sine
Dnsu:i, etica e;troEert a eroului) 8m putea considera c Scrisoarea II sus#ine aproape e;plicit ideea c principala func#ie a
poe%iei este public) 7aptul re%ult, cu o anume claritate, din rela#ia ostentatiE pe care o stabile:te Dntre actul scrisului, sau,
mai e;act, Dntre refu%ul acestuia, :i chestiunea moraEurilor societ#ii) &ste inutil s scrii, sus#ine poetul, fiindc aceasta nu
Dndreapt moraEurile) 5eci, func#ia primordial a poe%iei este aceea de'a ac#iona asupra acestora, de'a KDnl#aL oamenii la
demnitate) 5ar sensul acestui refu% categoric este mai ambiguu dec<t am artat p<n aici) Pe de o parte,M)))N poe%ia pare s fie
Dn#eleas ca inutil atunci c<nd nu':i Dndepline:te func#ia moral) Pe de alt parte, Dns, aceast declara#ie de principii poate fi
Dn#eleas :i Dntr'un mod diferit poetul se simte obligat moral s lase, pentru moment, &ra deoparte tocmai fiindc are KtrebiL
publice, fiindc D:i percepe, cu acuitate, responsabilit#ile fa# de comunitate) K6rebiL Eine, Dn fond, de la Eerbul Ka trebuiL,
trimi#<nd o sugestie foarte puternic Dnspre ideea de imperatiE moral) Dn aceast interpretare, poe%ia apare ca structural
incompatibil (Dn spirit maiorescian) cu militantismul moral :i politic) +u este lipsit de releEan# s plasm aceste elemente Dn
conte;tul biografiei poetului: ele fac, poate, alu%ie la faptul c, anga*<ndu'se Dn lupta politic, simtindu'se dator s Dncerce s
Dndrepte moraEurile publice din po%i#ia de redactor al oficiosului conserEator Himul, &minescu se E%use neEoit s':i
suspende sau s':i estompe%e Eoca#ia liric)
334
Iat, deci, c, de:i ferm sub aspect retoric, atitudinea e;primat Dn Scrisoarea II se doEede:te profund derutant) &ste
KpoetulL care Eorbe:te aici un erou KobositL, crepuscular, sau unul care':i asum cura*os necesitatea ac#iunii? In aceast
ambiguitate putem presim#i ceEa din formula spiritului Kdecaden#eiL, care utili%ea% frecEent motiEul KoboseliiL, un motiE
sincretic, care Dnmnunchea% at<t sugestiile unei oboseli a trupului M)))N, aE<nd drept consecin# o ascu#ire a percep#iilor :i a
spiritului, c<t :i sugestia unei oboseli a spiritului modem, care, Dn consecin#, ar trebui s Kelibere%eL trupul :i instinctele
Eitale) $i Dn Scrisoarea II sugestia difu% a oboselii este biEalent) Pe de o parte, aceasta serEe:te ca reEela#ie, Dn negatiE, a
Eitalit#ii, o Eitalitate Dn#eleas M)))N ca Eirtute M)))N) Scrisoarea II propune (:i respinge) propria ei repre%entare despre KsclaEieL
ca prbu:ire Dntr'o mecanic oarb nu at<t a instinctului, c<t a plcerii animale: cCe e dragostea? :n lanC Ce se4marte cu "rie (ntre
doi +i trei amanib. Ca de at<tea ori Dn opera eminescian de maturitate, nu putem spune cu preci%ie dac repulsia poetului
este declan:at de Ei%iunea unei umanit#i KDnrobite) tragi'comic, mecanicii naturale, sau de ilu%iile roman#ioase pe care
oamenii :i le fac despre esen#a naturii lor, ilu%ii percepute ca o e;presie a la:it#ii, a neputin#ei de a se Eedea pe ei Dn:i:i a:a
cum sunt :i de a':i domina propria condi#ie) Chiar dac sensul dominant nu este clar, ambele nuan#e sunt, totu:i, detectabile
Dn mesa*ul moral al poemului)))G(pp) 341 ' 34/))
331
/) 6eme de sinte% (MC))
3) -crie un eseu de dou ' trei pagini Dn care s argumente%i afirma#ia din capitolul introductiE: G8ntite%a este
figura care asigur conEergen#a sensului, Dntre Ei%iunea poetic a unei lumi iremediabil adEerse pentru subiectul
liric M)))N :i respectiE Dntre structura substan#ial a discursului poeticG)
) 7ormulea% argumente Dn spri*inul ideii c ironia romantic atinge, Dn Scrisori, ilustrarea deplin :i c
acesteia Di cad prad at<t erosul, istoria na#ional, poe%ia, femeia, c<t :i subiectul liric Dnsu:i)
0) 8lctuie:te un eseu comparatiE pe tema gene%ei uniEersului Dn Imnul creaiunii (din #ig4Veda), #ugciunea
unui dac, Eersiunea eminescian din ms) 1 :i 0!1, :i respectiE Scrisoarea I.
