Piciorul diabetic - Cum il recunoastem

si cum il tratam corect?

Introducere
Sus
Din numarul total al amputatiilor de gamba non-traumatice 85% sunt
cauzate de un ulcer diabetic. Se estimeaza ca 3-4% dintre pacientii cu
diabet sufera in mod curent de ulceratii diabetice sau infectii profunde.
Dintre pacientii diabetici aproximativ 15% dezvolta ulceratii in timpul
vietii si odata aparuta acesta leziune creste de 8 ori riscul de
amputatie pentru respectivul pacient. Dincolo de statistici este cert
faptul ca un ulcer diabetic are implicatii ma!ore asupra sanatatii si calitatii vietii pacientului cu consecinte
grave in cazul in care este ignorat si lasat sa a!unga intr-un stadiu avansat.
Diabetul za"arat este o tulburare cronica a metabolismului carbo"idratilor si la nivel mondial cunoaste o
raspandire aproape epidemica. #vand in vedere ca diabetul tip $ are si o componenta dependenta de
varsta este preconizata o crestere a numarului de persoane afectate de aceasta maladie c"iar si numai pe
baza evolutiei varstei populatiei. %n cadrul complicatiilor diabetice ulterioare sindromul piciorului diabetic
&S'D( ocupa un loc central.
)onditia principala pentru aparitia leziunilor diabetice la picior o constituie existenta unei &poli(neuropatii
diabetice si*sau a unei tulburari arteriale periferice de circulatie. Desi datele statistice difera intr-o oarecare
masura se poate lua in considerare urmatoarea distributie+ %n cca. 45% din cazuri cauza este o neuropatie
diabetica in alte 45% din cazuri este vorba de o combinatie intre neuropatie si tulburare circulatorie iar in
1,% din cazuri este vorba de o tulburare circulatorie periferica.
Cuprins articol
1. %ntroducere
$. #paritia leziunilor neuropatice
3. #paritia leziunilor vasculare-isc"emice
4. -ratamentul de baza
5. -ratamentul local cu pansamente "idroactive
.. -ratamentul c"irurgical
Aparitia leziunilor neuropatice
Sus
/europatia diabetica este definita ca o 0za"arificare1 progresiva a celulelor nervoase insotita de o
deteriorare ulterioara a tesutului nervos afectand atat sensibilitatea la durere temperatura dar si activitatea
motorie. Din punct de vedere clinic aceste deteriorari separat sau impreuna duc la modificarile tipice ale
piciorului diabeticului+
- piele atrofica &fragila( uscata si calda
- reducerea pana la pierderea totala a senzatiei de durere si a perceptiei temperaturii
- atrofia musculaturii piciorului cu modificari ale stabilitatii
)a reactie a actiunii unei presiuni marite asupra talpii &localizarea principala este zona articulatiilor bazei
degetelor de la picior( rezulta o ingrosare a pielii &"iperc"eratoza( cu formarea unui calus &asemanator unei
bataturi( astfel aparand conditiile pentru dezvoltarea unui ulcer neuropatic.
2ormarea ulcerului poate fi cauzata insa si de alte traume ca+ presiunea provocata de o incaltaminte
nepotrivita existenta unor puncte de presiune din cauza unor ung"ii crescute in piele leziuni minore aparute
in urma folosirii unor instrumente pentru pedic"iura traume termice &spalarea picioarelor cu apa prea
fierbinte(. %n plus apare si un factor agravant prin faptul ca evolutia ulcerului nu este observata de persoana
afectata deoarece senzatia de durere este diminuata. #cest lucru duce deseori la o intarziere a initierii
tratamentului.
Din cauza imunitatii generale scazute a diabeticului infectia localizata la inceput se poate extinde rapid in
profunzime afectand structurile anatomice de legatura &ligamentele musc"ii( si oasele &osteita bacteriana(.
#fectarea oaselor poate duce la distructia totala a sc"eletului piciorului aparand asa-numitul picior )"arcot.
Daca infectia avanseaza in tesuturile profunde ale piciorului &cauzand flegmoane ale piciorului( si
pericliteaza circulatia sanguina in zona degetelor poate surveni in final gangrena diabetica &moartea
tesuturilor(.
'rimele semne ale tulburarilor neuropatice ale picioarelor sunt pielea uscata arsuri si mancarimi senzatia
de amorteala si dureri in perioada de odi"na in special pe timpul noptii. )u toate acestea nu apare senzatia
de durere datorita ranilor.
Aparitia leziunilor vasculare-ischemice
Sus
3 circulatie redusa la nivelul tesutului reprezinta un factor grav de risc pentru aparitia ulcerului diabetic
influentand negativ si vindecarea ulceratiilor existente. Sclerozarea arterelor apare la diabetic in comparatie
cu persoana sanatoasa cu 1,-15 ani mai devreme cu consecintele cunoscute respectiv faptul ca diabeticul
sufera mult mai devreme si mai des de infarct miocardic atacuri cerebrale si obstructii vasculare la nivelul
piciorului decat persoanele cu un metabolism sanatos.
