Ciocolata - pe cale de disparitie

A.
Arborele de cacao, odata originar din padurea ecuatoriala Americana, pentru o planta
are cateva trasataturi exotice.
Subtire si cu arbusti, arborele de cacao s-a adaptat vietii aproape de solul presarat cu
Frunze.
Frunzele sale mari se lasa in jos, departe de razele soarelui.
Arborele de cacao nu infloreste asa cum fac majoritatea plantelor la exterior sau
ramurile de mai sus.
In schimb,, mugurii sai dulci atarna de la trunhi si de-a lungul lramurilor de grasime
( sau grase ce se formeaza cand frunzele cad.
Aceste mici flori se transforma in pastai umplute cu bile de marimea unei mingi de
rugb!.
"astaile agitate contin semintele magice cu gust amar.
#.
$umva, acum mai mult de %&& de ani oamenii antici din 'esoamerica au descoperit
secretul acestoe boabe.
(aca le scobesti pulpa si le lasi sa se usuce la soare, apoi le prajesti la foc mic ceva
extraordinar! se intampla) ele devin ciocolata.
Si, daca apoi apesi boabele si le pisezi , boabe ce sunt mai mult decat jumate unt de
cacao, vei obtine o pasta maro faramicioasa- ciocolata pura, pur si simplu.
$.
'aiasii si Azecii au venerat aceasta ciocolata , au batut-o spuma cu apa si condiment
pentru a face o bautura tonica.
*ra o comoara comestibila, oferita la schimb pentru bunuri, folosita ca bani, pastrata
cu grija ca si cum ar fi fost aur.
'ult timp dup ace exploratorii spanioli au introdus bautura in europa, in secolul +,,
ciocolata si-a mentinut aura de lux aristocratic.
In +-./ botanistul suedez $arolus 0nnaeus i-a dat arborelui de cacao numele de
1heobrama, nume ce inseamna mancarea zeilor.
(.
In ultimii %&& de ani boaba de cacao a fost bine democratizata ( nu inteleg ce vrea sa
spuna prin asta, sau cum altfel sa transpun in lb. romana2 3 transformata dintr-o bautura de
elita in batoane dulci, cacao pudra si dulciuri.
Astazi ciocolata devine din ce in ce mai popular, cu noi piete deschise in *uropa de
*st si Asia.
*sto o veste si bina sir ea.
(esi fermierii produc un numar resord de boabe de cacao nu este de ajuns ( se
ingrijoreaza, spun unii cercetatori pentru a tine pasul cu cererea mondiala.
Arborele de cacao se confrunta de asemenea cu unele problem alarmante.
*.
"hilipe "etithuguemin, seful programului Arborele de cacao de la $i4A(in Franta, a
tinut recent un seminar in 4epublica (ominicana.
A prezentat o harta a lumii unde a aratat o banda ingusta la +5& grade 6ord si Sud a
ecuatorului unde creste arborele de cacao.
In cele 7 secole de cand spaniolii au dat peste arborele de cacao acesta a fost plantat
peste tot in aceasta centura tropical umeda 3 din America de Sud si caraibe la vestul 8fricii ,
estul Asiei, 6oua 9uinea si 8anadu din "acific.
F.
Astazi -& : din toate boabele de cacao provin din vestul Africii si $entrul Africii.
In multe reguni fermierii practica asa numita agricultura pionierat.
*i decojesc bucati, petice , ca o bolta inalta de copaci si apoi pun arbustii de cacao,
folosind temporar plantatii de bananieri pentru a face umbra arborelui de cacao cat este
tanar.$u putin noroc, cu aceasta metoda se pot obtine anual o productie de .& pana la ,&
pastai pe copac pentru %.- /& de ani.
In cele din urma insa daunatorii, patogeni sau pur si simplu saturarea solului va
diminua aceasta productie.
Si asa fermierii vor trebui sa plece sis a planteze in o alta fasie de pamant, daca nu
cumva d;j< a fost ocupata de alti fermieri.
6u se poate sa continue sa taie padurea tropicala, pentru ca insasi padurea este in
pericol. Spune petithuguenin.
*xista o cerere mondiala anuala crescuta cu /: pentru productia de cacao.$um vei
putea obtine aceasta crestere daca nu mai ai pamant unde sa mai cultivi=
9.
'ulti fermieri se tem insa de o problem iminenta> bolile arborelui.
