CAPITOLUL 1. Caracterizarea transmisiei surub-piulita.

CAPITOLUL 2. Sinteza dimensionala si studiul cinetostatic al

mecanismului.
CAPITOLUL 3. Proiectarea surubului.
3.1 Precizarea solicitarilor si a formelor de deteriorare
posibile.
3.2 Alegerea materialului pentru cuplajul surub-piuluta.
3.3 Predimensionarea filetului. Alegerea tipului filetului si a
dimensiunilor standardizate.
3.4 Verificarea conditiei de auto franare.
3.5 Verificarea la flambaj.
3.6 Determinarea numarului de spire aflate in contact.
3.7 Verificarea spirei filetului ( rezistenta la torsiune).
3.8 Verificarea preliminara a partii filetare a surubului.
3.9 Proiectarea celui de al-II-lea reazem al surubului.
3.10 Definitivarea constructiva si verificarea finala a
surubului.
CAPITOLUL 4. Proiectarea sistemului de actionare.
4.1 Alegerea sistemului de actionare.
4.2 Proiectarea la scara a sistemului.
4.3 Proiectarea asamblari dintre parghie si surub.
CAPITOLUL 5. Proiectarea sistemului de preluare-transmitere a fortei de
catre piulita.
5.1 Precizarea solicitarilor (la care este supusa piulita).
5.2 Dimensionarea piulitei.
5.3 Proiectarea sistemului de blocare a piulitei.
CAPITOLUL 6. Proiectarea corpului (celorlalte repere).
CAPITOLUL 7. Evaluarea randamentului transmisiei.
Material grafic, desenul de ansamblu al mecanismului,
desen de executie al surubului, desen de executie al

piulitei
.
CAPI
TOLU
L 1.
Caract
erizar
ea
trans
misiei surub-piulita.
Transmisia surub-piulita, alcatuita dintr-un surub si o piulita aflate in miscare relativa in
timpul functionarii, realizeaza transmiterea si transformarea miscarii si a fortei.
Tabelul de mai jos prezinta o sinteza a combinatiilor posibile pentru miscarile elementelor cuplei
surub-piulita impreuna cu elementele de utilizare:
Ca principale avantaje ale folosirii transmisiei surub-piulita se pot enumera: constructia si
executia relativ simple, precizia buna, functionarea fara zgomot, gabaritul redus, posibilitatea
transmiterii unor forte relativ mari.
Ca principal dezavantaj se mentioneaza existenta unor frecari importante intre spirele
filetelor, care determina randamente mici, uzuri mari (care conduc in timp la jocuri mari) si in
consecinta viteze de lucru limitate.
CAPITOLUL 2.
2.1 Sinteza dimensionala.
Modul de utilizare. Exemple de utilizare.
al piulitei al surubului
Fixa. In miscare de rotatie si
translatie.
Cricurile, presele cu surub.
In miscare de rotatie si
translatie.
Fix. Bratul masinilor radiale de
gaurit.
In miscare de translatie. In miscare de rotatie. Surubul conducator al
strungului.
In miscare de rotatie. In miscare de translatie. Transmisia surub-piulita a
papusii mobile a strungului.
Sinteza dimensionala are ca obiectiv principal determinarea lungimii parghiilor.
In figura 1. este prezentat cricul in cele doua pozitii extreme,in care:
- lungime unei parghii

- inaltimea minima sub sarcina
-inaltimea maxima sub sarcina
- cursa
Trebuie determinate 4 necunoscute: .
Se pot scrie doua ecuatii:

Se pot impune urmatoarele marimi:




2.2 Studiul cinetostatic.
Studiul cinetostatic se face in scopul determinarii fortelor care actioneaza in elementele
mecanismului.
Mecanismul din structura cricului constituie un sistem static determinat (gradul de
mobilitate este 1 si are un singur element conducator
surubul).
Ecuatia de legatura dintre forta din surub, , si greutatea ridicata, F este:


unde:
F=12700N - greutatea ridicata.

