Le Corbusier

Charles-douard Jeanneret-Gris, cunoscut sub pseudonimul de Le Corbusier pe care l-a adoptat

(n. 6 octombrie 1887 d. 27 august 1965), a fost un aritect, urbanist, decorator, pictor, sculptor,
reali!ator de mobilier, teoretician i scriitor el"e ian , naturali!at cet# ean france!, faimos, pentru
contribu iile sale importante la curentele aritecturale ce ast#!i poart# numele de modernism,
brutalism sau stilul interna ional $n aritectur#, al#turi de %ud&ig 'ies "an der (oe, )alter
*ropius i +eo "an ,oesburg. %e -orbusier este, de asemenea, cunoscut ca teoretician i
promotor al .urism-ului, respecti" al conceptului de aritectur# adaptat# propor iilor i ne"oilor
fire ti ale corpului uman, precum i for a motrice a seriei de congrese dedicate aritecturii,
-ongr/s 0nternational d12rcitecture 'oderne, care au influen at pentru mai multe decenii drumul
aritecturii secolului al 33-lea.
%e -orbusier a fost un pionier $n studiile teoretice at$t ale urbanismului modern, dedic$ndu-se g#sirii
de solu ii pentru $mbun#t# irea condi iilor de trai pentru re!iden ii ora elor aglomerate, cre$nd un
concept i o reali!are concret# a ceea ce a fost numit# o unitate de locuit (Unit d'habitation), c$t i
designului modern la modul foarte general ( i nu doar a designului aritectural cum este adeseori
subcotat), e4cel$nd $n a pleca de la stilul 2rt ,eco, desci!$nd apoi noi drumuri. -ariera sa s-a $ntins
de-a lungul a cinci decenii, timp $n care au fost construite sub semn#tura sa cl#diri impresionante $n
5uropa "estic# i respecti" $n 6ran a , 0ndia, (usia i una ciar $n 7tatele 8nite ale 2mericii.
Biografie
Biografie timpurie i educa ie, 1887 - 191
7-a n#scut ca -arles-5douard 9eanneret-*ris $n %a -au4-de-6onds, un or# el din cantonul
:euc;tel din nord-"estul 5l"e iei , situat $n mun ii 9ura, la c; i"a <ilometri de 6ran a. 2 urmat o
gr#dini # care utili!a metodele educati"e ale lui 6roebel, care considera fiecare copil ca un indi"id
aparte cu ne"oile sale specifice.
%e -orbusier a fost atras de artele "i!uale, studiind la coala de art La-Chaux-de-Fonds sub
direc ia lui -arles %1=plattenier, care la r;ndul s#u studiase la >udapesta i .aris. .rofesorul s#u
de aritectur# de la aceea i coal# a fost aritectul (en? -apalla!, care a e4ercitat o ampl#
influen # a proiect#rii caselor timpurii proiectate i construite de %e -orbusier.
@n anii s#i timpurii a c#l#torit adesea $n $ntreaga 5urop# pentru a sc#pa din atmosfera prea
Apro"incial#A a ora ului natal. 2stfel, $n 19B7 a c#l#torit la .aris, unde a lucrat $n oficiile companiei
lui 2uguste .erret, specialistul france! $n beton armat. @ntre octombrie 191B i martie 1911 a lucrat
pentru cunoscutul aritect german .eter >erens, $n atelierul c#ruia a ucenicit $mpreun# cu al i doi
aritec i importan i ai secolului 33, %ud&ig 'ies "an der (oe i )alter *ropius. -u aceea i
oca!ie, i-a reacti"at germana sa pasi"#, de"enind fluent $n aceast# limb#. 2mbele e4perin e
profesionale se "or do"edi e4trem de importante pentru cariera i de"enirea sa ulterioar#.
%a sf;r itul anului 1911, "a $ntreprinde o c#l#torie $n sud-estul 5uropei "i!it;nd *recia i +urcia,
umpl;nd numeroase caiete cu sci ele a ceea ce "#!use, inclu!;nd unele sci e de"enite ulterior
faimoase ale .artenonului, ale c#rui forme le "a elogia $n culegerea sa de eseuri de aritectur#, Vers
une architecture, din 192C.