Arborele de cacao, in special cand creste in plantatii este la mila multor afectiuni,
boli, cum ar fi putrezirea , in special cauzate de specii variate de fungi care omoara copacii.
Acesti fungi si alte boli distug mai mult de o treime din recolta tanara de arbusti si poate
chiar distruge o regiune intreaga de plantatii de cacao.
?.
@ asemenea boala, matura vrajitoarei,( tradusa ca atare 3 nu stiu ce boala poate fi
asta, si nici nu am gasit nimi despre a devastate o plantatie de arbore de cacao intreaga in
#razilia, regiunea #ahia.#razilia era a treia mare producatoare de cacao din lume dar in +A5&
productia ascazut cu -.:.
(upa cum spune "etithuguenin, daca boala matura vrajitoarei ajunge in 8estul Africii
(cea mai mare producatoare din lume ar fi o catastrofa.
(aca un alt producator are ghinionul sa ezite acum, se va simti in toata lumea.
In S0A de exemplu, importul de cacao reprezinta o afacere de 5., bilioane de dolari
in industria ciocolatei, industrie care sprijina industria nationala de lactate si industria cu
alone. %&: din toate produsele lactate intra in industria dulciurilor, cofetariei .
Astazi cercetatorii cauta o rezolvare a problemei prin a infiinta plante rezistente la
boli.
Si cu toate astea, chiar si cele mai bune plante (in sensul de planta care e rezistenta la
boli sunt nefolositoare daca nu ai unde sa le plantezi.
1ipic, fermierii care cresc arbori de cacao primesc o suma mica pentru boabele de
cacao comparative cu profiturile ce se realizaeaza in afacerea cu ciocolata.
'ulti sunt la mila intermediarilor care le cumpara boabele si apoi le vand la un prBt
mult mai mare. $a situatia sa se imbunatatesca pentru fermieri intermediarii trebuiesc dati
deoparte.
(ar economia de cacao se schimba rapid datorita micsorarii aprovizionarii cu cacao.
$ateva companii au realizat ca este mai bine sa lucreze direct cu producatorii,
fermierii ca sa se asigure ca sunt utilizate practice agricole durabile.
Fermierii trebuie sa replanteze sis a creeze un tampon pentru padure pentru a avea o
acoperire a solului, arbusti si copaci mici cat si copaci baldachin.
Atunci solul va fi mai puternic si mai productiv.
(e asemenea vor trebui sa le garanteze fermierilor un prBt mai mare pentru boabele de cacao
astfel incat vor fii incurajati sa cultive in continuare arbori de cacao si vor putea sa isi
mentia stilul de viata.
Experienta versus viteza.
Anumite func ii mentale pot Cncetini odata cu vDrsta, dar creierul compenseazE Cntr-un mod
care poate sa tina mintea seniorilor la fel de ascu itE ca a tinerilor.
FaGe, Cn vDrstE de +, ani, are o rela ie extraordinarE cu bunica sa, 4ita, care are -& de ani. *i
trEiesc aproape, i ei chiar merg la o clasE de spaniola CmpreunE de douE ori pe sEptEmDnE, la
un colegiu local. (upE ore ei, uneori, se opresc la o cafenea pentru o gustare. @ data, 4ita ii
spune lui FaGe, H*u cred cE e minunat cDt de repede prinzi noua gramaticE. 'ie imi ia mai
mult. HFaGe rEspunde, H(a, dar tu nu pari sE faci cDt mai multe greseli prostesti la chestionare
ca mine. $um faci asta= H
In acel moment, 4ita i FaGe dat peste un set interesant de diferen e Cntre min ile Cn vDrstE i
cele mai tinere. "sihologia popularE spune cE la oamenii de varsta creierul lor HCncetinesteH.
Implicatia, desigur, este cE bErba ii i femeile Cn vDrstE nu sunt la fel de mental agili ca
adultii de varsta mijlocie sau chiar ca adolescenti. $u toate acestea, de i anumite func ii ale
creierului, cum ar fi percep ia i timpul de reac ie Cntr-adevEr dureaza mai mult, cu
Cncetinirea nu reduce Cn mod necesar claritatea mentalE. Intr-adevEr, dovezile aratE cE
persoanele mai Cn vDrstE se potrivesc ca persoanele mai tinere, deoarece creierele lor pot
compensa pentru unele tipuri de declin Cn moduri creative pe care min ile tinere nu le
exploateazE.
