TESTAREA NA IONAL 2006

Matematic – Program
Defini ii i formule

Aritmetic i Algebr
Mul imi

Mul imi: rela ii (apartenen , egalitate, incluziune); submul ime; opera ii cu

mul imi (reuniunea, intersec ia, diferen a, produsul cartezian). Mul imi
finite, mul imi infinite.

A ∪ B = B ∪ A = { x | x∈ A sau x ∈ B } Reuniunea
A ∩ B = B ∩ A = { x | x∈ A i x ∈ B } Intersec ia
A – B = { x | x∈ A i x ∉ B } Diferen a
B – A = { x | x∈ B i x ∉ A } Diferen a
A∆B=B∆A=(A–B)∪(B–A) Diferen a simetric
(A∪B)–(A∩B) =A∆B

A B

card ( A ) = nr. de elemente din A Cardinal

card ( Φ ) = 0
card ( A ∪ B ) ≤ card ( A ) + card ( B )

A x B = { ( x ; y ) | x∈ A i y ∈ B ) Produs cartezian
card ( A x B ) = card ( A ) x card ( B )

Dac : A = {1;2} B = {4,5,6}

Atunci : A x B = {(1;4),(1;5),(1;6),(2;4),(2;5),(2;6)}
card(A x B) = 2.3 = 6

MATEMATIC – Programa pentru testarea na ional 2006 1

 y
Dac : A = [1; +∞) B = [2 ; 3]
3
Atunci : A x B = {(x;y) | x∈ [1; +∞) i y ∈ [2 ; 3]} 2
card(A x B) = ∞⋅∞ = ∞
1 x
n ⋅ (n + 1)
Sn = 1 + 2 + 3 + ... + n = Sn = Suma nr. naturale
2

Mul imi de numere : Naturale: N

Întregi : Z
Ra ionale : Q
Reale : R
Ira ionale : R-Q
Rela ie : N ⊂ Z ⊂ Q ⊂ R.
N = 0 , 1 , 2 , 3 , 4 , ... , n , ...
Z = ... –n , ... -2 , -1 , 0 , 1 , 2 , ..., n , ...
p
Q = { | p, q ∈ Z, q ≠ 0 }
q

Scrierea numerelor naturale în baza zece, exemplu :

n = 4.100 + 7.101 + 0.102 + 2.103 = 2074
Propozi ii adev rate i propozi ii false : (A) , (F).
Împ irea cu rest a numerelor naturale. D = I . C + R

Divizibilitatea în N: defini ie, divizor, multiplu;

Propriet i ale rela iei de divizibilitate;
Criteriile de divizibilitate cu : 2, 5, 3, 9, 10 ;
Numere prime au ca divizori doar pe 1 i pe el însu i :
1 , 2 , 3 , 5 , 7 , 11 , 13 , 17 , 19 , 23 , 29 , 31 , 37 , 41 , 43 , 47 , 53 , …
Numere compuse = 2.3 , 17. 23 , 29.32 .57 , ...
Numere pare : 0 , 2 , 4 , 6 , ... , 2.k , ..... k≥0
Numere impare : .
1 , 3 , 5 , 7 , ... , 2 k+1... k≥0
Numere prime între ele : Numere cu c.m.m.d.c. = 1
Descompunerea unui num r natural în produs de puteri de numere prime :
24 = 23 . 3 ; 162 = 2. 34 ; 2500 = 22 . 54 ; ....
Cel mai mare divizor comun : Factori comuni la puterea cea mai mic .
Cel mai mic multiplu comun : Factori comuni i necomuni la puterea cea
mai mare.

MATEMATIC – Programa pentru testarea na ional 2006 2

Divizibilitatea în Z: defini ie, divizor, multiplu.

Frac ie; frac ii subunitare, echiunitare, supraunitare; reprezent ri

echivalente ale frac iilor;
Frac ii ireductibile : Frac ie care nu se mai poate simplifica.
Scrierea unui num r ra ional sub form zecimal sau frac ionar .

Reprezentarea pe ax a numerelor reale.

