Politica comercial

Reprezint un ansamblu de reglementari de natura juridica, fiscala, administrativa, privind

protejarea economiei naionale de concurenta strin si stimularea exporturilor in vederea
asigurrii unui echilibru in balana comerciala care poate fi excedentara, echilibrata si deficitara.
Categorii de politici la import:
- politica comerciala tarifara taxe vamale!
- politica comerciala netarifar
"olitici pentru export:
- politica comerciala promoional si de stimulare a exporturilor
Politica comerciala tarifara
Politica comerciala tarifara este un ansamblu de reglementari privind intrarea si ie#irea
din ar a mrfurilor, efectuarea formalitilor vamale si plata taxelor vamale. "rincipalul
instrument $ taxele vamale care sunt impozite indirecte.
%ipuri de taxe vamale:
- advalorem $ calculate ca procent din valoarea mrfii
- specifice $ pe unitate de msur convenional
- mixte-ambele cazuri
Cele mai multe taxe sunt la import.
%axe vamale:
- de import
- de export
- tranzit $ pentru mrfuri care tranziteaz un teritoriu
%axele vamale au caracter:
- protecionist $ de protejare a productorilor locali, au valoare mare
- fiscal $ str&ngerea de fonduri la buget
%axe vamale:
- autonome $ nu au la baza convenii
- convenionale $ au la baza convenii intre tari
- prefereniale $ au la baza un sistem de preferine acordate de tarile dezvoltate
tarilor mai puin dezvoltate
- de retorsiune rspuns! $ la politica comerciala neloiala a altor ri:
- taxe antidumping dumping $ v&nzare pe piaa externa sub preul pieei
sau sub preul pieei interne!
- taxe compensatorii. 'le (ncearc sa rspund la politica de subvenionare.
ex. productorii subvenionai au c&#tiguri mari iar cei nesubvenionai
reacioneaz!
Efectul taxelor vamale asupra unei economii

"
)
"
*




+
,
+
,
-
+
-
C
+
C

"
*
$ preul la care se vinde c&nd nu exista taxe vamale
"
)
$ "
*
.taxa
-a.b.c.d! $ pierderea consumatorului datorita taxei
.c $ c&#tigul statului
.a $ c&#tigul productorului
-b.d! $ efect net in economia efectiva
b este o pierdere din supraproducie, o cre#tere artificiala
d este o pierdere din subconsum, scade cererea pentru produsele din strintate
%axele vamale determin o cre#tere a preurilor bunurilor importate, oferind productorilor
locali un avantaj relativ de pre. %axele vamale reprezint #i o surs de venit pentru guvern. /e#i
taxele vamale aduc avantaje productorilor locali #i guvernului, ele afecteaz consumatorul local
care suport cre#terea de pre pe piaa intern #i sprijin productorii locali ineficieni."resiunile
realizate de productorii locali determin guvernele s adopte aceste politici (ns riscul unor
sanciuni din partea partenerilor comerciali este foarte mare. "osibilitatea utilizrii acestei politici
este limitat de existena unor acorduri comerciale pe care rile trebuie s le respecte.
Efectul protecionist al taxelor vamale
%axele vamale aplicate la produsul finit reprezint protecia nominala. 0ceasta se
calculeaz dup formula:
( ) [ ] ! 1 2 2 m f m m f p e V V T V T V Rp =
3
f
4valoare produs finit
3
m
4valoare materie prima
%
f
4taxa aplicata produsului finit
%
m
4taxa aplicata materiei prime
'x: "ret45,,6 costul pentru materiile prime, materiale componente4)),6!
3047,6
%axa vamala4*,8 rezulta "
*
455,6
"resupunem ca se impoziteaz si materia prima cu o taxa vamala 98, rezulta )5*6, rezulta
30
-
4::6.
*,, 2
;
V
V V
Rpe

=
3- 4 valoarea adugata dup impunerea taxei vamale
3 4 valoarea adugata (nainte de impunere taxei vamale
8 )< 8 = , )5 *,, 2
7,
*:
*,, 2
6 7,
6 7, 6; ::
= =

