1.

ROLUL SI ATRIBUTIILE PRESEDINTELUI

Presedintele RO, potrivit Constitutiei Romaniei, indeplineste anumite functii:
Seful statului , in aceasta calitate detinand functia de reprezentare a statului roman, atat in
exteriorul, cat si in interiorul tarii.
Garanteaza independenta nationala , unitatea si integritatea teritoriala a tarii.
Garant al Constitutiei . El vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna desfasurare a
activitatilor autoritatilor publice, care functioneaza in baza Constitutiei, in acest scop
exercitand functia de mediator, intre puterile satului, precum si intre stat si societate.
Presedintele Romaniei este ales prin vot universal e!al dire"t se"ret si li#er e$pri%at.
icio persoana nu poate indeplini functia de presedinte al Romaniei, decat pentru cel mult !
mandate. "cestea pot fi successive.
Rezultatul ale!erilor pentru functia de presedinte al Romaniei este validat de Curtea
Constitutionala&
Atri#utiile presedintelui Ro%aniei&
A) In ceea ce priveste POLITICA INTERNA
Presedintele RO desemneaza un candidat pentru functia de prim#ministru si numeste
$uvernul pe #aza votului de in"redere a"ordat de "atre Parla%ent. %n caz de remaniere
guvernamentala sau a unui post vacant, presedintele revoca si numeste, la propunerea
primulu#ministru, pe unii membri ai $uvernului.
Presedintele RO poate consulta $uvernul cu privire la probleme urgente si de
importanta deosebita.
Presedintele RO poate lua parte la sedintele $uvernului, in care se dezbat probleme de
interes national, iar in alte situatii, acesta poate sa prezide sedintele $uvernului, la care
participa.
Presedintele are o#li!atia de a pro%ul!a le!ile votate de "ele ' "a%ere dar are si
dreptul de a le tri%ite spre ree$a%inare la Parla%ent&
Presedintele adreseaza Parla%entului %esa(e "u privire la prin"ipalele pro#le%e
politi"e ale natiunii&
Dupa "onsultarea presedintilor "elor ' "a%ere si a liderilor !rupurilor
parla%entare presedintele poate sa dizolve Parla%entul da"a a"esta nu a a"ordat votul
1
de in"redere pentru for%area Guvernului in ter%en de )* de zile de la pri%a soli"itare
si nu%ai dupa respin!erea a "el putin a ' soli"itari + Parla%entul poate fi dizolvat , pe
an-
Presedintele dupa "onsultarea Parla%entului poate "ere poporului sa.si e$pri%e
prin referendu% vointa "u privire la pro#le%e de interes national&
#- In "eea "e priveste politi"a e$terna
Presedintele in"/eie tratate e$terne in nu%ele Ro%aniei ne!o"iate de "atre Guvern
si le supune spre ratifi"are Parla%entului intr.un ter%en rezona#il&
La propunererea Guvernului presedintele a"rediteaza si re"/ea%a reprezentantii
diplo%ati"i ai Ro%aniei si apro#a infiintarea desfiintarea sau s"/i%#area ran!ului
%isiunilor diplo%ati"e&
"- in "eea "e priveste si!uranta nationala
Presedintele e "o%andantul fortelor ar%ate si indeplineste fun"tia de presedinte al
Consiliului Supre% de Aparare a Tarii& El poate de"lara %o#ilizarea partial sau
!enerala a fortelor ar%ate& In "az de a!resiune presedintele ia %asuri pentru
respin!erea a!resiunii si le adu"e neintarziat la "unostinta Parla%entului printr.un
%esa(&
Presedintele instituie starea de asediu 0starea de ur!enta in intrea!a tara ori in unele
unitati ad%inistrativ.teritoriale si soli"ita Parla% in"uviintarea %asurii adoptate&
'& Ad%inistra1ia preziden1ial2&
-Este o institutie publica "u personalitate (uridi"a&
-&unt serviciile publice aflate la dispozitia presedintelui Romaniei pentru indeplinirea atributiilor
sale.
-umarul maxim de posturi este de !'(
Personalul este alcatuit din:
1. Persoane detasate )din ministere si alte autoritati publice*.
'& Persoane in"adrate dire"t&
2
Functii de conducere:
1. Consilier prezidential )cu rang de ministru*
!. Consilier de stat )cu rang de secretar de stat*
+inantarea cheltuielilor de functionare a "dministratiei prezidentiale se asigura de la bugetul de
stat si din venituri extra bugetare, realizate, administrate si contabilizate potrivit legii .
&tructura organizatorica:
1.,epartamentul securitatii nationale.
!.,epartamentul Constitutional -egislativ
..,epartamentul pentru Relatia cu autoritatile publice si societatea civila.
/.,epartamentul planificare si analiza politica.
0.,epartamentul Relatii international.
'.,epartamentul politici economice si sociale.
1.,epartamentul comunicare publica.
2.,epartamentul &anatate Publica.
3.,epartamentul de educatie si cercetare.
1(.,epartamentul pentru minoritati nationale.
11.,epartamentul mediului intern si international.
