INTRODUCERE

Elaborarea planului de amenajare a teritoriului judetean reprezinta o

etapa obligatorie in ansamblul documentatiilor de amenajare a teritoriului,
stabilita prin Legea 50/91. Prin aceasta documentatie se urmareste
optimizarea utilizarii resurselor naturale si umane, in scopul asigurarii unui
echilibru permanent intre modul de valoriicare a acestora si protectia
mediului prin prisma concetului dezvoltarii durabile. !n elaborarea
proiectului trebuie sa respectate urmatoarele aze"
# analiza situatiei e$istente privind dezvoltarea si amenajarea judetului%
# principalele probleme si prioritati de interventie evidentiate%
# propuneri de dezvoltare in proil teritorial, cu etapizarea pe termen scurt
si mediu a principalelor obiective%
- corelarea propunerilor de amenajare a teritoriului cu politici sectoriale
si judetene de dezvoltare, cu scopul de a asigura incadrarea obiectivelor
majore in obiectivele ce vizeaza teritoriul national dar si in strategiile
elaborate la nivel de judet.
ASEZARE
&eleormanul este unul dintre judetele sudice ale 'omaniei situat in
(ampia 'omana, la conluenta )ltului si a raului *edea cu +unarea, avand
in orasul ,imnicea punctul e$trem sudic al tarii-./ /0 001. La vest se
invecineaza cu judetul )lt, la nord cu 2rgesul si +ambovita, la est cu judetul
3iurgiu, iar la sud cu 4ulgaria, iind un judet de rontiera. 3ranita cu
4ulgaria este realizata de +unare. 2stel, din vechime s#au dezvoltat pe
teritoriul judetului importante drumuri comerciale cum erau 5drumul lui
&raian5, 5drumul oii5, 5drumul sarii5, etc, care asigurau legatura zonei
subcarpatice cu +unarea. 2lte drumuri s#au creat paralel cu aceasta, urmand
marginea terasei inalte sau traversand campia pe directie est#vest. La
intersectia acestor drumuri s#au dezvoltat importante targuri care constituie
in prezent principalele localitati urbane si rurale ale judetului. 6udetul
&eleorman are o supraata de 5090 7mp, ocupand ca intindere locul 19 pe
tara si detinand 8,.9 din supraata tarii.
RELIEF
+in punct de vedere al relieului, &eleormanul nu este variat.
Predomina relieul de campie, care acopera partea de sud si centrala,
continuand cu o zona slab deluroasa in partea nordica. 2ltitudinea campiei
este cuprinsa intre /: si ./ m la nivelul terasei +unarii si 90#95 m la nivelul
campiei propriu#zise. !n timpul apelor mari de primavara, prin revarsare
peste maluri, +unarea a creat in imediata apropiere a malului sau o
succesiune de grinduri luviatile catre interiorul luncii, care a dus la
ormarea, intre ele, a unor depresiuni ocupate de ape, numite listeve
- Listeava mare, ;ica, *asluiului, Lupilor, Lunga, Lata, La plopi,
,imnicea1. &eritoriul prezinta o usoara inclinare spre sud si est, apt
evidentiat si de orientarea retelei hidrograice.
,ona de campie cuprinde parti din trei unitati principale ale (ampiei
'omane care, de la nord la sud se succed astel" 3avanu#4urdea, 4oianu,
4urnas. (ampia piemontana 3avanu#4urdea, care ocupa partea de nord a
judetului, la est de *edea, are altitudini de 90#100 m si este acoperita cu
depozite de loess in grosimi de 5#18 m. *aile *edea si &eleorman sunt
adancite cu cca. 80 m ata de campie, au lunci largi si terase, raurile avand
un curs meandrat.
(ampia 4oianu de la vest de *edea este ormata din trei campuri
interluviale cu latimi de 0#1: 7m. <pre )lt prezinta o denivelare de 85#/0
m, iar spre sud se ace trecerea la terasele +unarii. (ampia este slab
=ragmentata acoperita cu groase de loess -80#/0 m1in care s#au ormat prin
tasare numeroase zone depresionare. Luncile (almatuliului si >rluiu# lui
sunt largi, cu aspect de culoar, cursurile de apa iind oarte meandrate, cu
panta redusa si putere de eroziune oarte slaba.
(ampia 4urnas, dintre +unare # *edea # *alea 2lba # (alnistea, este
de asemenea o campie slab ragmentata in care depozitele de loess de 5#/0
m au avorizat aparitia a numeroase zone depresionare. Pentru eliminarea
e$cesului de apa din aceste zone sunt necesare lucrari de drenaj. 'aurile
*edea si &eleorman in amonte de conluenta au lunci largi, cu apa
neinsemnata, curs lent si meandrat. !n aval de conluenta lor, intre
<mardioasa si 4ujoru, lunca larga de 8 7m are un caracter mlastinos iind
mai putin avorabila agriculturii.
Lunca +unarii, cu latimi ce variaza intre 8 si ? 7m se detaseaza ca o
unitate aparte, atat prin altitudinile sale mai coborate -80#8. m1, cat si prin
peisajul sau speciic. !n prezent este indiguita pe sectorul )lt # *edea, in
mare parte desecata si olosita pentru agricultura. +in numeroasele lacuri si
balti s#au pastrat numai lacurile <uhaia de 1050 ha, olosit pentru
piscicultura si comple$ul lacustru de :00 ha de la conluenta *edei cu
+unarea.
Lunca comuna a )ltului si <aiului cuprinde numeroase cursuri
parasite, lacuri, balti si paduri cu esenta moale. =iind neindiguita si supusa
inundatiilor periodice, din punct de vedere agricol este oarte putin utilizata.
'eteaua hidrograica insumeaza o lungime de 119? 7m din care ?1,5
7m regularizati si 1?? 7m indiguiti. &eritoriul judetului este strabatut de la
nord spre sud" )lt, *edea, &eleormanul, (almatui, >rlui, 3lavacioc, <iu,
<ericu, @anov, 4ratcov, 4urdea, (ainelui, (lanita, +ambovnic, iar luviul
+unarea limiteaza partea de sud a judetului pe o lungime de :/ 7m. Lunca
+unarii reprezinta astazi cea mai antropizata unitate a judetului &eleorman,
datorita mariolor lucrari de indiguiri, desecari si irigari. Lunca *edei este
mai mare in zona <mardioasa # 4ujoru, atingand la 4ragadiru o latime de
pana la 8 7m si o altitudine de 1: # 80 m, mai mica decat cea a grindurilor
luviale ale +unarii, datorita acestei coniguratii, in timpul reversarii +unarii
apele patrund in lunca *edei si determina mlastinirea ei. 'aul *edea care
impreuna cu aluentul sau &eleorman dreneaza cca. :09 din supraata
judetului are un debit mediu multianual de 5,5 mcAs la intrarea in judet si
1/,? mc/s la Pietrosani, aportul cel mai mare iind dat de &eleorman -/,:
mc/s1.
(u e$ceptia raului &eleorman, toate raurile din bazinul hidrograic al
*edei au ost transormate in salbe de iazuri, in scopul retinerii pentru
perioada de vara a unor rezerve necesare irigatiilor si unitatilor
agrozootehnice. @umeroase astel de iazuri se gasesc si pe celelalte rauri
-(almatui, >rlui, 3lavacioc1 pe tot cuprinsul judetului e$istand cca. 100
iazuri, peste 509 dintre acestea iind olosite pentru piscicultura si irigatii,
altele avand rol de prevenire a inundatiilor. +e asemenea au ost amenajate
in lunci helesteele *itanesti, <uhaia, ;agura.
Lacurile naturale sunt de tip crov si de lunca, cele de crov avand un
caracter temporar. Lacurile de lunca, numeroase in trecut de#a lungul
+unarii, au ost reduse ca urmare a actiunii de indiguire si desecare, in
prezent ramanand ca mai importante lacul <uhaia, amenajat ca helesteu si
comple$ul =atana # (hireanu # 'adulea # =istoreanca -cca. :00 ha1 in zona
de conluenta a *edei cu +unarea.
2pele subterane sunt inmagazinate in depozitele de nisipuri si
pietrisuri ale stratelor de =ratesti, la adancimi de cca. 80 m si in depozitele
aluviale nisipo#argiloase de terasa si de lunca, la adancimi de pana la 5 m.
6udetul beneiciaza de un potential natural ridicat, constand in primul
rand in ondul unciar. 2stel, conorm 2nuarului statistic al 'omaniei,
ondul unciar # dupa modul de olosinta # se prezinta astel" supraata
agricola :5,59 din supraata totala a judetului, paduri 5,19, ape si balti
/,.9.
!nvelisul de soluri al rergiunii se remarca prin varietate. +ominante ca
intindere, cernoziomurile, solurile brune de padure si solurile aluviale ocupa
principalele orme de relie. (ernoziomurile levigate acopera supraete
intinse mai ales in jumatatea sudica a judetului, oerind conditii e$celente
pentru culturile agricole. =ertilitatea naturala a solurilor, in special a celor
din jumatatea de sud creeaza conditii deosebit de avorabile dezvoltarii
culturilor cerealiere si plantelor tehnice, cat si culturilor legumelor. =olosirea
intensiva a ondului unciar mentine in actualitate probleme legate de
diminuarea e$cesului de apa, administrarea rationala a ingrasamintelor
chimice si a irigatiilor.