4onele predilecte de aparitie ale ulcerului diabetic isc"emic corespund cu cele ale ulcerului arterial+ varfurile
degetelor si ung"iile picioarelor talpa si calcaiul. )"iar inainte sa apara ulceratia se pot constata la controlul
medical ung"iile cu tulburari trofice micozele zonele inrosite marmorarile si pierderea firelor de par fapt
care intareste importanta controalelor periodice cu scop preventiv.
3biectivele principale ale tratarii sindromului piciorului diabetic sunt reducerea ratei de amputari mentinerea
functionalitatii extremitatii si mentinerea calitatii vietii pacientului diabetic. -ratamentul devine astfel o sarcina
interdisciplinara iar succesul terapeutic poate fi atins numai prin luarea unor masuri de o mare diversitate.
Dintre participantii la tratament care apartin diferitelor discipline ii amintim printre altii pe medicii specialisti
in diabet c"irurgie vasculara ortopedie neurologie si dermatologie.
Tratamentul de baza
Sus
5asura de baza in cadrul tratarii tuturor leziunilor diabetice o reprezinta mentinerea in limite normale a
glicemiei care este in acelasi timp si cea mai buna terapie pentru prevenirea neuropatiei. #lte terapii
conservatoare se concentreaza pe imbunatatirea circulatiei centrale si periferice.
'roblema principala a ulceratiilor diabetice este pericolul deosebit de mare de infectare a acestora. Desi
foarte putine ulcere diabetice prezinta semne ale unei infectii in zona incon!uratoare ele pot fi considerate
de regula infectate. )onditiile de extindere a unei infectii la nivelul piciorului diabetic sunt deosebit de
favorabile motiv pentru care este indicata o terapie sistemica consecventa cu antibiotice.
Tratamentul local cu pansamente hidroactive
Sus
'entru tratamentul local al ulcerului neuropatic se recomanda+
- 6liberarea absoluta de orice solicitare prin presiune directa asupra leziunii &utilizarea cadrului sau
scaunului cu rotile pentru deplasare si repaus la pat(
- -erapia umeda cu pansamente "idroactive
- -ratamentul c"irurgical &in anumite situatii(
- 7tilizarea incaltamintei ortopedice
Terapia umeda locala a leziunilor piciorului diabetic sustine procesele de vindecare biologica ale
organismului &proliferarea celulara in mediul umed( prin+ prevenirea infectiei si*sau reducerea incarcarii
microbiene prevenirea aparitiei de necroze sau eliminarea celor existente si adaptarea la fiecare etapa
din procesul de vindecare a plagii &curatare granulatie si epitelizare(.
Studiile clinice au demonstrat ca tratamentul modern al plagii cu pansamente "idroactive este bine tolerat de
pacient nu necesita spitalizare si poate fi efectuat in ambulatoriu fiind o solutie eficienta din punct de
vedere economic.
'ansamentele utilizate in tratamentul modern au la baza principiul "idroactiv si asigura conditii optime
pentru vindecare in fiecare din stadiile plagii &faza % - exsudativa faza %% - de granulatie si faza %%% - de
epitelizare(. %n acest sens exista pansamente "idroactive dedicate fiecareia din fazele enumerate mai sus.
#legerea corespunzatoare a pansamentului reprezinta punctul c"eie in initierea tratamentului modern al
plagii. #stfel pentru faza de curatare denumita si faza exsudativa pansamentele indicate sunt cele pe baza
de alginat de calciu &de ex. Sorbalgon( dedicate plagilor infectate sau neinfectate profunde si cu secretii
abundente. 'entru ranile infectate sau neinfectate cu exsudat insuficient moderat sau c"iar cele uscate
acoperite de tesut necrotic este indicat pansamentul cu poliacrilat superabsorbant &TenderWet !(.
'ansamentele "idrocoloidale &ex.+ "#drocoll( si "idrogelurile &ex.+ "#drosorb( sunt recomandate in fazele
de granulatie si epitelizare pentru plagi cu secretii moderate si respectiv plagi uscate. 'entru plagile cu
secretii moderate sau usoare se pot folosi de asemenea spumele din poliuretan cu strat de "idrogel &ex.+
"#droTac(.
Pansamentele cu hidrocoloid$ hidrogelurile si cele din spuma poliuretanica nu se aplica direct pe
rani infectate%
Prezentare de caz
Tratamentul chirurgical
Sus
'entru evitarea amputaiei totale poate fi indicat in anumite situatii in special in cazul necrozelor extinse
tratamentul c"irurgical. Daca indepartarea necrozei se poate realiza prin procedeu c"irurgical trebuie
considerata aceasta procedura ca fiind o alegere buna c"iar daca vindecarea in urma exciziei ar putea dura
mai multe luni.
#mputarile zonelor adiacente sunt intotdeauna necesare cand anumite segmente osoase ale piciorului se
afla in zona necrozata. 5omentul amputarii trebuie insa stabilit numai dupa ce s-a realizat o demarcare
clara a zonei. 'rin demarcare se intelege separarea tesutului devitalizat &negru( de tesutul sanatos.
3peratiile efectuate pe tesut inflamat duc deseori din cauza edemului plagii si a circulatiei deficitare la
necroze secundare. 8a stabilirea liniei de amputare ar trebui intotdeauna puse pe prim-plan posibilitatile
protetice ulterioare respectiv asigurarea unor articole de incaltaminte corespunzatoare.