1!.,epartamentul managementul resurselor.
1..Compartimentul Cancelariei.
1/.Compartimentul Protocol.
3
3& 4un"1iile 5i Atri#u1iile Guvernului&
$uvernul este autoritatea pu#li"a a puterii e$e"utive care functioneaza in baza votului de
incredere acordat Parlamentului si care asigura realizarea politicii interne si externe a tarii si
exercita conducerea generala si a administratiei publice.
Pentru realizarea programului de guvernare, $uvernul exercita urmatoarele functii:
a* f"t de strate!ie prin care se asigura elaborarea strategic de punere in aplicare a programului
de guvernare
b* f"t de re!le%entare prin care se asigura elaborara cadrului normative si institutional necesar
in vederea realizarii obiectivelor strategice
c* f"t de ad%nistrare a proprietatii statului, prin care se asigura administrarea proprietatii
publice si private a statului, precum si gestionarea serviciilor pt care statul e responsabil
d- f"t de reprezentare prin care se asigura, in numele statului roman, reprezentarea pe plan
intern si extern
e- fun"tia de autoritate de stat prin care se asigura urmarirea si controlul aplicarii si respectarii
reglementarilor in domeniul apararii ordinii publice si sigurantei nationale, precum si in
domeniile economic si social si al functionarii instituriilor si organismelor care isi desfasoara
activitatea in subordinea sau sub autoritatea $uvernului.
Atri#utiile Guv6
,- Atri#utii privind ela#orarea proie"telor de le!i si supunerea lor spre apro#are
Parla%
'- Atri#utii privind asi!urarea e$e"utarii le!ilor si a "elorlalte dispozitii nor%ative
date in apli"are a"estora
3- Atri#utii prinvind "ondu"erea si "ontrolul a"tivit %inisterelor si a "elorlalte aturit
ale ad%in pu# "entrale si lo"ale&
7- Atri#utii privind realizarea politi"ii intern si e$terne&
7&Stru"tura Aparatului de lu"ru al Guvernului&
Guvernul ro e a(utat de un aparat de lu"ru& Pentru e$e%plifi"are a% des"ris stru"tura
Aparatului de lu"ru al Guvernului din perioada '**8.'**9 perioada in "are stru"tura
a"estuia a fost %ai a%pla6
4
a- Can"elaria P : institutie pu#li"a "u personalitate (uridi"a in su#ordinea pri%.
%inistrului "ondusa de un sef al "an"elariei "u ran! de %inistru a(utat de un
se"retar de stat; seful "an"elariei are "alitatea de ordonator prin"ipal de "redite&
#- Se"retariatul General al Guvernului +SGG- institutie pu#li"a "u personalite
(uridi"a in su#ordinea pri%.%inistrului "ondusa de un se"retar !eneral inalt
fun"tionar pu#li" nu%it in "onditiile le!ii prin /otararea Guvernului&
"- Departa%entul pentru Relatia "u Parla%entul stru"tura "u personalite (uridi"a
finantata prin #u!etul Se"retariatului General al Guvernului "ondusa de %inistrul
dele!at pentru relatia "u Parla%entul "are are "alitatea de ordonator tertiar de
"redite a(utat de unul sau %ai %ulti se"retari de stat
d- Aparatul de lu"ru al %inistrului de stat pt "oordonarea a"tivitatilor din do%eniile
"ulturii invata%antului si inte!rarii europene stru"tura fara personalitate (uridi"a
finantata prin #u!etul SGG +DES4IINTATA IN '**<-
e- Departa%entul pentru Afa"eri Europene stru"tura "u personalitate (uridi"a
finantata prin #u!etul SGG "ondusa de un se"retar de stat a(utat de ' su#se"retari
de stat&
f- Departa%entul de Control al Guvernului stru"tura fara personalite (uridi"a
reluata din "adrul Can"elariei p&% finantata prin #u!etul SGG si "ondusa de un
se"retar de stat&
!- Departa%entul pentru Relatii Interetni"e& Stru"tura fara personalite (uridi"a in
su#ordinea p&% si in "oordonarea se"retarului !eneral al Guvernului "ondusa de un
se"retar de stat a(utat de ' su#se"retari de stat finantata prin #u!etul SGG
/- Alte departa%ente or!anizate "a stru"turi "u sau fara personalitate (uridi"a in
su#ordinea p&% "ondusa de se"retari de stat sau asi%ilati ai a"estora a "aror
infiintare0fun"tionare se apro#a prin /otarare a Guvernului&
=& :inisterele +rol "lasifi"are or!anizare "ondu"erea %inisterelor
aparatul propriu al %inisterelor-&
.reprezinta o "ate!orie distin"te in "adrul siste%ului autoritatilor ad%inistratiei pu#li"e