!n ceea ce priveste resursele subsolului, cele mai importante sunt
zacamintele de titei si gaze naturale din partea nord#est a judetului in
perimetrul *idele#)lteni#Poieni#<ilistea @oua. <tructurile cele mai
importante sunt e$ploatate pe teritoriul localitatilor *idele, 4lejesti, <ilistea,
;osteni, 4aciu, Preajba, <ericu, Purani.
'ocile utile sunt prezente sub orma argilelor comune -in zonele
2le$andria, 3organi#,imnicea, (iuperceni1 nisipuri si pietrisuri -zacaminte
importante la &urnu ;agurele, ,imnicea, Plosca, Poroschia, &iganesti,
<cioastea si zone de perspectiva la )rbeasca, pe raul *edea si aluenti in
zona comunelor (ervenia, @anov, ;avrodin1. 2u ost identiicate prin
oraje la <uhaia si *iisoara si unele orizonturi subtiri de lignit.
2ntropizarea accentuata a peisajului geograic a determinat
modiicarea radicala a acestuia, astel incat in prezent din vechii codri ai
&eleormanului s#au mentinut doar unele trupuri restranse in partea de nord si
centrala a judetului.Pe de alta parte lucrarile hidrotehnice si
hidroameliorative de pe vai si indeosebi in lunca +unarii au transormat
puternic peisajul natural speciic.
(u toate ca din punct de vedere al cadrului natural judetul prezinta un
potential mai putin e$presiv, comparativ cu alte judete ale tarii, e$ista unele
elemente naturale care merita a i protejate si avute in vedere pentru
valoriicarea lor pe plan local in scop de odihna, agrement, turism. !n acest
sens sunt de mentionat"
# Lunca +unarii cu lacul <uhaia si comple$ul lacustru din zona de
conluenta a raului vedea cu +unarea%
# padurile de zavoi din lunca )ltului, *edei, &eleormanului, asocierea
acestora cu apele curgatoare oerind conditii suicient de avorabile
organizarii unor zone de agrement%
# padurile de stejar din apropierea orasului 'osiori de *ede, cele mai
bine pastrate trupuri ale ostilor codrii ai &eleormanului.
+atorira slabei energii a relieului, enomenele de degradare a
terenurilor datorate unor procese naturale, sunt relativ modeate. <ingurele
supraete care avorizeaza procesele de eroziune le reprezinta versantii care
insotesc vaile si care reprezinta cca. 109 din supraata judetului. =enomenul
este mai amplu pe versantul stang al )ltului -in amonte de Lunca1, versantul
nordic al +unarii -intre =antanele si ,imnicea1 si pe versantii mai inclinati ai
(almatuiului, *edei si &eleormanului.
+esi nu sunt caracterisitce, alunecarile de teren apar cu totul izolat pe
unii versanti ai &eleormanului, *edei, )ltului si +unarii.
(ampiile inerluviale caracterizate prin numeroase depresiuni de
tasare -crovuri1, cat si portiunile de lunci colmatate si inmlastinite de pe vile
)lt, +unare, *edea sunt aectate de e$ces de apa, utilizarea acestor terenuri
in scopuri agricole, necesitand lucrari de desecare#drenaj.
+in punct de vedere al seismicitatii, judetul &eleorman ace parte din
zona seismica de gradul 0, teritoriile oraselor ,imnicea si &runu ;agurele
iind cotate ca zone seismice de gradul 0 1/8, impunand masuri
corespunzatoare in realizarea constructiilor.
CLIMA
(lima judetului &eleorman este temperat continentala caracterizata
prin veri caniculare, ierni geroase si aspre. Precipitatiile atmoserice cunosc
o intensitate ma$ima in cursul lunii iulie, iar cele minime in luna octombrie.
&emperaturile medii anuale in judet se situeaza in intervalul de 10 # 80 grade
(. !n timpul iernii predomina vanturile geroase dinspre stepa rusa -(rivat1,
in est iar din sud#vest bate 2ustrul care are intensitatea mai mica decat
(rivatul si prevesteste seceta. 'adiatia solara globala are valori de 185#180
7cal/cmp/an, potential de energie solara relativ ridicat, ce poate i utilizat in
scopuri utilitar gospodaresti. @umarul de zile tropicale -cu temperaturi de
peste /0 grade1 in cursul unui an este 5? la 2le$andria, iind de asemenea
cel mai ridicat din tara. !ntrucat intervalul secetos coincide in general cu
perioade de intensa vegetatie, sunt necesare cantitati suplimentare de apa ce
se pot realiza numai prin e$tinderea irigatiilor. *anturile sunt inluentate de
relie in special in sud, unde *alea +unarii canalizeaza curentii de aer pe
directiile est si vest. 2stel la &urnu ;agurele predominante sunt vanturile
din vest -8?,:91 si est -1:,991, in timp ce directia nord#est detine o pondere
mult redusa -1191. *itezele medii anuale variaza intre 1,/ si .,. m/s, cele
mai mari revenind directiilor cu recvente ma$ime din vest si est.
FAUNA SI VEGETATIA
(orespunzator relieului si actorilor izico#geograici vegetatia este
variata si bogata in specii caracteristice lorei sudice. Partea centrala si
sudica a judetului se include in zona de silvostepa, cu paduri de stejar tei
argintiu, jugastru, rasin. +intre arbusti amintim" socul, migdalul, paducel,
porumbar, alaturi de creste o vegetatie ierboasa.
Particularitatile solului si e$istenta unei retele hidrograice corelate cu
o vegetatie protectoare asigura o compozitie si raspandire variata a aunei.
2stel e$istenta mamierelor netipice regiunii -vulpe, pisica salbatica si
nisetru1 cat si de stepa - iepurele1. Pasarile sunt mai caracteristice" mierla,
pupaza, ciocanitoarea, pitigoiul, privighetoarea. +e remarcat este densitatea
a azanilor, specie originara din (aucaz si colonizata la noi. +intre reptile
intalnim soparla de padure si sarpele de padure, iar dintre batracieni, broasca
rosie de padure si gusterul. +intre nevertebrate putem aminti speciile
lepidoptere, cleoptere si oroptere. !n luncile raurilor si pe malul lacurilor
traiesc adaptate la umezeala, vidra si nurca. +intre speciile de pesti care
populeaza apele judetului amintim" crapul, caracuda, carasul, stiuca, somnul,
rosioara, bibanul si salaul.
POPULATIA
Populatia judetului &eleorman are un numar de .:/.:.0 locuitori
-conorm recensamantului din 19981, reprezentand 89 din populatia
'omaniei si situandu#se in categoria judetelor de marime mijlocie ale tarii.
Pe ansamblu densitatea populatiei este de :1,5 locuitori/7mp ata de media
pe tara de 95,0 locuitori/7mp.!n judet sunt 8/0 asezari umane organizate in
:: de localitati din care 5 urbane-/ municipii si 8 orase1.
+in totalul populatiei, 50,:9 reprezinta emei, iar populatia activa
detine un procent de ..,19, in care resursele de munca sunt imbatranite,
ceea ce conduce la ideea ca potentialul uman capabil sa desasoare o
activitate generatoare de dezvoltare economica, este deicitar. Populatia
urbana insumeaza 1?/.8/? locuitori si reprezinta //,09 din totalul
populatiei% din acest punct de vedere judetul se inscrie in categoria judetelor
oarte slab urbanizate -locul /:1.
<tructura pe se$e se caracterizeaza printr#o usoara predominare
numerica a populatiei de se$ eminin, respectiv 50,:9, pondere egala cu cea
inregistrata la nivelul tarii.
6udetul &eleorman este marcat in ultimii 85 de ani de un proces de
involutie, datorat"
# atractiei mari pe care a e$ercitat#o capitala asupra populatiei%
# gradul redus de urbanizare a judetului%
# o natalitate traditional scazuta.
!n proil teritorial evolutia populatiei evidentiaza deosebiri esentiale si
anume"
# are loc o crestere puternica in anul 1998 la 5:.000 de locuitori urmare
directa a primirii statutului resedinta de judet%
# se inregistreaza cresteri moderate ale celorlalte orase, intre 189.59 la
,imnicea si 10/9 la 'osiori"
# localitatile rurale in mare majoritate, respectiv 80/ din 8/0 inregistreaza
o scadere a populatiei la 509 si sub 509%
# la nivelul comunelor se inregistreaza cresteri de populatie numai in
4uzescu si Plosca iar in restul de 01 scaderi de peste .0#509.
Procesul de involutie continua si in ultimii 8 ani. Populatia judetului a
scazut cu inca /:5: de locuitori. Pe medii situatia este urmatoarea"
# in municipii si orase o crestere de 8181 locuitori
# in mediul rural o scadere de 5909 locuitori.
;igrarile masive de populatie din judet au determinat un grad oarte
accentuat de imbatranire demograica a judetului, &eleormanul iind
considerat judetul cu populatia cea mai imbatranita din tara. *arsta medie a
populatiei este de /9,9 ani ata de /.,? varsta medie a tarii.
