Istoria economiei romneti

Introducere
Pentru ntelegerea complexelor realitati economice de azi,
dintre care multe snt produsul unui trecut mai apropiat sau mai
ndepartat, studiul fenomenelor si proceselor economice ce s-au derulat
de-a lungul timpului apare n mod firesc necesar si nu este ntmplator
ca n preocuparile stiintifice ale unor laureati ai Premiului Nobel se
ntlnesc si cele de istorie a economiei.
Istoria economiei este o stiinta sociala, facnd parte din grupa
stiintelor economice; ea studiaza fenomenele si procesele economice,
ramurile economice si economia n ansamblu din cele mai vechi timpuri
pna n zilele noastre.
n abordarea problemelor economice din trecut, cercetatorul
poate sa nceapa utiliznd vectorul timp sau vectorul spatiu. tiliznd
timpul ca element de ntelegere a economiei se poate aborda cercetarea
unor spatii mari, cum snt epocile istorice, nsa cercetarea este mai
eficienta daca se investigheaza segmente de timp mai mici, sau anumite
evenimente cu implicatii nationale si internationale !"evolutia
#ranceza, Primul "azboi $ondial, %l &oilea "azboi $ondial'.
%naliznd economia din punct de vedere al spatiului cercetarea
poate viza n ansamblu economia lumii, dar si a continentelor sau a
unor zone geografice regionale. %paritia statelor si modelarea
economiilor n functie de aceste structuri politice adirectionat
importante cercetari cu scopul de a evidentia existenta unor economii
statale care nsa nu pot fi ntelese pe deplin dect integrate unor
spatii economice mai largi, stiut fiind ca din epoca moderna
structurile economice nu pot evolua izolat.
n procesul de cercetare istoria economiei utilizeaza un numar
mare de izvoare, att scrise ct si nescrise, avnd avanta(ul ca
problemele care intereseaza azi beneficiaza n cea mai mare parte de
izvoare scrise, inclusiv date statistice care favorizeaza o cercetare
de nalta eficienta.
tiliznd surse exacte, istoria economiei pune la dispozitia
factorilor de decizie date obiective, care permit o mai buna ntelegere
a realitatii si evitarea unor erori care, de regula, au costuri
economice si sociale ridicate.
)ercetarile de istorie a economiei dateaza de la nceputul
secolului trecut si au aparut mai nti n %nglia, apoi n *ermania,
#ranta si Italia. n spatiul rom+nesc, ele dateaza de la mi(locul
secolului trecut si apartin generatiei de la ,-.- care, prin Nicolae
/alcescu, Ion *hica, Ion Ionescu de la /rad au cautat n trecutul
economiei cai de solutionare a problemelor economice rom+nesti din
vremea lor.
)ercetarile stiintifice s-au dezvoltat dupa ntemeierea
%cademiei "om+ne si nfiintarea %cademiei de nalte 0tudii )omerciale
si Industriale.
1
n perioada interbelica studii si lucrari de istorie economica
au
apartinut reputatilor economisti 1irgil $adgearu, 1ictor 0tanescu,
$ihail $anoilescu, 1intila /ratianu, $. )onstantinescu s.a.
&upa ,223 asistam la o relansare a acestui domeniu de cercetare,
pe deplin motivata de noile realitati economice rom+nesti si din lumea
internationala.
Capitolul I Economia n spatiul carpato-danubiano-pontic n epoca
antica
&escoperirile arheologice de pe ntreg cuprinsul "om+niei atesta
existenta aurului pe teritoriul patriei noastre cu 4.333.333 de ani .
5r.
Prima perioada a existentei omului este cuprinsa n epoca
paleolitica care dureaza pna la aproximativ ,3.333 . 5r. %ceasta
etapa este caracterizata de procesul trecerii treptate de la simpla
ocupare a teritoriului la locuirea lui, de ncercari de amena(are si
chiar de creare a unor adaposturi. 6mul paleolitic s-a deosebit de
stramosul sau prin faptul ca a prelucrat piatra, reusind sa conceapa si
sa faureasca aproape toate tipurile de arme din silex, lemn si os care
s-au folosit si n perioadele urmatoare. Perioada de tranzitie de la
paleolitic la neolitic !,3.333 - 7733 . 5r.' se caracterizeaza n
general prin transformari pe toate planurile8 trecerea unor comunitati
de la stadiul de vnator-culegator la acela recoltator si apoi de
cultivator de plante, domesticirea animalelor, ceea ce va conduce
firesc spre sedentarizare, omul fiind legat de gospodarie si de vatra
casei. 1natoarea ramne, totusi, o activitate de baza.