= e Rp
8 )< *,, 2
7,
*:
*,, 2
)), 5,,
8 9 2 )), ; 5,,<
=

= e Rp
5,,6 55,6
7,6
30
)),6
::6
30
)5*6


'x: presupunem ca o firma de confecii realizeaz un costum pentru care este nevoie de 9
m de stofa iar preul stofei in comerul liber este de ),61m fr taxe!.
Cost4*,,6
3049,6
"ret4*9,6
"resupunem ca se impune o taxa vamala de ),8 la costumele importate.
8 ), = m Rp
8 >, *,, 2
9,
9, 7,
=

= e Rp
"ret
*
4*7,6
30-47,6
"resupunem ca se impoziteaz si stofa cu *,8
"ret
)
4*7,6
30?4=,6
Cost4**,6
8 <, *,, 2
9,
9, =,
=

= e Rp
m Rp
ne arata cu cat poate creste preul unui produs astfel (nc&t firma sa poat rm&ne
competitiva.
e Rp
ne arata cu cat se modifica valoarea adugata fata de nivelul din comerul liber astfel
(nc&t firmele locale sa-si poat vinde produsele pe piaa.
VA Cost Rpe > <,
@n anumite industrii foarte protejate se va realiza o cre#tere a valorii adugata prin aceasta
protecie strina.
Politica comercial netarifar
Antre barierele netarifare aplicate importurilor se numr:
A) Bariere netarifare care implic o limitare cantitativ direct a
importurilor:contingentul de import. Contingentul este un plafon maxim cantitativ sau valoric
admis la importul unor produse pe o perioada determinata de timp, de obicei un an.
Diferena intre contingent si taxa vamala:
- Cum se aloca contingentulB "rin intermediul licenelor de import.
- 'fectul contingentului pe o piaa asupra preuluiB "reul va creste pe piaa respectiva
datorita restricionrii ofertei. "roductorii locali au de c&#tigat.
.a4c&#tigul productorilor locali.
-a.b.c.d!4pierdere la consumator
aria c-poate fi c&#tigata in 5 situaii:
- acordarea licenelor de import se face prin licitaie. 'ste o metoda eficienta. Ctatul
c&#tiga aria c. Ce rm&ne cu $b.d! efect net.
- 0cordarea licenelor de import unor productori si importatori locali. a.c 4 c&#tigul
productorilorD -b.d! 4 efect net
- 0cordarea licenelor de import firmelor strine. c4c&#tigul firmelor strineD -
b.c.d!4efect net
Metode de alocare a licenelor de import:
- favoritisme
- primul venit primul servit
- alocarea licenelor acelora#i firme care au obinut licena si in anii anteriori.
Contingentul ofer mai multa putere administrativa oficialilor dintr-un guvern si
favorizeaz corupia. /e aceea, este de multe ori preferat taxelor vamale. Din punct de
vedere economic, contingentul e mai ru dect o taxa vamala in urmtoarele situaii:
a! daca firma locala are putere de monopol. @n cazul contingentului, monopolistul #tie
exact cate produse se importa din afara. "e c&nd in cazul taxei vamale, cantitatea
importata se poat mari sau poate creste daca firmele strine decid o reducere a preului.
b! /aca forele pieei se modifica in timp, daca se produce o cre#tere a cererii, efectul de
cre#tere a preului are un efect negativ asupra consumatorului datorita limitrii ofertei
prin contingent.
E protecie mai buna a productorilor locali ofer contingentul.
E alta bariera cantitativa: licenele de import.
Cunt autorizaii care vizeaz importul anumitor produse.
0ceste licene pot fi automate pentru mrfurile liberalizate la import, fiind folositoare doar
in scop statistic.
Ficene neautomate pentru mrfurile neliberalizate la import ex: cele care intra in
contingent!.
0utolimitrile sau restr&ngerile voluntare la export. voluntarG export restraints - 3'R!.
Cunt acorduri intre state prin care tara exportatoare la cererea sub presiunea! tarii importatoare
se obliga sa-si reduc voluntar exporturile pe piaa tarii partenere. 'x: restr&ngerile voluntare ale
Haponiei pe piaa americana pentru automobile si semiconductori.