Concluzie
Sindromul piciorului diabetic reprezinta una dintre cele mai grave consecinte ale diabetului za"arat cu
implicatii extinse din punct de vedere al complicatiilor de sanatate pe care le genereaza si al impactului
supra calitatii vietii. /u in putine dintre cazuri 0solutia1 de tratament indicata este amputatia 9 totala sau
partiala 9 a membrului afectat.
Din aceasta perspectiva devine evidenta importanta respectarii regulilor de igiena si ingri!ire in vederea
preventiei precum si diagnosticarea in faza incipienta a eventualelor leziuni alaturi de abordarea
consecventa a unui tratament adecvat inca de la primele semne ale aparitiei ulcerului. %n acest sens
tratamentul modern cu pansamente "idroactive reprezinta o varianta de tratament eficienta si bine tolerata
de pacienti fara a necesita spitalizare.
Cele zece porunci ale piciorului
diabetic. Complicaii de temut
pentru persoanele cu diabet
zaharat
PUBLICAT
Mari, 5 Noiembrie 2013 10:55
ACTUALIZAT
Mari, 5 Noiembrie 2013 10:55
SURSA
REALITATEA.NET
CMENTEAZ!
Speciali tii prezen i la Prima Conferin Na ional de
Neuropatie Diabetic i Picior Diabetic, cu participare
interna ional Neurodiab 20! au atras aten ia
asupra faptului c apro"imati# din $ persoane cu
diabet zaharat ar putea a#ea o ulceratie la ni#elul
picioarelor la un moment dat %n #ia , iar aceasta,
nedia&nosticata 'i netratat la timp, poate impune
efectuarea de amputaii mai mult sau mai puin e"tinse
ale membrelor inferioare.
Com"#i$aii %e &em'& "e(&r' "er)oa(e#e $' %iabe& *a+ara& , -T: ora%e&imi).ora%e)&iri.ro
E)&e e.&rem %e im"or&a(& $a "er)oa(e#e $' %iabe& *a+ara& )/ 0ie i(0orma&e a)'"ra "o)ibi#e#or $om"#i$aii #a
(i1e#'# "i$ioare#or 2(e'ro"a&ia, ar&erio"a&ia 3i %e0orm/ri#e "i$ioare#or4, )/ re$'(oa)$/ "rime#e ma(i0e)&/ri
a#e a$e)&ora, )/ )e a%re)e*e )"e$ia#i3&i#or 3i )/ 'rme*e )0a&'ri#e "rimi&e.
5e a)eme(ea, "ro0e)io(i &ii im"#i$a i 6( ma(a7eme(&'# "er)oa(e#or $' %iabe& *a+ara& i (e'ro"a&ie
%iabe&i$/, 0ie $/ 1orbim %e)"re me%i$i %e 0ami#ie, %iabe&o#o7i, (e'ro#o7i, i(&er(i3&i )a' a)i)&e( i me%i$a#i, ar
&reb'i )/ a$or%e o a&e( ie )"ori&/ %ia7(o)&i$'#'i "re$o$e a# a$e)&or $om"#i$aii.
Pri($i"a#ii 0a$&ori %e ri)$ 6( a"ari ia '#$eraii#or )'(& (e'ro"a&ia %iabe&i$/, boa#a "eri0eri$/ ar&eria#/ i
%i0eri&e#e &ra'ma&i)me 2%e $e#e mai m'#&e ori a"are(& mi(ore, "ro%')e %e o 6($/#/mi(&e (e"o&ri1i&/4 a#e
"i$ior'#'i #a "a$ie( ii $' %iabe& *a+ara&. 859 %i(&re am"'&a ii#e %e membre i(0erioare #a "a$ie(ii $' %iabe&
)'(& "re$e%a&e %e '#$eraii .
:Pri($i"a#e#e mo%a#i&/ i %e "re1e( ie a#e $om"#i$aii#or "i$ior'#'i %iabe&i$ )'(& e%'$a ia "a$ie(&'#'i $'
%iabe& *a+ara& $' "ri1ire #a ma(a7eme(&'# $ore$& a# a$e)&ei a0e$ i'(i 6( "re6(&;m"i(area $om"#i$a ii#or,
e.ami(area *i#(i$/ a "i$ioare#or, 6(7ri<irea $ore$&/ a a$e)&ora i "'r&area '(ei 6($/# /mi(&e a%e$1a&e.
5e a)eme(ea, ar &reb'i )/ 0ie o re7'#/ "e(&r' '( me%i$ $are are 6( 7ri</ "er)oa(e $' %iabe& *a+ara& $a $e#
"'i( o %a&/ "e a( )/ #e e0e$&'e*e e.ami(area $' a&e( ie a "i$ioare#e, "e(&r' %e"i)&area (e'ro"a&iei,
ar&erio"a&iei )a' a '(or "o)ibi#e #e*i'(i, %eoare$e 6( m'#&e $a*'ri "a$ie( ii 63i "ier% )e()ibi#i&a&ea "e(&r'
%'rere 3i (' )im& $/ a' o ra(/:, a %e$#ara& $o(0.%r. Ioa( A(%rei =ere i', "re e%i(&e#e So$ie&/ ii %e
Ne'ro"a&ie 5iabe&i$/.