Carier! timpurie, "ilele, 191# - 19$
Le Corbusier a predat la coala lui din %a--au4-de-6onds $n perioada .rimului (#!boi 'ondial,
re"enind la .aris doar dup# ce r#!boiul s-a terminat. @n cei D ani petrecu i $n 5l"e ia , el a lucrat la
studii aritecturale utili!;nd tenicile moderne. 8nul dintre aceste studii fiind A,om-inoA Eouse
(191D-1915).
%doptarea pseudonimului, 19&$
@n prima edi ie a Furnalului, $n 192B, -arles-5douard 9eanneret a adoptat numele Le Corbusier, o
forma alternant# a numelui bunicului s#u din partea mamei, A%ecorbesierA, ca un pseudonim,
reflect;nd credin a sa c# oricine se poate rein"enta pe sine. -; i"a istorici ai aritecturii pretind c#
acest pseudonim s-ar traduce prin Acel care este ca cioaraA. 2dopt;nd un singur nume, pentru a se
identifica, era $n "og# pentru arti ti, $n foarte multe loca ii $n acea er#, mai ales printre aceia de la
.aris.
@ntre 1918 si 192B, %e -orbusier n-a construit nimic, concentr;ndu- i eforturile asupra teoriei
puriste i pictatului. @n 1922 %e -orbusier i 9eanneret au descis un studio la .aris, 7tr. 7e"res nr.
C5.
7tudiile sale teoretice au a"ansat rapid $n c;te"a modele diferite de case destinate unei singure
familii. .rintre acestea era i 'aison A-itroanA, un Foc de cu"inte adresat produc#torului france!
de automobile A-itroenA.
'ecesul
@mpotri"a dorin ei doctorului s#u, pe 27 august 1965, %e -orbusier s-a dus s# $noate $n 'area
'editeran# la (oGuebrune--ap-'artin, 6ran a. +rupul s#u a fost g#sit de al i oameni care f#ceau
baie $n !on#, iar moartea sa s-a declarat ca fiind produs# la ora 11 diminea a. 7-a presupus c# a
suferit un infarct, la ";rsta de apte!eci i apte de ani. @nmorm;ntarea sa a a"ut loc $n curtea
.alatului %ou"re, la 1 septembrie 1965, sub $ndrumarea scriitorului i filo!ofului 2ndr? 'alrau4,
care era $n acel moment ministrul culturii din 6ran a.
(dei
Cele cinci puncte arhitecturale
)ilotisH un scelet compus din piloni i grin!i substituie pere ii de sus inere (acest aspect
constructi" era deFa cunoscut $n perioada gotic#).
*oit terrasseH acoperi ul cu $n"elitorile $nclinate este $nlocuit de un acoperi circulabil
(teras#).
)lan libreH structura sceletic# (din piloni i grin!i) face posibil# ob inerea unui plan liber
(necondi ionat de pere i de sus inere).
+a,ade libreH i fa ada liber# este posibil#, a";nd o structur# sceletic#.
+en-tre en longueurH fereastra $n lungime este o ino"a ie reali!abil# prin utili!area
betonului armat, posibil# i datorit# lipsei !idurilor de sus inere.
.obilierul ergonomic
2ritectul france! t;r!iu %e -orbusier a studiat propor iile umane, fiind un promotor al aritecturii
adaptate la dimensiunile corpului uman. 2 publicat $n 195B tratatul A'odulatorulA, $n care tratea!#
sec iunea de aur a siluetei umane, aplicat# la propor iile func ionale $n aritectur#. .ornind de la
ideea c# sec iunea de aur se reg#se te $n propor iile siluetei umane a raportat $ntre ele p#r ile
succesi"e ale corpului, de aici re!ult;nd dimensiuni standard pentru anumite corpuri de mobilier.
7pre e4emplificare, $n#l imea genunciului indic# $n#l imea de DC cm pentru e!utul unui scaun
$nalt.
%e -orbusier i-a dat seama de importan a dimensiunilor umane pentru crearea unui mobilier
confortabil i s#n#tos, principiile ergonomice fiind tot mai folosit $n pre!ent pentru ameliorarea
condi iilor i ambiantei la locul de munc# ori $n propriul c#min.