"Revolutia neolitica (5500 2500 . Hr.) a nsemnat
slefuirea si perforarea pietrei, dezvoltarea unor noi mestesuguri
(torsul, tesutul si olaritul). omesticirea unui numar mai mare de
animale si cultivarea plantelor au dus la transformarea omului neolitic
n producator. !amenii si construiesc locuinte si apar primele asezari
compacte pe vaile ferite ale apelor curgatoare si pe terase. !mul
neolitic foloseste pentru confectionarea unor unelte si arme primul
metal " cuprul. #cest fapt, ca si alte sc$im%ari petrecute n viata si
activitatea oamenilor, anunta epoca metalelor. #ceasta cuprinde
epoca %ronzului (&'00 " &&50 . Hr.) si epoca fierului (&&50 . Hr. "
secolul ( d. HR.). n epoca %ronzului uneltele si armele de metal
nlocuiesc pe cele din piatra. #re loc prima mare diviziune a muncii
despartirea agricultorilor de pastori. )ultura materiala si spirituala a
epocii %ronzului a fost creata de numerosul neam al tracilor, despre
care avem informatii de la Herodot. n perioadele de mi*loc si de
sfrsit ale Hallstatt"ului s"a desavrsit cristalizarea etno"lingvistica a
geto"dacilor " denumire generica data tuturor tri%urilor nord"trace.
2
+lamadirea geto"dacilor, stramosii auto$toni ai rom,nilor s-a
nfaptuit n spatiul de la nord de $untii 5aemus si a avut o
nsemnatate ma(ora n istoria ntregului teritoriu sud-est european.
)onstituiti n puternice formatiuni politice, locuind un teritoriu
ntins si generos din punctul de vedere al bogatiilor solului si
subsolului, geto-dacii au atins un nivel economic ridicat n acea
perioada istorica, trezind interesul antichitatii.
Economia n Dacia preromana
Perioada de apogeu n dezvoltarea societatii geto-dacice a fost
marcata de momentul ntemeierii statului centralizat dac sub conducerea
lui /urebista !-4 - .. . 5r.' si s-a ncheiat odata cu sfrsitul
domniei lui &ecebal !-9 - ,3: d. 5r.'. n acest interval de timp geto-
dacii s-au afirmat n plan economic, politic, militar si religios.
0ocietatea geto-dacica era mpartita n clase si categorii sociale8
tarabostes !nobilii' si comates !oamenii liberi'. 0clavii, atti cti
erau, detineau un rol cu totul nensemnat n economia geto-dacica.
Principalele domenii economice care s-au afirmat n &acia preromana au
fost8 agricultura, cresterea animalelor, mestesugurile si comertul.
Agricultura.
#semenea celorlalte ramuri tracice, si geto"dacii erau mari
producatori de cereale (orz, secara, linte, %o% si multe varietati de
gru). -aza economica o formau agricultura si cresterea vitelor.
escoperirile ar$eologice demonstreaza ca geto"dacii foloseau plugul
cu %razdar si cutit din fier, coase, seceri, sape, sapaligi, gre%le cu
sase colti. aco"getii cultivau intens vita de vie. +racticau tot att de
intens apicultura si pescuitul. )resterea animalelor a fost una dintre
vec$ile ndeletniciri ale tracilor nord"dunareni. +e %ogatele pa*isti ale
aciei erau crescute cornutele mici si mari, iar rasa de cai foarte iuti
ai getilor era renumita att n lumea greaca ct si n cea romana.
.urmele de oi si cirezile de vite *ucau un rol important n economia
vietii getice.
&acia era vestita si prin bogatiile ei naturale. ;emnul
padurilor era cautat de greci pentru construirea corabiilor. 0area era
folosita de
geto-daci n conservarea pestelui si a carnii, n argasirea pieilor dar
si ca produs de schimb cu grecii si, mai trziu, cu romanii.
Mestesugurile.
Pamntul &aciei a fost bogat n minereuri !fier, arama, argint
si aur'. &atorita acestui fapt, metalurgia fierului s-a dezvoltat nca
3
din (urul anului -33 . 5r. %u existat numeroase ateliere de metalurgie
care nu au fost depasite dect de romani. n atelierele geto-dacilor se
confectionau ustensilele de care aveau nevoie mesterii n prelucrarea
fierului8 nicovale, baroase, pile, clesti si ciocane de for(a. <rau
produse unelte din fier necesare agriculturii !plugul cu brazdar de
fier, seceri, greble, coase'. Pentru cei care exploatau si prelucrau
lemnul se produceau fierastraie cu pnze late si nguste, topoare,
scoabe, cuie, burghie, zavoare si balamale pentru usi. %rmata geto-
dacilor era nzestrata cu armele produse de mestesugarii autohtoni.