Conform conf.dr. (oan )ndrei *ere iu, pacien ii cu diabet zaharat ar trebui s in cont de o serie
de re&uli de i&ien i %n&ri+ire a picioarelor , -Cele zece porunci ale piciorului diabetic. , indicaii
care pot contribui decisi# la pre#enirea i dia&nosticarea precoce complicaiilor piciorului diabetic/
I()"e$&a i>1/ *i#(i$ "i$ioare#e? 0o#o)i i o o7#i(%/ )a' r'7ai o a#&/ "er)oa(/ )/ 1/ a<'&e.
S"/#ai>1/ *i#(i$ "i$ioare#e $' 7ri</.
S&er7ei>1/ "i$ioare#e $' a&e(ie? (' #/)ai 'me% )"ai'# %i(&re %e7e&e, %eoare$e 'me*ea#a 0a1ori*ea*/
a"ariia mi$o*e#or.
A"#i$ai "e "i$ioare $reme +i%ra&a(&e "e(&r' 6(7ri<irea "ie#ii? "e "ie#ea ')$a&/ a"ar 0i)'ri 3i 6( 0e#'# a$e)&a )e
"o& "ro%'$e i(0e$ii.
U(7+ii#e &reb'ie &/ia&e $' a&e( ie, %re"&, (' "rea )$'r&. -o#o)ii "i#e "e(&r' a (' a1ea $o#'ri a)$'i&e.
-o#o)ii ('mai 6($/#/mi(&e a%e$1a&/, (i$io%a&/ $' bare&e. Pa(&o0ii (oi )e 1or "'r&a "ro7re)i1 "e(&r'
a$omo%are.
N' 'mb#ai %e)$'# )a' %oar $' $iora"i.
-o#o)ii $iora"i $are ab)orb &ra()"iraia, $are "ermi& "i$ioare#or )/ )e aeri)ea)$/ 3i )/ )e me(i(/ ')$a&e.
Se(*aia %e "i$ioare re$i %i)"are %oar "ri( &ra&ame(& a%e$1a&, "re)$ri) %e me%i$, 3i (i$i%e$'m "ri(
6($/#*irea #or $' )&i$#e, $/r/mi*i )a' a"ro"ierea %e 0o$. A$e)&ea "o& "ro1o$a ar)'ri 7ra1e.
A%re)ai>1/ ime%ia& me%i$'#'i: %a$/ a"ar %'reri 6( "i$ioare )a', %i( $o(&r/, %a$/ remar$ai $/ 3i>a' "ier%'&
)e()ibi#i&a&ea? %a$/ a"ar %e0orm/ri, 1e*i$'#e, '#$eraii, 0i)'ri, ro)ea/, +emora7ii )a' a&ro0ii m')$'#are #a
(i1e#'# "i$ioare#or.
Prima Co(0eri( / Na io(a#/ %e Ne'ro"a&ie 5iabe&i$/ i Pi$ior 5iabe&i$, $' "ar&i$i"are i(&er(a io(a#/ @
Ne'ro%iab 2013 a re'(i& )"e$ia#i &i %e re('me %i( ar/ i )&r/i(/&a&e, $are a' %e*b/&'& "#'ri%i)$i"#i(ar, 6(
"#e( 3i 6( $a%r'# '(or AorB)+o">'ri %e%i$a&e, "rob#ema&i$a (e'ro"a&iei %iabe&i$e 3i a "i$ior'#'i %iabe&i$.
'ersoanele care sufer: de diabet sunt mult mai sensibile la anumite afec;iuni iar dac:
nu <=i respect: dieta =i tratamentul pot dezvolta complica;ii grave. 7na dintre aceste
probleme este ulcerul diabetic la picior. >n lipsa unui tratament adecvat bolnavii risc: s:
r:m?n: ologi pentru tot restul vie;ii.
5edicii sunt de p:rere c: cel mai bun mod de a trata un ulcer la pacien;ii cu diabet
za"arat este <nainte de toate prevenirea dezvolt:rii bolii.
08a <nceput se recomand: vizita regulat: la medic care <=i poa-te da seama c?t de mari
sunt riscurile dezvolt:rii unui ulcer diabetic =i implicit a r:nilor la t:lpi =i la picioare.
Doctorul va putea apoi s: pun: <n aplicare o strategie de prevenire a bolii1 afirm: dr.
@aluca 'as:re medic specialist c"irurgie general: la clinica 3/ din )onstan;a. >n caz
contrar bolnavii care sufer: de diabet za"arat =i nu ;in cont de restric;iile alimentare =i
de sfaturile medicilor pot suferi complica;ii deosebit de grave ce pot duce c"iar p?n: la
t:ierea unui picior.
)onst:n;enii care au astfel de probleme =i vor s: se trateze beneficiaz: p?n: vineri
inclusiv de reduceri de pre; la Aaricoline <n cadrul clinicii 3/.