Compararea i ordonarea numerelor reale. x dac x>0
Valoarea absolut (modul) : |x|= 0 dac x=0
–x dac x< 0
Calcule cu modulul unei expresii:
1. | ax + b | < c ⇔ – c < ax + b < c ⇔ – b – c < ax < – b + c
2. |ax + b | > c ⇔ ax + b > c sau ax + b < – c (reuniune de intervale)
Opusul unui num r este num rul cu semn schimbat : 25 cu – 25.
1 1
Num rul invers al num rului n este : 25 cu
n 25

Parte întreag , parte frac ionar : [x] ∈ Z, {x} > 0 ∀ x ∈ R

[x] = x – {x}

Exemple :
[2,64] = 2 = 2,64 – 0,64 > 0
[– 2,64] = – 3 = (–2,64) – (1–0,64) < 0

{2,64} = 0,64 >0

{– 2,64} = ( 1 – 0,64) = 0,36 >0

Rotunjirea i aproximarea unui num r real :

2,1542 ≈ 2,154
3,5729 ≈ 3,573
π ≈ 3,1415926 ≈ 3,14
2 ≈ 1,41
3 ≈ 1,73

MATEMATIC – Programa pentru testarea na ional 2006 3

Intervale în R: defini ie, reprezentare pe ax . Mul imea R are puterea
continuului : oric rui num r real îi corespunde un punct pe dreapta x`x i
oric rui punct de pe dreapta x`x îi corespunde un num r real .
Opera ii cu numere reale: adunarea, sc derea, înmul irea, ridicarea la putere
cu exponent num r întreg:

am . an = am+n
am : an = am-n
(am)p = amp 1
a-n = 1 : an = a0 : an = a0-n = n
(am . bn)p = amp . bnp a

cina p trat a unui num r natural p trat perfect:

x2 =| x |
Extragerea r cinii p trate dintr-un num r ra ional pozitiv; algoritmul de
extragere a r cinii p trate; scrierea unui num r real pozitiv ca radical din
tratul s u. Ordinea efectu rii opera iilor i folosirea parantezelor.
Factorul comun: 2 4 33 + 2 4 3 2 = 2 4 3 2 (3 + 1) = 2 2 31 4 = 12 4 = 24

a a
Reguli de calcul cu radicali : a b = ab , = cu b≠0
b b
Introducerea factorilor sub radical: a b = a 2 b

Scoaterea factorilor de sub radical: a 4 b 3 c 51 = a 2 bc 25 bc

Radicali suprapu i – formula de calcul:

a+c a −c
a± b = ± cu c = a 2 − b
2 2
Ra ionalizarea numitorului de forma (a b ) ; (a ± b ) cu a ∈ Z *, b ∈ N .
Media aritmetic i media aritmetic ponderat :

x+y+z p1 x + p 2 y + p 3 z
ma = mp = unde p1 , p2 , p3 = ponderi
3 p1 + p 2 + p 3

MATEMATIC – Programa pentru testarea na ional 2006 4

Media geometric a dou numere reale pozitive se mai nume te i medie
propor ional :
a mg
m g = ab ⇔ =
mg b
Rapoarte i propor ii
a
Raport : Câtul neefectuat al dou numere :
b
a c
Propor ie : Egalitatea a dou rapoarte : =
b d

Proprietatea fundamental a propor iilor : ad = bc

Propor ii derivate: Cu aceea i termeni

Cu termeni schimba i
x c bc
Aflarea unui termen necunoscut dintr-o propor ie: = => x =
b d d
x y z x+y+z
ir de rapoarte egale : = = = =k
b c d b+c+d
x = bk
y = ck
z = dk
x y z
rimi direct propor ionale: = =
b c d
x y z
rimi invers propor ionale: = =
1 1 1
b c d
Regula de trei simpl :

m............................................a
n.............................................x
_________________________

m a na
Dac : m,a i n,x sunt m rimi direct propor ionale => = ⇒ x=
n x m

MATEMATIC – Programa pentru testarea na ional 2006 5

 m a mn
Dac : m,a i n,x sunt m rimi invers propor ionale => 1 = 1 ⇒ x = a
n x

Procente: Afla i 12% dintr-un num r real : 140 :

140................................100%
x..................................12%
__________________________
140 ⋅12% 1680 %
x= = = 16,8
100% 100%

Aflarea unui num r ra ional y, când cunoa tem c 15% din el este 12:

y..................................100%
12....................................15%
_________________________
12 ⋅100 % 1200
y= = = 80
15 % 15
Aflarea raportului procentual. Dac num rul n=150, cât la sut reprezint
num rul m=60 din num rul n ?
150…………………….100%
60……………………..x%
________________________
60 ⋅100 % 6000 %
x% = = = 40%
150 150
Rezolvarea problemelor în care intervin procente.