"e de altE parte, creierul mai imbatranit poate crea beneficii semnificative prin atingerea Cn
tezaurul sEu extins de cuno tin e i experien E acumulatE. $el mai mare truc pe care creierul
mai in varsta il foloseste este de a utiliza ambele emisfere simultan ca sE se ocupe de sarcinile
pentru care creierul tineri se bazeazE Cn principal doar pe o parte. Imagini electronice
cognitive luate de oamenii de stiinta de la 0niversitatea din 'ichigan, de exemplu, au
demonstrat cE, chiar i atunci cDnd fac exerci ii de bazE de recunoa tere sau de memorare,
seniori exploateaza Cn partea stDngE i dreaptE a creierului mai mult decDt bErba i i femeile
care sunt cu zeci de ani mai tineri. #azDndu-se pe ambele pEr i ale creierului le oferE un
avantaj tactic, chiar dacE viteza fiecErui proces din emisfere este mai lent.
Intr-un alt experiment, 'ichael FalGenstein de la 0niversitatea din (ortmund,din 9ermania,
a constatat cE, atunci cDnd bEtrDnilor le-aufost prezentate noi exerci ii de calculator au facut o
pauzE mai lungE Cnainte de a reac iona i a durat mai mult pentru a finaliza sarcinile, dar au
fEcut cu .&: mai putine erori, probabil din cauza ritmului lor deliberat.
1estele computerizate au sprijinit ideea cE acurate ea poate compensa viteza. Intr-un a a-
numit exerci iu de distragere a aten iei, subiectii au fost spusi sE se uite la un ecran, sa
a tepte sa apara o sEgeatE care a subliniat Cntr-o anumitE direc ie, i apoi sa utilizeze un
mouse-ul pentru a face clic pe sEgeata de CndatE ce a apErut pe ecran. $u toate acestea, chiar
Cnainte de a apErea simbolul corectcomputerul afi eazE numeroase alte sEge i orientate Cn
diferite alte direc ii. (e i subiec ii mai tineri au taiat prin confuzie mai repede atunci cDnd
sEgeata corecta a apErut, au fEcut clic mai des pe sEge i incorecte Cn graba lor.
"articipan ii mai in varsta au facut la fel de bine la teste ca si cei mai tineri, totu i scanarile
4'6 au indicat cE Cn creierul bEtrDnilor H, zonele care sunt responsabile pentru recunoa terea
i interpretarea limbajului au fost mult mai pu in active. $ercetatorii au gasit ca persoanele
mai in varsta au avut mai multa de activitate in regiunile creierului responsabile pentru
aten ie. (arren 9leitman, care a condus studiul, a concluzionat cE creierul mai in varsta a
rezolvat problemele la fel de eficient, dar prin mijloace diferite.
Imbracat sa atraga priviri
Asa cum materialele de buna calitate invadeaza strazile, pregatiti-va pentru haine care
sunt mai fine decat matasea, mai calduroase decat lana, care tin insectele la distanta si care
emit culori fantastice.
$onvergenta dintre moda si noile tehnologii duce la noi modele de materiale si de
haine care fac ca vesmintele sa capete puteri miraculoase. $orpe 6ove, o companie italiana
de moda a realizat un prototip pentru un tricou ale carui maneci se scurteaza atunci cand
temperatura din camera creste si poate fi calcat cu uscatorul de par. Si la 6exia
#iotechnologies, o firma canadiana oamenii de stiinta au cauzat agitatie fabricand matase din
lapte de capra. Fara a fi vreo surpriza, cativa analisti considera ca materialele de inalta
tehnologie vor influenta curand moda mult mai profund decat orice designer.
0n puternic impact deja a fost realizat la nivel molecular. 6ano 3 1ex, o franciza a
fabricii americane de textile #urlington, a realizat un portofoliu de nanotehnologii care pot
face ca materialele sa fie mai durabile, mai confortabile, fara sa se sifoneze si rezistente la
pete. 6otiunea acestei tehnologii si faptul ca ea ar putea fi o amenintare pentru viitorul modei
nu ii ingrijoreaza pe cei de la firmele cunoscute cum ar fi 9ap, Jevi Strauss, JandsKLnd
deoarece toate aceste firme implica produse de la 6ano 3 1ex. Intre timp, firma Schoeller
1extil din 9ermania ai carei clienti sunt si faimosii designeri (onna Maran si "olo 4alph
Jauren foloseste nanotehnologii pentru a produce materiale care pot retine sau elibera
caldura.