!mbatranirea populateiei este speciica numai mediului rural. (ea
e$istenta la nivelul oraselor avand o structura oarte apropiata de restul tarii.
Ponderea populatiei varstnice a crescut intre 1900 si 1998 de la 80,19 la
89,?9. Eecetele negative ale procesului de imbatranire demograica asupra
desasurarii vietii economice si sociale sunt evidente urmarind valorile care
e$prima raportul intre populatia adulta -15#59 de ani1 si populatia sub si
peste aceste limite de varsta.
ECONOMIA
6udetul &eleorman se caracterizeaza, in primul rand, prin potentialul
unciar agricol deosebit de valoros, acesta iind si principala bogatie a
judetului, ca si temeiul pentru practicarea unei agriculturi intensive. 6udetul
&eleorman dispune de o industrie comple$a si diversiicata din aproape toate
ramurile economiei nationale, in care ponderea o detine industria
prelucratoare" alimentara-8/,591, masini, echipamente, aparate electrice,
comunicatii-1.91, industria e$tractiva, chimie si ibre sintetice, te$tila,
agricultura.
<ituarea pe malul +unarii a acut ca in zona sa se dezvolte
activitati portuare si de transport luvial.
+esi ca relie si conditii climatice, judetul nu se incadreaza in
categoria celor cu potential turistic deosebit, totusi inrastructura minima de
baza pentru desasurarea unui turism de tranzit sau de Bee7#end e$ista.
Industria
+ezvoltarea industriala se concentreaza in cele cinci orase si cateva
comune, iind bazata, in principal, pe industria constructoare de masini,
electrotehnica, metalurgie # chimie, alimentara, te$tile Cconectii.
Prelucrarile industriale au la baza atat materiile prime agricole si
combustibilii proveniti din judet -pentru industria alimentara si partial
chimica1, cat si din surse e$terne acestuia, mai ales in industria constructoare
de masini.
(ele cinci orase realizeaza 909 din valoarea productiei industriale,
cu o populatie rezidenta in localitate ce reprezinta numai /5,? 9 din
populatia activa a judetului. 'ezulta"
- concentrarea e$cesiva a centrelor industriale in cele cinci orase%
- in numai 159 din numarul total al comunelor din judet se desasoara
activitati industriale semniicative%
- 109 din populatia activa din mediul rural este ocupata in industrie
ponderea dominanta detinand#o agricultura%
- avand in vedere ca datele privind populatia activa se reea la cea
rezidenta in localitatea analizata, se poate presupune e$istenta
navetismului catre centrele industriale. 2cest apt conduce la ideea ca
numarul real al celor ce lucreaza in industrie din mediul rural este mult
mai mare , dar nu mai mult de 159.
2ctivitatea industriala seasoara intr#un numar de ./ intreprinderi, din
care 89 sunt in industria publica, iar 1. in cea cooperatista% populatia activa
pe total judet din industria e$tractiva era la data recensamantului din 1998 de
?::? persoane, iar in industria prelucratoare de 5/.98 peroane.
2naliza indicatoului Dproductie globala industrialaE indica o crestere
de opt ori a ei in 19:0 ata de 19?5, iar in 19:5 de doua ori ata de 19:0,
pentru a diminua a 1,8 ori in 19:9 ata de 19:5, iind totusi intr#o crestere
semniicativa in valori absolute. +in 1990 evolutia productiei industriale a
judetului &eleormanse inscrie in linia generala de declin ecnomic al tarii,
perioda de tranzitie avand consecinte destul de grave in aceasta ramura
economica. 2ctivitatea industriala a judetului &eleorman se desasoara , desi
nu cu aceeasi intensitate in trei directii" e$tractiva, prelucratoare si naval#
portuara.
Ponderea ramurilor industriale in totalul productiei indutriale se
prezinta astel"
!ndustria e$tractiva 19,59
!ndustria prelucratoare 05,/9
din care"
alimentara 19,59
te$tila, conectii, incaltaminte ?,?9
prelucrarea lemnului 0,99
chimie 80,09
metalurgie 5,19
constructii de masini 19,89
materialelor de constructii 0,.9
+in analiza tabelului se constata ca aproape 1/5 din productia industriala a
judetului se realizeaza in domeniul e$tractiei zacamintelor subsolului.
Prelucrarea acestei materii prime determina ca pe locul 8 sa se situeze cu un
procentaj in judet mai mare ata de total pe tara, ramura chimiei. =oarte
apropiate ca ponderi sunt cele din ramura constructiilor de masini, desi in
declin real, avand tot 1/5. 2ceasta inseamna ca acandu#se eorturi de
imbunatatire a tehnologiilor, de reorientare sortimentala a productiei din
aceasta ramura, se creeaza premisele unei relansari a productiei. (ea mai
avorizata ramura este cea a industriei alimentare, intrucat are resurse proprii
si traditie. (elelalte ramuri sunt mai slab reprezentate in judet, ele neavand
nici traditie, nici resurse proprii.
+ezvoltarea industriala de perspectiva a judetului include propuneri
de iniintare de zone libere, in care sa e$iste posibilitatea prestarilor de
servicii si activitati care prin acilitatile statului de zona libera sa atraga
investitori capabili sa genereze intreprinderi proitabile, locuri de munca
suplimentare, posibilitati de imbunatatire a castigului.
Propuneri de zone libere sunt la"
- &urnu ;agurele F total supraata" 80 hectare din care 10 sunt in etapa
imediat urmatoare. E$ista demersuri care s#au concretizat intr#un studiu
de ezabilitate pentru amplasamentul DPunct de trecere rontiera pentru
autovehicule grele si pasageriE. <e propun amenajari de lucrari
hidroenergetice portuare de primire F e$peditie maruri pe cale navala.
<pre uscat perimetrul este racordat la drumul de legatura intre port si
oras. Pentru restul de 10 hectare nu e$ista proiect.
- ,imnicea F total supraata" 80 hectare amenajabile tot in 8 etape.
<tudiile de ezabilitate nu au ost inca comandate.

Industria extractiva este reprezentata de cele 8 schele petroliere"
*idele -in 1998 detinea 19,59 din productia ndustriala a judetului1 si Poeni
ale <@P PE&');, care au generat in judet si alte activitati cone$e cum sunt
cele de oraj, constructii, e$ploatari drumuri petroliere, transport titei,
grupuri industriale si sociale.
!n general centrele e$tractive sunt mono unctionale% activitati
adiacente sunt legate de prelucrarea produselor agricole in sistemul
cooperatist sau privat, realizandu#se astel si ocuparea ortei de munca
eminine a zonei.
+in analiza marimii productiei industriale realizate in centrele
e$tractive rezulta ca e$ista trei unitati teritoriale" *idele si comuna Poeni cu
o productie de 0000 milioane lei F 18000 milioane lei, comuna <ilistea cu
500 milioane lei, care oera perspectiva dezvoltarii viitoare a acestei
activitati si siguranta locurilor de munca din zona.
<chelele petroliere isi desasoara activitatea in partea de nord a
judetului, pe o supraata de cca. 90000 ha., din care cca. 1000ha sunt
ocupate de sonde, parcuri, depozite, trasee de conducte si alte utilitati. Prin
speciicul activitatii lor, schelele petroliere au dispersate sursele de poluare
in intrega zona in care sunt amplasate instalatiile tehnologice. +in punct de
vedere al masurilor pentru protectia mediului, ele pot deveni surse
permanente sau accidentale de poluare prin conditiile de e$ploatare si de
iabilitate a conductelor si instalatiilor.
Industria prelucratoare se concentreza in patru din cele cinci orase
ale judetului. 2portul acesteia in totalul productiei industriale este de ?09.
+iversiicarea ramurilor industriale apare in mod semniicativ, numai la
urmatoarele orase" 2le$andria, &urnu ;agurele, 'osiori de *ede, ,imnicea.
+ezvoltarea industriala in mediul rural acopera -in aara comunelor
cu proil e$tractiv1 in principal, ramurile industriei alimentare, a te$tilelor si
tricotajelor, chimiei si constructiei de masini% ea este disGersata in mici
unitati, e$ceptie acandomunele" Poroschia, 4ranceni, @anov, )lteni,
<mardioasa. +oua comune, si anume" draganesti *lasca si &iganesti a caror
productie industriala este de 10 ori mai mare decat a celorlalte aduc un aport
deosebit, atat in dezvoltarea economica a judetului, cat si in ocuparea ortei
de munca locale.
Industria de prelucrare si exploatare a lemnului are ca unitate
reprezentativa ;)42LEH 2le$andria. !n comune, se presteaza activitati
legate de prelucrarea lemnului, dar aportul este nesimniicativ la nivel de
judet. +e altel, aceasta subramura industriala, ca si industria materialelor de
constructii este slab reprezentata in judet" cateva balastiere si intreprinderea
de Preabricate de de 4eton F <);2() 2le$andria sunt singurele din
judet.
Economia orestiera este slab reprezentata in judet,datorita
potentialului orestier redus.din cele 80..08 ha. <upraata ocupata cu
vegetatie orestiera, 8.59/ ha. 5reprezinta supraata ondului orestier.