15% dintre diabetici sufer: amput:ri ale picioarelor
Bolnavii de diabet sunt pre-dispu=i la ulcera;ia piciorului cu o evolu;ie rapid:. De obicei
infec;iile sunt foarte agresive =i se asociaz: adesea cu apari;ia cangrenei ce poate duce
la pierderea piciorului. Dr. @aluca 'as:re spune c: aproximativ 15% dintre pacien;ii cu
diabet za"arat se <mboln:vesc de ulcer diabetic la picior. Dintre diabeticii cu ulcer la
picior . procente sunt spitaliza;i din cauza infec;iilor sau a complica;iilor. 5edicul c"irurg
precizeaz: c: principalul motiv al amputa;iilor la membrele inferioare care au loc <n
Statele 7nite ale #mericii este c"iar diabetul za"arat. >n plus aproximativ 14 - $4%
dintre diabeticii care dezvolt: un ulcer la membrele inferioare sufer: o amputare.
'otrivit dr. 'as:re oricine poate suferi de ulcer diabetic la picior <ns: b:rba;ii <n v?rst:
sunt mai predispu=i la aceast: afec;iune.
0B:rba;ii cu v?rsta <naintat: prezint: riscuri mai mari de a avea ulcer diabetic la picior.
Boala se instaleaz: mai u=or =i la persoanele cu diabet za"arat boli de rinic"i oc"i =i
inim:. De asemenea excesul de greutate combinat cu alcoolul =i tutunul !oac: un rol
important <n dezvoltarea ulcerului diabetic1 explic: dr. @aluca 'as:re.
'rimele semne ale piciorului diabetic
)ei care sufer: de ulcer diabetic prezint: o mai mare sensibilitate la nivelul piciorului
deficien;e ale circula;iei sanguine din picior deform:ri ale membrelor inferioare =i irita;ie.
-o;i ace=ti factori al:turi de perioada lung: de timp <n care organismul a fost afectat de
diabet duc la apari;ia piciorului diabetic.
08a pacien;ii care au diabet za"arat de mai mul;i ani se poate dezvolta neuropatie adic:
afectarea sim;ului la nivelul piciorului p?n: la amor;ire total: <n picioare din cauza lez:rii
nervilor cauzat: de valorile crescute ale glucozei din s?nge <ntr-un timp <ndelungat.
8eziunile pot ap:rea de multe ori f:r: durere iar bolnavul nici m:car nu este con=tient
de problem:1 men;ioneaz: dr. @aluca 'as:re.

5edicul mai spune c: imediat cum este observat ulcerul trebuie tratat c?t mai repede
de c:tre specialist. Ci asta pentru a reduce riscul de infec;ie =i amputare pentru a
<mbun:t:;i calitatea vie;ii =i pentru a reduce costurile de <ngri!ire a s:n:t:;ii.
-e"nici moderne de tratare a ulcerului diabetic
)linica Aaricoline dispune de unul dintre cele mai mari centre din ;ar: de tratamente
r:ni sau pl:gi cronice care sunt extrem de dificil de vindecat sau aproape imposibil prin
te"nicile de la ora actual:. 5edicii de aici aplic: bolnavilor tratamente "idro-active
adaptate <n func;ie de fiecare pacient <n parte ce asigur: un succes mai rapid al
terapiei.
Dr. @aluca 'as:re sus;ine c: at?ta vreme c?t leziunea este diagnosticat: la timp plaga
ulceroas: poate fi tratat: local cu a!utorul unor pansamente "idro-active foarte eficiente.
#cestea trebuie aplicate corespunz:tor <ns: numai la indica;ia specialistului.
0#m avut <n tratament pacien;i care au fost trata;i ani <n =ir dup: metoda clasic: f:r: un
rezultat satisf:c:tor sau le-au fost propuse metode radicale cum ar fi amputarea =i
care dup: aplicarea noului concept "idro-activ s-au vindecat1 poveste=te medicul
c"irurg.
0ezarea piciorului la diabetici

Printre manifestarile colaterale diabetului, care pun in pericol #ederea, inima,
creierul si rinichiul, la loc de frunte, prin &ra#itatea deosebita a suferintei, se afla
lezarea membrelor inferioare.
Pi$ior'# a0#a& i( )'0eri(&a %i( $a'*a '(or $om"#i$a&ii %a&ora&e %iabe&'#'i *a+ara& (e&ra&a&
(' &reb'ie $o(0'(%a& $' "i$ior'# i)$+emi$, $a'*a& %e ar&eri&a ob#i&era(&a a&ero)$#ero&i$a.
Pi$ior'# %iabe&i$ "a)&rea*a &e7'me(&e#e (orma# $o#ora&e, %e)&'# %e $a#%e, )em(e $e ara&a
$a $ir$'#a&ia )a(7e#'i e)&e i($a "a)&ra&a, $' &oa&e $a a$e)&i bo#(a1i )im& "erma(e(& $a a'
#abe#e "i$ioare#or re$i.
