Dimitrie Bolintineanu - Braha Capitanul

Noi te lasam, o, patrie,

O, tara de suspine!
Vom trece viata-n lacrime,
nstrainati de tine!
Sub greutatea lantului
Al nostru brat s-abate
!rin maracini picioarele
Se-mladiu s"ngerate#
Si c"nd ne las puterile,
C"nd inima slabeste,
Sub lovitura biciului
Virtutea noastra creste#
Dar dorurile corpului
$itam cu totii-ndata
C"nd umbra dulce-a patriei
!rin lacrimi ni s-arata#
Ast%el c"nt moldavii de tatari robiti,
Ast%el c"nt pe cale abatuti, &drobiti#
nt"lnira cete ruse si rom"ne
Ce-au scapat din spada hoardelor pag"ne#
Dar moldavii cata robii-a libera###
Capu-ostirii ruse le vorbeste-asa'
- (De-ti lovi tatarii dupa cum va place,
Are sa se strice noua noastra pace#)
- (Cum nu ne vom bate, doamne, c"nd &arim
n robie soate, %iice ce dorim*)
Ast%el strig rom"nii si pe l"nga d"nsii
Ordele turbate vad trec"nd cu prinsii#
Braha sta, priveste### O %emeie trece
Cu picioare goale, noata-n huma rece,
Cu vesminte rupte, perii revarsati,
Bratele sub lanturi, ochii-i lacrimati#
+inerica prinsa catre d"nsul cata#
Striga cu durere, cade lesinata#
Braha recunoaste pe sotia sa#
si cheama vite,ii, p-al sau cal &bura#
Sare peste r"nduri, %ar"ma s-ucide#
-usii nu cutea&a calea-i a .nchide#
Apoi da navala si %ar"ma amar,
!"n/ la cea din urma viata de tatar#
0ibera toti prinsii si p-a lui consoarta
O primeste-n brate .nsa, vai! e moarta!###