*olumul de masa lemnoasa e$itent se estimeaza la 8005,8/ mii mc. 2nnual
se e$ploateazacca. 10.000 mc de masa lemnoasa. <tructura inctionala a
padurilor indica e$istenta numai a paurilor cu rol de productie. <upraata
ocupata de paduri -pe ocoale silvice1 se prezinta astel"
- 2le$andria F 090.ha.
- 'osiori de *ede F ?08: ha.
- <lavesti F ?:0: ha.
- &urnu ;agurele F ???? ha.
&otal pe judet F 80.08 ha.
<ilvicultura se preocupa indeosebi cu inretinerea si prezervarea si
protectia ondului orestier e$istent si mai putin cu e$ploatarea acestuia in
scopuri economice.
Industria construstilor navale(ele doua prase situate pe malul +unarii
au un sector de constructii si reparatii navale. +atorita cauzelor
conjuncturale atat interne -tranzitia1, cat si e$terne -embargoul impus
!ugoslaviei1, aceasta activitate a diminuat ca volum oarte mult, dar se poate
considera ca este un potential de dezvoltare in viitor, demn de incurajat.
Industria chimica este reprezentata de <( &>'@> <2 # combinat
chimic de producere a ingrasamintelor chimice cu azot si a celor comple$e,
respectiv uree, azotat de amoniu, nitrocalcar, ingrasaminte lichide,
ingrasaminte comple$e de tip @" P si @"P"I. >nitatea este amplasata la patru
7m sud de orasul &urnu ;agurele, pe malul +unarii, de la 7m 59? la 7m
?00. >n alt agent economic reprezentativ in acest domeniu este <( >*(P
<2 care valoriica cenusa de pirita - deseu de la abricarea acidului suluric1
prin obtinerea de pelete cu 559 ier utilizate in siderurgie. 3azoductele sunt
reprezentate prin magistrala de alimentare a combinatului chimic, iind in
plina dezvoltare si alte magistrare de alimentare cu gaze a localitatilor
- &urnu ;agurele, 2le$andria, *idele, 'osiori si (alinesti1 care se ala in
dierite stadii de e$ecutie.
Industria constructoare de masini este reprezentata prin" <(. I)J)
');2@!2 <2., <( !2!(2 <2, <( !<L2, <2, <( ')*2 <2, <(
'E(;2< <2, <( ELE(&')&>''!< <2, precum si alte activitati de mica
capacitate.
Industria electrotehnica este reprezentata de <( ELE(&')&EL <2 si
<( ELE(&')&>''!< <2 iar activitati metalurgice regasindu#se in mai
multe unitati mari si in special la <( ,!;&>4 <2.
Industria alimentara este bine reprezentata in judet in special prin
unitati de mica capacitate cu o diversitate de priduse in domeniu, cele mai
reprezentative obiective iind <( (!(2LEH <2, <( 2*!()L2 <2, <(
()@<E'*&>'!< <2. <ectorul privat in acest domeniu este reprezentat de
<( <(!)P')+ # din &roianul, <( @2@)L2(& # din @anov, <(
2L(),!; # din ,imnicea, etc.
!ndustria alimentara, bazata pe prelucrarea materiilor prime e$istente
in judet, constitue o ramura de baza si pentru viitor, iar problemele legate de
tehnologizarea unor linii de productie, de imbunatatire a calitatii produselor,
de realizarea lor in conditiile asigurarii competitivitatii produselor cu cele de
pe piata e$terna, pot conduce la o valoriicare mai buna a resurselor locale,
atat de materii prime, cat si de orta de munca.
Agricultura
(onsecinta a oertei ecologice pe care o ace teritoriul, activitatea
agricola este o activitate economica importanta daca nu chiar majora a
judetului. +aca se ia in consideratie aptul ca agricultura are ca mijloc si
obiect de productie solul, atunci este evident ca in judetul &eleorman oerta
naturala este deosebit de avorabila.
<upraata agricola a judetului &eleorman este de .95,: mii hectare
reprezinta /,.9 din totalul supraetei arabile a 'omaniei, judetul ocupand
locul . pe tara.(irca :?9 terenuri cu destinatie agricola in totalul supraetei
judetului atesta aspectul prioritar al unctiei agricole in economia generala.
2cest aspect apare cu atat mai avorabil daca se tine seama ca olosinta
arabila a unui teren agricola este superioara, ea asigurand spectrul cel mai
larg de culturi, cu implicatii directe atat in productia vegetala cat si cea
animala.
!n plus, procentul mare de terenuri de calitatea ! si a !!#a, adica
terenuri arabile ara restrictii sau cu restrictii mici in e$ploatare si cu
ertilitate naturala ridicata, concura la sporirea oertei teritoriului pentru
activitatea agricola.
+e asemenea, aptul ca 909 din terenurile in e$ploatare agricola sunt
1009 mecanizabile -pante cuprinse intre 0 si 1091 aduce un element
deosebit de avorabil pentru desasurarea pricesului agricol. 2cest din urma
aspect, insa, intra in conlict aparent cu noua structura de proprietate asupra
terenurilor agricole.
!n aara de oerta naturala a teritoriului, potentialul agricol este
sustinut si chiar sporit prin lucrarile de imbunatatire unciara -irigatii insotite
de desecari#drenaje1 aplicate pe cca. 509 din supraata agricola.
(onorm datelor diuzate de ;.2.2. in /1. 18 199/ teritoriul judetului
&eleorman este repartizat astel"
+omeniul public +omeniul privat &otal
9 9 9
<upraata agricola 0,: 00,9 :5,0
2rabil 5,9 0/,0 09,?
Pajisti 1,9 1,: /,0
*ii # 8,8 8,8
Livezi # 0,8 0,8
<upraata neagricola 9,/ 5,0 1.,/
Paduri .,0 0,. 5,1
2pe 8,0 0,0 /,.
(irculatie 1,1 0,9 8,0
(onstructii 0,? 8,? /,8
@eproductiv 0,8 0,. 0,?
&)&2L 10,1 :8,9 100,0
!n ceea ce priveste gradul de macanizare al lucrarilor agicole
indicatorul relevant il constituie numarul utilajelor mecanizate raportat la
supraata agricola. <e constata ca judetul &eleorman prezinta o situatie
relativ mai avorabila ata de media pe tara. =ata de oerta naturala a
teritoriului, espectul critic principal il reprezinta echiparea cu lucrari de
imbunatatiri unciare in special din punctul de vedere al supraetei
amenajate. <e considera necesara o evaluare a posibilitatilor de e$tindere a
acestora sub raport de oportunitate, posibilitati de prelevare a apei si
eicienta economica.
<ectorul privat in agricultura teleormaneana are cea mai mare
pondere din toate ramurile economice ajungand in prezent la :8,99 din
totalul supraetei arabile.
Productia agricola vegetala obtinuta nu relecta insa potentialul
e$trem de avorabil al solului.>nul din indicatrii utilizati in aprecierea
structurii roductiei agricole vegetale il reprezinta 5Dtructura culturii5.
>rmarind evolutia acestui indicator pe un interval de . ani, se constata o
oarecare instabilitate in nteresul prodctilor pentru anumite cuturi. 2ceasta se
maniesta pe mai multe planuri"
- o data in planul strKcturii culturilor pentru iecare an in parte
- alta data in planul evolutiei anuale a acestui indicator pentru iecare
cultura in parte.
!ndcatorul respectiv relecta un sngur actor de o anumita instabilitate"
ponderea dominanta aculturilor cerealiere -medie ?/,:91. <epoate airma
deci, ca din acest punct de vedere nu se poate ormula o concluzie e$acta
asupra coniguratiei si structurii planului de cultivare si nici asupra
intereselor producatorilor din teritoriul judetului, acestea iind de natura
conjuncturala.
Luand ca indicator productia medie /7g la hectar, se observa aceasta stare
de instabilitate in productia vegetala, stare care este inluentata de alti actori
de conjunctura, cum ar i" conditiile climatice instabilede la un an la altul,
neolosirea capacitatii de irigatii, pierderi in recoltare, tehnologii
necorespunzatoare, neaplicarea ingrsamintelor chimice sau organice.
Pe baza datelor din 1991, s#a procedat la conturarea unei imaginii generale
a judetului. <#a constat ca datorita suprapunerii tuturor culturilor s#a creat o
zona in care productia vegetala a ost in aara de perormanta F si comple$a.
2ceasta zona cuprinde cca. .59 din supraata totala cultivata a judetului.
!n sectorul productiei agricole animaliere de sistem industrial a acestora,
in judet e$ista numeroase capacitati de crestere a porcinelor, bovinelor si
pasarilor, in prezent neutilizata la capacitate ma$ima. 2gentii economici
reprezentativi pentru acest sector sunt" <( <>!@P')+ <2 -cu ermele
,imnicea, +racea si 4urdea1, <( ');(!P <2 <alcia, <( 2*)32L <2
)lteni, <( 3)L+E@ E33 4ucuresti # erma ;avrodin, <( 2& 3'>P <'L
+raganesti *lasca.