Pri( $om"ara&ie, "i$ior'# i)$+emia& "ri( ob&'rare ar&eri&i$a e)&e 0oar&e "a#i% 2morbi%4, iar
a$e)&i bo#(a1i a' )e(*a&ia $a #e ia "i$ior'# 0o$. A$e)&e "re$i*ari )'(& (e$e)are, "e(&r' $a
&ra&ame(&e#e )'(& "ra$&i$ %i0eri&e. -ara '( &ra&ame(& a%e$1a& )i #a &im", )e a<'(7e > "e(&r'
)a#1area 1ie&ii > #a re"e&a&e am"'&a&ii. 5iabe&'# %e &i" II 2$are (' (e$e)i&a i(<e$&area %e
i()'#i(a4 re"re*i(&a C09 %i( ('mar'# bo#(a1i#or %iabe&i$i, %iabe&'# %e &i" I im"'(a(%
i(<e$&area *i#(i$a a +ormo('#'i i()'#i(i$ 2%e)$o"eri& i( a('# 1C21 %e )a1a(&'# roma(
Pa'#e)$'4. 5i( (e0eri$ire, %iabe&'# )e ma(i0e)&a $a boa#a %'"a m'#&i a(i, %oar $a(% a"ar
$om"#i$a&ii 7ra1e.
D -a$&orii %e ri)$: obe*i&a&ea i( &i(ere&e, "er)oa(e $' 7re'&a&e #a (a)&ere %e "e)&e E B7,
7eme(i, )e%e(&ari 2i(%i0ere(& %e 1ar)&a4, "er)oa(e %e "e)&e E0 %e a(i, #i")a a#ime(&a&iei #a
)a( i( "rim'# a( )i, (' i( '#&im'# ra(%, ri)$'# '(ei "re%i)"o*i&ii 7e(e&i$e. A %e1e(i&
a#arma(& 0a"&'# $a %iabe&'# %e &i" II, $'(o)$'& i( &re$'& $a o boa#a a 1ar)&ei a &reia, a
%e1e(i& i( '#&ime#e %o'a %e$e(ii mai 0re$1e(& #a $o"ii )i &i(eri.
D Ce e)&e "i$ior'# %iabe&i$F E)&e membr'# i(0erior $' #e*i'(i (e'ro&ro0i$e, $e %o1e%e)&e
'( %iabe& (e&ra&a& $ore)"'(*a&or. Ca(&i&a&ea mari&a %e 7#'$o*a %i( )a(7e are e0e$&e &o.i$e
%ire$&e a)'"ra '(or )&r'$&'ri a#e $a"i#are#or, #a "i$ioare, %ar )i #a $reier, i(ima, ri(i$+i,
o$+i. C' &im"'#, )'(& #e*a&i (er1ii, )e "ier%e )e()ibi#i&a&ea, )e %e&eriorea*a oa)e#e,
ar&i$'#a&ii#e, m')$+ii "i$ior'#'i. Se "ro%'$ %e0orma&ii o)&eoar&i$'#are, '#$era&ii, $a(7re(a,
i(0e$&ii 7ra1e, $e im"'( '(eori am"'&ari, $a '(i$a )o#'&ie %e )a#1are a 1ie&ii. Ia&a %e $e
%e1i(e o "riori&a&e %e"i)&area %iabe&'#'i $a& mai %i( 1reme, i(ai(&ea a"ari&iei '(or
$om"#i$a&ii. Am"'&a&ii#e "i$ioare#or #a %iabe&i$i )'(& %e 15 ori mai 0re$1e(&e %e$a& #a a#&i
bo#(a1i. 5iabe&'# $' $om"#i$a&ii (e$e)i&a $+e#&'ie#i %e 15 ori mai mari %e$a& $e#
%e)$o"eri& #a i($e"'&.
1ecomandari pentru in&ri+irea si tratarea picioarelor diabeticilor
Com"#i$a&ii#e a$e)&ei ma#a%ii )'(&, %i( (e0eri$ire, m'#&e )i 1aria&e, mo&i1 "e(&r' $are '(
bo#(a1 (' )eama(a $' a#&'#, iar &ra&ame(&'# &reb'ie )&ri$& i(%i1i%'a#i*a&, "erma(e(&
a%a"&a& e1o#'&iei bo#ii %e ba*a )i a $om"#i$a&ii#or a"ar'&e. Se im"'(e "erma(e(&
$o(&ro#area $o($e(&ra&iei 7#'$o*ei i( )a(7e )i 'ri(a, $' e.ami(area 2"e #a(7a "i$ioare4 )i a
o$+i#or 2#e*area #or "oa&e %'$e i( 0i(a# #a orbire4, a 0'($&iei ri(i$+i#or 2"o& )a 0ie #e*a&i
7ra1 i( boa#a %iabe&i$a, %ia#i*a 0ii(% %oar '( &ra&ame(& "a#ia&i14. Mai e)&e (e$e)ar )i '(
$o(&ro# a# )&arii ar&ere#or i(imii )i $reier'#'i, %e$i '( $o()'#& me%i$a# )erio) %e 1>2 ori "e
a(.
5e re&i('&G I( %iabe&, &ra&ame(&'# $' me%i$ame(&e &reb'ie a)o$ia& i( mo% ob#i7a&ori' '('i
re7im a#ime(&ar )i %e 1ia&a )a(a&o) )i e$+i#ibra&.
D I( "re1e(irea $om"#i$a&ii#or a$e)&ei ma#a%ii, o )$a%ere a 7re'&a&ii $or"ora#e %e E>5 B7
"oa&e a%'$e be(e0i$ii im"or&a(&e %e (orma#i*are a $o#e)&ero#'#'i, i()'#i(ei, %imi('area
&e)'&'#'i 7ra), a +i"er7#i$emiei #a "er)oa(e#e )'"ra"o(%era#e.