avand rolul de a realiza polti"a !uverna%entala in do%eniile si se"toarele de a"tivitate ale
a"estora p intre! teritoriul tarii&
Ele "onstituuie o veri!a i%p su#ordonata dire"t G si au ' ele% "ara"teristi"e6
>"o%petenta %ateriala.spe"iala
5
>"o%petenta teritoriala.nationala
In rapot "u natura sar"inilor " le revin %inisterele se !rupeaza in 3 "ate!6
>%inistere "u a"tivitate e"ono%i"a
>"u a"tivitate ad%inistrative si de aparare a ordinii de drept
> "u a"tivitate so"io"ulturala si stiintifi"a
Or!anizarea %inisterelore sta#ilita prin le!i proprii +:APN- sau prin /otarari ale
!uvernului&
DELI:ITAREA 4CTIILROR INTRE :INISTERE NU E 4T STRICTA&
Atri#utii e$er"itate de "atre %inister se !rupeaza in ' "ate!6
. atri#utii "o%%une tuturor %inisterelor
. atri#utii proprii spe"ifi"e fie"arui %inister
In RO :inistrul raspunde de intrea!a a"tivitate a %inisterului in fata G iar in "alitate de
%e%#ru al a"estuia raspunde in fata Parla% solidar "u "eilalti %e%#ri ai G& EL Are o
du#la responsa#ilitate6
> fata de or!anul puterii le!islative
> fata de Guvern
:inistrii indeplines" in do%eniul lor de a"tivitate ur%atoarele atri#utii6
a- Or!anizeaza "oordonea si "ontroleaza apli"area le!ilor ordonantelor si /otararilor
G a ordinelor si instru"tiunilor
#- Initiaza si avizeaza proie"te de le!e ordonante /otarari ale G
"- A"tioneaza pt apli"are strate!iei proprii %inisterului
d- 4unda%enteaza si ela#oreaza propuneri pt #u!etul annual
e- Ur%ares" proie"tarea si realizarea investitiilor
f- Reprezinta interesele statului in diferite or!ane si or!anis% international si dezvolta
relatii de "ola#orare "u or!ane si or!anizatii si%ilar din alte state
!- Initiaza ne!o"iaza in"/eierea de "onventii a"orduri si alte intele!eri international
ur%ares" si "ontroleaza apli"area a"estor "onventii a"orduri si intele!eri
6
/- Coordoneaza si ur%ares" ela#orarea si i%ple%entare de politi"i si strate!ii in
do%enii de a"tivitate ale %inisterului
i- Avizeaza infiintarea or!anis%elor ne!uverna%entale si "oopereza "u a"estea
(- Coola#oreaza "u instit de spe"ialitat pt for%are si perfe"tionarea pre!atirii
profesionale a personalului
:inistrii sunt a(utati in %un"a lor de ur%at or!ane de "ondu"ere6
> se"retarii si su##se"retari de stat
> se"retarul !eneral si se"retarii !enerali ad(un"ti
> "ole!iul %inisterial
Aparatul propriu al %inisterului e o stru"tura or!anizatori"a fara personalitate
(uridi"a "are poate "uprinde in f"tie de i%portanta volu%ul "o%ple$itatea si
spe"ifi"ul a"tivitatii desfasurate ur%atoarele "o%parti%ente6
> departa%entele. "onduse de se"retarii de stat
> dire"tiile !enerale
> dire"tiile
> servi"iile
> #irourile
)& Se"retarul !eneral al %inisterului 5i disfun"1ionalit21i ale
stru"turilor ad%inistrative %inisteriale&
+In RO- Se"retarul !eneral al %inisterului 4ACE PARTE Din "ate! inaltilor fun"tionari
pu#li"i dar rolul sau e departe de "el al o%olo!ilor sa din "elelalte tai europene& El e nu%it
in f"tie in "onditiile le!ii e$"lusive pe "riteria profesionale&
Atri#utii si responsa#ilitati6
a- Coordoneaza #una fun"tionare a "o%parti%entelor si a"tivitatilor "u "ara"ter
fun"tional si asi!ura le!atura operativa dintre %inistru si "ondu"atorii tuturor
"o%parti%entelor din %inister si unitatile su#ordinate
7
#- Cola#oreaza "u "o%parti%entele de spe"ialitate din "adul SGG "u se"retarii
!enerali0(udetelor si "u dire"tori !enerali de prefe"tura
"- Pri%este si trans%ite spre avizare %inisterelor proie"tele de a"te nor%ative si
asi!ura avizarea a"telor nor%ative pri%ate de la alti initiatori
d- Trans%ite proie"tele de a"te nor%ative initiate de %inistere
e- Ur%areste si asi!ura finalizarea a"telor nor%ative apro#ate de G
f- :onotorizeaza si "ontroleaza ela#orarea raportarilor periodi"e
!- Coordoneaza intre!ul personal al %inisterului
DIS4UNCTIONALITATI ALE STRUCTURILOR AD: :INISTERIALE
Disfun"tiile "ele %ai intalnite sunt6
. lun!i%ea e$"esiva a a"estor stru"ture %ai ales pe verti"ala "are deter%ina o %are