%cestia fabricau lanci si sulite, sabii drepte si curbate, pumnale,
scuturi, vrfuri de sageti. &in fier se confectionau podoabe si
accesorii pentru mbracaminte !catarame, paftale, nasturi, fibule,
bratari'. %urul si argintul era folosit n confectionarea bi(uteriilor
!coliere, bratari, fibule, brose, catarame'.
)eramica geto-dacilor impresioneaza att prin cantitate ct si
prin calitate. $esterii daci au nceput sa foloseasca roata olarului
din prima (umatate a secolului 1 . 5r. n perioada de apogeu !sec. I
. 5r.sec. - I d. 5r.' ceramica geto-dacica cunoaste si unele influente
elenistice, materializate n pictarea vaselor. )ulorile folosite snt
rosu si brun. "emarcabile ca factura, elegante ca forma snt canile,
vasele cu doua torti, strachinile cu picior si cele cu capac. #orma cea
mai caracteristica a ceramicii geto-dacice este vestita, ceasc= dacic=
Relatiile comerciale
aco"getii au sta%ilit relatii comerciale cu lumea greaca s apoi cu
cea romana. nfiintarea oraselor"cetati grecesti de pe litoralul /arii
0egre a favorizat intensificarea sc$im%urilor comerciale dintre
autohtoni si greci. &in lumea greceasca se importau untdelemn si vin,
unelte si arme, articole de podoaba si obiecte de arta. &in &acia se
exportau grne si vite, sare si miere, lemn si piei. 0chimburile
comerciale au favorizat si folosirea monedelor. nca din sec. 1 . 5r.
aparuse n &acia moneda greceasca. &oua secole mai trziu, daco-getii
bat moneda proprie, imitata dupa cea greceasca. <misiunile monetare ale
geto-dacilor au durat aproape trei secole. $onedele emise erau din
argint si, foarte putine, din aur. %laturi de moneda autohtona au
circulat drahma greceasca si denarul roman.
Economia n Dacia Romana
n urma razboaielor daco-romane din anii ,3,-,34 si ,37-,3:
statul centralizat faurit de &ecebal si nceteaza existenta. 6 parte a
teritoriilor stapnite de &ecebal au fost integrate Imperiului "oman
care a creat Provincia Imperiala &acia. %ceasta cuprindea spatiul
intracarpatic pna pe culmea /rezei si 0omesului $are, /anatul si
6ltenia pna la >iu.
ntinse teritorii nord-dunarene au fost atribuite Provinciei
$oesia Inferior8 teritoriul dintre >iu si 6lt, sud-estul ?ransilvaniei,
ntreaga $untenie si partea de sud a $oldovei. )elelalte teritorii
apartinnd fostului stat centralizat dac erau locuite de triburile de
daci liberi !)arpii, )ostobocii, &acii $ari'. Provincia &acia "omana a
cunoscut importante prefaceri determinate de politica dusa de ?raian si
urmasii sai.
4
rmarile cuceririi romane s-au resimtit asupra tuturor
domeniilor vietii societatii dacice. &acia ?raiana a continuat n linii
mari viata economica a &aciei lui &ecebal. %u existat, nsa, o serie de
schimbari att n domeniile economice traditionale ct si n noile
activitati economice nregistrate n noua provincie imperiala.
Principalele sectoare economice au fost8 agricultura, cresterea
animalelor, mineritul si mestesugurile, comertul si circulatia monetara.

Agricultura
n urma cuceririi romane pamntul devine n totalitate ager
publicus, conform dreptului roman. <l putea fi atribuit n proprietate
ereditara sau numai n folosinta si a constituit un important
instrument al procesului de romanizare. %gricultura, viticultura si
pomicultura snt
ocupatii de baza ale autohtonilor si colonistilor prezenti n &acia
"omana.
1e cultiva diferite soiuri de gru, mei si secara. #ctivitatea din
agricultura este favorizata de introducerea unor unelte si practici noi.
)resterea animalelor este confirmata de numeroasele informatii
provenite din ordinele romane. +asunile si fnetele statului snt date
unor arendasi, care impun ta2e pentru cei ce trimit vitele pe aceste
terenuri. 1itele cornute mari si mici, precum si cabalinele,
constituiau una dintre marile bogatii ale &aciei "omane. %cestea erau
comercializate n celelalte provincii ale Imperiului "oman.
