Publicaii utilizate n RP

Prin publicaii care pot fi utilizate n activitatea de RP nelegem marea varietate de materiale
tiparite n general de mici dimensiuni n ceea ce priveste textele tiparite pe care o organizatie le editeaza
si le difuzeaza in scopul transmiterii unor mesaje bine definite catre publicuri tinta specifice: reviste,
brosuri, pliante, afise, postere, bannere, news-letter-e, foi volante, instructiuni etc.
Subiectul unei asemenea publicatii tiparite poate fi: prezentarea unei organizatii; prezentarea
unor date si cifre semnificative pentru organizatie, prezentarea unui produs, a unui program, a unei
cauze, a unei credinte; anuntarea unei manifestari sau a unui program de activitati; prezentarea unei
persoane importante pentru publicul tinta caruia se adreseaza publicatia; prezentarea unor oferte
(vanzare, inchiriere, servicii, prestari de servicii, consultanta, sprijin de orice natura); prezentarea unor
informatii actuale care sunt de interes pentru un anumit public tinta (cazul publicatiilor destinate
publicurilor interne).
In funtie de publicul caruia se adreseaza, stilul lor poate fi mai mult sau mai putin formal. In
cazul news-letter-elor destinate comunicarii interne de exemplu, stilul adoptat poate fi informal pentru
a stimula sentimentul de colegialitate, de apartenenta la aceeasi familie, cea a organizatiei. Ratiunea
producerii unor asemenea materiale tiparite consta in faptul ca ele sunt documente cu o viata relativ
lunga, care pot fi pastrate si aprofundate, pot fi retransmise altor persoane in timp ce mesajul lor
ramane neschimbat. Datorita acestor caracteristici, influenta unei publicatii tiparite este in general mai
profunda si mai durabila. Pentru a acoperi o masa destul de larga a publicului tinta o buna combinatie
intre text si mesaj poate fi avantajos. Exista insa si dezavantaje, cum ar fi costul relativ ridicat al editarii
si difuzarii sau imposibilitatea de a actualiza in timp real informatiile tiparite; in acest ultim caz
specificarea unei adrese de Internet in cazul in care organizatia are un web-site propriu va fi utila pentru
cititorii care vor sa-si actualizeze informatiile. Multe dintre aceste publicatii sunt editate pe o singura
foaie de hartie care apoi poate fi pliata in diverse moduri sau poate fi lasata ca atare. Pentru usurinta
proceselor de editare se apeleaza in general la formatele A4 sau A5 dar nu exista o regula care sa
stabileasca dimensiunile paginilor. Acestea precum si grosimea (greutatea) hartiei depind doar de
masura in care ele pot contribui la eficacitatea transmiterii mesajelor organizatiei, precum si la usurinta
cu care ele pot fi distribuite si citite.
Dimensiunile sau formele neobisnuite ale hartiei pe care se va tipari o publicatie pot atrage
atentia asupra acesteia, insa costurile pot fi mai mari, iar procesul ce punere in pagina sau in practica
poate fi mai dificil. In cele mai multe cazuri asemenea publicatii sunt realizate cu ajutorul specialistilor in
materie de edituri, tipografii sau agentii de publicitate (RP). Dar, pentru publicatiile care se adreseaza
spre exemplu publicului intern al organizatiei sau pentru materiale tiparite care un tiraj foarte mic si
necesita actualizari frecvente se recurge in general la conceperea prin propriile forte si la editura prin
imprimanta proprie. Rolul unui specialist in RP este de necontestat deoarece acesta are astazi la
indemana posibilitati foarte largi de concepere, de a pune in pagina, de a multiplica, de a folosi diverse
programe de editare a textelor cu diverse varietati de tipare(templatest) pentru diferite tipuri de
publicatii.
Organizatiile editeaza in mod obisnuit o multime de brosuri, pliante, news-letter-e etc. pline de
informatii utile. Multe dintre acestea nu reusesc insa sa comunice ceea ce organizatiile doresc, motivul
este ca ele nu sunt interesante sau relevante pentru audientele tinta vizate. Atunci cand intentionati sa
realizati o asemenea publicatie va trebui sa va ganditi de la bun inceput la cel putin 3 lucruri:
publicul tinta caruia urmeaza sa i se adreseza publicatia
mesajele pe care ea trebuie sa le transmita
design-ul cel mai potrivit pentru a produce rezultatele scontate
Nu numai cuvintele propriu-zise pot transmite mesaje. Unele publicatii pot transmite foarte bine
mesajul pe care si l-au propus prin utilizarea exclusiva (preponderenta) a fotografiilor ori a materialelor
grafice. Publicul tinta caruia doriti sa va adresati constituie un element de maxima importanta in
demersul producerii unei publicatii. De exemplu, daca doriti sa abordati un grup de potentiali
consumatori ai unui produs, mesajul dumneavoastra va fi diferit de cazul cand incercati sa castigati noi
militanti pentru o cauza politica. De asemenea, trebuie sa se tina cont de clasificarea pe varsta a
publicurilor tinta. Astfel, odata definit publicul tinta va trebui sa va intrebati:
cat de important este acest public pentru organizatia dumneavoastra
care ar putea fi publicatia cea mai potrivita asteptarilor acestor publicuri in funtie de trasaturile lui
specifice (varsta, cultura, obisnuinte, mediu, nivel de viata, pregatire profesionala, sex etc.)
cat de mare poate fi efortul de informare a acestui public in raport cu beneficiile pe care organizatia se
asteapta sa le obtina de la el
ce stie deja acel public tinta despre organizatie si obiectivele ei
ce beneficii asteapta acel public de la organizatia dumneavoastra
care ar fi cea mai potrivita modalitate de livrare a mesajului scris
Odata stabilit publicul caruia urmeaza sa va adresati va trebui sa treceti la stabilirea celor mai
potrivite mesaje pentru el. Pentru aceasta nu trebuie decat sa va transpuneti in situatia unui membru al
prezumtivului public tinta si sa va intrebati daca eu as face parte din aceasta categorie, de ce ar trebui
sa citesc publicatia pe care mi-a furnizat-o aceasta organizatie?. Urmeaza raspunsul si structurarea
ideilor intr-o ordine logica astfel incat cititorul sa poata trece firesc si usor de la unul la altul.