1ehnologiile senzoriale de perceptie (S"1 au o diferita aplicatie a nanotehnologiilor.
$reeata in %&&/ de Nuest International, o companie de arome si mirosuri si de OolmarG, o
companie de textile de lana, S"1 este o tehnica prin care substantele chimice intra in tesatura.
$hiar daca nu este prima de acest fel (in mod evident microcapsula contine substante chimice
care rezista pana la /& de spalari, durabilitatea S"1 sugereaza un viitor interesant. (esignerii
pot incorpora mirosurile specifice in colectiile lor. *chipamentele sportive pot fi impregnate
cu antiperspirant. $ei care sufera de guturai se pot vindeca punandu-si pe ei un tricou.
$ea mai mare agitatie se creeaza acum in jurul fibrelor din acid polilactic ("JA si
in particular in jurul unui brand numit Ingeo. 4ealizat de $argill (oP este primul material
facut de om din fibre derivate +&&: din resurse anuale. *ste fabricat in mare parte din
porumb, dar in teorie poate fi realizat din orice planta care fermenteaza, chiar si din coji de
cartofi. In termeni ai performantei, atractia pentru hainele semnate de cei care folosesc Ingeo
sta in superioritatea lor fata de poliester.
Asa cum specialista in textile, "hilippa OatGin, spunea, Ingeo nu este un trend vizibil.
(iferit de nanotehnologie, care spune ca ,,poate transforma cea ce hainele pot face, impactul
lui Ingeo asupra modei va deriva mai mult din folosirea resurselor durabileQ. Se poate ca
materialele sintetice fabricate din combustibili fosili care polueaza si nu se pot reinoi sa
devina atat de invechit ca greseala de a purta o haina din blana de animal= $onsumatorii ar
trebui sa se astepte la o varietate mult mai mare de materiale ecologice. "e langa materialele
"JA, firmele investesc in plante cum ar fi bambusul, algele, urzicile si tulpinele de banana ca
materiale dure pentru textile. Fibra din boaba de soia castiga de asemenea teren. $ultivata in
$hina si promovata in *uropa, textila este un absorbant si un ventilator mai bun decat
matasea si retine caldura mai bine decat lana.
In alta oridine de idei, casele de moda 3 printre ele fiind si *rmenegildo Regna, "aul
Smith si (M6S 3 combina moda cu electronica. Incercarile recente de a atasa componente
electronice materialelor au devenit normale. (ar companii ca S@F1sPitch au realizat
materiale electroconductoare care se comporta in conditii similare cu materialele
conventionale.
Se poate ca articolele de imbracaminte sa-si schimbe intr-o buna zi culoarea sau
modelul= 0n pont din ce s-ar putea intampla este oferit de Juminex, o companie care le
imbina pe Stabio 1extile si pe $aen. Fabricate din tesaturi de fibre optice si functionanad cu o
mica baterie materialele Juminex emit mii de fascicule de lumina, a caror culoare poate
varia. $onsumatorii au putut sa vada aceasta productie anul trecut la opera Aida din
Oashington, ($.
1otusi cea mai mare ambitie ramane inca o iluzie in industria modei, in special
deoarece materialele electronice capabile de o asemenea magie sunt inca prea fragile pentru a
fi purtate. 'argareth @rth, a carei firma International Fashion 'achines produce un material
care-si schimba culoare, crede ca aceasta capacitate este la o decada sau doua de un viitor.
Accesoriile cu aceasta capacitate ca a cameleonului 3 de exemplu o geanta care isi schimba
culoarea 3 sunt mult mai predispuse sa apara primele.
Apropierea robotilor de inmultirea culturilor
Fennifer 'an!Peathers priveste la robotii care sunt folositi pentru a identifica
varietatile de recolta rezistente la seceta.
A. Industria australiana de floarea soarelui este principala sursa pentru acizii
grasi ori nesaturati din margarina si din tartinabile recunoscut ca si acidul
gras care protejeaza de bolile de inima este in interesul tuturor ca Australia
sa aiba o industrie de floarea soarelui competitiva si sanatoasa, dar in
Australia este o lupta continua impotriva climatului aspru. 1otusi
multumita unui robot special, fermierii sunt capabili sa castige batalia
impotriva secetei.