distanta intre unitatile de "ondu"ere strate!i"a si "ele de e$e"utie
. fra!%entarea e$"esiva pe orizontala se"toriala e spe"ifi"a in !eneral or!anizatiilor
pu#li"e de %ari di%ensiuni
. densitatea %are a stru"turilor ad%inistrative densitatea or!ani" "are e le!ata de nr %are
de posture de "ondu"re aflate in str ad% fara a fi neaparat ne"esare dpdv o#ie"tiv&
4ra!%entarea "o%petentelor si a politi"ilor transversale intre diferitele %inistere si in
"adrul a"estora in diferite arii de !estiune a o#li!at ad% !enerala a statului pe de o parte
sa "reeze nu%eroase "o%isii si "o%itete inte%inisteriala iar pe de alta parte sa "reeze
"o%isii "ar st responsa#ile de "oordonare anu%itor politi"i transversale "u "ara"ter
inter%inisterial&
8& Celelalte or!ane ale ad%inistra1iei pu#li"e "entrale de
spe"ialitate- des"rierea fie"arei "ate!orii e$e%plifi"are-&
Guvernul si %inisterele "u avizul Curtii de Conturi pot infiinta or!ane de spe"ialitate in
su#ordinea lor&
A"este or!ane ale ad%inistratie pu#li"e "entrale de spe"ialitate poarta diferite denu%iri 6
a!entii "o%isii ofi"ii se"retariate et"&
8
Condu"atorii a"estor or!ane sunt se"retari de stat si au difeti titulaturi6 presedinti
dire"tori denerali sefi de ofi"iu& Ei nu sunt %e%#ri ai Guvernului si sunt nu%iti si eli#erati
din fun"tie prin de"izia pri%ului.%inistru&
Atri#utiile& Or!anizarea si fun"tionarea a"estor autoritati sunt sta#ilite prin /otarari ale
Guvernului&
In perioada '**3.'**= in su#ordinea Guvernului sau a %inisterelor e$istau ur%& Or!ane6
o Pri%ul %inistru "oordona prin Can"elaria Pri%ului :inistru6
Autoritatea Nationala de Re!le%entare in Do%eniul Ener!iei
A!entia Nationala pt Resurse :inerale
Inspe"toratul de Stat in Constru"tii
A!entia Ro%ana pt Investitii Straine
Autoriatea pt ?alorifi"are a A"tivelor Statului
A!entia de Co%pensare pt A"/izitii de Te/ni"a Spe"iala
Ofi"iul National de Prevenire si Co%#atere a Spalarii Banilor
Autoritatea Nationala de Re!le%entare in Co%uni"atii si Te/nolo!ia
Infor%atiei
Co%isia Nationala pt Controlul A"tivitatilor Nu"leare
Institutul de Investi!are a Cri%elor Co%unis%ului
A!entia Nationala pt Sport
A!entia Nationala Anti.doppin!
A!entia pt Strate!ii Guverna%entale
o In "oordonarea Se"retariatului !eneral al Guvernului de aflau6
Ofi"iul Re!istrului National al Infor%atiilor Se"rete de Stat
Autoritatea Nationala pt Re!le%entarea si :onitorizarea
A"/izitiilor Pu#li"e
9
Ofi"iul Ro%an pt Adoptii Institutul National de Statisti"a
A!entia Nationala pt Ro%i
o In su#ordinea :in& ad%inistratiei si internelor6
In su#ordinea ad%in& pu#li"e6
# Dire"tia Generala de Pasapoarte
# Ar/ivele Nationale
# Dire"tia Re!i% Per%ise de Condu"ere si In%atri"ulare autove/i"ule
In su#ordinea ordinii si si!urantei pu#li"e6
# Inspe"toratul General al Politiei Ro%ane
# Inspe"toratul General al @andar%eriei Ro%ane
# Unitatea Spe"iala de Aviatie
o In su#ordinea :in E"ono%iei si 4inantelor fun"tionau6
.A!entia Nationala de Ad%inistrare 4is"ala
.Garda 4inan"iara
.A!entia Nu"leara
o In su#ordinea :in& a!ri"ulturii si dezvoltarii rurale6
.A!entia SAPARD
.Ofi"iul National al ?iei si ?inurilor
.A!entia Do%eniilor Statului
.Autoritatea Aipi"a Nationala
o In su#ordinea :in& sanatatii pu#li"e6
.Institutul de :edi"ina Le!ala
.A!entia Nationala a :edi"a%entului
.A"ade%ia de Stiinte :edi"ale
o In su#ordinea :in& de @ustitie6
10
.Curtea de Apel tri#unale (ude"atorii
.Institutul National al :a!istraturii
o In su#ordinea :in Edu"atiei Cr"etarii si Tineretului6
.Inspe"toratele (udetene
.%nstitutul de Stiinte al Edu"atiei
.Autoritatea Nationala pt TIneret
o In su#ordinea :in& Transporturilor6
.Aero"lu#ul Ro%aniei
.Clu#ul sportiv Rapid
.Autoritatea Navala Ro%ana
Su# autoritatea :T se afla C4R :ETROREB&
o In su#ordinea :in& Dezvoltarii Lu"rarilor Pu#li"e si Lo"uintelor
.ANL
o In su#ordinea :in& :ediului si Dezvoltarii Dura#ile6
# INstitutul National de Cer"etare. Dezvoltare pt Prote"tia :ediului
# Ad%inistratia 4ondului de :ediu
o In su#ordinea :in& :un"ii 4a%iliei si E!alitatii de Sanse