D Treb'ie e1i&a&i 0a$&orii %e ri)$ $e $om"#i$a %iabe&'#: 0'ma&'# )i ab'*'# %e ba'&'ri
a#$oo#i$e )a' $a0ea.
D Acupunctura si presopunctura &reb'ie e1i&a&e $a(% e.i)&a #e*i'(i 2i(0e$&ii, '#$era&ii,
$a(7re(a, o)&eomie#i&a4 #a "i$ior.

D Regimul alimentar e)&e %e $ea mai mare im"or&a(&a "e(&r' $ei $' :boa#a %e *a+ar:. Ei
&reb'ie )a re%'$a )a' $+iar )a re('(&e #a a#ime(&e#e bo7a&e i( 7ra)imi )a&'ra&e )i "ro&ei(e
a(ima#e, #a"&e#e i(&e7ra# $' %eri1a&e#e )a#e, $ar(ea $' 7ra)ime, mar7ari(a, "e)&e#e 7ra),
i$re#e, o'a#e. Sa )"orea)$a $o()'m'# a#ime(&e#or $e (' (e$e)i&a "re#'$rare &ermi$a )i
a"or&'# %e a"a. A"a a<'&a m'#& %iabe&i$i#or, i( 7e(era#, #a 0e# $a )i "a$ie(&i#or $' #i&ia*a )a'
$' i(0e$&ii 'ri(are, bi#iare. Pri( %ie&a )i me%i$a&ie )e ob&i(e o (orma#i*are a &ra(*i&'#'i
7a)&roi(&e)&i(a#, a#&era& e)e(&ia# %e e.$e)'# %e 7#'$o*a %i( )a(7e. Re7im'# a#ime(&ar $'
7ra)imi "'&i(e, e$+i#ibra& $a#ori$, re%'$e $' o &reime $a*'ri#e %e i(0ar$& a# i(imii #a
bo#(a1ii $' %iabe&. E)&e 7re)i& )a )e $o()i%ere $a a 'rma '( &ra&ame(& $ore$& $'
me%i$ame(&e a(&i%iabe&i$e e)&e )'0i$ie(&. A$e)&ea (' "o& re*o#1a &oa&e "rob#eme#e a$e)&ei
ma#a%ii, )i '( %iabe&i$ (' "oa&e )a>)i "ermi&a )a ma(a($e :ori$e )i ori$a&:. 5i( mo&i1e
#e)(e %e i(&e#e), #e7a&e %e obi$ei'ri#e $'#i(are, %ar )i %e )ara$ie, #a (oi, mare "ar&e a
"o"'#a&iei $o()'ma m'#&a "ai(e, )#a(i(a )i $ar(e "#i(a %e 7ra)ime, %e '(%e )i 0a"&'# $a
%iabe&'# a %e1e(i& o boa#a mai a#e) a $e#or mai "'&i( a1'&i.
D A$&i1i&a&ea 0i*i$a e)&e ob#i7a&orie )i i( &ra&ame(&'# %iabe&i$'#'i, "ri( a$eea $a i(#a&'ra '(
0a$&or %e ri)$ %iabe&i$: 1ia&a )e%e(&ara. Mer)'# "e <o), "'r&a(% i($a#&ami(&e $omo%a, &im"
%e o ora, e)&e $e1a a$$e)ibi#, be(e0i$, i(%e"ar&a(% )"e$&r'# %e"#a)ari#or i( $ar<e ori )$a'(
$' ro&i#e. Toa&e $er$e&ari#e re$e(&e i( ma&erie %e %iabe& ara&a $a ma#a%ia e)&e m'#& mai rara
#a $ei $e %e)0a)oara o a$&i1i&a&e 0i*i$a re7'#a&a, )&a' mai "'&i( i( 0a&a <o$'ri#or %e "e
$a#$'#a&or, a &e#e1i*or'#'i, 0ara a ami(&i )i %e)"re ime()a (o$i1i&a&e a 0'ma&'#'i.
D Tra&ame(&'# '#$era&iei, i(0e$&iei )i $a(7re(ei e)&e 1i&a# "e(&r' $o()er1area "i$ior'#'i,
"e(&r' a o"ri ra)"a(%irea i(0e$&iei i( or7a(i)m 2&em'&a )e"&i$emie4, "e(&r' )a#1area 1ie&ii
a$e)&or bo#(a1i. I(7ri<irea #e*i'(i#or #a "i$ior'# bo#(a1'#'i %iabe&i$ $ere a&e(&ie %eo)ebi&a.