") -ene un eseu analitic cu titlul GMotiEul lunii Dn ScrisoriCe eminescieneG)
4) Scrisoarea I con#ine, Dn tabloul al doilea, o enumera#ie ampl, prin care poetul pre%int iposta%e antitetice ale
condi#iei umane: GOe%i pe'un rege ce Xmp<n%e:te globu Xn planuri pe un Eeac, ( C<nd la %iua cea de m<ne abia
cugetX un srac ) ) )( 5e:i trepte osebite le'au ie:it din urna sortii ( 5eopotriE'i stp<ne:te ra%a ta :i
geniul mor#ii= ( Ba acela: :ir de patimi deopotriE fiind robi, ( 7ie slabi, fie puternici, fie genii ori neghiobiQ (
Cnul caut Xn oglind de':i buclea%, al su p<r, ( 8ltul caut Dn lume :i Dn Ereme adeEr, ( 5e pe galbenele file el
adun mii de co*i, ( 8 lor nume trectoare le Dnsamn pe rbo*=( Iar al tu Xmparte lumea de pe sc<ndura
trbii, ( -ocotind c<t aur marea poart Xn negrele'i corbii)))G) Ise:te
33/
argumente Dn faEoarea ideii c acest fragment repre%int o Gpunere Dn abisG a iposta%elor geniului, urmrite Dn tot
ciclul poetic al Scrisorilor. 5e%Eolt'#i demonstra#ia Dntr'o compunere de dou'trei pagini)
1) Intr'o compunere de una'dou pagini, urmre:te motiEul codrului, pre%ent Dn patru din cele cinci Scrisori (cu
e;cep#ia Scrisorii II). 8cord aten#ie rolului acestui motiE, ce este uneori doar o component a cadrului, iar
alteori element cu func#ie simbolic)
/) In te;tul celor cinci Scrisori, pre%en#a eului liric este marcat uneori mai slab, alteori mai puternic) Identific
mrcile pre%en#ei eului liric Dn fiecare poem :i propune o e;plica#ie pentru op#iunile poetului, raport<ndu'te la
tema fiecrui poem :i la modalitatea artistic de reali%are)
2) 9ecite:te fragmentele scrise cu caractere italice Dn articolul Hendene de cucerire :i arat care sunt elementele
de etnopsihologie pe care poetul ridic edificiul interpretrii situa#iei politice a timpului su)
6ransfer<nd aceast perspectiE asupra Ei%iunii despre na:terea Imperiului Atoman (din Scrisoarea
III), propune o paralel Dntre te;tul publicistic :i cel poetic)
.) 8rticolul De c.te ori"iceam o*ser)rile noastre cuprinde o ampl referire (marcat cu caractere italice) la
personalitatea lui Mircea cel Btr<n, EoieEodul ales pentru a repre%enta iposta%a conductorului de geniu Dn
Scrisoarea III. 8rticolul Eram curio+i (ntruc.t)a adaug referin la figura lui $tefan cel Mare :i Matei Basarab,
plas<ndu'i Dn antite% cu genera#ia contemporan) Interpretea% op#iunea poetului de a miti%a trecutul,
referindu'te deopotriE la te;tul publicistic :i la cel poetic)
3!) GPcatele genera#iei actualeG sunt #inta unor atacuri Eirulente din partea lui &minescu, at<t Dn Scrisori (Dn
special Dn satira din Scrisoarea III), c<t :i Dn articole (E) Eram curio+i
332
(ntruc.t)a). 9ecite:te te;tele amintite mai sus :i alctuie:te o paralel, urmrind niEelul ideatic :i pe cel al
e;presiei)
33) G6agma patrio#ilor reEersibiliG (art) 5norurile c.te ni se "ac) :i Gace:ti oameni declasa#iG (art) 8u )om
discuta cu 0#om.nur rinciii) sunt sintagme care fac referire la dou categorii socio'umane precise, atacate
at<t Dn Scrisori c<t :i Dn te;tele publicistice) Identifica#i categoriile :i pre%enta#i repro:urile pe care li le
face poetul)
3) In timp s'a instalat pre*udecata (dup o idee sus#inut, de*a, de 6itu Maiorescu, Dn celebrul su articol
Eminescu +i oe4gile lui) c poetul romantic, fascinat de absolut, este absent din timpul su :i ignor toate
problemele practice ale contemporaneit#ii) 5iscut acest cli:eu, ba%<ndu'ti argumenta#ia pe te;tele
Scrisorilor :i pe cele publicistice)
33.