# A!& Nationala pt Prote"tia 4a%iliei
# A!& Nationala pt Prote"tia Copilului
# Inspe"tia :un"ii
# Inspe"tia So"iala
o In su#ordinea :in& Co%uni"atiilor si Te/nolo!iei Infor%atiei
.Posta Ro%ana
. Ro%tele"o%
o In su#ordinea :in& Apararii6
11
.Cenrul :ilitar
.Universitatea Nationala de Aparare
o In su#ordinea :in& pt Intreprinderi :i"i si :i(lo"ii Co%ert Turis% si
Profesii Li#erale
.Ofi"iul de Stat pt Inventii si :ar"i
.Centrul National de Dezvoltare in Turis%
.Centrul Ro%an de Pro%ovare a Co%ertului
9& Rolul 5i atri#u1iile prefe"tului&
ROLUL PRE4ECTULUI C ART ,'3 C RO
REPREz !uvernului in teritoriu
Sef al servi"iilor pu#li"e de"on"entrate ale %inisterelor
Or!n de tutela ad%inistrativa
P e !arantul respe"tarii le!ii si ordinii pu# la nivel lo"al
In "alitate de reprezentant al GU?ERNULUI pe plan lo"al p asi!ura le! operativa
dintre fie"are %inistru si "ondu"atorul servi"iului pu#li" de"on"entrat din
su#ordinea a"estuia
Atri#utiile prefe"tului
Asigura aplicarea si respectarea Consti., a legilor, a hotararilor si ordonantelor $, a
celorlalte acte normative , a ordinii publice
12
A"tioneaza pt realiz in (udet0%uni"ipiu #u" a o#ie"tivelor "uprinse in
Pro!ra%ul de !uvernare si dispune %asurile ne"esare pt indeplinirea lor&
A"tioneaza pt asi!urarea "li%atului de pa"e so"iala %entinera unei "o%uni"ari
per%anente "u toate nivelurile institutionale si so"iale
Sta#ileste prioritatile de dezvoltarea re!ionala
?erifi"a le!alitatea a"telor ad%inistrative ale "onsiliului (udeten0lo"al sau ale
pri%arului
In e$er"itarea atri#utiei " privre la verifi"area le!alitatii a"telor ad%inistrative ale
"onsiliului (udetean0lo"al0pri%ar PRE4ECTUL "u "el putin ,* zile inainte introdu"erii
a"tiunii in "onten"iosul ad%inistrative va soli"ita autoritatiilo "are au e%is a"tul "u
%otivarea ne"esara reanalizarea a"tului so"otit nele!al in vederea %odifi"arii sau dupa
"az a revo"arii a"estuia& A"tiunea introdusa de "atre prefe"t pt anularea unui a"t
ad%inistrativ al autoritatilor ad% pu# lo" so"otit nele!al e s"utita de ta$a de ti%#re si se
(ude"a in re!i% de ur!ent&
Rolul prefectului de a efectua controale directe limiteaza autonomia deciziilor si slabeste
gradul de responsabilitate al autoritatilor locale:
"sigura, impreuna cu autoritatile si organele abilitatea, aducerea la indeplinirea in
conditiile stabilite prin lege, a masurilor de pregatire pt situatii de urgenta
,ispune masurile care se impun pt gestionarea acestora si foloseste in acest sens
sume special prevazute in bugetul propriu cu aceasta destinatie
4tilizeaza fondurile special alocate de la bugetul de stat si baza logistica de
interventie in situatii de criza
,ispune masurile corespunzatoare pt prevenirea infractiunilor si apararea
drepturilor si sigurantei cetatenilor
"igura realizarea planului de masuri pt integrare europeana
13
,ispune masuri de aplicare a politicilor nationale hotarate de $ si a politicilor de
integrare europeana
5otaraste cooperare sau asocierea cu institutii similar din tara si din strainatate
"igura folosirea a limbii materne in raporturile dinte cetatenii apartinand minoritatii
nationale si serviciile pub deconcentrate in unitatile administrative#teritoriale in care
acestia au o pondere de peste !(6
%ndeplinese si alte atrbutii prevazute de lege si de celelalte acte normative, precum
insarcinarile stabilite de $
Ordonator tertiar de credite
<& Institu1ia prefe"tului&
Institutia prefectului
# institutie pub cu personalitate 7uridica, cu patrimoniu si buget propriu.
"ctivitatea instit pref este finantata de la bugetul de stat prin bugetul 8"% si din alte surse
legal constituite ) este subord bug 8"%*
PERsonalul din cadrul instit pref e format din functionari pub, funct pub cu statut special si
personal contractual.
umirea, incadrara, modificarea, suspendare si incetare raporturilor de serviciu9munca ale
personalului se efect prin ordin al pref.
umirea, modific, suspend si incetarea raaporturilor de serviciu ale subprefectilor se
efectueaza in conditiile legii.