Mineritul si mestesugurile
+refaceri importante se petrec n domeniul mineritului. -ogatiile
su%solului aciei, aurul si argintul, au reprezentat o puternica atractie
pentru romani si unul dintre motivele cuceririi &aciei. &e aceea, noii
stapni au fost preocupati de exploatarea lor ct mai rentabila, fapt
pentru care minele de metale pretioase au fost declarate proprietatea
statului. 0pecialistii n minerit au fost adusi mai cu seama din
Iliria, unde aceasta ndeletnicire avea o veche traditie. )ele mai
bogate exploatari aurifere si argintifere erau n muntii %puseni !"osia
$ontana, %brud si @latna'. n afara de aur se mai exploatau sarea,
fierul, marmura si titeiul !pacura'. 0area se extragea de la 6cna $ures
!0alinae', 6cna 0ibiului si 6cna &e(ului. n ceea ce priveste marmura,
ea s-a scos din carierele de la /ucova si *radistea.
#u luat fiinta numeroase ateliere n care se prelucrau
minereurile e2trase. )eramica ocupa un loc important n activitatea
mestesugarilor. n atelierele lor se realizau oale, cesti, strac$ini dar si
figurine si statuete folosite la mpodo%irea unor constructii. #u e2istat
5
numeroase ateliere n care se prelucra fierul unde se produceau
unelte pentru toata gama de activitati economice si se confectionau
unele arme necesare armatei romane. n atelierele aciei Romane se
lucrau lemnul, pielea, lna, inul si cnepa. /estesugarii si meseriasii
erau organizati n asociatii profesionale si religioase numite,
)ollegiue. 0nt mentionate astfel de asociatii pentru mineri, leticari,
plutasi, luntrasi.
Comerul si circulatia monetara
espre comertul aciei Romane, marfurile importate si
e2portate, precum si negustorii de aici avem numeroase informatii.
(nscriptii descoperite la #pullum mentioneaza negustorii din +rovincia
acia #pullensis constituiti ntr-o confederatie. %lte centre n care
apar negustori snt 0armizegetusa, &robeta, %mpelum si Potaissa. &in
&acia se exportau materii prime !aur, argint, sare' dar, alaturi de
acestea, obiectul comertului l faceau si cerealele, vitele, mierea de
albine, lemnul si pestele. 0e importau vase fine de lux !terra
sigillata' din Panonnia, *allia si malul drept al "inului. 0e mai
importau stofe fine, obiecte de podoaba, arme, fructe, minereuri si
vinuri sudice. &ezvoltarea comerciala este evidentiata si de
descoperirile care arata ca pe teritoriul &aciei au existat n
permanenta importante resurse monetare. Populatia de la orase si sate
folosea monede de aur, argint si bronz de diferite valori, unitatea de
calcul fiind sestertul si denarul. ncepnd cu anul 4.:, conducerea
Imperiului va permite &aciei sa emita monede de bronz purtnd
inscriptia &acia #elix, contribuind astfel la revigorarea comertului
intern si extern.
Capitolul II
Economia romneasca n epoca feudal
3eudalismul reprezinta o etapa n dezvoltarea si evolutia societatii
omenesti. )aracterele generale si comune feudalismului pe plan
universal se m%ina cu trasaturile particulare, specifice evolutiei
istorice unor tari si popoare sau grupuri de tari si popoare. 0asterea
relatiilor feudale a avut ca urmare formarea unei suprastructuri
feudale corespunzatoare n domeniul politic si spiritual. n plan
economic proprietatea funciara feudala a constituit %aza
feudalismului. +aralel cu formarea proprietatii funciare feudale au luat
nastere si cele doua clase sociale fundamentale4 proprietarii feudali si
6
taranimea (li%era sau dependenta). !rasul medieval, centru de
productie mestesugareasca si comerciala, a reprezentat un pas mai
departe fata de orasul din antic$itate, prin
nivelul mai nalt al dezvoltarii mestesugurilor, prin reglementarea
productiei de catre %resle sau corporatii, prin e2istenta unor variate
forme de autonomie municipala, prin dezvoltarea unei culturi
orasenesti. n comparatie cu #sia si 5uropa #puseana, n spatiul
geografic locuit de rom,ni aparitia si dezvoltarea relatiilor feudale a
cunoscut o ntrziere datorita numeroaselor migratii care s"au
succedat n intervalul sec. ((( AIII. 6rnduirea feudala pe teritoriul
tarii noastre a durat din sec. 1III si pna la nceputul sec. AIA.