I. Bariere netarifare care implica limitarea importurilor prin mecanismul preturilor.
"returi minime si maxime la import. Ccopul preturilor minime ar fi protejarea productorilor
locali iar preturile maxime protejeaz consumatorii si practic se (ncearc (mpiedicarea cre#terii
artificiale a preturilor.
Impozite si alte taxe cu caracter fiscal. 'le determina o cre#tere a preturilor.
C. Bariere netarifare care rezulta din formalitile vamale si administrative privind
importul. 0cestea pot reprezenta bariere netarifare in situaia in care sunt implicate costuri
suplimentare legate de completarea formularelor.
Bariere netarifare care rezulta din participarea statului la activiti comerciale. 0ici
includem achiziiile de stat, comerul de stat si monopolul statului asupra unor operaiuni
comerciale. 0ceste achiziii de stat presupun realizarea unor proiecte sau cumprarea de produse
de ctre stat. /aca sunt preferate firmele locale fata de firmele strine chiar daca sunt mai puin
eficiente, acest lucru reprezint o bariera netarifar.
E. Bariere netarifare care rezulta din normele si standardele aplicate produselor
importate: normele @CE, normele sanitare, ecologice. 0ceste bariere determin o cre#tere a
preului produselor #i limiteaz accesul produselor importate pe diverse piee.
Politica comercial promoional si de stimulare a exporturilor
Modaliti de promovare a exporturilor:
- prin intermediul ambasadelor si consulatelor in strintateD
- deschiderea unor reprezentante in strintateD
- participarea la t&rguri si expoziii in strintateD
- folosirea internetuluiD
- reclame prin diferite medii de comunicare: presa, radio, tvD
Msurile de stimulare a exporturilor se realizeaz pe < componente:
!" msuri de stimulare de natura #ugetar$
%" msuri de stimulare de natur fiscal$
&" msuri de stimulare de natur financiar'#ancar$
(" msuri de stimulare de natur valutar
!" Msuri de stimulare de natur #ugetar
- su#veniile directe si indirecte de export
- primele de export
)u#venia directa de export $ sume de bani acordate exportatorilor pentru eficientizarea
activitii de export. 0ceste sume sprijin exportatorii.
)u#venii indirecte $ suportarea de ctre stat a unor cheltuieli legate de cercetarea pieelor
externe si de reclama pe diverse piee, la fel spijin in participarea la t&rguri si expoziii
internaionale: ex firmele americane sunt sprijinite in acest sens.
%" Msuri de stimulare de natura fiscala
- scutiri si reduceri de taxe si impozite. Jirmele nu pltesc %30 pentru produsele
exportate, mrfurile sunt impozitate c&nd ajung pe piaa importatoareD
&" Msuri de stimulare de natura financiar'#ancar
- creditele pentru export $ credit furnizor. 'ste un credit acordat direct importatorului de
ctre exportator termen scurt!.
-creditul cumprtor este vorba de un credit acordat direct importatorului de ctre o
instituie financiara specializata pe termen lung, mediu si scurt!
- asigurarea si garantarea creditelor de export. 0sigurarea se face pentru creditul furnizor.
Incile din tara exportatorului fac aceasta asigurare 'ximbanK din Iucure#ti este
specializata!.
- garantarea se face pentru creditul cumprtor de ctre o banca din tara importatorului
care se obliga fata de banca creditoare din tara exportatorului sa restituie sumele
respective, daca importatorul devine insovabil.
(" Msuri de stimulare de natura valutara
- deprecierea monedei naionale si primele valutare. /eprecierea monedei atrage
stimularea exporturilor si fr&narea importurilor. Lu a avut mereu efectul scontat.
- primele valutare. 0cestea presupun convertirea valutei obinuta de exportatori in
moneda naionala la un curs mai avantajos fata de cursul oficial.