-umar
&rgument))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))4
3) Scrisorile, ciclu poetic emblematic pentru crea#ia
eminescian))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))/
) 5osar de istorie literar :i critic genetic)))))))))))))))))))))3"
0) 8nali%a te;telor))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))"3
-C9I-A89&8 3)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))"3
-C9I-A89&8 II)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))4!
-C9I-A89&8 III))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))41
-C9I-A89&8 IO))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))12
-C9I-A89&8 O)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))/1
") Scrisorile :i publicistica eminescian: de la Gsunetul absurd al unei %ileG (*urnalismul), la eternitatea
poe%iei )))20
4) 9eplici la Scrisorile eminesciene Dn poe%ia rom<neasc a secolului
HH)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))..
1) Bibliografie) 5osar critic))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))3!/
/) 6eme de sinte%))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))33/
3!
Xoe%ia eminesciana
D:i pstrea% e;emplaritatea, la mai bine de un secol dup scrierea ei) &ste un fapt
incontestabil) 5ar aEem motiEe s
credem c
motiEa#iile cititorilor ientru a construi (cu liecare nou lectur)
respectiEa
e;emplaritate s'au
modificat) Cum se
mai pot citi, ast%i,
Scrisorile? Cror
interoga#ii ale fiin#ei
noastre le mai rspund ele, cror
nelini:ti le dau
rostire :i cuE<nt?
Dntre perspectiEa
istoric, de neocolit
Dn orice e;ege%, :i
respectiE proEocarea
recitirii actuali%ante,
Scrisorile se doEedesc a fi un
ciclu de o
comple;itate
incitant)
I-B+ ./0'121'1!!'.
Cr#i noi la Casa Cr#ii de $tiin# '&5CC8cIA+8B
+r
crt
8utor 6itlu gen(subiect
format P
re
#
(mii lei)
3 Ioana BA6, Monica
CABCMB8+
Mi*ai Eminescu,
Scrisori. Exerciii de
lectur
5D8CA9IONA:; lucrarea reproduce integral
ScrisoriiV dup edi#ia critic ini#iat de
Perpessichis :i propune dosare de lucru pe
niEeluri multiple))
3";! 3!
pag)
3"!
Petni PA8+68 5era lui Beorge
Cos*uc
eseu monografic despre poe%ia, pro%a :i
publicistica lui Cosbuc
3";!= !!
pag)
34!
0 <oro P&698'
P&69&-CC
I.!. Caragiale. Viaa si
oera
&O&+IM&+6 &5I6A9I8B primL te%a de
docmrat despre Caragiale (3.3!), Dn edi#ie
bilingE rom<n(german
3";!= 0"
pag)
30!
" Ion PAP (coord))
Dicionar analitic de
oere literare
rom.ne+ti, F )oi.
Eersiune definitiEL comentarii la cele inai
importante opere literare rom<ne:ti, de la
Dnceputuri p<n Dn contemporaneitate
3/;"=
3!! pag)
.!!
4 Ioana &m)
P&69&-CC
Studii de literatur
rom.n +i comarat
studii si eseuri semnate de cunoscuta
repre%entant a :colii clu*ene de eminescologie
3";!, "!!
pag)
!
1 5ri &ugen 98cIC Moartea artei i 5
cercetare asura
retoricii eschatologice
eseu filosofic despre rostul :i destinul 8rtei
Dntre milenii
3";!= 32
p)
3!!
/ 8lin'Mihui
I,&9M8+
!iteratura roman din
Hransil)ania (ntre
reiluminism +i
reromantism
studiu de istorie literara, cu trimitere direct la
document, Ei%<nd mrite figuri ale $colii
8rdelene, dar :i personalit#i de rang secund cu
impact Dn epoci
3";!= 31!
p)
3"!