Calculul probabilit ii de realizare a unui eveniment utilizând raportul:

num rul cazurilor favorabile = m / num rul cazurilor posibile = n.

m
0<p= <1
n

MATEMATIC – Programa pentru testarea na ional 2006 6

Calcul algebric

Calculul cu numere reprezentate prin litere: adunarea, sc derea, înmul irea,

împ irea, ridicarea la putere cu exponent num r întreg.
Formule de calcul prescurtat: ( a ± b )2 = a2 ± 2ab + b2
( a + b )( a – b ) = a2 – b2
( a + b + c )2 = a2 + b2 + c2 + 2ab + 2bc + 2ca

Descompunerea în factori: metoda factorului comun; utilizarea formulelor

de calcul prescurtat; gruparea termenilor :
Suma i diferen a de cuburi : a3 + b3 = ( a + b )(a2 ab + b2)
a3 b3 = ( a b )(a2 + ab + b2)

Binomul la puterea a treia : ( a + b )3 = a3 + 3a2b + 3ab2 + b3

( a b )3 = a3 3a2b + 3ab2 b3

Rapoarte de numere reale reprezentate prin litere:

x2 + 5x + 6 (x + 2) ⋅ (x + 3)
E(x) = = (C. ∃) (x + 2) ⋅ (x2 − 2x + 4) ≠ 0 ⇒ x ≠ -2 ⇒
x3 + 8 (x + 2) ⋅ (x2 − 2x + 4)
(x + 3)
E(x) = 2
(x − 2x + 4)

Rezolvarea ecua iei : x2 + 5x + 6 = 0 a=1; b=5; c=6;

∆ = b – 4ac
2

∆ = 52 – 4.1.6 = 25 – 24 = 1
− b ± ∆ − 5 ± 1 − 5 ±1
x 1, 2 = = = ⇒ x1 = −2 x 2 = −3
2a 2 2
ax2 + bx + c ≡ a.(x – x1).(x – x2)

x2 + 5x + 6 ≡ 1.[x – (–2)].[x – (–3)] = (x+2)(x+3)

Simplificare. Opera ii cu rapoarte (adunare, sc dere, înmul ire, împ ire,

ridicare la putere cu exponent num r întreg).

MATEMATIC – Programa pentru testarea na ional 2006 7

 1 2 1 2 ( x + 3) + 2 x+5
+ 2 = + = =
( x − 3) x − 9 ( x − 3) ( x − 3)(x + 3) ( x − 3)(x + 3) ( x − 3)(x + 3)

Diferen e de puteri :

x2 – 1 = ( x – 1 )( x + 1 )
x3 – 1 = ( x – 1 )( x2 + x + 1 )
x4 – 1 = ( x – 1 )( x3 + x2 + x + 1 )
…………………………………..
xn – 1 = ( x – 1 )( xn-1 + xn-2 + xn-3 + … + x + 1 )

Deci suma S = xn-1 + xn-2 + xn-3 + … + x + 1 se poate calcula =>

x n −1
S=
x −1

Rezolvarea ecua iei de gradul doi, forma incomplet : ax2 + bx = 0

(c = 0)
2x2 + 6x = 0 => 2x.(x + 3) = 0 => x1 = 0 x2 = – 3
–x2 + 4x = 0 => –x.(x – 4) = 0 => x1 = 0 x2 = 4
Rezolvarea ecua iei de gradul doi, forma incomplet : ax2 + c = 0
(b = 0)
3x2 + 5 = 0 => Suma a dou numere pozitive este pozitiv oricare
ar fi x real, deci ecua ia 3x2 + 5 = 0 nu are r cini
reale

–x2 + 5 = 0 => –x2 = –5 => x2 = 5 x 1, 2 = ± 5

–x2 + 5 = − ( x + 5 )( x − 5 )

Sau :
−5 5
4x2 – 25 = 0 => (2x+5)(2x–5) = 0 => x1 = x2 =
2 2
–x2 + 4 = 4 – x2 = ( 2 – x)( 2 + x)
1 1 1 3 3
2 ⋅ x 2 − = ( 2x − )( 2 x + ) = ( 2x − )( 2 x + )
3 3 3 3 3