14
,*& Ofi"iul si Cole!iul prefe"tural
Can"elaria prefe"tului este un compartiment organizatoric distinct care cuprinde urmat fctii
de executie de specialitate specifice: directorul cancelarie, ! consiliere, 1 consultant si secretarul
cancelariei. )in fct de pref.*
Personalul din cadrul cancelarie pref isi desfasoara activitatea in baza unui contract
individual de munca incheiat.
COLEGIUL PRE4ECTURAL
% fiecare 7udet functioneaza un colegiu prefectural compus din prefect, subpref si
conducatorii serv pub decon ale ministerelor si ale celorlalte organe ale adm pub cen din
subordinea $, care isi au sediul in 7udetul respectiv.
Atributii:
Analizeaza activ serv pub decon si propune masuri in vederea imbunatatirii acesteia
Stablieste domeniile si sectoarele in care e necesara/se poate realiza cu eficenta
actiunea coordonata a mai multor serv pub decon
Stabileste masurile necesare implementarii program, politicilor, strategiilor si
planurilor de actiune adoptate la nivel national
Organizeaza actiunile comune ale mai multor serv pub decon, in vederea solutionarii
unor situatii deosebite
Analizeaza masurile necesare in vdr realizarii unui sistem comun de managem al
infor/ resurse material/financ/umane
15
Colegiul prefectural indepinlineste si alte atrbutii prevazute lege, precum si sarcini date
de ministere sau de celelalte organe ale adm pub cent din subordinea G ori de cate
prefect
Regulamentul de functionare a colegiului prefectural se aproba prin ordin al prefectului
,,& Rela1iile prefe"tului "u %inisterele 5i autorit21ile lo"ale&
Relatiile prefe"tului "u "ondu"atorii ad% "entrale de spe"ialitate
# 8%%&:R%% si conducatorii celorlalte organe ale adm pub centrale din subordinea $ pot delega
prefectului unele dintre atrbutiile lor de conducere si control cu privire la activitatea servciilor
pub deconcentrate din subordine:
1. ;erificarea modului de utilizare a fondurilor pub alocate serv pub deconcentrate
!. ;erificarea modului de realizare a obiectivelor cuprinse in strategiile sectoriale
.. "nalizarea modului de realizare a actuinilor cu caracter interministerial care au ca scop
cresterea calitatii serv pub
/. Organizarea unor achizitii pub din programe comune mai multor serv pub deconcent din
7udet9muni
0. Reprezentarea in fata instantelor 7udecatoresti, in cazul in care sev pub deconcet din
subordine nu pot fi mandate
'. "lte atributii stabilite prin ordin al conducatorului instit ierarhic superioare serv pub
deconcentrat
-ista serv pub decon se aproba prin decizie a primului ministru si se actualizeaza la
propunerea ministrului 8"%
Prefectul poate propune ministerelor si celorlalte autoritati ale adm pub cent de specialit
masuri pt imbunatatirea activitatilor serv pub deconcentr, organizate la nivelul 7udetului
16
,in comisia de concurs pt ocuparea postului de conducator al unui service pub deconcent
face parte < un reprezentant al instit pref <
Prefectul poate propune sanctionarea conducatorilor serv pub decon din subordinea acestra
Conducatorii serv pub decon au obligatia sa transmita pref proiectul de buget. Prefectul
inainteaza proiectul de buget conducatorului instit ierarhic superioare serv pub decon )minister*.
In "onstit se prevede "a intre prefe"tii pe de o parte% "onsiliile lo" si pri%ari pre"u%
si "onsiliile (udetene si presedintii "onsiliilor (udetene pe de alta parte NU EBISTA
RAPOARTE DE SUBORDONARE&
PRE4& poate verifica masurile intreprinse de primar9presedintele cons 7udet. in calitatea lor
de reprezen ai statului in unitatea administrtiv#teritoriala )competente pe care le exercita in
numele statului*
Pref poate solicita convocarea unei sedinte extraordinare.
%n caz de forta ma7ora si de maxima urgenta, prefectul poate solicita convocarea de indata a
cons loc97udet.
Prefectul poate solicita documentatii, date si info, iar acestea sunt obligate sa i le furnizeze cu
rapiditate si in mod gratuit.
,'& Rolul si atri#utiile or!anelor "onstitutionale+ Avo"atul
poporului Curtea de Conturi Curtea Constitutionala Consiliul
E"ono%i" si So"ial Consiliul Le!islativ Consiliul Superior al
:a!istraturii-
CURTEA DE CONTURI
# Este institutia suprema de control financiar ulterior extern asupra modului de formare,
administrare si de intrebuintare a resurselor financiare al statului si ale sectorului public.
17
# el prezinta "4"- Parlamentului un raport asupra conturilor de gestiune ale bugetului pub nat
din exercitiu bugetar expirat
CONSILIUL ECONOMIC SI SOCIAL
# e un organ consultativ al Parlam si $ in domeniile de specialitate stabilite in legea sa de
infiintare, organizare si functionare )art1/1 C. RO*
= "RE RO- consultativ in stabilirea strategiilor si politicilor economice si sociale
= este alc si functioneaza pe principiul tripartitismului
CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII
Este garantul independentei 7ustitiei ) art 1.. C. RO*. El e alc din 13 membri alesi pe o perioada
de ' ani
AVOCATUL POPORULUI
# o institutie care are drept scop apararea drepturilor si libertatilor persoanelor fizice in
raporturile acestora cu autoritatile pub.