/igratiile si consecintele lor asupra vietii economice
/arile migratii declansate la mi*locul sec. ((( au avut puternice
consecinte asupra teritoriilor nord"dunarene. )onfruntata cu
pro%leme militare si economice grave, conducerea Romei $otaraste
a%andonarea +rovinciei acia (260 265). upa retragerea
aureliana populatia daco"romana traieste n comunitati satesti,
organizate n o%sti teritoriale. 5conomia cunoaste, n noile conditii
istorice, o suita de sc$im%ari ce o vor marca pentru lunga perioada
de timp. )el mai important proces este ruralizarea vietii economice,
determinat de disparitia oraselor si de efectele negative ale deselor
atacuri declansate de populatiile migratoare. n acest conte2t,
activitatile economice de %aza erau4 agricultura pe suprafete mici,
cresterea animalelor, pescuitul si vnatoarea, la acestea adaugndu"
se si mestesugurile casnice care solutionau importante pro%leme de
e2istenta. ncepnd cu sec. (7 7 viata economica devine mult mai
comple2a. #gricultura este practicata pe suprafete mult mai mari, fapt
demonstrat de uneltele agricole descoperite n numeroase asezari
(%razdarele de plug, seceri, $rlete, sapaligi). 1e cultiva gru, orz, mei,
%o%, cnepa. )resterea vitelor continua sa ocupe un loc important n
activitatile economice nord"dunarene. (zvoarele vremii amintesc de
e2istenta cailor n o%rogea, de $erg$eliile din -anat precum si de
nesfrsitele turme de oi. +astoritul avea un caracter precumpanitor
trans$umant, legat de diversitatea de relief, de clima si de vegetatie a
diferitelor regiuni. 0umeroasele paduri, ape curgatoare si lacuri
ofereau locuitorilor posi%ilitatea practicarii vnatorii si pescuitului. +e
lnga agricultura si cresterea vitelor, n regiunile %ogate n minereuri
locuitorii se ndeletniceau si cu e2tractia metalelor (aur, argint, fier) si
a sarii, care au toate nume de origine latina. ! dezvoltare mai
7
nsemnata a cunoscut"o e2tractia minereului de fier. ovada a
acestei activitati o constituie descoperirea ntr"o serie de asezari din
sec. 7 7( a numeroase resturi materiale precum %ucati de
minereude fier, lupe si zgura de fier, rezultate din operatiunea de
reducere a minereului. #stfel de materiale au fost descoperite n
asezarile de la ridu, -uftea, -ucov, )iurelu si 8arvan. n sec. 7
populatia tarii noastre practica mestesugurile menite sa satisfaca
nevoile primordiale ale oamenilor4 de m%racaminte, locuinta, aparare
si nevoile gospodaresti. +relucrarea metalelor este atestata de
numeroasele o%iecte de fier descoperite n numeroase asezari4
cutite, topoare, clesti, ciocane, foarfeci, dalti, seceri, crlige de undita,
catarame, sfredele, cuie, vrfuri de sageti. !laritul a constituit unul
dintre mestesugurile importante n asezarile feudale timpurii.
)eramica lucrata cu mna este nlocuita cu cea lucrata la roata. 5ste
de su%liniat aparitia productiei locale de ceramica smaltuita.
/estesugul tesutului s"a dezvoltat datorita folosirii raz%oiului de tesut
de tip orizontal preluat de la %izantini. +relucrarea lemnului si a pietrei
a constituit si ea o ndeletnicire importanta pe teritoriul tarii noastre.
! parte din productia mestesugareasca locala era destinata
sc$im%ului. #u fost descoperite numeroase tezaure cu monede
%izantine la4 )le*a, )alarasi, olnesti si !rsova. #ceasta
demonstreaza cresterea circulatiei monetare ca urmare a
sc$im%urilor comerciale interne si e2terne precum si dezvoltarea
economica generala a societatii rom,nesti din sec. 7 AI.
Economia romneasca n perioada feudalismului dezvoltat
n sec. 7((( 7(9 societatea rom+neasca cunoaste importante realizari n
plan politic, economic, social si cultural. %par primele formatiuni politice
feudale incipiente de tipul cnezatelor, voievodatelor si tarilor. ?reptat,
acestea se vor unifica, punnd bazele celor patru state feudale centralizate
rom+nesti8 ?ransilvania, $oldova, $untenia si &obrogea. )onstituirea acestora
s-a derulat ntr-un context extern deosebit de complex determinat de8
expansiunea regatului ngariei, marea invazie tataro-mongola, decaderea
Imperiului /izantin si ascensiunea viitorului Imperiu 6toman. %u fost create
institutiile statului feudal !&omnia, 0fatul &omnesc, %rmata si /iserica'.
#ormarea statelor feudale rom+nesti a permis si o dezvoltare ascendenta a
economiei feudale. Principalele ramuri ale economiei ?arii "om+nesti,
$oldovei si ?ransilvaniei au fost agricultura, cresterea animalelor,
mineritul, mestesugurile si comertul.

8
Agricultura.
1trainii care au vizitat cele trei tari rom,nesti n acea vreme au
remarcat fertilitatea solului si %ogatia locuitorilor n grne si animale.
ezvoltarea demografica si e2tinderea relatiilor comerciale au avut
drept consecinta marirea suprafetelor nsamntate cu cereale.