MATEMATIC – Programa pentru testarea na ional 2006 8

Func ii
Sistem de axe ortogonale: xx` ⊥ yy` i xx` ∩ yy` = {O}, O(0 ; 0)
Reprezentarea punctelor în plan: A(1 ; 2) A∈ Cadran I
B(–3 ; 5) B∈ Cadran II
C(–7 ; –2) C∈ Cadran III
D(8 ; –9) D∈ Cadran IV
Rezolvarea unor probleme de geometrie plan pornind de la reprezentarea
punctelor într-un sistem de axe ortogonale.

No iunea de func ie; func ii de tipul f : A → R , f (x ) = ax + b, unde a, b ∈ R i A

mul ime finit sau A = R ;
Reprezentarea grafic a acestor func ii. Aflarea mul imii valorilor unei
func ii de tipul f : A → R , f ( x) = ax + b,

Exemplu 1:
f(x) = 2x 6 f(x) : R → R
Gf ∩ xx` y=0 2x – 6 = 0 => A(3 ; 0)
Gf ∩ yy` x=0 y = –6 => B(0 ; –6)
Trasez dreapta (d) prin cele dou puncte A, B
unde (d) = Gf ( graficul func iei f(x) )

Exemplu 2:
a, b ∈ R i A mul ime finit .
f(x) = –3x + 9 f(x) : [–1 ; 2] → R
f(-1) = –3(–1) + 9 = 3 + 9 = 12 => A(–1 ; 12)
f(2) = –3(2) + 9 = –6 + 9 = 3 => B(2 ; 3)
Gf ∩ xx` y=0 –3x + 9 = 0 => x = 3 ∉ [–1 ; 2]

Exemplu 3:
g(x) = | x 2 | g(x) : R → R
x 2 dac x 2 > 0 x∈(2 ; +∞)
g(x) = 0 dac x 2=0 x=2
(x 2) dac x 2 < 0 x∈ ∞ ; 2)

Se reprezint grafic g(x) pe intervalele specificate mai sus.

MATEMATIC – Programa pentru testarea na ional 2006 9

Determinarea unei func ii de tipul f : R → R, f (x ) = ax + b , unde a, b ∈ R , al
rei grafic con ine dou puncte:

Fie A(1 ; 2) i B(2 ; -3). Se cere f(x) = ax + b al c rei grafic trece prin
punctele men ionate:
f(1) = 2 = a.(1) + b
f(2) = –3 = a.(2) + b
Se rezolv sistemul de ecua ii a+b= 2
2a + b = 3
=> a = 5 b = 7
=> f(x) = 5x + 7

Exerci ii de investigare a coliniarit ii unor puncte cunoscând coordonatele

acestora.
Intersec iile graficului unei func ii liniare cu axele de coordonate.
Intersec ia graficelor a dou func ii liniare:
Fie f(x) = 3x 9
g(x) = x 5
Se cere punctul de intersec ie al celor dou grafice Gf ∩ Gg =>
Se rezolv sistemul de ecua ii :
y = 3x 9
y= x 5 3x – 9 = –x – 5 4x = 4 x = 1, y = –6,
deci M(1 ; –6) = Gf ∩ Gg
Drepte perpendiculare : Gf ⊥ Gg cu f(x) = ax + b g(x) = cx + d ⇔
1
⇔ c=−
a
−1
Exemplu : fie f(x) = 4x + 5 Atunci orice func ie g ( x ) = x+d
4
cu d orice num r real, are graficul, o dreapt perpendicular pe graficul
func iei f(x).

Drepte paralele în planul xOy: Gf || Gg ⇔ dac coeficien ii lui x sunt

egali. Exemplu : f(x) = 3x+8 g(x) = 3x+11 Gf || Gg
h(x) = 4x+7 k(x) = 4x 1 Gh || Gk

MATEMATIC – Programa pentru testarea na ional 2006 10

Ecua ii i inecua ii
Rezolvarea în R a ecua iilor de forma ax + b = 0, a ∈ R *, b ∈ R .
Ecua ii echivalente.
Rezolvarea în R a ecua iilor de forma ax 2 + bx + c = 0, a, b, c ∈ R, a ≠ 0 .
Dac a≠0 b≠0 c≠0 se rezolv forma complet a ecua iei de gradul II :
Calculez ∆ = b2 4ac
−b± ∆
Dac ∆ ≥ 0 atunci calculez r cinile x1 i x2 astfel : x 1, 2 =
2a
i trinomul (ax2 + bx + c) se mai poate scrie astfel :
ax2 + bx + c = a.(x x1)(x x2) , form factorizat .