CONSILIUL LEGISLATIV
# e un organ consultativ de specialitate al Parlam, care avizeaza proiectele de acte normative in
vederea sistematizarii, unificarii si coordonarii intregii legislatii.
CURTEA CONSTITUTIONALA
# e garantul suprematiei Constit.)art 1/! din C*
Atrbutii:
Se pronunta asuprea constitutionalitatii legilor,, a tratatelor au a altor acorduri internat, a
regulamentelor Parlam si a ordonantelor $
18
!otaraste asupra exceptiilor de neconstitutionalitate privind legile si ordonantele
"eg#eaza la respectarea procedurii de alegere a presedintelui, a procedurii p organizare si
desfasurare a referendumului
"erifica indeplinirea conditiilor pt exercitarea initiative legislative de catre cetateni
!otraste asupra contestatiilor care au ca obiect constitutionalitatea unui partid politic
MINISTERUL PULIC
Este parte component a autoritatii 7udecatoresti, care, in activitatea 7udiciara, reprez interesele
generale ale societatii si apara ordinea de drept precum si drepturile si libertatile cetatenilor
Din %inisterul pu#li" fa" parte6 Parchetul de lg %nalta Curte de Casatie si >ustitie, parchetele de
laga Curtile de "pel, parchetele de lg tribunalele pt minori si fam, parchetele de pe lg 7udecatorii
si parchetele militare.
,3& Ad%inistra1ia e$terioar2&
AD:INISTRATIA EBTERIOARA
#:otalitatea misiunilor diplomatice, permanente si speciale a reprez si misiunii lor
permanente, a delgatiilor, oficiilor consulare, dar si a altor organism care actioneaza in
exteriorul tarii, acum sunt institutele culturale
Consideram ca pe lg rolul adm exterioare de repre a statului roman in exteriorul tarii si de
aparare a drepturilor si intereselor statului romsn, a cetatenilor si persoanelor 7uridice
romane, acesta trebuie sa fie garantarea unitatii de actiune a statului in exterior, unitatea
de actiune a fost erodata de o proasta coordonare interna proprie adm statului care se
proiecteaza in exterior de o maniera specializata.
$isiunile diplomatice cuprind: ambasadele, reprezentantele, oficiile consulare, organize
sau institutii care act in e%terior
S&F'( $)S)'*)) +)P(O$A,)C& & R&PR&-&*,A*,'( '*)C) A( RO )* ,ARA )*
CAR& & ACR&+),A,
19
,7& Definirea "ara"terizarea 5i funda%entul autono%iei lo"ale&
Prin"ipiul autono%iei lo"ale reprezinta "/intesenta intre!ii a"tivitati a ad%inistratiei
pu#li"e in unitatile ad%inistrative.teritoriale&
Ca si in Carta Europeana a Autono%iei Lo"ale definitia data autono%iei lo"ale . Ddreptul
si "apa"itatea autoritatilor lo"ale de a solution si !estiona o parte i%portanta a tre#urilor
pu#li"eE&
A"est drept se e$er"ita de "onsiliile lo"ale orasenesti si %uni"ipal si pri%ari pre"u% si de
"onsiliile (udetene a"estea fiind autoritati ale ad% pu# lo"ale alese prin vot universal e!al
dire"t se"ret si li#er e$pri%at&
Art = al, al Le!ii '9)0'**) realizeza to"%ai o deli%itare %ai e$a"ta a "o%petentelor
autoritatilor ad% pu# lo"ale pre"izand "a a"estea e$er"ita in "onditiile le!i competente
exclusive, competente parta7ate si competente delegate. Ele au ?dreptul ca sa aiba initiative in
toate domeniile, cu exceptia celor care suunt date in mod expres in competenta altor autoritati.@
Caracterul autonomiei locale, acesta fiind numai administrative si financiara, exercitandu#se pe
baza si in limitele prevazute de lege.
4nitatile adm#terit sunt persoane 7uridice, de drept public, cu capacitate 7uridical deplina si
patrimoniu propriu.
,elimitarea teritoriala a comunele, oraselor, municipiilor si 7udetelor se stabileste prin lege.
Orice modificare a limiteleor teritoriale ale acestora se poate efectua numai prin lege si numa
dupa consultarea prealabila a cetatenilot.
"utoritatile administ pub loc au dreptul la resurse proprii, pe care trebuie sa le gestioneze potrivit
atributiilor ce le revin. Ele administreaza sau dispun de resurse financiare, precum si de bunurile
proprietate publica9private ale comunelor, oraselor si 7udetelor.