2 8nca M8+ICcIC
Cama)ahd si ciuma.
Poetici teatrale in
oglinda
eseu (teatrologie) construit Dn principal pe
compara#ia dintre Micliel de Ihelderode :i
8ntonin 8rtaud
3";!= !"
p)
30!
. Comei 9ABII
5 cheie entru science
"iction
&O&+IM&+6 &5I6A9I8B studiu monografic
:i enciclopedic asupra literaturii :uinpnco'
fantastice
3/;"= 14!
pag)
""!
3! 5oiin
$6&7f+&-CC
i-reaie +i interretare.
Studii desre arta
cu).ntului
eseu despre oetic ca art a locuirii adeErului,
Dntemeiat pe o East bibliografie de teorie
literar :i filosofic
3";!= 02
p)
31!
33 Irina P&698$
Crile deceniului 3@
comentam critice :i eseistice asupra literaturii
rom<ne de dup 3.2., Ei%<nd peste 4!! de cr#i
:i autori
3";!= "!!
p)
34!
3 IstEan dI98Bh Moartea +i exeriena
muririi
eseu filosofic pe o tem de larg interes W aceea
a mor#ii :i a modului de asumare a destinului de
muritor
3";!= 34"
pag)
30!
30 Beba +ICAB&-AJ,
-anda +ICAB8C
Cu "lorile, (n lumea
cu)intelor
&O&+IM&+6 &5I6A9I8B= peste !! de
plante din flora 9om<niei descrise cu trimitere
ta mitologie, literatur, medicin popular W
Eeritabil enciclopedie a florilor din #ara
noastr
3/;!, 3!
p, !!
imagini
colorQ
0!!
3" 7lorin 9AIAJ8+ Discursurile
ro)i'oriiC!es discours
ro)isoires
eseu pe marginea scrierilor lui 8lberto
Iiacomerti, FadeErate discursuri tcute :i
proEi%orii ale unei fiin#e ce Dncearc astfel s se
comunice,)G
30;!, 3""
pag)
33!
34 9odica M89I8+
Jermeneutica
sensului. Eminescu +i
Qlaga
studii si eseuri despre &minescu :i Blaga
prob<nd posibilit#ile de utili%are a :tiin#ei
semantice, semiotice, poetice :i stilistice
actuale Dn interpretarea te;tului literar)
3";!= 30!
p)
.!
I8 8urel P8+6&8 Simatii critice studii :i comentarii critice la Eolume de poe%ie
rom<n contemporan
3";!, "
E
3/!
3/ Claus PI66&B
Liguri ale
autosurimrii la
8iet'sche
o interpretare filosofic original, noutate pe
pia#a editoriali german= se adresea%
cunosctorilor, dar :i publicului larg
3";!= C"p)
30!
e- Ioaiia BA6
=urnal el)eian. (n
cutarea latinei
ierdute
ûm.^^ -ormati) aN anului uniEersitar 3.."'3..4,
c<nd atoarea a beneficiat de o burs pentru
studii doctorale Ia -eminarul de 9omanistic al
8ni=ersit!ii din Piirich)
3";!= !"
pag)
3"4
3. 6taian PAP
!ucian Qlaga
'ontologia cidtmii
studiu de perspectiEa istorico'filosofic Dn
continuarea lucrrii anterioare, !uiian hlaga.
Sistemul aitioa"terii
3";! 4!
pag)
!!
! +icolae B&6,B&+ Descrierea )ieii sale
de ctre el (nsu+i
&O&+IM&+6 &5I6A9I8B autobiografia lui
+icolae Bethlen panorarnea% secolul 3/
ardelean, dar :i european, cu detalii de mare
interes despre manie eEenimente ale Eremii,
dar :i despre Eia#a cotidian :i moraEurile unei
epoci
3/;"= 04!
pag)=
ilustra#ii alb'
negru
4!
3 Beon >RAPINI Catul lumii roman istoric, parabolic, descriind %ona
grnicereasc a +sudului pe Dntinderea
c<torEa secole, cu fine inser#ii sociologice :i
psihologice
3";!= 1!
pag)
34!
Mariana ?A@TIC
5 lume "r mine
roman pseudo'autobiogriific pe tem)) i;;trii
adolescentine, a deschiderii temtoare :i
tensionate spre lumea oamenilor mari
3";!= 3
pag)
2!