Rezolvarea în R x R a sistemelor de ecua ii de forma:

 a1 x + b1 y = c1
 , a1 , a 2 , b1, b2 , c1 , c2 ∈ R . Condi ie a1b2 a2b1 ≠ 0
a 2 x + b2 y = c2
-metoda reducerii, metoda substitu iei i metoda grafic de rezolvare.

Rezolvarea în R a inecua iilor de forma ax + b ≤ 0 (<, ≥, >) , a ∈ R *, b ∈ R .

x>a ⇔ x∈( a ; +∞)
x≥a ⇔ x∈[ a ; +∞)
x<a ⇔ x∈( ∞ ; a)
x≤a ⇔ x∈( ∞ ; a]

Inegalitatea mediilor 0 ≤ b ≤ a ⇒ a+b

b ≤ a⋅b ≤ ≤a
2
Inecua ii simultane ax + b ≤ 0 (<, ≥, >)
4.x – 2 > 0 x ∈ ( 2 ; +∞)
.
2x + 6 > 0 x ∈ ( ∞ ; 3) ⇒ x∈(2 ; +∞) ∩ ( ∞ ; 3) = (2 ; 3) ;

Probleme cu caracter aplicativ care se rezolv cu ecua ii, inecua ii

i al sistemelor de ecua ii. Aplica ii în geometrie plan i în spa iu.
Utilizarea metodei algebric pentru rezolvarea unei probleme :
Vol Lucrare
q= debit( viteza de curgere); n = norma ( viteza de lucru);
t t
s
v = ( viteza de deplasare) unde t = timp.
t

MATEMATIC – Programa pentru testarea na ional 2006 11

GEOMETRIE

surare i m suri (lungime, unghi, arie, volum):

- transform ri (inclusiv 1dm3 = 1 litru).

1. Punctul, dreapta, planul, semiplanul, semidreapta, segmentul de

dreapt , unghiul
- Pozi ii relative, clasificare;
- Paralelism i perpendicularitate în plan i în spa iu;
- Axioma paralelelor : Printr-un punct exterior unei drepte se poate
duce o singur paralel la acea dreapt .
- Unghiuri cu laturile respectiv paralele sunt congruente sau
suplementare.
- Unghiul a dou drepte în spa iu se ob ine ducând o paralel la una din
drepte printr-un punct situat pe cealalt dreapt .
- Dreptele perpendiculare au m sura unghiului dintre ele de 90°.
- Dreapta perpendicular pe un plan : O dreapt este perpendicular pe
un plan dac este perpendicular pe dou drepte concurente din plan.
- O dreapt este || cu un plan dac este || cu o dreapt con inut în plan.
- Distan a de la un punct la un plan : Este lungimea segmentului de
dreapt , coborât din acel punct perpendicular pe plan.
- Plane paralele; distan a dintre dou plane paralele;
- Teorema celor trei perpendiculare T3P : Fie o dreapt d i planul α
a.î. d⊥α, d∩α=A, d1⊂α, d2 ⊂α, A∈d1, d1∩d2=B, d1⊥d2,
Atunci oricare ar fi M∈d, segmentul MB⊥d2.
- Distan a de la un punct la o dreapt este lungimea segmentului de
dreapt , coborât din acel punct perpendicular pe dreapta dat .
- Proiec ia ortogonal a unui punct, segment sau a unei drepte pe un
plan;
- Unghiul unei drepte cu un plan este unghiul dintre dreapt i proiec ia
ei în acel plan.
- Lungimea proiec iei unui segment : Lp = L.cosϕ, unde L = lungimea
segmentului i ϕ este unghiul dintre segmentul de dreapt i plan.
- Unghi diedru: Este unghiul dintre dou plane. Este determinat de dou
drepte, situate fiecare în câte un plan i perpendiculare în acela i punct
M, pe dreapta de intersec ie dintre cele dou plane.