#. (octorul $hris Jambrides, un cercetator de la 0niversitatea din
Nueensland, este aproape de a termina un proiect care-si propune sa
dezvolte mai multe floarea soarelui rezistente la seceta selectand flori care
folosesc apa intr-un mod mai eficient. *l a realizat acest proiect cu ajutorul
unui robot facut de Scoala de $ercetare si Stiinte #iologice a 0niversitatii
6ationale Australiene.
$. "lantele produc fotosinteza pentru a da energie sub forma de zahar. Acest
proces implica permiterea dioxidului de carbon sa intre in plante prin porii
numiti stomata. 1ranspiratia este un proces prin care plantele pierd apa prin
frunze. Acest sistem este cel care faciliteaza trecerea mineralelor prin
plante si este vital pentru plantele sanatoase.
(. 1otusi, in conditii de seceta, plantele care folosesc apa disponibila mult mai
eficient si pierd mai putina, vor avea mai multe posbilitati de supravietuire,
adica, intr-un sens comercial, vor deveni mai profitabile. Aceste plante sunt
clasificate ca a avea o transpiratie mai eficienta. Atunci cand plantele
transpira, frunzele lor devin mai reci datorita evaporari. Astfel, masurand
temperatura frunzelor, oamenii de stiinta pot determina cata apa se pierde
prin transpiratie.
*. $and proiectul a inceput, cercetatorii au folosit termometre manuale pentru
a masura diferenta de temperatura intre frunzele diferitelor varietati de
floarea soarelui intr-un experiment. 8antul poate afecta temperatura frunzei
si echipa de cercetare a descoperit ca initial nu existau modificari in viteza
vantului care sa nu poata fi controlate ca un experiment variabil. Asadar,
echipa avea nevoie de o tehnica pentru a masura continu temperatura si
pentru a permite examinarea altor efecte variabile cum ar fi umiditatea. *i
aveau nevoie de un robot.
Cum decid consumatorii
Sa intelegem consumatorii
$onsumatorii sunt sclavi ai obisnuintei) ei cumpara acelasi produs in repetate randuri> asa se
familiarizeaza cu marile firme, cu culorile si cu emblemele care le reprezinta, ei pot memora
o firma pe care o plac in mod inconstientTinvoluntar. Ambalajul produselor de consum
reprezinta un mijloc important pentru livrarea marcii si a produsului in cosurile magazinului.
Acestea fiind spuse, intelegerea felului in care consumatorii iau decizii si rolul crucial al
procesului de impachetare au reprezentat o zona neglijata pana acum.
*ste surprinzator faptul ca organizatiile investesc sume imense de bani in dezvoltarea
impachetarii crezand ca acest lucru este de efect - in special la nivelul de vanzare in detaliu.
$entrul de (ecizie al $ercetarii de Afaceri de la 0niversitatea Jeeds in colaborare cu
Farada! "acGaging activeaza o actiune in acest domeniu. Acesta a condus deja la unele
descoperiri importante care contesta modul in care organizatiile se gandesc la alegerea
consumatorului.
$ercetarea s-a focusat pe % tipuri fundamentale de gandire.
In primul rand, exista un Uproces euristicQ care implica o gandire superficiala si care se
bazeaza pe reguli foarte simple.)
+ cumperi ceea ce recunosti
% alegi ceea ce ai luat si ultima data
/ alegi ceea ce iti sugereaza o sursa de incredere.
Acest lucru cere un efort mic de comparare si implica privirea 3 si gandirea despre cateva
mici informatii cu privire la produs si impachetare. @ricine poate face asta gandind sau nu.
"e de alta parte, U procesul sistematicQ implica niveluri de gandire mult mai profunde. $and
oamenii aleg produsele in acest fel, ei se angreneaza in cateva detalii de gandire analitica 3
iau in considerare informatii despre produs incluzand pretul si calitatea acestuia etc.
Aceasta forma de gandire care este analitica cat si voita T constienta implica mult mai mult
efort mental.
(upa cat se pare rolul impachetarii este foarte diferit pentru fiecare tip de decizie luata.
(e exemplu, in U procesul euristicQ, consumatorii trebuie sa fie capabili sa distinga pachetul
dorit dintre multe altele asa cum o fac de obicei. $onform acestor circumstante, simpla
caracteristica perceptiva a pachetului poate fi critica 3 faptul ca noi putem distinge cu
usurinta ce noi putem alege de la alte produse.