0 -rrgiu 5CC8 Meditaie asura
Vechiului testament
meditaieAese din perspectiEa unor lecturi
bogate, :tiin#a, filosofia, arta fiind conEocate
pentru a apro;ima rspunsuri la marile
Dntrebri despre Eia# :i moarte)
3";!= 0!!
3!
" 8na Mria +echifor
Heste de "i'ic entru
gimna'iu
&5CC8cIA+8B: lucrare didactic Eenind Dn
spri*inul profesorilor :i eleEilor din ciclul
gimna%ial care au Dn fa# e;amene :i concursuri
:colare
3;0!= 3.
pag)
!
4 Mu:ata BACA$
(coord)
E)aluarea (n
(n)m.ntul rimar.
&licaii ractice
Colec#ia Btiinele edcaiei (.)
8utoarea Dn#elege prin axaian didactic
totalitatea demersurilor eEah*atiEe :i
autr*eEahlatiEe din procesul de DnE#m<nt :i Dh
rela#ia comple; cadru didncuc'eleE, lucrarea
fiind :i un Cndre*tar practic Ealorific<nd
perspectiEe modeme
3";!= !!
pag)
34!
f) 9'Br6&986 Dimensiuni ale
comunicrii (n lim*
strin
Colec#ia Btiinele edcaiei ,1- Bucrarea
Ealorific teoretic :i metodologic un
e;periment didactic desf:urat la CniEersitatea
6ehnic clu*ean :i ofer repere pentru
perfec#ionarea comunicrii Dn limba*e
speciali%ate)
3";!= 3
pag)
3"!
OD5RTA 'P5CIA:A A tradceri din literatra ni=ersal!:
Michel :ambert, A treia treapt, pro%, Dn rom<ne:te de Irina Petra:, 2! p), 2!)!!! lei Cnul dintre cel mai bine cota#i pro%atori ai
Belgiei francofone, Michel Bambert este un nuEelist de e;cep#ie :i chiar un militant pentru rena:terea nuEelei ca specie e;emplar) Pro%ele sale surprind stri :i
rela#ii umane de mare fine#e :i adXmcime, cotidianul cel mai obi:nuit deEenind semn :i loc al marilor teme e;isten#iale, 8 treia treapt, un microroman, de fapt,
surprinde rela#ia dintre genera#ii, infernul tandre#ei care marchea% raportul dintre prin#i :i copii cDnd se apropie pentru cei din#ii scaden#a) A carte emo#ionant
:i foarte bine scris)
<%ette de BroEe=ille, Uraho, mai trieti! ' roman, prefa# de Pierre de Boisdeffre, Dn rom<ne:te de ,oria Bdescu, ##) p),
3!!)!!! lei
,uguette de BroiueEille este scriitoare :i *urnalist) 8 publicat nuEele :i articole in multe #ri ale lumii) -ecretar general al P&+'clbli Interna#ional, aQ
Centrului francofon din Belgia, Pre:edint a Comitetului scriitorilor Dnchi:i pentru conEingerile lor) 5eopotriE eseu, pro%, mrturie, :raho e, deci, roman,
transgres<nd genurile) 8utoarea Dl dedic fratelui ei, misionar alb Dn 9uanda Dn chiar perioada masacrelor declan:ate de confruntarea dintre huni :i tutsi.
:eo*ardi, Cugetri, traducere de Iabriela Bungu, / pag), 14)!!! lei
Publicate pentru pnuia dat Dn 32"4, Cugetrile au fost scrise Dn ideea de a descrie caracterele umane :i comportamentul lor Dn )societate, mrturisind :i durerea unui om care a iubit
oamenii, dar a fost de%amgit de semenii si Dn nenumrate r<nduri)
5ditra Casa C!rii de Btiin! =! a&tea*t!; = ''.' .':'"
O comand! direct la sedil editrii scade *rel c!rii cil #6F" Pentr $ c!ri comandate, redcerea e de #3F,
"!!3. Clu*'+apoca= B'dul &roilor nr) 1'2 (Dn curte la 6eatrul de Ppu:i Puca)
6el)(fa;: !1"'"03.!
iE>>) casacartii)ro = e'mail: editurajcasacartii)ro

Ioana Bot - Mihai Eminescu, Scrisori

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ioana Bot - Mihai Eminescu, Scrisori

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Coperta: Anca Pintilie

Pe copert: Scrisorile (file din Caietele eminesciene)

S-ar putea să vă placă și