)ulturile de cereale cele mai raspndite erau cele de gru, mei, orz,
secara si ovaz. Pe lnga sistemul mai vechi al destelenirilor
permanente, ncepe sa fie folosit sistemul celor doua tarlale
!asolamentul bienal'. ?ehnica agricola nregistreaza unele progrese
ceea ce a contribuit la cresterea productivitatii muncii. )ultivarea
vitei de vie continua sa fie o preocupare importanta a locuitorilor din
$oldova, ?ara "om+neasca si ?ransilvania. n regiunile de deal erau
raspndite livezile de pomi fructiferi. Proprietatea agrara era
dominata de marele domeniu boieresc !nobiliar', laic si ecleziastic,
care era exploatat prin intermediul taranilor dependenti !rum+ni,
vecini, iobagi'. 6bligati pentru lotul primit n folosinta de la
proprietar sa dea di(ma n produse si sa presteze mai multe zile de
munca. )resterea animalelor constituie o activitate economica deosebita
deoarece vitele reprezentau si unul dintre produsele de seama al
exportului. &ocumentele vremii mentioneaza numeroasele herghelii de
cai, turme mari de vite si de oi. #eudalii realizau importante venituri
din exportul vitelor. Petru "ares mprumuta principelui german Ioachim
de /randenburg suma de ,33.333 de florini, rezultate din vnzarea a
cca. 73.333 de boi. &omnii ?arii "om+nesti percepeau de la toate
stnele din tara o nsemnata dare n natura numita casarit, care aducea
importante venituri domniei. %lbinaritul si pescuitul constituiau si
ele ocupatii de seama n activitatea rom+nilor datorita importantei pe
care o aveau n viata de toate zilele8 mierea, care nlocuia zaharul,
ceara, din care se faceau lumnarile si pestele, unul dintre alimentele
de baza ale populatiei. )a urmare a dezvoltarii albinaritului si
pescuitului cresc si cantitatile de miere, ceara si peste vndute peste
hotare.
Mineritul.
.arile Rom,ne dispuneau de importante %ogatii ale su%solului care
nsa nu erau e2ploatate la nivelul posi%ilitatilor datorita lipsei te$nicilor
si a investitiilor de capital. 52tragerea fierului era modesta datorita
concurentei o%iectelor de import de calitate mai %una aduse din
)e$ia, 8ermania sau +olonia. 52tragerea aurului si a argintului se
dezvolta continuu n vec$ile regiuni miniere de la -aia /are, -aia de
#ries, :latna, #%rud si Rodna. ;a mina regala de la -aia /are
functionau la mi*locul sec. 79( &< steampuri puse n miscare de forta
$idraulica si 5 topitarii. +osesorii si e2ploatatorii de mine snt scutiti
de ta2ele vamale pentru o%iectele ac$izitionate din alte locuri= se
9
admite aducerea de mineri straini si se acorda dreptul nelimitat de
e2ploatare a minelor de aur si argint. ! serie de orase miniere din
.ransilvania do%ndesc privilegii speciale cum ar fi4 dreptul de a
e2ploata minele n regie proprie, dreptul de crsmarit, dreptul de trg
saptamnal, toate acestea cu o%ligatia de a renova minele vec$i si de
a desc$ide altele noi. 3ierul se e2ploata n minele de la Hunedoara,
8$elar si Rimetia. n sec. 79( 79(( dezvoltarea productiei, a
mestesugurilor, a te$nicii militare a dus la cresterea e2ploatarii
metalelor feroase si la specializarea unor regiuni care livrau fier
pentru piata. 1area se e2ploata att pentru piata interna ct si pentru
cea externa. Principalele ocne de sare erau la ?urda, 0ibiu, &e(,
"odna, ?rgoviste, "mnic, ?g. ?rotus. )um exploatarea ocnelor
constituie n general un monopol al statului veniturile ocnelor
apartineau domniei. %stfel n ?ransilvania la mi(locul sec. A1I fiscul
obtinea din exploatarea tarii peste .3.333 de florini.

