www.referat.

ro

2.9. EvoluŃia proporŃiilor în procesul de transformare inovativă spre

echilibrul operaŃional impus în noile sisteme productiv-economice.

2.9.1. Procesul de inovare tehnologică

Progresul tehnic are şi menirea de a asigura stabilitatea patrimoniului de
tehnologii, în timp ce creativitatea este folosită pentru a genera activităŃi noi
(fig.2.19.).
InovaŃia tehnologică şi creativitatea tehnică nu mai au imaginea tradiŃională
sau tradiŃia istorică legată de „rezultatul spontan”, aproape accidental dat de talent sau
geniu individual.

Fig.2.19. Confruntarea (C) între tehnologiile noi inovative şi organizarea

şi funcŃionarea actuală
(I) a întreprinderii; II – noua organizare şi funcŃionare
a întreprinderii; F – frontiera confruntării.

În prezent, inovaŃia este stimulată, orientată şi condusă în conformitate cu

obiectivele tehnologice, economice şi sociale prestabilite.
În acest fel s-au extins interdependenŃele dintre ştiinŃă şi tehnologie, prin
faptul că a apărut un nou activism care asociază cunoaşterea (descoperirea) de un
proiect.
Viziunea tradiŃională în sfera tehnologiilor din patrimoniu este că progresul
tehnic trebuie să determine identificarea de soluŃii tehnice, însă acestea nu trebuie să
pună în pericol organizarea şi funcŃionarea întreprinderii.
Viziunea actuală, contemporană, este complet opusă celei relatate anterior,
respectiv progresul tehnic reprezintă suportul pentru introducerea unor schimbări noi,
cu grad imaginativ ridicat, într-o concepŃie deschisă, care nu deranjează dacă pune în
pericol organizarea şi funcŃionarea întreprinderii.
InovaŃia tehnologică, deci tehnologiile inovatoare sunt de dorit în detrimentul
consecinŃelor liniare ale progresului tehnic.
Într-un astfel de context apare „contradicŃia de frontieră” între tehnologiile
noi, inovative şi organizarea şi funcŃionarea actuală, propriu-zisă a entităŃilor
industrial-productive.
InovaŃia tehnologică parcurge traseul 1) cercetarea fundamentală - 2)
cercetarea aplicativă - 3) implementarea în întreprindere.
Traseul de mai sus este caracteristic inovaŃiei liniare.
În practică însă, inovaŃia neliniară este cea mai frecvent întâlnită (fig.2.20.).
Se deduce că inovaŃia (invenŃia) este o nouă formă de integrare a tehnologiilor
în întreprindere.
Unele abordări particulare ale procesului de inovare tehnologică reflectă faptul
că întreprinderea dobândeşte funcŃiuni noi şi în mod cert realizează produse noi, într-o
permanentă conexiune cu concurenŃa (fig.2.21.).
InovaŃia tehnologică este adesea punctuală sau „de segment”.
www.referat.ro

Este identificată o „inovaŃie curentă”, precum şi „inovaŃia segmentelor de

piaŃă” (de exemplu recompunerea-reasamblarea unor aparate generează un produs nou
pe un segment nou de piaŃă).

Fig.2.20. ApariŃia inovaŃiei neliniare (exemplificare)

Există, de asemenea, „inovaŃia revoluŃionară” care produce rupturi în

sistemele tehnologice şi industrial-productive. InovaŃia arhitecturală, de exemplu, este
cea mai globală.

Fig.2.21. FuncŃiunile şi produsele noi generate de inovaŃia tehnologică

În principal, inovaŃia tehnologică este 1) de proces şi 2) de produs (fig.2.21.).

InovaŃia de proces are în vedere ameliorarea performanŃelor pentru procesele

materiale (de producŃie) şi cele imateriale (umane).InovaŃia de produs vizează
concepŃia unor noi produse, noi materiale şi un nou design.

În sens mai larg, inovaŃia tehnologică mai poate fi 1) de ruptură, 2) de

adaptare, 3) de înlocuire performantă şi 4) de resuscitare tehnologică.

Forma şi conŃinutul procesului de inovaŃie tehnologică sunt dinamice,

asemenea sistemelor tehnologice.

2.9.2. Conectarea întreprinderii la mediul tehnologic modern

Firmele îşi desfăşoară activitatea într-un mediu general care în principal
cuprinde delimitări ce vizează:
www.referat.ro

– mediul intern al întreprinderii;

– micromediul extern al întreprinderii;
– macromediul extern al întreprinderii.

În interiorul firmelor au loc procesele de transformare propriu-zisă a materiilor

prime, materialelor, energiei şi informaŃiilor.