Schema cinematica si functionala.
Legenda: 1- Surub
2- Piulita
3- Cupla
4- Cupla
5- Manivela
6- Parghii
7- Sectoare dintate
8- Lagar axial-radial
CAPITOLUL 3.
Proiectarea cuplei surub - piulita.
3.1 Precizarea solicitarilor si a formelor de deteriorare posibile.
Dimensiunile cuplei surub-piulita, deci ale celor filete in contact-sunt determinate pentru
urmatoarele:
Rezistenta corpului(tijei) surubului la solicitarile compuse si la flambaj(pentru suruburi
supuse la compresiune)
Rezistenta spirelor filetului surubului si al piulitei
Transmiterea si transformarea miscarii si a fortei
Asigurarea conditiei de autofranare
Se doreste totodata:
Un cost redus(material si manopera)
O buna durabilitate
Un bun randament
3.2. Alegerea materialului pentru cuplajul surub piulita.
Necesitatea asigurarii rezistentei la uzare si a unui coeficient de frecare redus presupunem
utilizarea unui cuplu de materiale cu bune proprietati antifrictiune.
Deoarece solicitarile corpului surubului sunt relativ mari materialul acestuia este de
regula otelul. Proprietatile antifrictiune ale cuplului de materiale vor fi asigurate in principal,
de catre materialul piulitei.
a) Pentru surub vom folosi ca material OLC 45 avand urmatoarele caracteristici mecanice:
Limita de curgere
Rezistenta la rupere la tractiune
b) Pentru piulita vom folosi ca material fonta cenusie cu grafit lamelar
Fc 200, care cu toate ca are o rezistenta mecanica relativ scazuta, are
o buna comportare la uzare la presiuni cuprinse intre 3-5MPa iar prezenta grafitului sub
forma lamelara confera bune proprietati antifrictiune. Caracteristicile materialului sunt:
Rezistenta la tractiune
Rezistenta la incovoiere
3.3. Predimensionarea filetului. Alegerea tipului
filetului si a dimensiunilor standardizate.
Necunoscutele care trebuie determinate in cazul dimensionarii unei cuple surub-piulita
sunt:
- tipul filetului;
- marimea filetului;
- numarul de spire aflate in contact;
Alegerea tipului de filet.
Se va alege filet trapezoidal deoarece are o buna rezistenta si rigiditate; permite eliminarea
jocului axial rezultat in urma uzarii; poate transmite sarcini mari, variabile, in ambele sensuri.
Predimensionarea filetului.
Dimensionarea filetului trebuie sa corespunda simultan urmatoarelor cerinte:
- rezistenta corpului surubului la solicitarea compusa. Din diagramele de eforturi
pentru constructiile prezentate rezulta ca surubul este solicitat la compresiune (sau
tractiune) si rasucire;
- rezistenta spirelor la strivire;
- rezistenta spirelor la solicitarea compusa de incovoiere si forfecare;
- daca surubul este solicitat la compresiune, sa nu flambeze;
- sa asigure conditia de autofranare.
Dimensionarea filetului ar putea fi facuta pornind de la oricare din cerintele de mai sus cu
conditia ca apoi sa se verifice pe rand si celelalte.
In cazul de neverificare trebuie sa aiba loc o modificare a dimensiunilor initial determinate.
Predimensionarea filetului se face din conditia de rezistenta a corpului surubului la solicitarea
compusa.
Prdimensionarea la solicitarea compusa, in conditiile de mai sus, se face la compresiune (sau
tractiune) pe baza unei forte de calcul

- forta care actioneaza asupra surubului
- factor de majorare a fortei pentru a considera si solicitarea de rasucire.