n ceea ce privete mesajele care trebuie transmise unui public int, nceptorii n domeniul PR
cad adeseori n greeala suprainformrii ncercnd ca ntr-o publicaie de mrimea unei pagini s spun
totul despre organizaia lor. n acest fel rezult un pliant sau o brour cu text foarte mare i foarte
nghesuit. Pentru o mai mare credibilitate a mesajelor pe care vrei s le transmitei, tonul publicaiei
trebuie s fie informativ, fr a se face exces de sloganuri. Ideea este s editm publicaia avnd n
vedere necesitile i percepiile audienelor int. Publicaiile scrise se pot inspira foarte mult de la
televiziune.
Televiziunea este vizual, prezint informaiile pe poriuni mici, mizeaz pe efecte dramatice
(comice sau tragice), recompensndu-i astfel audiena. Publicaiile scrise se afl n competiie cu
televiziunea dar se pot plia dup acestea sporindu-i eficiena. O metod bun de a v plia pe curba
cognitiv a cititorului este s stratificai informaia. Aceasta se poate ncepe prin a crea o motivaie,
apoi decidem logica informaiei. Numrul cititorilor este n principiu direct propoional cu lungimea
materialelor, i asta datorit faptului c oamenii refuz ncrcarea cu informaii suplimentare deci,
oamenii rein greu, iar cei grbii i mai greu; oamenii citesc numai ce-i intereseaz sau ceea ce ar putea
fi de folos n munca lor. Textele mici pot fi introduse n casete pentru a atrage atenia asupra lor, i de
obicei pe un fundal deschis la culoare. Fotografiile i titlurile din publicaie au o importan primordial
pentru c ele capteaz primele.
Editarea textului propriu zis al publicaiilor trebuie fcut de o persoan obiectiv datorit
faptului c specialistul fiind prea subiectiv ar fi ntr-o continu schimbare cu coninutul publicaiei.
Partea dificil la editare este s reinem structura general a publicaiei i s adaptm textul pentru
aceasta.