Orasele si productia de marfuri
ezvoltarea pietei interne datorita productiei mestesugaresti si a
comertului a dus la cresterea centrelor ur%ane din .ransilvania si mai
trziu a celor din .ara Rom,neasca si /oldova. )ele mai nfloritoare
sunt orasele li%ere regale, centre comerciale si mestesugaresti
%ine fortificate, nzestrate cu drept de auto"administrare si cu privilegii
(-rasov, )lu*, 1i%iu, -istrita, .g. /ures, 1ig$isoara, /edias). n
/oldova si .ara Rom,neasca orasele se dezvolta mai trziu dar nu
ating nivelul de ur%anizare a celor din .ransilvania. 1"au impus, -aia,
1iret, .rotus, Roman (n /oldova) si .rgoviste, 8iurgiu, -raila (n
.ara Rom,neasca). ! mare parte a populatiei principalelor orase
transilvanene era formata din mestesugari organizati n %resle. n
sec. 79( numai la )lu* e2istau 22 de %resle si peste 50 %ranse
mestesugaresti. 0umarul mestesugarilor creste ncontinuu. intre
specialitatile nou aparute n aceasta vreme, mai importante erau4
postavarii, ceasornicarii, specialistii n email, tipografii, farmacistii.
ezvoltarea productiei mestesugaresti dar si a agriculturii si a
celorlalte activitati economice au creat conditiile necesare unui larg
sc$im% comercial. 1e e2portau produse proprii, se practica un intens
comert de tranzit, se importau produse din 5uropa !ccidentala si
!rientala. 1"au dezvoltat legaturile dintre cele trei tari rom,nesti, s"a
10
e2tins piata interna, a sporit rolul negustorului ca intermediar ntre
producator si consumator. )omertul intern se desfasoara prin
intermediul trgurilor, iarmaroacelor si %lciurilor organizate de diferite
localitati anual, lunar si saptamnal. .ransilvania era strns legata din
punct de vedere economic de .ara Rom,neasca si /oldova n
special prin cele trei orase de frontiera4 -istrita, -rasov si 1i%iu.
+ozitia geografica favora%ila a -rasovului a facut ca el sa participe la
traficul comercial international, sa desfaca n .ara Rom,neasca si
/oldova nu numai produsele mestesugarilor din .ransilvania dar si
unele marfuri occidentale tranzitate din !rient prin +eninsula
-alcanica de negustorii rom,ni, sasi, greci si armeni. )omertul cu
alte tari se desfasoara cu unele ntreruperi n directiile traditionale cu
9iena, (talia, >ngaria, )e$ia, +olonia si 8ermania. (mperiul !toman a
limitat comertul e2tern al /oldovei si .arii Rom,nesti. n dezvoltarea
comertului intern au e2istat si o serie de o%stacole cum ar fi
varietatea unitatilor de masura si greutatilor4 galeata, %utoiul, vadra,
fontul si povara. ;a varietatea de unitati de masura si de greutati se
adauga si diversitatea monedelor n circulatie circulau %ani emisi n
tara si strainatate4 taleri, florini, ducati, aspri, dinari, %ani turcesti,
poloni, austriecii ?i italieni. n sec. 79( nceteaza si emisiunile
monetare proprii din /oldova si .ara Rom,neasca. )auzele snt de
ordin economic lipsa argintului din tara - si dominarea de catre
monedele straine.

Regimul economic al dominatiei otomane
52pansiunea (mperiului !toman catre centrul 5uropei a avut efecte
negative asupra e2istentei si evolutiei generale a .arilor Rom,ne. ;a
nceputul sec. 79 o%rogea a ost integrata (mperiului !toman.
.reptat, acesta a cucerit si transformat n raiale o serie de orase"
cetati ale .arii Rom,nesti si /oldovei .urnu, 8iurgiu, )$ilia,
-raila, )etatea #l%a si .ig$ina. .reptat, /oldova si .ara
Rom,neasca intrau n sfera de influenta a otomanilor. Regimul
dominatiei otomane cuprindea, pe lnga plata tri%utului un lung si
variat sir de prestatiuni deose%ite, att prin natura ct si prin
11
%eneficiarii lor. Haraciul a fost principala o%ligatie a .arii Rom,nesti si
/oldovei. Haraciul .arii Rom,nesti porneste de la apro2imativ &0.000
de gal%eni n sec. 79 pentru ca apoi, n sec. 79( sa creasca
vertiginos si astfel, la &52< a*unge la 2<.000 de gal%eni, n &5@6 la
cca. @5.000 de gal%eni si, pro%a%il, la &55.000 n &5AB. #cesta este
punctul ma2im atins de $araciul .arii Rom,nesti n tot cursul vremii
ct a fost platit. Haraciul /oldovei porneste n &<5@ de la 2.000, n
&526 a*unge la &0.000 de gal%eni, iar n &5AB a*unge la @5.000 de
gal%eni. #laturi de plata $araciului o%ligatie de stat cu caracter de
stricta periodicitate se impun si contri%utii %anesti e2traordinare
mergnd tot n folosul (mperiului si determinate de nevoile lui militare.