unde:
- diametrul interior al filetului surubului;
- tensiunea admisibila la compresiune (tractiune),
MPa
- limita de curgere;
- coeficientul de siguranta fata de curgere. (1,53)
Conform STAS 2114/3-75 adoptam valorile urmatoare:
- diametrul nominal interior al filetului exterior
- diametrul nominal al filetului
- pasul
- diametrul nominal mediu
- diametrul nominal exterior al filetului interior
- diametrul nominal interior al filetului interior
- pentru pasul
3.4. Verificarea conditiei de autofranare.
Asigurarea autofranarii apare ca cerinta in majoritatea constructiilor cu surubri de miscare. La
sistemele actionate manual este preferabil ca autofranarea sa se realizeze direct de catre filet.
Filetele asigura autofranare atunci cand unghiul de inclinare a filetului,
este mai mic decat unghiul de frecare redus, :

unde:
=
iar
filetul asigura autofranarea.
in care:
- reprezinta unghiul profilului filetului. Pentru filetul trapezoidal
- coeficientul de frecare ce depinde de cuplul de materiale, de calitatea
si starea de ungere a suprafetelor.
Verificarea la flambaj a parghiilor.
Se calculeaza coeficientul de zveltete si se determina tipul flambajului:

lungimea de flambaj
raza de inertie minima.

- Comparand cu valorile limita, flambajul este elastic.
- Se calculeaza coeficientul de siguranta la flambaj :

- forta critica de flambaj ce se calculeaza dupa cum urmeaza:
-pentru flambajul elastic:

-coeficientul de siguranta admisibil, la solicitarea de flambaj


3.6. Determinarea numarului de spire
in contact.
Numarul minim de spire necesar a fi in permanenta in contact , z, se va determina din conditia
de rezistenta la uzare.
In actionarile cu viteze mici, principalul parametru care determina intensitatea uzurii si implicit
durabilitatea, sunt tensiunile de contact (presiunea) intre spire.
In ipoteza repartizarii uniforme a sarcinii pe spire si neglijand unghiul de inclinare a spirei,
numarul de spire necesare rezulta din relatia:


z = 8 spire
3.7. Verificarea spirei filetului.
Gandind pe modelul fizic al unei grinzi incastrate solicitarile spirei filetului sunt: incovoiere si
forfecarea.
Deoarece cele doua eforturi apar in sectiunea de incastrare, se recomanda sa se verifice la
solicitare compusa atat spirele piulitei, cat si ale surubului.
Verificarea spirei filetului surubului.
Solicitarea de incovoiere



Solicitarea la forfecare.




MPa

Verificarea spirei filetului piulutei.






3.8. Verificarea preliminara a portiunii
filetate a surubului.

Deoarece dimensiunea filetului determina implicit dimensiunile altor elemente ale sistemului,
este util ca inca din aceasta faza, acolo unde este posibil, sa se efectueze si o verificare la
solicitare compusa a portiunii filetate a surubului, care este de obicei sectiunea periculoasa,
avand diametrul cel mai mic. De regula, solicitarea este de compresiune (tractiune) cu forta ,
si rasucire cu momentul de insurubare .
Se calculeaza:

3.9. Proiectarea celui de-al doilea reazem
al surubului principal.
Se allege un rulment axial cu bile care indeplineste conditiile:
este capacitatea statica de incarcare a rulmentului;
este alezajul rulmentului, iar d- diametrul exterior al filetului.
Utilizarea unui rulment conduce la cheltuieli suplimentare (materiale, manopera) dar prezinta
avantajul unor momente de frecare (rezistente), cel putin de 10 ori mai mici decat in lagarul cu
alunecare. Totodata durabilitatea unui asemenea lagar este mult mai mare.
Prezentam mai jos principalele dimensiuni constructive pentru rulmentii axiali cu bile pe un
rand:

In figura urmatoare se prezinta rezemarea pe un rulment axial a surubului unui cric auto cu
parghii:
Se alege conform STAS 3921-80 , rulment 51106 pentru care se cunosc:
d=30 mm; D=47 mm; =0,008; ; T=11 mm;

Se estimeaza momentul de frecare din rulment:
MPa
Se verifica la solicitare compusa(tractiune si rasucire):
MPa
MPa
MPa