MATEMATIC – Programa pentru testarea na ional 2006 12

 - Unghiul plan corespunz tor unui unghi diedru; m sura unghiului a
dou plane este m sura unghiului ascu it format de cele dou plane.
- Plane perpendiculare : α⊥β ⇔ m sura unghiului diedru este 90°.
- Simetria fa de o dreapt în plan, simetria fa de un punct în plan;
2. Triunghiul
ab sin C
- Perimetrul i aria : P∆ABC = a + b + c ; A = ; A = r .p ;
abc Baza ⋅ h P 2
A= ; A= unde p = r = raza cercului înscris ;
4R 2 2
R = raza cercului circumscris ∆ ABC, a = BC, b = CA, c = AB.
A = p(p − a )(p − b)(p − c) formula lui Heron
- Suma m surilor unghiurilor unui triunghi este de 180°.
- Unghi exterior unui triunghi are ca m sur suma
unghiurilor neadiacente lui.
- Linii importante în triunghi i concuren a lor:
In imea este perpendiculara coborât dintr-un vârf al ∆ ABC
pe latura opus . In imile sunt concurente în punctul H, numit
ortocentru.
Bisectoarea unui unghi al ∆ ABC este segmentul de dreapt ce
împarte unghiul în dou p i congruente. Bisectoarele sunt con-
curente în punctul I, centrul cercului înscris în ∆ ABC.
Mediana este segmentul de dreapt ce une te un vârf al ∆ ABC cu
mijlocul laturii opuse. Medianele sunt concurente în G, numit
centrul de greutate al ∆ ABC. Punctul G este situat la o treime de
baz i dou treimi de vârf, distan e m surate pe fiecare median .
Mediatoarea este perpendiculara ridicat pe mijlocul unei laturi
al ∆ ABC. Mediatoarele sunt concurente în punctul O, centrul
cecului circumscris ∆ ABC.
- Linia mijlocie în triunghi une te mijloacele a dou laturi i este
paralelel cu a treia latur . Are lungimea egal cu jum tate din
latura a treia a ∆ ABC.
- Triunghiul isoscel i triunghiul echilateral – propriet i;
- Criteriile de congruen a triunghiurilor : LUL, ULU, LLL.
- Triunghiul dreptunghic – Teorema în imii: Lungimea în imii AD
este medie geometric (propor ional ), între lungimile segmentelor
determinate de ea pe ipotenuz : h2 = BD.DC

MATEMATIC – Programa pentru testarea na ional 2006 13

 Teorema catetei : Lungimea unei catete AB, este medie geometric
(propor ional ) între lungimile iptenuzei i proiec ia ei pe ipote-
nuz : AB2 = BD.BC
Teorema lui Pitagora i reciproca ei : BC2 = AB2 + AC2
AB2 = BC2 AC2
- Trigonometrie : sinx, cosx, tgx, ctgx; Triunghiul dr. ABC.
Fie ∆ ABC cu m(∠A) = α = 90° atunci m(∠B)+ m(∠C)= 90°
m(∠B)=β i m(∠C)= δ ⇒
b c b c
sin β = cosβ = tgβ = ctgβ = A
a a c b α b
c
sin2β + cos2β = 1 (β + δ) = 90° β δ
1 B C
tgβ =
a

ctgβ tg(90° β) = ctgβ

sin(90° β) = cosβ cos(90° β) = sinβ

α 0° 30° 45° 60° 90°

1 2 3
sinα 0 1
2 2 2
3 2 1
cosα 1 0
2 2 2
3
tgα 0 1 3 +∞
3
3
ctgα +∞ 3 1 0
3

sin β = 1 − cos 2 β cosβ = 1 − sin 2 β

Formule de calcul : sinβ 1 cos β
tgα = ctgβ = =
cosβ tgβ sin β
Teorema sinusurilor : (∆ ABC scalen)
a b c
= = = 2R unde R = raza cerc circumscris
sin A sin B sin C

Teorema cosinusurilor : (∆ ABC scalen)

a2 = b2 + c2 – 2.b.c. cosA

MATEMATIC – Programa pentru testarea na ional 2006 14

 Teorema bisectoarei : Fie ∆ ABC scalen i AD bisectoarea ∠A,
DB DC
Atunci exist egalitatea : =
BA CA