+esc$esurile la fel de vec$i ca si $araciul snt daruri n %ani si
natura fata de sultan si fata de un grup tot mai larg de dregatori
otomani. 1tiri sigure din a doua *umatate a sec. 79( arata constant ca
valoarea pesc$esurilor este egala cu cea a $araciului. .reptat,
ocuparea tronurilor n /oldova si .ara Rom,neasca se va face prin
cumpararea acestora n urma unui adevarat mezat. +etru Rares
platea aproape &50.000 de gal%eni pentru cumpararea tronului, iar
+etru )ercel platea &.&@0.000 de gal%eni. n perioada &5'& &5A0,
c$eltuielile anuale ale .arii Rom,nesti fata de +oarta se ridicau la
@50.000 de gal%eni, suma reprezentnd valoarea a &265 de sate,
calculata la pretul mediu de vnzare a satelor din acea vreme. #laturi
de aceste enorme plati n %ani tre%uie sa adaugam prestatiile n
natura si n munca precum si pre*udiciile izvorte din comertul de
monopol. >n document din &5'6 arata ca domnul /oldovei +etru
1c$iopul trimitea B.000 de care si &5.000 de sala$ori pentru a ridica
pe c$eltuiala sa cetatea !ceaCov distrusa de cazaci. >n raport
din
aceasta vreme al raguzanului (oan de /arini +oli vor%este de
asemenea despre grnele fara de numar, animale si alte provizii
care se iau n fiecare an de catre turci.
Monopolul comercial
;egaturile comerciale cu lumea turceasca anterioare epocii de
aservire si dezvoltndu"se paralel cu intensificarea relatiilor politice
se transformau n nsasi esenta lor, tocmai o consecinta a
su%ordonarii celor doua tari. 52tinsa asupra principalelor produse ale
economiilor celor doua tari si putnd merge pna la interdictia totala a
12
e2portului n alte directii dect aceea a (mperiului, monopolul
comercial al +ortii se realiza pe mai multe cai.
/ai nti snt livrarile prin intermediul statului, care face oficiul de
colector. 1nt trimise, la cererea sultanului, importante cantitati de
cereale, cai si oi.
# doua cale era aceea prin care statul avea doar misiunea de a
organiza si supraveg$ea transporturile care erau nsotite de stapnii
produselor ce urmau sa fie vndute.
)ea de-a treia modalitate care va cunoaste si cea mai larga folosire este aceea a
cumpararii directe de la producator, cu concursul statului de catre negustorii veniti din (mperiu.
0umeroase documente ale sec. 79( si 79(( mentioneaza ca $oldova, ?ara "om+neasca
si ?ransilvania erau trei mari, %ogate si vesnice camari care aduc provizii
)onstantinopolului4 grne de tot felul, animale, %rnzeturi, unt, miere si fructe de vara si iarna.
)$elarul mparatiei se vor numi .arile Rom,ne n mod oficial abia ntr-o epoca
mai trzie; n realitate, nsa, ele snt acest chelar nca din a doua
(umatate a sec. A1I. "egimul economic al dominatiei otomane, asa cum se
constituie el n a doua (umatate a sec. A1I, are o importanta deosebita
pentru dezvoltarea ulterioara a societatii rom+nesti. "olul sau est e
unul negativ, de frnare a dezvoltarii economice a ?arilor "om+ne. 6
analiza atenta a comertului rom+no-otoman arata ca ?arile "om+ne, desi
beneficiau de o piata importanta si sigura pentru produsele lor, aveau
pierderi din cauza
8ostian -ogdan
)ls a"7(("a /

13
Cuprins
ISTORIA ECONOMIEI ROMNETI.......................................................................................................1
INTRODUCERE...............................................................................................................................................1
CAPITOLUL I ECONOMIA N SPATIUL CARPATO-DANUBIANO-PONTIC N EPOCA
ANTICA...........................................................................................................................................................2
ECONOMIA N DACIA PREROMANA..............................................................................................................3
ARICU!TURA.............................................................................................................................................3
ME"TE"UURI!E.........................................................................................................................................3
ECONOMIA N DACIA ROMANA...................................................................................................................4
ARICU!TURA.............................................................................................................................................5
MINERITU! "I ME"TE"UURI!E....................................................................................................................5
COMER#U! "I CIRCU!ATIA MONETARA.......................................................................................................6
CAPITOLUL II..............................................................................................................................................6
ECONOMIA ROM$NEA"CA N EPOCA %EUDA!&............................................................................................6
ECONOMIA ROM$NEA"CA N PERIOADA %EUDA!I"MU!UI DE'(O!TAT......................................................8
Agricultura.............................................................................................................................................9
Mineritul.............................................................................................................................................9
ORA"E!E "I PRODUCTIA DE MAR%URI........................................................................................................10
REIMU! ECONOMIC A! DOMINATIEI OTOMANE.......................................................................................11
MONOPO!U! COMERCIA!..........................................................................................................................12
14