<tudiind rezultatele privitoare la productia animaliera, inscrise in
2nuarul <tatistic din 1998, se pot ace urmatoarele aprecieri"
1.ata de potentialul natural al teritoriului numarul animalelor este mic%
8.prouctiile pe animal sunt relativ echivalente cu mediile pe tara e$ceptie
acand sectorul bovin%
/.productia medie pe locuitor este perormanta la carne si lapte si inerioara
la lana si oua%
..&eleormanul nu este mare producator in sectoarele ovin si pasari.
(ea mai importanta disunctiune in acest sector economic consta in
aptul ca activitatea agricola generala a judetului nu corespunde oertei
naturale a teritoriului care este cvasiomogena in toata aceasta zona. !n aara
de aceasta disunciune mai putem aminti si altele precum"
# din punct de vedere al ondului unciar agricol se evidentiaza o scadere
a acestuia an de an cu o puternica scadere a supraetelor arabile, aparent in
avoarea plantatiilor de vie. +e asemenea , se constata o scadere accentuata
aplantatiilor de pomi%
# supraata mica acoperita de vegetatie orestiera%
# din punct de vedere al productiei agricole se constata o mare
instabilitate atat in structura de culturi, cat si in productiile realizate%
# gradul de utilizare e$trem de scazut a echiparilor pentru irigatii.
Piscicultura. Prin indiguirea si desecarea lacurilor din lunca +unarii s#
a pierdut o importanta supraata din ondul piscicol. ) alta sursa pentru
ondul piscicol il reprezinta ?0 amenajari de lucii de apa din care 18
reprezinta lacuri cu unctii comple$e.
2menajari numai pentru piscicultura, pe cursurile interioare sunt in
numar de .: si acopera o supraata de cca. 500ha. ;ai importante sunt
,imbreasa, @anov, *ijistea si 3auriciu # amenajari de tip iaz # si cele din
lunca &eleormanului la <lavesti, Laceni, ;agura si *itanesti # amenajari de
tip helesteu.
Productia de peste variaza intre /00 si 1000 7g/ha. 'ezultatele pot i
cinsiderate inerioare daca avem in vedere ca in alte helestee din tara se
obtin productii $de 8000#8500 7g/ha. <ocietatea care se ocupa in mod
organizat de piscicultura este 5+anubius5 <2 situata in ,imnicea.
Turism
6udeul &eleorman nu dispune de un potential turistic. &urismul prestat
este de tranzit sau de agrement -de Bee7#end1. (el de tranzit beneiciaza de
locurile de cazare din orase, cel de agrement de imprejurimile oraselor, pe
malul +unarii sau de putinele zone impadurite din judet.
Trans!rt
Transportul rutier. 6udetul &eleorman dispune de o retea rutiera si de
cale erata cu o densitate mai mare decat media pe tara. 'eteaua drumurilor
publice este de 15/9 7m, iar reteaua de cale erata este de 89. 7m din care
09 electriicati. E$ista in judet mai nulte cai de legatura intre localitati
nemodernizate care nacasita modernizare de regula iar o mare parte din cele
modernizate trebuie reabilitate.
'eteaua de drumuri publice in e$travilan - drumuri nationale,
judetene, comunale1 are o lungime de 1./17m, din care modernizate sunt pe
o lungime de /1/ 7m si cu imbracaminti usoare pe o lungime de 5/8 7m.
Lungimea drumurilor nationale este de /58,5 7m din care cele modernizate
au o lungome de /50,. 7m, gradul de modernizare iind de 99,80 9.
&raseele de drumuri nationale sunt"
+@ ? 4ucuresti F 2le$andria F 'osiori de *ede -:1,./5 7m1%
+@ 51 2le$andria F ,imnicea -./,0: 7m1%
+@ 512 ,imnicea F &urnu ;agurele -5.,00 7m1%
+@ 58 2le$andria F &urnu ;agurele -51,8.0 7m1%
+@ 5. !slaz F &urnu ;agurele -10,0?0 7m1%
+@ ?52 4alaci F 'osiori de vede F &urnu ;agurele %
+@ 5( Petrosani F ,imnicea.
+in considerente de traic traseele de drumuri nationale principale sunt +@?
si +@ 58, restul de 5 trasee sunt drumuri nationale secundare.
+rumurilor judetene au lungimea 0.1 7m din care lungimea
drumurilor modernizate reprezinta .0/ 7m, gradul de modernizare iind de
?/,:0 9. +in totalul de 80 drumuri judetene numai pe sapte trasee este
prevazuta imbracaminte de beton asalt, ceea ce reprezinta09,? 7m. !n rest
sunt prevazute imbracaminti asaltice usoare F /9/,. 7m, impietruiri F 858,0
7m si drumuri de pamant F 15,?: 7m.
Lungimea drumurilor comunale este de //: 7m, din care cele
modernizate au o lungime de 88 7m, cu un grad de modernizare de ?,5 9.
+rumurile comunale sunt in numar de .?. Lungimea sectoarelor cu
imbracaminti asaltice usoatre este de 80,/ 7m, iar a celor impietruite de
815,.. 7m si cele din pamant F 100,80 7m.
<trazile urbane au o lungime de /80 7m din care 89/ 7m sunt in
intretinerea preecturilor, iar restul de 10 7m iind pe drumuri nationale si
ceilalti 10 7m ramasi pe drumuri judetene si comunale. <trazile urbane sunt
modernizate pe o lungime de 1?5 7m, adica 50,50 9.
Lungimea strazilor rurale este de /05? 7m din care 8509 7m sunt in
intretinerera preecturilor, restul de 10: sunt pe drumuri nationale si ./9 7m
apartin drumurilor judetene si comunale. 2cestea au un grad oarte redus de
modernizare F caa. . 9 # majoritatea iind amenajate din impietruiri slabe
sau din pamant.
Transportul feroviar. Echiparea tehnica cu linii de cale erata este de
89. 7m, din care 09 7m a ost electriicata. &raseul ormat din cale erata
dubla electriicata are o lungime de ?9 7m si traverseaza judetul in zona
mediana pe directia *idele F 'osiori de *ede. 2cesta ace parte din
;agistrala numarul 1 4ucuresti F (raiova F &imisoara F 2rad F (urtici.
&raseul ormat din cale erata simpla neelectriicata reprezinta 885
7m. El cuprinde traseele" ,imnicea F 'osiori de *ede, &urnu ;agurele F
'osiori de *ede, 'osiori de *ede F (ostesti -limita de judet1.
@odul important eroviar in judet este reprezentat de 'osiori de *ede.
@ivelul de echipari de cai erate in judet este considerat acceptabil,
dar inrastructura si instalatiile cone$e cailor erate nu corespund cerintelor
de viteza. @u se depasesc viteze mai mari de 100 F 180 7m/h.
Transportul fluvial se realizeaza pe +unare. Lungimea navigabila este
stabilita ata deportul <ulina, latimea +unarii navigabile este de ?00 F :00 m
si adancimea de 8,5 m.
!n aceasta zona regimul de scurgere al +unarii este liber, in anumite
zone ormandu#se praguri, si anume"
- 7m 5?1 F 5?. 4elene (inghineana%
- 7m 5?? F 5?: Luta%
- 7m 500 F 50. 4erzina%
- 7m 5:? F 5:0 La7it (ivara.
Porturile luviale sunt amenajate la ,imnicea si &urnu ;agurele.
Portul ,imnicea -7m 55/1 are amenajat cheul de acostare -vertical1 in
lungime de 515 m, capacitatea totala de operare este de .:0.000 t/an, avand
8 macarale de cheu de 1? t. Pentru depozitare este construit un siloz de
cereale. Este asigurat accesul eroviar in port.
Portul &urnu @magurele -7m 5901 are rontul de acostare amenajat pe
lungimea de 9// m, tipul de amenajare iind cheu pereat, iar capacitatea
ma$ima a navei ce poate acosta iind de 1500t. capacitatea de operare este
de 015000 t/an, iind dotat cu 5 macarale de cheu 5 t. Pentru depozitare este
construit un siloz de cereale, iar accesul eroviar in port este asigurat.
!ntre orasele &urnu ;agurele si @i7opol e$ista in prezent legatura de
trecere pentru pasageri, in perspectiva prevazandu#se dezvoltarea acestui
punct de traversare. <#a analizat amenajarea unor zone libere.
!ntre localitatile ,imnicea si <vistov e$ista un punct de tecere pentru
pasageri, in perspectiva prevazandu#se dezvoltarea acestui punct de
traversare.
Transportul aerian.!n judetul &eleorman nu este amenajata o baza
aeroportuara, intrucat sunt amenajate aeroporturi in zona apropiata
-4ucuresti )topeni si 4ucuresti 4aneasa1
RETEAUA DE LOCALITATI
(ategoria administrativa de localitati e$istenta pe teitoriului judetului
teleorman sunt urmatoarele" municipii F 8, orase F/, sate F 8/1. 2ceasta
releveca majoritatea covarsitoare a localitatilor sunt de tip rural -90,99 din
numarul total1. +in cele 8/1 de sate este unul care aparine unui oras. Este
vorba de (osoaia ce apartine de *idele.
