Climara

Mi-ai druit, frumoas doamn, o climar de argint

Cu dou guri ntunecate, ca dou pori de labirint,
Prin care gndurile mele s-or afunda netiutoare
i-adesea n-or gsi ieire din bezna umed, la soare.
Cu dou guri ca de fntn, din care ultimul meu is,
!cafandru mic, priind cu spaim spre fundul negrului abis,
"a ncerca, zadarnic poate, s-adune nirat-n salbe
#ecolta de mrgritare a iitoarelor nopi albe.
$n climara asta nou roiesc ca %uturii imagini
Ce or cdea cnda, inerte, pe cmpul alb al unei pagini,
$nc&ipuiri neplsmuite i gnduri negndite nc
Pe care stropul de cerneal le-nc&ide-n noaptea lui adnc,
Cuinte terse peste-o clip, fantome de idei defuncte,
' ploaie miniatural de-accente, irgule i puncte -
i-acele negre arabescuri pe care-o ag fantezie
!au numai mna mea distrat le zugrete pe &rtie.
$n ea, tcute i smerite stau iitoarele regrete,
(lturi de bilanul zilei i de adresa unei fete)
!crisoarea de condoleane pe care, poate, o oi scrie
*nui amic n doliu dup reo rud care-i nc ie)
' epigram inedit) +gura unui tip ridicol,
Pe care nu-l cunoatem nc) un titlu mare de articol,
(supra unei c&estii care a + de actualitate,
Cu siguran, peste-o lun sau peste-un an i ,umtate, -
i toate cifrele arabe stau, de la - pn. la /,
(mestecate i stupide, n climara asta nou...
$n cupa ei de ntuneric dorm iitorul i prezentul,
Cuintele prin care, poate, mi oi ncepe testamentul)
' poli abia sc&iat, un madrigal, o amintire
( unei clipe iitoare, - sau o poem de iubire
Pe care oi citi-o, poate, atras de noaptea lor bizar
$n oc&ii ti cei mari i negri ca dou guri de climar....