1otusi, in U procesul sistematic U, relatia produs 3 informatie, poate fi mai importanta asa ca
pachetul trebuie sa contina acest lucru intr-o forma usor de identificat.
$ompararea concurentei
$onsumatorii vor sa aiba dreptul de a compara produsul cu cel al rivalilor, asa ca ei pot
decide ce varianta este mai buna pentru ei. 0n rol decisiv din punct de vedere al impachetarii
este de a comunica caracteristicile produsului, subliniind avantajele fata de cele ale celorlalti
concurenti.
(eci, cand este convenabil ca oamenii sa foloseasca o metoda anume de gandire=
In primul rand, stim ca oamenii sunt in mod cognitiv zgarcitiTavari> altfel spus ei sunt
economi atunci cand gandesc pentru ca acest lucru presupune efort pentru ei.In mod esential,
oamenii fac effort doar atunci cand stimuleaza procesul sistematic atunci cand situatia o
justifica, de exemplu atunci cand ei nu sunt obositi sau distrait si atunci cand aprovizionarea
este importanta pentru ei.
In al doilea rand, oamenii pot asimila foarte multe informatii. 1otusi, daca informatia se
actualizeaza foarte des, ei pot deveni confuzi.Acest lucru le permite sa se elibereze si sa
aleaga altceva.
In al treilea rand, oamenii adesea duc lipsa de cunostinte sau experienta, asa ca ei nu sunt
capabili de a intelege anumite lucruri, de exemplu, ingredientele produselor alimentare.
In al patrulea rand, oamenii variaza din punct de vedere al gandirii. $ercetarea noastra a
diferentiat oamenii cu o nevoie mare de gandire 3 cine in mod obisnuit se implica in gandirea
analitica 3 si aceia cu nivel scazut din punct de vedere cognitive, care prefera sa foloseasca
metode foarte simple ale formelor de gandire.
8ariatiile eficacitatii
Aceasta lucrare are un impact important pentru impachetare ceea ce face ca imapchetarea
efectiva sa varieze conform cu procesul de strategie pe care consumatorii il utilizeaza cand
aleg produsele. 1rebuie sa intelegi cum consumatorul selecteaza produsele tale daca tu vrei sa
imbunatatesti impachetarea, ceea ce este si relevant. 'ai tarziu, testand eficacitatea
impachetarea poate fi fara rezultat daca metodele pe care le utilizezi implica o forma de
gandire. ( ex. 0n grup implicat in gandirea analitica, dar consumatorii tai cumpara sub o alta
forma ( de ex, euristic, o forma scazuta de gandire.
"entru industria impachetarii, este important ca micul comerciant sa identifice obiectivul
cheie. Sustinand angajamentul consumatorului fata de un produs poate atrage impachetarea
care este distincta la nivel euristic ( daca consumatorul poate recunoaste produsul pe care l va
cumpara dar fara sa motiveze consumul de a se implica in procesul sistematic ( promovand
cu tarie nivelul care include compararea cu alte produse.
(impotriva, permitandu-le consumatorilor de a schimba brand-urile poate implica cresterea
impachetarii care include informatii care chiar stimuleaza procesul sistematic si care
motiveaza consumatorul de a contesta alegerea obisnuita a produsului. Jucrarea noastra
cerceteaza aceste concluzii, dar si implicarea pe care acestea o au pentru dezvoltarea
impachetarii efective.
F. *i au creat un robot cu % termometre infrarosii ansamblate la +5&& fiecare. 4obotul alearca
pe o cale alungita imprejurul spatiului si termometrele inregistreaza pe fiecare parte. $u
scopul de a micsora orice variatie primita de la cele % termometre, ei au setat +5&& la
inceputul fiecarei curse si rezultatele au fost normale. *le pot fi rotite intr un unghi pentru a
examina parti diferite.
9. 4obotul este de asemenea capabil sa detecteze intensitatea luminii. Are un garaj unde
asteapta pana cand intensitatea luminii este destul de puternica sa ofere rezultate eficace.
(aca cerul innourat anunta ploaie, robotul se intoarce in garaj si asteapta.