U#$era&ii#e %i( &a#"a "i$ior'#'i, $a'*a&e %e (e'ro"a&ie, &reb'ie &ra&a&e "ri( $'ra&irea %e 1>2
ori "e )a"&ama(a, $o()er1a(% &e)'&'# $i$a&ri$ea# $e )e 0ormea*a #a ba*a #e*i'(ii. Se a"#i$a
$om"re)e i(m'ia&e i( )er 0i*io#o7i$, rei((oi&e *i#(i$, "e(&r' a "a)&ra 'mi%i&a&ea #o$'#'i )i
a +i%ra&a #e*i'(ea. Se re$oma(%a )&ri$& a (' )e 0o#o)i i( a$e)&e #e*i'(i "'%re, $reme )a'
"ome*i. A"ari&ia, i( e1o#'&ia %iabe&'#'i, a $om"#i$a&ii#or i(1a#i%a(&e re"re*i(&a :"re&'#:
$'m"#i& "e(&r' (e7#i<area bo#ii i( )&a%i'# $a(% &ra&ame(&'# )i re7im'# a#ime(&ar "'&ea'
im"ie%i$a i()&a#area #or, a('me: $a(7re(area "i$ioare#or, )e"&i$emii, orbire, i()'0i$ie(&a
re(a#a &ermi(a#a, i(0ar$& %e mio$ar% )a' a$$i%e(&e 1a)$'#o>$erebra#e, a%e)ea #i")i&e %e
)"era(&a.
D Tra&ame(&'# $' i()'#i(a e)&e ob#i7a&ori' "e(&r' '(ii bo#(a1i %iabe&i$iG U( re"'&a&
)"e$ia#i)& i( bo#i %e ('&ri&ie )i %iabe& a0irma, %e $'ra(%, $a :0ara i()'#i(a, i( %o'a
)a"&ama(i "o& m'ri "e)&e 30 %e mi#ioa(e %e bo#(a1i:. I( 1ii&or'# "re1i*ibi#, "a($rea)'#
ar&i0i$ia#, im"#a(&'# %e $e#'#e )&em, &e+(i$i#e %e i(7i(erie 7e(e&i$a )i m'#&e a#&e#e 1or
re*o#1a "oa&e $+iar %i( 1ia&a embrio(ara a$ea)&a ma#a%ie, a)a %e #ar7 ra)"a(%i&a i( #'mea
%e a*i.
Per)oa(e#e $e )e b'$'ra %e o )a(a&a&e %e"#i(a )'(& )0a&'i&e, )i e#e, )a )o#i$i&e a('a# '(
$o(&ro# me%i$a#.
D Pri1i&or #a "i$ior'# %iabe&i$, I()&i&'&'# %e ('&ri&ie>%iabe& %i( B'$'re)&i 0a$e 'rma&oare#e
10 re$oma(%ari %e a'&o>ob)er1are )i a'&o>i(7ri<ire a "i$ioare#or: 1. I()"e$&a&i>1a *i#(i$
"i$ioare#e 2i($#')i1 &a#"i#e4, 0o#o)i&i o o7#i(%a )a' r'7a&i o "er)oa(a a"ro"ia&a )a 1a a<'&e.
2. S"a#a&i>1a *i#(i$ "i$ioare#e $' mare 7ri<a. 3. S&er7e&i>1a "i$ioare#e $' a&e(&ie. N' #a)a&i
'me% )"a&i'# %i(&re %e7e&e. Ume*ea#a 0a1ori*ea*a a"ari&ia mi$o*e#or. E. A"#i$a&i "e
"i$ioare#e 0ara #e*i'(i $reme +i%ra&a(&e 2"e "ie#ea ')$a&a a"ar 0i)'ri )i i( 0e#'# a$e)&a )e
"ro%'$ i(0e$&ii4. 5. U(7+ii#e &reb'ie &aia&e %re"&, (' "rea )$'r&. -o#o)i&i "i#e "e(&r' a ('
a1ea $o#&'ri. H. -o#o)i&i ('mai i($a#&ami(&e a%e$1a&a, (' $' bare&e. Pa(&o0ii (oi )e 1or
"'r&a "ro7re)i1, "e(&r' a$omo%are. I. N' 'mb#a&i %e)$'#&i )a' ('mai i( $iora"i. 8.
-o#o)i&i $iora"i $are ab)orb &ra()"ira&ia, $are "ermi& "i$ioare#or )a )e aeri)ea)$a )i )a )e
me(&i(a ')$a&e. C. Se(*a&ia %e "i$ioare re$i %i)"are %oar "ri( &ra&ame(& a%e$1a&, "re)$ri)
('mai %e me%i$, )i (i$i%e$'m "ri( i($a#*irea #or $' )&i$#e $' a"a $a#%a, $' $arami*i )a'
a"ro"ierea #or %e 0o$. A$e)&ea "o& "ro1o$a ar)'ri 7ra1e. 10. A%re)a&i>1a ime%ia&
me%i$'#'i: %a$a a"ar %'reri i( "i$ioare )a', %i( $o(&ra, remar$a&i $a )i>a' "ier%'&
)e()ibi#i&a&ea? %a$a a"ar %e0ormari, 1e*i$'#e, '#$era&ii, 0i)'ri, ro)ea&a, +emora7ii )a'
a&ro0ii m')$'#are.
5i( "ra$&i$a me%i$a#a "e $are o am, #e re$oma(% i()i)&e(& bo#(a1i#or %iabe&i$i )a &i(a $'
)&ri$&e&e re7im'# a#ime(&ar, )a bea a"a )'0i$ie(&a, )a )e mi)&e )i )a aiba rab%are, "e(&r' $a
re*'#&a&e#e (' "o& )a a"ara %e a*i "e mai(e, $i (e$e)i&a 1oi(&a )i "er)e1ere(&a.