'estul de 8/0 se constituie in :/ de comune. !n conormitate cu
ultima impartire administrativ F teritoriala, ? dintre comune sunt suburbane.
Este vorba de"
- comuna @anov F suburbana la municipiul 2le$andria
- comuna Poroschia F suburbana la municipiul 2le$andria
- comuna (iuperceni F suburbana la &urnu ;agurele
- comuna Lita F suburbana la &urnu ;agurele
- comuna (revenicu F suburbana la orasul *idele.
(omuna medie in judetul &eleorman are 8,: sate in componenta sa, dar
variatia este destul de mare, mergand de la un sat/comuna pana la sapte sate
comuna. (omunele cu 1#8#/ sate detin o pondere importanta. Este de
mentionat ca majoritatea comunelor cu un numar mai mare de . sate se
gasesc in jumatatea de nord a judetului, partea sudica iind caracterizata prn
comune cu mai putine sate si cu o populatie mai mare, aspect caracteristic in
general zonei de lunca a +unarii.;edia de 8,: sate pe comuna este inerioara
comunei medii pe 'omania care este de 5 sate pe comuna.
@umarul de sate care revin in medie la un oras este de .? ata de media
pe tara care este de 55 de sate la un oras.
!n aara celor / orase mai mari F 2le$andria, &urnu ;agurele, 'osiori
de *ede F cu o populatie care le situeaza in categoria oraselor mijlocii,
celelalte doua orase F ,imnicea, *idele F ac parte din categoria oraselor
mici, cu populatie pana la 80000 locuitori.
;arimea medie a unei comune este de /:?8 locuitori in 1998, in
scadere ata de 19:., cand era ./.0 locuitori. 51 de comune au pana la .000
locuitori, 85 au intre .000 si ?000 locuitori si numai 0 au peste ?000
locuitori. (ele mai mari comune sunt" )rbeasca cu :050 loc., Pereu cu :/.0
loc., 4otoroaga cu 08:5 loc. <i Lunca cu 000? loc.(onstatam o concentrare
in zona mediana a judetului a comunelor cu cel mai mare numar al
populatiei, in timp ce in nord, sud si partial in vest comunele sunt de marime
mai mica.
;arimea medie a unui sat este de 1/90 loc.% .5,89 din numarul total al
satelor se situeaza in categoria de marime 1000 F /000 loc., concentrand
5/,19 din populatia rurala. 8?,19 au marimea in categoria 500 F 1000 loc.%
109 pana la /000 loc. si 9,19 peste /000 loc. E$ista trei sate cu mai putin
de 100 loc. "
- satul &avarlau -com. Poeni1 F ?5 loc.
- satul *iile -com. <crioastea1 F : loc.
- satul )bartu -com &atarasti de 6os1 F .9 loc.
!n ceea ce priveste repartitia in teritoriu se mai poate mentiona ca
orasele sunt relativ uniorm distribuite pe teritoriul judetului, densitatea lor
iind de 0,: orase/7mp, apropiate de densitatea medie pe tara -1,1 orase/
7mp1.
<atele de matrime mijlocie sunt uniorm repartizate. +ensitatea satelor
in teritoriu este de .,0 sate/100 7mp, usor mai scazuta decat media pe tara F
5,?. 2ceasta situatie se e$plica in parte prin situatia judetelor in zona de
camp, zona ce se caracterizeaza prin localitati mai mari, cu densitatea in
teritoriu mai redusa. +ensitati mai mari ale localitatilor se regasesc in nord si
este mai scazuta in lunca +unarii.
Legat de asezarea geograica se poate mentiona si dispunerea
localitatilor pe linii aproape paralele pe directia @* F <E, de#a lungul
cursurilor de apa, lassand intre ele spatii agrare relativ intinse si nepopulate.
E$primandu#ne mai plastic putem spune ca localitatile se insiruie Dca
margelele pe ataE.
<tructura retelei de localitati urbane si rurale in raport cu dezvoltarea
unctiunilor economice relecta in general dezvoltarea social F economica a
judetului din ultima perioada. <e poate deini astel urmatoarea tipologie a
localitatilor"
- 2le$andria F resedinta de judet, este un municipiu din categoria
oraselor mijlocii, cu unctiuni economico#sociale comple$e, cu rol de
coordonare si armonizare a dezvoltarii in teritoriu
- &urnu ;agurele F oras de categorie mijlocie, centru industrial si
portuar cu rol de servire a locuitorilor din <* judetului
- 'osiori de *ede F oras de categorie mijlocie, nod eroviar, cu unctiuni
industriale si de servire a locuitorilor din @* judetului
- ,imnicea F din categoria oraselor mici, port luvial cu unctiuni mi$te
de importanta locala
- *idele F din categoria oraselor mici, centru e$tractiv, cu unctiuni
mi$te de servire locala.
2precierea potentialului de dezvoltare a satelor constitue baza de
pornire pentru aprecierea posibilitatilor de evolutie a lor in perspectiva. !ntre
actorii locali care pot constitui stimuli pentru dezvoltare, mentionam pe cei
mai importanti" resurse de minerale utile in e$ploatare sau identiicate,
lucrari de imbunatatire unciare e$istente ca baza pentru activitatea agrara,
resurse de orta de munca, resurse balneo#turistice.
2naliza a condus la clasiicarea in trei categorii a satelor"
- sate cu unctiuni dominant agrare
- sate cu unctiuni mi$te -agroindustriale1
- sate F centre e$tractive -petrioliere1.
;ulte din localitatile rurale au o viabilitate scazuta datorata in principal
unor procese demograice critice" procesul accelerat de imbatranire, numarul
mic de locuitori, potentialul economic scazut. &oate acestea atrag dupa sine
slaba diversiicare a tipologiei unctionale a localitatilor rurale.

LOCUIREA
6udetul &eleorman, iind o zona cu puternic caracter rural, locuirea este
asigurata in proportie de cca. 009 in locuinte individuale adapostind de
regula osingura gospodarie. Locuinte colective e$ista in localitatile urbane,
in procent mai mic sau mai mare si mai rar in localitati rurale, sub orma
locuintelor pentru specialisti.
Pe total, dar si pe medii putem spune ca nu e$ista o lipsa acuta de
locuinte, numarul celor e$istente iind mai mare decat numarul
gospodariilor. !n mediul urban e$ista /0,59 din numarul total al locuintelor,
89,0 9 din numarul camerelor de locuit si //,/9 din aria locuibila totala.
<ituatia este echilibrata in aceasta inlantuire, dar usor deavorizata din cauza
ca in orase locuiesc //,09 din numarul locuitorilor.
<upraata locuibila pe persoana are valoarea medie pe tara de 11,5 mp,
iar la nivelul judetului are o valoare mai mica de 10,. mp. .89 din numarul
total al oraselor si comunelor se gasesc sub media pe judet intre ele
situandu#se si &urnu ;agurele, 'osiori de *ede si *idele.
!ntre comune, Plosca are situatie ceva mai avorabila, cu ?,0 mp/loc.
/5,89 din totalul unitatilor administrativ teritoriale se situeaza in jurul
mediei pe judet si pe tara% 81,?9 au valoare usor mai ridicata si numai in
comuna <lobozia ;andra valoarea este mai mare 1.,0 mp/ locuitori.
!ndicatorul Dnumarul mediu de persoana/cameraE are valori
satisacatoarein sensul ca in numai /: de orase si comune se inregistreaza
valori mai mari decat media pe judet. !ntre ele se ala si orasele 2le$andria
&urnu ;agurele, 'osiori de *ede si *idele.
!ntre orase, ondul de locuinte este cel mai bine asigurat la ,imnicea
unde revin 18,/mp/loc. si 1,0 pers/camra.
(oncluzia este ca la nivel judetean locuintele au camere de locuit in
numar satisacator, dar cu supraete mici. 2sa sunt si locuintele traditionale
din mediul rural dar si puzderia de apartamente din panouri mari ce au
suocat orasele.
<ituatia cea mai deavorabila in alimentarea cu apa si incalzire centrala
este in *idele, unde nici jumatate din locuinte nu au aceste dotari minime.
+e altel, e$istenta lor la nivelul celorlalte municipii si orase nu este o
garantie a conortului pentru locuitori, pentru ca lipsa apei reci si a caldurii
sunt situatii aproape permanente.
2lta pereche de indicatori analizati a ost" Dnumarul de persoane pe o
gospodarieE si Dnumarul de camere / gospodarieE. La nivel judetean situatia
este comparativa cu cea de la nivelul tarii. !n timp ce in judetul &eleorman,
gospodaria medie este ormata din /,1 persoane ce locuiesc in 8,9 camere, la
nivelul tarii cele /,1 persoane ce ormeaza o gospodarie medie, locuiesc in
numai 8,? camere.
/. orase si comune au gospodaria medie mai mare decat media
judeteana. !n comunele" 4uzescu, !zvoarele si &iganesti gospodaria medie
este ormata din cca. . persoane. Ele locuiesc in /,1 F /,9
camere/gospodarie. ;ai mult de . camere / gospodarie se intalnesc in
comunele 4ragadiru, Lunca, <lobozia ;andra si <uhaia -/#. pers.1.