?. $ea mai dificila proba pentru grupul de cercetatori a fost sa gaseasca un agronom care
poate cultiva recolta perfecta de floarea soarelui. $and procesul s-a incheiat, fara a mai exista
sol vizibil, astfel incat termometrul sa poata masura doar temperature plantelor si nu mediul
inconjurator. Au fost examinate 5 tipuri. (atele stranse de robot au fost folosite de echipa de
cercetare pentru a stabili care variatie a transpiratiei a avut eficacitatea cea mai mare.
Tipuri de intreprinderi
*xercitiul +
@ companie este,in general un grup de persoane (cunoscut ca si membrii unite pentru a
urmarii interese commune.Acest termen este folosit astfel ca si sinonim cu asociatia dar mai
des este folosit in special pt a identifica asociatia ca si forma de profit cum ar fi
parteneriatele ,asociatiile pe actiuni si companiie pe profit.@ companie nu este in mod
obligatoriu si o corporatie dar in acest fel nu poate exista fara membrii sai.
$ompania nu poate sa fie actionata in judecata si nu poate da in judecata la randul ei si asta
pentru ca nu poate sa fie considerate persoana fizica ."oate insa avea oricare din cele
doua caracteristici depinzand de jurisdictia (legea respectiva.
Asociatiile de persoane care fac afaceri exista din cele mai vechi timpuri,cea mai veche
infiintata fiind o firma japoneza pe numele Mongo 9umi care a fost infiintata in secolul +,.
@ aociatie voluntara este alcatuita dintr-un grup de indivizi care voluntar! au intrat intr-o
organizatie pentru realizarea unor scopuri.Strict vorbind in multe juristictii nu sunt necesare
formalitatile pentru a deschide o asociatie desi este dificil de imaginat cum ar putea functiona
o asociatie alcatuita dintr-o singura persoana.In unele juristictii este un numar minim de
persoane necesar pentru a deschide o asociatie. In unele juristictii asociatiile trebuiesc
inregistrate la politie sau alte organisme ale statului pentru a se face cunoscuta infiintarea
acesteia.Acest lucru nu reprezinta un mod al politicii de a tine controlul dar reprezinta un
mod de a impiedica fraudarea economiei.In multe comitate doar o asociatie inregistrata se
poate prezenta legal dar membrii sai nu sunt responsabili de actele financiale.
@rice grup de persoane poate functiona ,ca o asociate dar in acest caz persoanele care fac
tranzactii in numele asociatiei sunt responsabile pentru acestea.
Asociatiile organizate pe profit sau castig financiar se mai numesc in mod normal si
parteneriate. 0n tip special de parteneriat este cooperative, care este infiintata de obicei de o
singura persoana-in principiu se voteaza si se distribuie profitul in dependent de cantitatea de
bunuri produse sau cumparate de fiecare membru. Asociatiile pot lua forma unor organizatii
non-profit> aceasta nu inseamna ca nu au profit din activitatea lor, dar toate beneficiile sunt
reinvestite. 'ajoritatea asociatiilor au un fel de act, acte care stabilesc modul in care opereaza
compania. 0n astfel de act este de obicei numit actul de infiintare al societatii.
In anumite sisteme de drept civil, o asociatie este considerate o forma speciala a unui
contract. In (reptul $ivil din Nuebec acesta este un contract nominal. Asociatia poate fi
corporatie, si astfel poate deschide un cont bancar, poate intocmi contracte, depune plangere,
etc. in Franta asociatiile conventionale sunt reglementate de (reptul OaldecG-4ousseau din +
iulie, +A&+ ai este numit (reptul Asociatiilor +A&+, cu exceptia Alsaciei si 'oselle unde se
aplica dreptul din aprilie +A&5 (aceste tari au apartinut 9ermaniei in +A&+. In 1exas legea in
ceea ce priveste asociatiile non-profit fara peronalitate juridica legea permite acestora sa
activeze cu conditia de a avea o persoana juridica independenta de membrii sai, cu dreptul de
a avea in posesie proprietatea, de aface contracte, a da in judecata si de a fi dat in judecata,
precum si de a avea raspundere limitata fata de ofiterii si membrii sai.
*x.%
1he simplest form of business is the individual proprietorship or sole trader) for
example, the shop (0SVstore or a taxi oPned b! single person. If several individuals Pish to
go into business together the! can form a partnership> partners generall! contribute eWual
capital, have eWual authorit! in management, and share profit or losses. In man! countries,
laP!ers, doctors and accountants are not alloPed to form companies, but onl! partnerships
Pith unlimited liability for debts 3 Phich should them act responsibl!.
