Caracterizarea lui Stefan Tiptescu

Ion Luca Caragiale, cel mai mare dramaturg romn, a

creat adevrate capodopere ale genului, surprinznd aspecte
ale realittii din societatea noastr la sfrsitul secolului al XIX-
lea. Cea mai cunoscut comedie a sa este O scrisoare
pierdut, comedie de moravuri n care este prezentat si
criticat viata pu!lic si de familie a unor politicieni. "ctiunea
se desfsoar n capitala unui #udet de munte, pe fondul
agitat al unei campanii electorale.
Caragiale a creat persona#e vii, reprezentative pentru
societatea timpului su. $le sunt tipuri umane care au o
trstur dominant, creia i se adaug altele, persona#ele
fiind surprinse n comple%itatea lor.
&tefan 'iptescu este persona#ul principal al operei, el
particip la toate actiunile ei, iar celelalte persona#e
actioneaz si reactioneaz n functie de ce face el. 'iptescu
este prefectul #udetului de munte si este stpnit de aroganta
celui ce se stie atotputernic.
(up cum reiese, n mod direct, din conflictul principal al
piesei, 'iptescu este tipul amorezului, fiind amantul )oei
'ra*anc*e, sotia celui mai !un prieten al su, )a*aria
'ra*anac*e. (e-a lungul operei, 'iptescu dovedeste c este
un tip instruit, fapt sugerat prin replicile sale, intrnd astfel n
antitez cu celelalte persona#e care fac greseli de e%primare
si au ticuri ver!ale.
$l d dovad de inteligent n #ocurile politice, dar uneori
devine impulsiv si violent, la fel cum se ntmpl si ntr-unul
dintre conflictele sale cu +ae Catavencu. "cest fapt este
reliefat n mod direct prin vor!ele lui )a*aria 'ra*anac*e,
!iat !un, dar iute.
'iptescu este unul dintre stlpii puterii locale cruia i
revine totul si de aceea face aluzie nclcnd legea si
acceptnd compromisuri. "stfel, dup ce ncearc s scoat
de la Catavencu scrisoarea compromitatoare, el i promite
acestuia diferite functii si mosia )voiul, numai s intre n
posesia rvasului cu pricina. "ceast postur de a dispune
de tot dup !unul plac este caracterizat de -*it .ristanda,
1
mosia, mosie, fonctia, fonctie, coana /oitica, coana /oitica,
sugernd c 'iptescu aprea n oc*ii politaiul drept
detintorul tuturor izvoarelor fericirii.. (e asemenea, opinia
lui .ristanda pune n evident, n mod indirect, alt trstur
a prefectului, si anume imoralitatea.
'iptescu, cu a!ilitate, stie s-l fac servil pe politai,
care se prezint la ordin n orice moment. (e-a lungul actiunii
se o!serv o pendulare a prefectului ntre dorinta de
ascensiune politic si sentimentele pentru )oe. ( dovad de
luciditate cnd cedeaz insistentelor amantei si promite
sustinerea candidaturii lui Catavencu..
(e remarcat la 'iptescu este arta disimilarii, fat de
'ra*anac*e se preface c nu stie nimic de scrisoare, iar fat
de cuplul 0arfuridi-1rnzovenescu, #oac rolul victimei.
Caragiale reliefeaz defectele si viciile lui &tefan
'iptescu, trsturi general-umane. $l nu este ncadrat n
grupul politicienilor demagogi si inculti. .ostura de amant
este su!liniat prin comicul de moravuri, autorul critic astfel
moralitatea vietii de familie. +umele persona#ului, comicul de
nume, este deose!it de sugestiv, 'iptescu ne duce cu
gndul la un tip important n viata politic, dar si capa!il de
aventuri amoroase, datorit pozitiei sale.
2