Sfaturi pentru editare

propoziii scurte;
paragrafe i fraze concrete;
de evitat terminologia abstract;
de evitat acronimele;
de verificat din punct de vedere gramatical;
din punct de vedere al graficii, trebuie s se tie c oamenii nu citesc o publicaie imediat. Mai nti o
privesc. Claritatea, simplitatea i simul umorului sunt de asemenea importante.

Sfaturi utile

tehnic, fotografiile s aib un contrast bun;
subiectul trebuie s fie evident i s umple fotografia;
oamenii, emoia i aciunea sunt cele mai bune subiecte. Cutai fotografii care spun poveti vizuale;
utilizai explicaii la fotografii. Acestea se scriu de obicei cu litere mici, alineat stanga;
indiferent de ct de serioas este publicaia putei crete atractivitatea acesteia prin desen, grafic i
ilustraie.

Design-ul grafic este procesul prin care transformm materialele brute avute la dispoziie (text,
idei, fotografii, desene, colaje) ntr-un material finisat, gata pentru tipar.
n combinaia dintre text i fotografie, spaiile goale pun n valoare mesajul sporind lizibilitatea.

Reguli pentru design-ul grafic

utilizai o variaie limitat a font-urilor. Se recomand maxim 3 tipuri de font-uri pentru o publicaie;
aranjai titlurile i casetele astfel nct s organizai cititorului o citire logic;
utilizai spaiile albe ca un instrument de control al aspectului publicaiilor;
caracterele mici sunt mai uor de citit dect caracterele mari;
caracterele mari sunt recomandate cel mult n titluri;
folosii titluri scurte i preferabil de alt culoare fa de textul propriu-zis;
pentru fundal folosii culoare deschis atunci cnd caracterele textului sunt de culoare nchis i invers;
pentru sublinieri folosim bold-ul i italic-ul (atrage italic-ul);
alinierea stnga este utilizat pentru a crea o senzaie de informal;


Broura i pliantul



Redactarea unei brouri cere exersarea a dou abiliti: sintez i cuprindere.

Obiective

de a permite cititorului s neleag imediat ceea ce dorim s-i spunem;
poate s transmit mesaje cu caracter educativ, cu caracter informaional (instruciunile la un produs,
oferte), reguli de comportament ntr-o anume situaie sau n cadrul organizaiei, promovarea unui om,
partid etc.

Utilizarea fotografiei

Datorit faptului c fotografiile au foarte mult expresivitate n ceea ce privete transmiterea
unuei cantiti mari de semnificaii, ele sunt utilizate n toat presa scris, mai mult, rolul fotografiilor
nu este minor nici n comunicarea electronic. Pentru a fi expresiv, o fotografie trebuie s aib un
element dominant, reprezentat de motivul sau scopul pentru care a fost facut fotografia. El trebuie s
se caracterizeze prin aciune. Adic, trebuie s produc privitorului o senzie dinamic n urma unei
aciuni statice. O fotografie trebuie s aib un singur centru de interes. Centrul de interes al fotografiei
trebuie s se situeze n anumite puncte de pe suprafaa acesteia. Cele mai indicate puncte sunt cele
determinate prin regula treimilor (o fotografie se mparte imaginar n 3 puncte, intersectia liniilor de
despartire orizontale si verticale este locul favorabil pentru situarea centrului de interes).

n ceea ce privete subiectul fotografiei acesta poate fi:
o persoan
un grup de persoane
animale
obiecte nensufleite
etc.