#ut the partnership is not a legal entit! , separate from its oPners> liGe sole traders,
partners have unlimited liabilit!) in the case of bankruptcy a partner Pith a personal fortune
can lose it all. $onseWuentl!, the majorit! of business are the limited companies (XY
(0SVcorporations, in Phich investors are onl! liable for the amount of capital the! have
invested. If a limited companies goes banGrupt, its assets are sold (liWuidated to pa! the
debts> if the assets do not cover the debts, the! remain unpaid (i.e. creditors do not get their
mone! bacG.
In #ritain, most smaller enterprises are private limited companies (ZXY Phich
cannot offer shares to the public> their oPners can onl! raise capital from friends or from
banGs or other venture capital institutions. A successful, groPing #ritish business can appl!
to the StocG *xchange to become a public limited compan! (YXY> if accepted, it
can publish a prospectus and offer its shares for sale on the open stocG marGet. In America,
there is not legal distinction betPeen private and public limited corporations, but the
eWuivalent of a public limited compan! is one registered b! the Securities and *xchange
$ommission.
In all cases, founding a compan! needs certain financial documents, Phich state all
rights and duties of their oPners Pithin legal boundaries.
First of all, founders have to Prite a 'emorandum of Association (0SVa $ertificate
of Incorporation, Phich states the compan!Ks name, purpose, registered office
or premises and authorized share capital .
Premises 3 is the technical term for the place in Phich a compan! does its business)
an office, a shop, a PorGshop, a factor!, a Parehouse etc. Authorized share capital means the
maximum amount of particular t!pe of share the compan! can issue.
Secondl!, founders Prites the Articles of Association (0SV#!laPs, Phich sets out
the rights and duties of directors and different classes of shareholders. $ompan!Ks
memorandum and articles of association and annual inancial statement are sent to the
registrar of companies, Phere the! ma! be inspected b! the public. (A compan! that iles its
financial statement late is almost certainl! in trouble.
'oreover, founders can bu! a read!-made Uof-the-shelfQ compan! from an agent that
is, a compan! formed and held specificall! for later resale> the bu!er then changes the name,
memorandum and so on.
*x ./
Aproape orice persoana care decide sa inceapa o afacere este antreprenor, deoarece el sau ea
isi asuma un anumit risc. (e obicei persoanele decid da inceapa o afacere pt a avea profit si
pt a face ceva pe cont propiu, de a fi propiul sau sef. Antreprenorii aduna factorii de productie
si decid forma de organizare a afacerii, care se va potrivi cu scopurile lor. @ricine care spera
sa devina antreprenor trebuie sa invete foarte mult despre o afacere si sa-si planifice cum sa o
inceapa. Acest process include studierea legii, a sistemului de taxe care se aplica respectivei
afaceri.
*lemente de operare a unei afaceri
"t a initia o afacere, trebuie sa stabilesti potentialii client care vor utiliza servicile tale la un
anumit pret. "oti avea pliante printate pe o pagina pt a face publicitate afacerii tale. (e
asemenea poti utiliza publicitatea in ziare. Fiecare afacere, indifferent de proportii, presupune
7 elemente)costuri, publicitate, profit,evidenta si risc.
$osturi
(aca ai o afacere cu picture, va trebui sa cumperi pensule si vopsea. $u cat afacerea va
creste, cu atat mai mutl vei investi in vopsea pulverizatoare pt a spori randamentul.
"ublicitatea
8ei afla in scurt timp ca pentru a-ti face afacerea cunsocuta, va trebui sa cheltuiesti. @data ce
vei avea cleinti, informatia despre afacerea ta se va transmite din gura in gura.
"rofitul si evidenta
6u conteaza cat de mica este afacerea ta, trebuie sa ai un s!stem de urmarire a cheltuielilor si
a incasarilor. 1rebuie sa pastrezi in siguranta si salvezi toate evidentele.
4iscul
@rice afacere presupune un risc. 1rebuie sa pui in balanta riscul si avantajele de a avea o
afacere-care include profit versus pierderi.
*x. 7
+-entrepreneur
%-be her oPn boss
/-profits
7-factors of production
.-business organization
,-advertising
--Pord of mouth
5-expenses
A-inventor!
+&-receipts
++-recors Geeping
+%-risG
+/-profit