- Teorema lui Thales i reciproca ei : O paralel la o latur a unui

∆ ABC determin pe celelalte dou laturi segmente propor ionale.
AM AN A
Reciproca: Dac : = Atunci MN || BC
MB NC M N

B C

- Teorema fundamental a asem rii : Dac dou triunghiuri ABC

i MNP sunt asemenea atunci triunghiurile au laturile propor ionale
i unghiurile corespunz toare congruente :
AB BC CA
= =
MN NP PM

- Triunghiuri asemenea – criteriile de asem nare a triunghiurilor :

dou triunghiuri sunt asemenea dac :
• au câte dou unghiuri congruente (I)
• câte un unghi congruent i laturile ce formeaz acest unghi
sunt propor ionale (II)
• au toate laturile propor ionale (III)

3. Patrulaterul convex
- Paralelogramul : P = 2. (AB + CD)
AC ⋅ BD ⋅ sin α
A = AB.h A ABCD = , unde α este m sura unghiului
2
dintre diagonalele paralelogramului AC i BD i h este în imea.
Paralelogramul – propriet i referitoare la laturi, unghiuri, diagonale:
AB || CD, BC || DA, AB = CD, AD = BC, m(∠D)+m(∠A)=180°,
A B Deoarece: sinα = sin(180° α) = sinβ
AO ⋅ DO ⋅ sin α
α
O A∆AOD = ⇒
h 2
β=180°-α
D C
A∆AOD = A∆AOB = A∆BOC = A∆COD
W

MATEMATIC – Programa pentru testarea na ional 2006 15

 AC ⋅ BD ⋅ sin α
A ABCD = , Diagonalele se înjum esc, m(∠D)=m(∠B)
2
m(∠A)=m(∠C)

- Dreptunghiul : P = 2. (AB + CD), A=AB.BC.

AC ⋅ BD
- Rombul : P = 2. (AB + CD), A = , AC ⊥ BD (diagonale).
2
- tratul : P = 4.L, A = L2, AC ⊥ BD (diagonale).
B+b
- Trapezul : P = AB + BC + CD + DA, A = L M ⋅ h , L M =
2
A B

LM = MN = linie mijlocie
O
R T
M N
P Q B − b CD − AB
PQ = =
2 2
D C 2Bb 2 ⋅ CD ⋅ AB
RT = =
B + b CD + AB
Lungimea segmentului RT este medie armonic între B i b.
Trapeze particulare:
Isoscel: AC = BD , m(∠A)=m(∠B), m(∠C)=m(∠D)
Dreptunghic : m(∠A)=m(∠C) = 90°
- Suma m surilor unghiurilor unui patrulater convex = 360°
C

4. Cercul G
R
- Centru O, raz R, diametru AB=CD, O ϕ
A B
LC = 2.π.R
AC = π.R2
D
- Unghiul la centru : ϕ = m(GB) unde ϕ=m(∠GOB) i GB = arc
π ⋅ R ⋅ no
- LGB = reprezint lungimea arcului de no.
180 o
π ⋅ R 2 ⋅ no
- Sector de cerc = Suprafa a GOB => AGOB =
360 o
- Coarde i arce în cerc (la arce congruente corespund coarde
congruente i reciproc);
- Proprietatea diametrului perpendicular pe o coard : Împarte coarda
în dou p i congruente.

MATEMATIC – Programa pentru testarea na ional 2006 16

 - Propr. arcelor cuprinse între dou coarde paralele: sunt congruente.
- Proprietatea coardelor egal dep rtate de centru: sunt congruente.
- sura unghiului înscris în cerc este egal cu m sura arcului cuprins
între raze ( vezi mai sus unghiul ϕ )

- Pozi iile relative ale unei drepte fa de un cerc :

- Exterioar cercului : nu intersecteaz cercul.
- Tangent cecului : intersecteaz cercul într-un singur
punct în care raza i tangenta la cerc sunt ⊥.
- Secant cercului : intersecteaz cercul în dou puncte .