3.10. Definitivarea constructiva si verificarea
finala a surubului.
Definitivarea constructiva a unui element sau ansamblu de elemente se desfasoara , de regula,
prin desen. In aceasta etapa pot insa avea loc si calcule de verificare sau dimensionare.
Dimensiunile si elementele de forma, inca neprecizate, se stabilesc in raport cu cerintele si
dorintele generale:
indeplinirea rolului functional
siguranta in functionare
tehnologicitate
respectarea standardelor
posibilitatea transportului
economicitatea
estetica etc.
In aceasta etapa trebuie precizate:
trecerea de la capul surubului la capul filetat
lungimea partii filetate
un sistem de limitare a cursei surubului
Trecerea de la capul surubului la corpul filetat se realizeaza obligatoriu printr-o degajare
standardizata (Anexa A3). Pentru dimensiunea de filetat care se foloseste se adopta din standard
dimensiunile degajarii.
Pentru filetul trapezoidal diametrul degajarii se adopta egal cu valoarea minima a
diametrului interior.

Degajarea filetului:

r=0,5

Lungimea partii filetate este mm
Pentru limitarea cursei surubului se foloseste o saiba cu o gaura tesita, fixata printr-un surub
cu cap inecat.
Pentru prelucrarea surubului pe strung este necesara centrarea acestuia pe varful papusii
mobile. Deci in acest capat al surubului va trebui sa existe o gaura de centrare. Intrucat in aceeasi
zona se monteaza si surubul de limitare a cursei - se va folosi o gaura de centrare filetata, care
insumeaza ambele functii, pentru care avem urmatoarele dimensiunii conform
STAS 1361-82.
d=M10; ; ;

Conform STAS 2571-90 se stabilesc dimensiunile surubului:
diametru filet M10; ; k=5 mm; n=2,5 mm; r=2,5; t=2,5 mm; l=30 mm

CAPITOLUL 4.
Proiectarea sistemului de actionare.
Pentru sistemele in discutie actionarea se face, de regula, prin elementul care executa miscarea
de rotatie. Aceasta actionare poate fi privita ca o introducere de energie in sistem energie
necesara invingerii rezistentelor in cupla surub-piulita si in cel de-al doilea reazem.
Corespunzator acestor rezistente, in diagramele de eforturi, s-a folosit pentru momentul rezistent
total notatia- .
4.1. Alegerea sistemului de actionare.
Actionarea sistemului prin intermediul parghiei simple este impusa din tema de proiect.
4.2. Proiectarea la scara a sistemului de actionare.
Figura de mai sus prezinta principalele elemente dimensionale implicate. Se determina raza
la care trebuie aplicata forta muncitorului
mm
Forta dezvoltata de un muncitor variaza in functie de conditia fizica, pozitia fata de dispozitiv si
altele. In general, in calcule, se recomanda pentru valori de (100 150) N.
Se determina diametrul minim necesar pentru pirghie - . Considerand parghia ca fiind
incastrata in capul surubului, ea va fi solicitata la incovoiere cu momentul incovoietor maxim:
Nmm
unde:
mm
Parghia se confectioneaza din OL 60:


Diametrul gaurii mm
Se verifica sectiunea slabita din capul surubului. Pentru verificarea la rasucire a acestei sectiuni
de forma mai speciala se poate folosi relatia:

unde:

mm



CAPITOLUL 5.
Proiectarea sistemului de preluare transmitere
a fortei de catre piulita.
Piulita primeste sarcina de la parghii prin intermediul a doua fusuri laterale si o transmite apoi
surubului prin contactul spirelor.
5.1. Precizarea solicitarilor.
Valoarea maxima a fortelor care actioneaza asupra parghiilor cat si asupra piulitei si surubului
cricului se atinge in pozitia cea mai de jos a cricului pentru .
Se calculeaza inaltimea piulitei , unde estimeaza tesiturile filetului piulitei:

Fusurile piulitei sunt solicitate la incovoiere, forfecare si strivire de catre fortele si
de catre fortele provenite ca reactiune la tendinta de rotire a piulitei cu momentul de insurubare
.
Solicitarea corpului piulitei este mai complexa. Pe portiunea din dreapta, pana in fus, piulita
tinde sa fie intinsa, in timp ce pe restul lungimii apare tendinta de comprimare. Fortele aplicate
pe fusuri produc o puternica solicitare de incovoiere in planul vertical (A-A).
Rasucirea data de momentul de insurubare si efectele de concentrare a tensiunilor,
determinate de prezenta filetului si a zonelor de incastrare a fusurilor complica si mai mult
situatia.
5.2. Dimensionarea piulitei.
Diametrul fusului se poate dimensiona din solicitarea la incovoiere. Folosind schema
de forte se pot calcula momentele incovoietoare din zona de incastrare a fusului, date de
fortele din planul vertical si orizontal . reprezinta grosimea parghiilor si
este egal cu 4mm.


Calculele se fac pentru pozitia limita inferioara , unde solicitarile sunt maxime.
Nmm

Se adopta diametrul fusului
MPa

Adoptam ,
CAPITOLUL 6.
Proiectarea corpului cricului auto.
Pentru proiectarea corpului cricului auto, trebuie proiectate:
ansamblul care preia greutatea automobilului(cupa);
elementul de asezare pe sol (talpa);
latimea parghiilor-
6.1. Proiectarea articulatiilor
dintre parghii-cupa si parghii-talpa.
Materialul bolturilor este OLC 45.
; ;
In figurile urmatoare sunt prezentate solutii ale cupei si talpii (bazei).
Este de preferat ca intre elementele articulatiei sa existe urmatoarele ajustaje: - ajustaje cu
strangere intre pirghii si bucse;
- ajustaje cu joc intre bolturi si bucse.
Daca se asigura aceste ajustaje in timpul actionarii cricului, miscarea relativa sub sarcina apare
doar intre bucsa si bolt, pe o suprafata(lungime) mare si deci cu solicitari de contact mici, ceea ce
este favorabil din punctul de vedere al uzarii.
Solicitarile elementelor sunt:
strivire intre cupa (talpa) si bolt


strivire intre bolt si bucsa in zona cupei:


strivire intre bolt si bucsa in zona talpii:


strivire intre bucse si parghii:



forfecarea boltului in planul dintre cupa(talpa) si parghii:


incovoierea boltului (in acelasi plan cu forfecarea):




6.2. Proiectarea parghiilor.
Parghiile sunt solicitate la compresiune. In zonele de contact din articulatii solicitarea este de
strivire.
Latimea parghiilor , se dimensioneaza la compresiune:



Adoptam latimea parghiilor
Parghiile se termina la un capat cu sectoare dintate care au functia de a impiedica rotirea
cricului in planul sau (ca un mecanism patrulater) atunci cand forta s-ar aplica excentric pe cupa.
Pozitia alezajului, , trebuie corelata cu latimea parghiiei, , si cu parametrii angrenajului,
astfel incat in pozitia extrema de sus sa mai existe contact intre dinti.
Cele 8 parghii din alcatuirea unui cric nu pot fi identice, din cauza cerintelor legate de
angrenarea sectoarelor dintate. In dreptul unui dinte de pe o parghie trebuie sa se afle un gol
corespunzator pe cealalta parghie cu care vine in contact. Pentru angrenaj se pot considera:

CAPITOLUL 7.
Evaluarea randamentului transmisiei.
In proiectarea unei masini simple de tipul uni cric, randamentul constituie un principal criteriu
de evaluare tehnic-economica.
Conform definitiei cunoscute:
unde
- lucrul mecanic util, corespunzator unei rotatii complete a elementului de antrenare, este dat de deplasarea sarcinii F pe o
distanta .


- lucrul mecanic consumat, corespunzator unei rotatii complete a elementului de antrenare se estimeaza pe baza momentului
total, , din diagrama de eforturi.