Cnd o fotografie are un subiect uman, ea trebuie s arate:
identitatea acestuia (ochii). Este esenial contactul vizual corespunztor cu subiectul;
privirea subiectului trebuie s fie ndreptat spre punctul n care se petrece aciunea, nu spre aparatul
de fotografiat. Pentru pres vor fi interesante fotografiile care surprind expresii faciale ale unor stri
psihice: bucurie, emoie, tristee, teroare, atenie, concentrare etc. mass-media apreciaz fotografiile
n deosebi ale persoanelor cu cel puin o reputaie local, regional, naional etc.
aciune (minile sau picioarele subiectului). Subiectul trebuie s fie implicat activ ntr-o aciune care
trebuie s apar n cadru. Aciunea poate fi explicit sau implicit. Ea nu trebuie s fie mascat de alte
obiecte care intervin n plan apropiat (instrumente, echipamente tehnice etc.)
elemente de susinere a aciunii (colegi, animale, anumite obiecte etc.). Atunci cnd acestea pot
aduga un plus de semnificaie i de expresivitate, ele pot aprea n fotografie, fr ns s stnjeneasc
ilustrarea aciunii sau identificarea subiectului.
n funcie de legtura lor cu factorul timp i cu anumite evenimente de interes pentru pres,
exist o mare asemnare ntre tirile de pres i fotografii. Aa cum exist tiri perisabile din punct de
vedere temporal, exist i fotografii care sunt legate de anumite evenimente actuale i prin urmare
perisabile din punct de vedere al interesului pentru pres.
n funcie de distana de la care sunt efectuate, exist 4 mari categorii de fotografii:
fotografii de la distan mare, n care privitorul ia cunotin despre subiect, avnd totodata
posibilitatea s sesizeze mediul n care este plasat acesta i evenimentele nconjurtoare;
fotografii de la distan medie, care indentific subiectul i aciunea acestuia;
fotografii de la distan mic care detaliaz subiectul i/sau aciunea. Acestea, mpreun cu fotografiile
de la distan medie, sunt de regul cele mai apreciate n ceea ce privete publicarea;
fotografii de detaliu, care surprind un unic aspect de interes al subiectului sau al aciunii. Aceste
fotografii sunt efectuate, de regul, de la distana cea mai mic pe care o permit calitile tehnice ale
aparatului.
Pentru a fi publicat, o fotografie trebuie s aib o anumit compoziie (o mbinare a
elementelor acesteia):
centrul de interes;
centrare (subiectul dominant trebuie s fie n centrul ateniei privitorului, implicit al obiectivului
aparatului de fotografiat i s fie bine iluminat)
siluetele atunci cnd centrul de ineteres al fotografiei nu este omul, poate fi utilizat tehnica
fotografierii oamenilor n contra-lumin, astfel nct s apar doar siluetele lor cu anumite efecte
speciale;
reflexiile surprinderea n fotografii a unor reflexii (imagini reflectate n geam, oglind etc.) determin
efecte vizuale interesante, cu condiia ca elementul dominant s-l constituie persoana sau obiectul care
se reflect i nu suprafaa reflectoare.

De asemenea, pentru a spori efectul unei fotografii, aceasta poate fi tiat, procedeu prin care
se obin avantaje de tipul:
eliminarea elementelor de distragere a ateniei. Prin tiere se pune accentul pe un singur centru de
interes al fotografiei i se elimin elementele care diminueaz mesajul acesteia;
potrivirea fotografiei n pagin
Orict de expresiv ar fi, o fotografie nu poate spune totul numai prin ea nsi; este nevoie i de
o explicaie. Explicaia trebuuie s vizeze doar ceea ce nu este evident. Tonul explicaiei trebuie s fie
n concordan cu coninutul fotografiei.
n prezent este utilizat din ce n ce mai des fotografia electronic. Imaginile n format electronic
pot fi obinute din mai multe surse:
direct prin utilizarea unui aparat de fotografiat digital;
capturi de imagini dintr-un material filmat;
prin scanarea unei fotografii deja existente pe un format clasic.
Avantajul fotografiilor digitale:
costuri mici;
avantajul prelucrrii;
utilizarea n diverse scopuri etc.