Aceste elemente constituie într-o primă fază intrări (input) iar în partea finală
rezultă output-urile (ieşirile de produse, servicii, bunuri de consum).
Tehnologiile se regăsesc într-un mediu distinct în care se explică în esenŃă
modul cum se obŃin produsele şi serviciile care sunt destinate societăŃii spre folosinŃă
la un moment dat (fig.2.22.).
În mediul tehnologic, întreprinderea este implicată atât în rol de beneficiar cât
şi de furnizor.
MutaŃiile apărute cvasipermanent în rândul tehnologiilor determină variaŃii
corespunzătoare în volumul, dinamica şi structura ofertei, cererii şi preŃurilor.
Acest aspect demonstrează că întreprinderea este conectată cu mediul
tehnologic prin intermediul pieŃei.
În contemporaneitate, tehnologiile reprezintă una dintre cele mai dinamice
componente ale macromediului extern al întreprinderii.
În legenda extinsă aferentă fig.2.22. sunt redate elementele principale de
conŃinut ale secvenŃelor de mediu ce vizează interacŃiunile complexe cu
întreprinderea.
Se observă localizarea distinctă a mediului tehnologic, ceea ce determină
atractivitate pentru analiza şi conducerea evoluŃiilor tehnologice.
Întreprinderile se confruntă deci cu un mediu general dinamic. EvoluŃia
mediului este de regulă neliniară.
Mediul exterior întreprinderii poate fi a) stabil (evoluŃii „liniştite”,
adaptabilitate facilă, b) instabil (cu frecvente modificări în componentele sale sau c)
turbulent (ostil întreprinderii).
Proliferarea produselor informatice pe piaŃa profesională constituie o realitate
de natură să modifice puternic domeniile în care sunt localizate.
Sunt deja conturate anumite condiŃii de acceptare a produselor informatice,
cum sunt: funcŃionalitate, disponibilitate, rentabilitate, ergonimicitate şi adaptabilitate.
Sistemele de automatizare şi informatizare devin componente ale
macrosistemului telematic social.
Prin interferenŃele de comunicare om-maşină, tot mai apropiate de mijloacele
umane de exprimare, produsele informatice asistă activităŃile umane.
În producŃie, produsele informatice permit abordarea uniformă şi unitară a
activităŃilor asociate procesului productiv, în cel mai general sens al său: concepŃia şi
proiectarea tehnologică, gestiunea producŃiei, controlul tehnologic, managementul
organizaŃional.
www.referat.ro

Fig.2.22. Amplasamentul mediului tehnologic în micromediul extern al întreprinderii

Nd

Rj Sp

Rii
Md Nf
Mins Rm
Nt
RN IC
Cv Int Psb Ac Ap Mi Pb Os G
O LO

HN
Mt
Dp

ME DIUL TE
a) b) Ff Iv
Mp D Con In
Uti Mof
Cl
Input
MEDIUL INTERN C Dis Mt Pno
Cnat Mnat Mat Pt
Fm
AL ÎNTREPRINDERII
AG
Ech Pc PROCESARE L Ptd
Maş Lg In Rtp
Uti Cif R Co Csv VDSocp
Tim

MICROMEDIUL
EXTERN Ps
ÎNTREPRINDERII
MACROMEDIUL
Int Psb EXTERN
ÎNTREPRINDERII
Mp

Mc

Ob Td CN Ccp Cpc Rms Rnc Rnat Rsta

www.referat.ro

În fig.2.22. se înregistrează următoarele semnificaŃii:

C = clienŃi Me = mediul economic
Con = consumatori Sr = structura pe ramuri
Uti = utilizatori industriali Gof = gradul de ocupare a forŃei de muncă
Dis = distribuitori Sfv = situaŃia financiar-valutară
AG = agenŃii guvernamentale Spi = situaŃia pieŃei
Fgi = forŃe şi grupuri de interese
Co = concurenŃi
L = lideri Mt = mutaŃii tehnologice generale
I = inovatori Mt = mediul tehnologic
Csv = conservatori Iv =invenŃii
Tim = timizi In = inovaŃii
Mof = mărimea şi orientarea fondurilor de CD
Op = organismele publice Pno = produse noi
Ac = asociaŃii ale consumatorilor Ptd = perfecŃionarea produselor tradiŃionale
AP = asociaŃii profesionale Rtp = reglementări asupra tehnologiilor
Mi = medii de informare în masă poluante
Pb = publicul (marele public) VDSocp = volumul, dinamica, structura ofer-tei
Os = organele de stat cererii şi preŃurilor date de tehnologii
Ff = furnizorii de forŃă de muncă
Uv = unităŃi de învăŃământ Mnat = mediul natural
Om = oficii de forŃă de muncă Cnat = condiŃii naturale (relief, climă, distanŃe)
CN = credinŃe şi norme
Fm = furnizori de mărfuri Ccp = comportamentul de cumpărare
a) D = dimensiune; Cpc = comportamentul de consum
Pt = preŃuri practicate Rms = raporturi între membrii societăŃii
Cl = calitate Rnc = raporturi pentru nevoi fundamentale ale
Pc = politici comerciale cererii
Lg = localizare geografică Rnat = raporturi cu natura
Cif = climat intern al firmei furnizoare Rsta = raporturi cu statul
b) Mp = materii prime Mp = mediul politic
Mat = materiale Sso = structura societăŃii
Ech = echipamente Csoc = clasele sociale
Mas = maşini Rcsoc = rolul claselor sociale în societate
Uti = utilaje Fpol = forŃele politice
Rfpol = raportul între forŃele politice
Ps = prestatori de servicii Gis = gradul de implicare a statului în
Int = intermediari economie
Psb = prestatori de servicii bancare Gsci = gradul de stabilitate a climatului politic
intern
Mc = mediul cultural Gsciz = gradul de stabilitate a climatului politic
Ob = obiceiuri zonal
Td = tradiŃii Gscii = gradul de stabilitate a climatului politic
internaŃional
R = feed-back Mins = mediul instituŃional
Md = mediul demografic Rj = reglementări juridice
Np = numărul populaŃiei Rii = reglementări interne şi internaŃionale de
Sp = structura populaŃiei natură juridică pentru practicile comerciale
Nf = număr familii Nt = norme tehnice
Rm= repartizat pe medii (urban, rural) Cv = convenŃii
Rn = rata natalităŃii

Proiectarea asistată de calculator permite – pornind de la calităŃile pe care

trebuie să le aibă un produs, să se determine semnificaŃiile acestuia sub aspectul
configuraŃiei şi a caracteristicilor fizico-mecanice, chimice, ş.a.
Asistarea de către calculator, gestiunea producŃiei, noile dezvoltări tehnologice,
automatizarea complexă şi flexibilă schimbă aproape complet fizionomia
întreprinderilor.