- Cercul înscris într-un triunghi are centrul la intersec ia bisectoarelor

unghiurilor triunghiului, notat I i raza r egal cu :
A ∆ABC a+b+c
r= unde A ∆ABC = Aria ∆, p = = semiperimetrul
p 2
- Cercul circumscris unui triunghi are centrul la intersec ia media-
toarelor, notat O, i raza R egal cu :
a ⋅b⋅c
R= unde A ∆ = Aria ∆, a, b, c = Laturile ∆ABC
4 ⋅ A∆
Lungimea cercului = LC = 2.π.R
- Aria discului = AC = π.R2 ( Aria cercului )

- Calculul elementelor în poligoane regulate: triunghi echilateral, p trat,

hexagon regulat (Latur , Apotem , Perimetru, Arie, tiind raza: R).

L a P A
R 3⋅ R 2 ⋅ 3
∆ ABC R⋅ 3
2
3⋅ R ⋅ 3
4
R⋅ 2
Patrat R⋅ 2 4⋅R ⋅ 2 2⋅R2
2
R⋅ 3 3⋅ R 2 ⋅ 3
Hexagon R 6. R
2 2

MATEMATIC – Programa pentru testarea na ional 2006 17

5. Corpuri geometrice

Poliedre:

• Prisma dreapt cu baza triunghi echilateral, dreptunghi, p trat

sau hexagon regulat;
• Cubul;
• Piramida regulat (baza triunghi echilateral, p trat sau hexagon
regulat).
• Trunchiul de piramid regulat (baza triunghi echilateral, p trat
sau hexagon reg.).
Raport de asem nare liniar k, k2 pentru arii, k3 pentru volume.

- reprezentarea lor prin desen;

- elementele lor (vârfuri, muchii, fe e laterale, baze, diagonale, în imi);
- desf ur ri;
- sec iuni paralele cu baza;
- aria lateral , aria total , volumul.

Prisma AL = Pbazei . h
AT = AL + 2Abazei
V = Abazei . h
d = L2 + l 2 + h 2 ( lungimea diagonalei paralelipipedului dr.)

Cubul AL = 4.a.a = 4.a2 ( latura cubului se noteaz a )

AT = 6.a2
V = a3
d = 3 ⋅ a 2 = a ⋅ 3 ( lungimea diagonalei cubului )

Pbazei ⋅ a p
Piramida regulat AL = unde a p = apotema piramidei
2
AT = AL + Abazei
h
V = ⋅ A bazei
3

MATEMATIC – Programa pentru testarea na ional 2006 18

 (PB + Pb ) ⋅ a tr.
Trunchiul de piramid regulat AL =
2
AT = AL + AB + Ab
h tr.
V = ⋅ (A B + A b + A B ⋅ A b )
3
(aB – ab)2 + htr.2 = atr.2

Corpuri rotunde:

• Cilindrul circular drept,

• Conul circular drept,
• Trunchiul de con circular drept
Raport de asem nare liniar k, k2 pt. arii, k3 pt. volume
• Sfera.

- reprezentarea lor prin desen;

- elementele lor (raze, generatoare, baze, în imi);
- desf ur ri;
- sec iuni paralele cu baza;
- sec iuni axiale;
- aria lateral , aria total , volumul.

Cilindrul circular drept AL = 2.π.R.G

AT = 2.π.R.G + 2π.R2 = 2.π.R(G+R)
V = Abazei . h = π.R2.h

Conul circular drept AL = π.R.G

AT = π.R.G + π.R2 = π.R(G+R)
h
V = ⋅π ⋅ R
2

3
π ⋅ G ⋅ no π ⋅ G2 ⋅ no R no
L arc = = 2 ⋅π ⋅ R A sect = =π ⋅R ⋅G sinα = =
180o 360o G 360o

MATEMATIC – Programa pentru testarea na ional 2006 19

Trunchiul de con circular drept AL = π.(R+r).G
AT = π.(R+r).G + π.(R2+r2)
h
V = ⋅π ⋅ ( R 2 + r 2 + R ⋅ r )
3
(R – r)2 + h2 = G2

Raport de asem nare liniar k, k2 pentru arii, k3 pentru volume.

Sfera AS = 4.π.R2
4 ⋅π ⋅ R 3 V O E
VS =
3
P

OP = OV = OE = ON = OS = R
S

P = punct curent de pe sfer .

OK !

Succes la Examen !
01.05.2006
matei4home@math.com

MATEMATIC – Programa pentru testarea na ional 2006 20