!n judetul &eleorman sistemele constructive traditionale sunt cele care
olosesc Dpamantul batutE si nuielele impletite -asa#numitele case din
paianta1. <istemul este larg raspandit in (ampia <udica si Podisul ;oldovei
si este predominant in judetul &eleorman. <udul judetului se caracterizeaza
insa prin olosirea mai intensa a caramizii ca material de constructie
traditional.
&rebuie remarcat aptul ca zona cea mai dens locuita are si conditiile de
locuire cele mai slabe. <istemele traditionale de constructie nu permit
realizarea de locuinte trainice. Principala problema o constituie lipsa
utilitatilor la locuintele e$istente, chiar si din oras.
APA POTA"ILA SI CANALIZAREA
!n teitoriul judetului &eleorman e$ista in prezent sisteme centralizate de
alimentatre cu apa in municipiile 2le$andria si &urnu ;agurele, in orasele
'osiori de *ede, ,imnicea si *idele si in 9 localitati rurale. Populatia care
dispune de alimentare cu apa in sistem centralizat este de 19/../: locuitori,
ceea ce reprezinta .0,1 9 din populatia totala a judetului.
Lungimea conductelor utilizate pentru distribuirea apei este .19,: 7m,
iar capacitatea statiilor de tratare a apei este 1?:.1// mc/zi. <tatiile nu
unctioneaza la intrega capacitate.
!n municipiul ale$andria procentul apei intrata in retea din statia de
epurare este de .0,/ 9 din din capacitatea statiei, iar in municipiul &urnu
;agurele acest procent este de 8?,9 9. !n prezent judetul beneiciaza de
canalizare in numai 9 localitati, din care numai 5 au in dotare si statii de
epurare pentru ape uzate menajere.
<e estimeaza 109.5?1 numarul locuitorilor ce beneiciaza de canalizare,
ceea ce reprezinta /0,8 9 din populatia judeului, apt care arata un nivel
igienico#sanitar total necorespunzator pentru localitatile din rural.
INVATAMANT
2naliza starii dotarilor din domeniul invatamantului o vom ace
pornind de la structura pe grupe de varsta a populatiei, pe cele 8 medii rural
si urban. <e constata ca atat pe totalul judetului, cat si in mediul rural
procentul populatiei de varsta scolara este mai mic dcat media pe tara
-10,?9 si respectiv 1?,091.
(omparand populatia de varsta scolara -? F 1? ani1 cu numarul elevilor
inscrisi in invatamantul corespunzator varstei constatam ca, la nivelul
judetului numai :59 dintre copii recventeaza scoala. 2cest procent este
mult mai mic in mediul rural, dar mai mare cu 109 ata de urban. 2cest
aspect este partial e$plicat de concentrarea populatiei de romi in oras.
(omparand numarul de elevi inscrisi la gradinite cu dotarea e$istenta,
constatam o mare lipsa de astel de unitati in mediul urban. !n orase, pentru
cei .:58 de copii unctioneaza numai .1 de unitati -1?9 din totalul
gradinitelor1, in schimb din totalul personalului didactic /:,?9 lucreaza in
orase.
Problema este mult mai grava in ceea ce priveste numarul de unitati din
invatamantul primar si gimnazial. Elevii din aceasta categorie sunt in orase
in proportie de .: 9 iar numarul de unitati este de numai 11,89 din totalul
pe judet% cadrele didactice din orase sunt in proportie de /:,59 din numarul
total.
(a repartitie in teritoriu in iecare comuna si in orase e$ista cel putin o
gradinita si o scoala primara si gimnaziala. Liceele, in numar de 80 sunt
repartizate astel" cate unul in *idele si ,imnicea si in comunele Piatra,
+raganesti *lasca, )lteni. !n municipiul 2le$andria sunt ?, la &urnu
;agurele 5 si . la 'osiori de *ede. Partea de nord si nord#vest a judetului
este lipsita de un liceu apropiat ca distanta. !n judet nu e$ista nici o institutie
de invatamant superior de stat.
SANATATE
!n conormitate cu datele urnizate de +irectia <anitara, dotarea la nivelul
judetului este urmatoarea"
- numar spitale 11 din care ? in municipii si orase
- numar paturi in spitale /?/: din care 895? in municipii si orase
- dispensare 10? din care 81 in municipii si orase
- policlinici : toate in mediul urban
- locuri in cresa 1090
- leagane de copii 1 in 2le$andria
- numar armacii /. din care 9 in urban
- numar medici ::. din care 58. in urban
- personal mediu 1:8/ din care 1?10 in urban
@umarul mic de spitale din mediul rural si in special lipsa de dotare
materiala din acestea, aglomereaza cele ? unitati spitalicesti din orase. !n
ceeLa ce priveste numarul medicilor a ost analizat indicatorul Dnumarul de
locuitori ce revin la un medicE. ;edia pe judet este 5.0,/ locuitori deserviti
de un medic, cu putin mai mica decat media pe tara de 551 locuitori/medic.
Principala problema in ceea ce priveste dotarile pentru ocrotirea
sanatatii sunt"
- insuicienta paturilor in spitale si deci necesitatea de a se construi
spitale noi%
- ridicarea calitatii actului medical prin dotarea spitalelor, policlinicilor,
dispensarelor cu aparatura, utilaje perormante, medicamente%
- numar insuicient de medici in mediul rural.
CULTURA
!n toate cele cinci orase ale judetului e$ista cate o casa de cultura. !n
mediul rural e$ista 10: camine culturale, cate cel putin unul in iecare
comuna.
!n orasele 2le$andria, ,imnicea, *idele unctioneaza cate un
cinematogra, iar in &urnu ;agurele si 'osiori de *edesunt doua
cinematograe. (el putin teoretic, in toate comunele e$ista cinematograe
satesti, mai putin in comuna <ilistea @oua.
!n orasele 2le$andria, &urnu ;agurele, 'osiori de *de si in comuna
+racsenei e$ista cate un muzeu.
!n tot judetul e$ista un numar de 100 biblioteci scolare, :? biblioteci
publice, la care se adauga 81 biblioteci specializate amplasate in orase
dupa cum urmeaza"
- 2le$andria F 9
- &urnu ;agurele F 5
- 'osiori de *ede F ?
- *idele F 1
2cestea din urma au un ond de carte de cca. .5.000 volume.
SPORT
+otarile sportive si de recreere sunt prezente in judetul &eleorman la
nivel mediu si in se regasesc in special in orase. ;entionam ca in 2le$andria
unctioneaza o sala polivalenta cu 1000 de locuri.
!n judet e$ista 1/ stadioane din care / in orasele 2le$andria, &urnu
;agurele si 'osiori de *ede. (ele din urma au o capacitate de 5000 de
locuri, alandu#se in stare buna. @umarul terenurilor de sport amenajate in
cele cinci orase si care sunt in stare buna se prezinta astel"
- 1: in 2le$andria%
- 18 in &urnu ;agurele%
- 10 in 'osiori de *ede%
- 5 in ,imnicea%
- 5 in *idele%
- total 50.
(u e$ceptia orasului ,imnicea, celelalte detin cate un strand F bazin in
&urnu ;agurele sunt doua1.
POLUAREA
2tmosera este actorul de mediu cel mai important pentru transportul
poluantilor. +eoarece aerul constituie suportul prin care are loc transportul
cel mai rapid al poluantilor in mediul inconjurator, supravegherea calitatii
atmoserei este de prima importanta. Poluarea aerului are numeroase cauze,
unele iind rezultatul activitatilor umane din ce in ce mai e$tinse si
raspandite in ultima perioada de timp, altele datorandu#se unor conditii
naturale de loc si de clima.
<ursa majora de poluare a aerului din judet este <( &>'@> <2 F
&urnu ;agurele. >n aport insemnat in degradarea calitatii il au insa
centralele termice si mijloacele de transport care emit in atmosera o$izi de
carbon, bio$izi de sul, o$izi de azot si pulberi. ) contributie mare in
cresterea eectelor negative o au enomenele meteorologice, in zona &urnu
;agurele iind posibile ploi acide in conditii de precipitatii.
Pentru evaluarea calitatii aerului in judetul &eleorman 2.P.;.
2LEH2@+'!2 a eectuat 1.0? analize izico#chimice prin masuratori
sistematice ale imisiilor de substante poluante, masuratori eectuate in cadrul
sistemului propriu de control.
>tilizarea si gospodarirea resurselor de apa relecta in general
dinamica sectoarelor economice in care se regasesc principalii consumatori"
populatia, industria si agricultura. Principalii receptori ai apelor uzate sau
epurate sunt bazinele hidrograice *edea si +unare, cu ponderea volumelor
de .8,?? si respectiv5.,: 9 din volumul total restituit.
Poluarea solului ca enomen si proces este oarte veche, strans legata
de multiplele actrivitati umane desasurate de#a lungul dieritelor etape ale
dezvoltarii economico#sociale a judetului, incepand cu dezvoltarea intensiva
a agriculturii si mai accentuat in etapele industrializarii si urbanizarii din
ultimul timp, activitati care, pe langa eectele pozitive remarcabile, au dus
uneori la degradarea solului, respectiv la dereglarea unctionarii normale a
acestuia pana la distrugerea completa a sa pe supraete mari cu eecte
deosebite pentru calitatea solului.
