AFAZIA

1. Delimitari conceptuale si preocupari

in studiul afaziei
Inca din cele mai vechi timpuri au fost
inregistrate o serie de preocupari cu privire la
afazie si la delimitarea acesteia de alte
afectiuni in care sunt implicate diferite
tulburari ale limbajului si comunicarii, in
general. In paralel, au fost facute remarci
interesante asupra altor dereglari produse la
nivelul unor functii psihocomportamentale si
actionale, generate de afazie.
2.Definitii, clasificare
Stabilirea unei definitii stricte a afaziei este
foarte dificila. Se poate formula urmatoarea
definitie: afazia este tulburarea de limbaj
caracterizata prin aparitia brusca a unei leziuni la
nivelul SNC, dupa constituirea limbajului verbal
Conform dictionarului explicativ de logopedie:
dupa Trousseau afazia este o perturbare a
codului lingvistic, fiind afectata codarea (nivelul
expresiv) si/sau decodarea (nivelul intelegerii).
Aceasta tulburare nu se datoreaza unei stari dementiale
sau deficiente senzoriale sau unei disfunctii senzoriale
sau disfunctii a musculaturii faringo-laringiene, ci unei
leziuni cerebrale, localizate sau difuze, de origine
musculara, traumatica sau tumorala.
Exista mai multe forme:
Afazia Broca, cu predominanta motrica, datorata unei
deteriorari cerebrale, in regiuni superficiale sau profunde
ale arterei silviene, caracterizata printr-o importanta
reducere, calitativa si cantitativa a limbajului oral, care
ajunge adesea la pseudomutism, insotita de numeroase
tulburari fonetice, sintactice sau chiar de lipsa cuvantului,
intelegerea orala fiind putin alterata. Este o afazie
nefluenta, discontinua. Tulburarile se manifesta si la nivelul
scris-cititului.
Afazia de conductie este un caz particular de
afazie senzoriala, datorata intreruperii
fascicolului senzorial caracterizat prin
tulburari ale limbajului oral (parafazie) si scris
(paragrafie), ale repetitiei ( transpunere
audio - fonetica perturbata), conservand
totusi intelegerea orala si scrisa, chiar si unele
elemente prozodice. Lectura cu voce tare
(transpunere vizual fonetica0 este
perturbata, uneori imposibila.
Afazia Wernicke este predominant senzoriala,
datorata unei leziuni cerebrale in partea
posterioara a celei de-a doua circumvolutiuni
temporale a emisferului dominant. Este
caracterizata de tulburari ale limbajului oral,
mai ales la nivel impresiv, al intelegerii
acestuia, dar si la nivel expresiv, prin folosirea
parafaziilor, jargonofaziilor care transforma
mesajul subiectului intr-unul incomprehensibil
pentru interlocutor. Tulburarile de intelegere
afecteaza in aceeasi masura si limbajul scris.
Afazia transcorticala motrica, datorata unei leziuni
prefrontale, cu predominanta a ariei motrice
suplimentare, caracterizata prin: reducerea
cantitativa si calitativa a limbajului oral spontan, a
celui scris, numeroase perseverari verbale, lipsa
sau nesemnificativ de putine tulburari ale
intelegerii mesajului, posibilitatile normale de
repetitie.
Afazia transcorticala senzoriala, este datorata
unei leziuni in zona silviana sau cerebral
posterioara, caracterizata prin numeroase parafazii
semantice, tulburari grave de intelegere, in
contrast cu posibilitatile normale de repetitie.
3. Diagnosticul unei afazii
Diagnosticul unei afazii se stabileste in urma
examenului limbajului vorbit si scris, care cuprinde:
vorbirea spontana, vorbirea repetata, denumirea
obiectelor si situatiilor, nelegerea cuvintelor i
frazelor, lectura, scrisul spontan sau dictat,
completat de un examen neurologic amanuntit si de
diverse metode de investigatie neuroradiologice. Ca
prim examen orientativ, s-a verificat utilitatea
testului Token care serveste la diferentierea ntre
tulburarile de vorbire afazice si cele de alt natura,
dar nu da nicio indicatie asupra tipului de afazie.
4. Cauzele afaziilor
Orice leziune a creierului care intereseaza zonele limbajului
si legaturile dintre ele poate provoca tulburari ale vorbirii
de tip afazic cu caracter permanent. Cauzele cele mai
frecvente sunt:
Bolile cerebro-vasculare, hemoragii sau infarcte, mai ales n
teritoriul arterei cerebrale mijlocii de partea stnga.
Traumatisme cranio-cerebrale
Procese expansive intracraniene, tumori cerebrale benigne
sau maligne, primitive sau metastatice.
Boli degenerative, de ex.: Boala Alzheimer, Afazia primara
progresiva.
Boli infectioase ale creierului si meningelor: abcese
cerebrale, encefalite.

5. Tratamentul afaziilor
Daca nu este vorba de o afectiune progresiva (tumora,
boala degenerativa), tulburarile afazice se pot ameliora n
cursul evolutiei (de ex.: dup un accident vascular
cerebral), n functie de gravitatea si extinderea leziunii.
Aceasta recuperare functionala, de cele mai multe ori
incompleta, este datorita capacitatii creierului de a crea
noi conexiuni interneuronale, ceea ce se numete
plasticitate cerebrala. Acest proces poate fi facilitat
printr-un tratament de reeducare a vorbirii, cu scopul
realizarii unei capacitti de comunicare apropiata de cea
normala. Conditii obligatorii pentru obtinerea unor
rezultate pozitive sunt absenta unor tulburari dementiale
si motivarea pacientului.
6. Formele clinice ale afaziei
Se pot distinge in afaziologie trei moduri
clasice de abordare a tulburarilor de limbaj
rezultand din afectari ale SNC:
Punctul de vedere neurologic: activitatile
lingvistice sunt analizate pe baza sistemelor
eferente si aferente puse in joc precum si pe
baza diferitelor forme de tulburari
corespunzatoare.
Punctul de vedere lingvistic: activitatile
lingvistice sunt analizate si descrise pe baza unui
model lingvistic.
Punctul de vedere functional: activitatile
lingvistice sunt descrise in relatie cu caracterul
mai mult sau mai putin automat sau mai mult
sau mai putin voluntar al actului de comunicare.
Fiecare dintre aceste puncte de vedere are
avantaje dar si limite proprii si cea mai mare
parte a examinarii clinice a afaziei tine seama in
diferite grade de cele trei puncte de vedere in
acelasi timp.

Bibliografie
Georgeta Burlea, Marian Burlea - : Dictionar
explicativ de logopedie, Ed Sedcom Libris,
Iasi, 2004
Maria Anca Logopedie, Presa Universitara
Clujeana, Cluj Napoca, 2002
Emil Verza Tratat de logopedie Volumul
II, Ed. Semne, Bucuresti, 2009
http://ro.wikipedia.org