+egradarea solului si a vegetatiei -inclusiv paduri1 este produsa de
poluarea aerului in zona marilor platorme industriale, de olosirea irationala
a ertilizarilor si a substantelor itosanitare, de depozitare necontrolata a
deseurilor industriale si urbane, de deteriorarea sistemelor de irigatii si de
combatere a eroziunii, precum si de enomenele naturale, cum ar i" seceta
ori e$cesul de umiditate.
!n categoria supraelelor poluate au ost incluse terenurile degradate
cu titei si apa sarata de catre schelele petrolierede pe teritoriul judetului
-videle si Poeni1, terenurile aectate de poluare ca urmare a activitatii
eetuate de <( &>'@> <2 si supraetele degradate ca urmare a depozitarii
neorganizate a deseurilor.
+atorita asezarii geograice a judetului si a slabei retele magistrale
rutiere, nivelul zgomotului perceput in asezarile umane se inscrie in limitele
de zgomot accesibile. !n perioada anului 1999, probleme de zgomot in
asezarile umane a ost create uneori de untatile de alimentatie publica,
pestari servicii sau productie situate in blocurile de locuinte, datorita
programelor de unctionare prelungite, aprobate de oicialitatile locale.
!n ceea ce priveste deseurile industriale ponderea cea mai mare o
detine cenusa, zgura si slamurile. Probleme deosebite in ceea ce priveste
cantitatile mari de deseuri sunt create de schelele petroliere *idele si Poeni
precum si combinatul chimic din &urnu ;agurele. !n lipsa unor spatii de
depozitare corespunzator amenajate , slamul provenit de la curatirea
decantoarelor si cuvelor este utilizat la suprainaltarea digurilor din parcuri
sau a digurilor de contur ale sondelor cu eect negativ asupra solului si
subsolului.
2gentul economic <( &>'@> <2 creeaza probleme prin cantitatile
mari de cenusa de pirita, osoghips si carbonat de calciu rezultate din
activitatea sa. +e mentionat este aptul ca in privinta carbonatului de calciu
s#au acut unele progrese in valoriicare, prin includerea tehnologica a
acestuia in componenta ingrasamintelor chimice comple$e. (enusa de pirita
este valoriicata in momentul de ata de catre >zina de *aloriicare a
(enuselor de Pirita care insa, datorita conjuncturiii economico#inanciare
neavorabile in care ala societatea, prelucreaza cantitati mici cu
intermitenta.
Zone degradate. !n urma inventarierii acute la nivelul judetului s#au
inregistrat ca soluri degradate /1900 ha, din care"
- cu e$ces de umiditate F 1?1? ha%
- acide F 85::5 ha%
- saturate F 119/ ha%
- aectate de eroziune F :9? ha%
- enomene de alunecare F 11.8 ha%
- poluate F 559 ha%
- altele F 809ha.
+e mentionat este aptul ca in totalul supraetelor degradate au ost introduse
atat cele cauzate de actvitatile antropice cat si cele cauzate de enomene
naturale. !n categoria supraetelor poluate au ost incluse terenuri degradate
cu titei si apa sarata de catre schelele petroliere de pe teritoriul judetului
-*idele si Poeni1, terenirile aectate de poluare ca urmare a activitatii <(
&>'@> <2 si supraetele degradate ca urmare a depozitarii neorganizate a
deseurilor.
!n zona de activitate a agentului economic <( &>'@> <2, combinat
chimic de producere a ingrasamintelor pe baza de amoniac si osor,
amplasat la . 7m de municipiul &urnu ;agurele, au ost apreciate ca iind
aectate de poluare cca. 50 ha.
!n nordul judetului unde isi desasoara activitatea schelele petroliere,
solurile poluate sunt aectate in mod dierit, atat in ceea ce priveste natura
poluantului, cat si intensitatea lui. <upraetele poluate sunt dispersate in jurul
careurilor de sonde pe traseul conductelor de transport a produselor
petroliere si a apei sarate, de#a lungul vailor si aecteaza urmatoarele
teritorii comunale"
- Poeni F 155,? ha%
- <ilistea F .:,8 ha%
- (osmesti F 90,8 ha%
- 4lejesti F 1.,1 ha%
- 3ratia F 0,?? ha%
- <curtu F 0,51 ha%
- &alpa F 8.,? ha%
- (iolanesti F 1,// ha%
- *idele F :/,9.
;entionam ca schele petroliere ac eorturi deosebite pentru reabilitarea
terenurilor poluate. 2stel"
- incepand cu anul 1995 s#a derulat, cu intreruperi, un prigram de redare
in circuitul agricol a supraetei de /0 ha poluata cu apa sarata, in
colaborare cu !nstitutul de (ercetari Pedologice, prin metoda levigarii
cu apa dulce% in toamna anului 1999 au ost predate Primariei Poeni si
acceptate de aceasta ca avand potential productiv satisacator%
- in cadrul Programului de 'eorma a <ectorului Petrolier -o initiativa a
3uvernului 'omaniei si a 4ancii ;ondiale, sprijinita consistent de
3uvernul (anadei1 s#a lansat, la inceputul anului 199: un proiecct F
pilot de remediere a unei supraete de teren poluata cu hidrocarburi si
apa de zacamant, situata in localitatea Poeni% zona care a acut obiectul
proiectului avea o supraata de 1,/8 ha si era contaminata cu produse
petroliere -0,5 F 1 91 si cu cloruri -/00 F :00 mg/100g sol1, pana la o
adancime ce variaza intre .0 si :0 cm, ceea ce acea imposibila
cultivarea terenului% rezultatele concrete ale actiunii erau vizibile deja
din oct#nov% in prezent terenul tratat si dezinestat nu este olosit ca
teren arabil ci ca pasune, urmand ca in anii urmatori solul respectiv sa
poata da rezultatele scontate daca este cultivat cu cereale.
Arii protejate. La nivelul judetului &eleorman nu au ost
inventariate pana in prezent zone naturale protejate. Propunerile pentru
declararea de zone protejate, cuprinse si in P@2& al judetului,sunt"
1. Padurea &roianul
- obiectul ariei protejate este bujorul de campie%
- supraata propusa este trupul de padure &roianul, pacelele 15 si 1?
padure de (er si 3irnita, cu varsta medie 50 ani F /5 ha%
- localizare" padurea este situata la limita drumului judetean 'osiori de
*ede F &roianul.
8. 'ezervatia paleontologica (iuperceni, situata in imediata apropiere
+@ 512 &urnu ;agurele F ,imnicea.
/. Padurile din Lunca *edei, din imediata apropiere a localitatilor
'osiori de *ede si ale$andria, cu valoare peisagistica.
.. Lacul <uhaia F ca zona umeda protejata.
5. 2rbori izolati F platani si stejari, in municipiul 2le$andria.
!n aara acestor zone vizate mai sus, judetul &eleorman are si alte
zone importante, pentru care protectia se va propune prin reglementari
locale. 2ceste zone naturale valoroase, se reera la"
- zone naturale cu resurse agropedologice valoroase -soluri de clasa ! si
!! de calitate F ertilitate ridicata1%
- zone naturale cu resurse energetice de importanta economica oarte
mare, reprezentate prin resursele de hidrocarburi din partea de @ a
judetului%
- zone cu resurse turistice mari, reprezentate de Lunca +unarii F in
delimitarea acestei zone s#a avut in vedere comple$itatea de potential
turistic, izionomia cadruluii natural, pozitia geograica, accesibilitatea,
calitatea mediului, baza tehnico#materiala pentru turism si circulatia
turistica.
!n ceea ce priveste protejarea zonelor construite, cu valoare culturala
nationala, se impune cu prioritate instituirea in jururl acestor valori a unor
zone de protectie eectiva si inceperea unor lucrari de intretinere si reparatii.
<e vor lua in considerare ca zone de protectie, supraete de terence
circumscriu monumentele, pe o distanta de 100 m in localitatile urbane,800
m in lo0calitatile rurale si 500m in aara localitatilor, pana la elaborarea
studiilor speciice de delimitare a zonelor protejate.
AMENA#AREA TERITORIALA A
#UDETULUI TELEORMAN
$ PROIECT $
COORD% PROF&DR& FLORINA "RAN
STUDENT%STANILA MANUEL ' VICTORAS
FACULTATEA% ADMINISTRATIE PU"LICA
AN% I GRUPA% ()* F& I& % ZI
CUPRINS%
!@&')+>(E'E
2<E,2'E
'EL!E=
(L!;2
=2>@2 <! *E3E&2&!2
P)P>L2&!E
E()@);!2"
- !@+><&'!E
- 23'!(>L&>'2
- &>'!<;
- &'2@<P)'&>'!
'E&E2>2 +E L)(2L!&2&!
L)(>!'E2
2P2 P)&24!L2 <! (2@2L!,2'E2
!@*2&2;2@&
<2@2&2&E
(>L&>'2
<P)'&
P)L>2'E
4!4L!)3'2=!E