"utoritatile adm pub cent nu pot stabili sau impune niciun fel de responsabilitati autoritatilor
adm pub loc in procesul de descentralizare a unor servicii publice ori al crearii de noi servicii
pub
"utoritatile adm pub cent vor consulta inainte de adoptarea oricarei decizii, structurile
associative ale autoritatilor am pub loc
%n cadrul politicii economice nationale, comunele, orasele, municipiile si 7udetele au dreptul la
resurse financiare proprii, pe care autoritatile adm pub loc le stabilesc, le administreaza si le
utilizeaza pt indeplinirea competentelor si atributiilor ce le revin.
20
Resursele financiare de care dispun autoritatile adm pub loc tre sa fie corelate cu competentele si
cu atrbutiile prevazute de leg.
Raporturile dintre autoritatile adm pub loc din comune, orase si municipii si cele de la nivel
7udetean se bazeaza pe principiile autonomiei, legalitatii, responsabilitatii , cooperarii si
solidaritatii.
,=& E$pli"ati "ontinutul drepturilor de aso"iere ale "ole"tivitatilor
lo"ale
Dreptul unitatilor ad%.terit "a in li%itele "o%petentelor autoritatilor lor deli#erative si
e$e"utive sa "oopereze si sa se aso"iezi in "onditiile le!ii for%and aso"iatii de dezvoltare
inter"o%unitara "u personalitate (uridi"al de drept privat si de utilitate pu#li"a&
Dreptul unitatilor ad%.terit de a in"/eia intre ele a"orduri si de a parti"ipa in"lusive prin
alo"are de fonduri la initierea si la realizarea unor pro!ra%e de dezvoltare zonala sau
re!ionala in #aza /otararilor adoptate de "onsiliile lo"ale ori (udetene dupa "az in
"onditiile le!i;
Dreptul unitatilor ad%.terit li%itrofe zonelor de frontiera de a in"/eia intre el intele!eri de
"ooperare transfrontaliera "u stru"ture si%ilar din statele ve"ine in "onditiile le!ii
Dreptul "a sa "oopereze si sa se aso"ieze si "u unitati ad%.terit din strainatate in "onditiile
le!ii prin /otarari ale "onsiliilor lo"ale sau "onsiliilor (udetene dupa "az
Dreptul de a adera la aso"iatii nationale si internationale&
Dreptul Consiliilor lo"ale si "onsiliilor (udetene de a /otara asupra parti"iparii "u "apital
sau "u #unuri in nu%ele si in interesul "ole"tivitatilor lo"al pe "are le reprezinta la
infiintarea fun"tionarea si dezvoltarea unor or!anis%e prestatoare de servi"ii pu#li"e si de
utilitate pu#li"a de interes lo"al sau (udetean&
,)& Con1inutul prin"ipiilor le!alit21ii 5i eli!i#ilit21ii autorit21ilor
ad%inistra1iei pu#li"e lo"ale&
Prin"ipiul eli!i#ilitatii autoritatilor ad% pu# lo" nu e for%at "a atare in dispozitiile
"onstitutionale "i nu%ai in prevederile le!ii '=,0'**, si )80'**7 pt ale!erea autoritatilot
pu# lo"&
In Cons se prevede nu%ai "a pri%arii "onsiliile lo"ale si (udetene sunt alese in "onditiile
le!ii +art ,',-&
21
:enirea lor e nu%ai de a ad%inistra tre#urile unitatilor ad% terit in "are sunt alese in
intereseul "ole"tivitatilor lo"are "are le&au ales
Potrivit le!ii nr )80'**7 consilierii locali si 7udeteni, precum si primarii, consilieri generali ai
8un Auc si presedintii comsiliilor 7udetee se aleg prin vot universal, direct, egal, secret si liber
exprimat. ;iceprimarii si vicepresedintii consiliului 7udetean se aleg prin vot secret indirect.
Consiliile localeB7udetene se aleg p circumscriptii electorale, prin vot exprimat pe baza
SCRUTINULUI DE LISTA iar primarii comunelor, oraselor, municipiilor,sect. mun buc si
primarul general al Auc si presedintii consiliilor 7udetene se aleg pe circumscriptii electorale,
prin vot exprimat pe baza scrutinului uninominal.
Pt a fi ales consilier9primar9presedit de consiliu 7udetean, candidatul tre sa respece anumite
conditii de eligibilitate:
= calitatea de alegator
= dreptul de a fi ales
= domiciliul in tara pe teritoriul unitatii adm#teri pt care candideaza.
Prin"ipiul le!alitatii
# constituie unul dintre elem esentiale ale conceptului statului de drept, potrivit caruia toate
subiectele de drept C persoane fizi"i (uridi"e autoritati ale ad% pu# lo". trbuie sa se supuna
legalitaii si sa se conformeze acesteia.
# are in vdr toae aspectele organizatorice si functionale prin care se infaptuieste adm pub in
unitatile adm terit, si anume: alegerea, constituirea, componenta, organizarea, functionarea si
activitatile .actelepe care le adopta/ acestor autoritati
Principiul le!alitatii presupune ca t"ate aceste ele# sa fie in c"nf"r#itate cu preve$erile
c"nstituti"nale% cu le!ile% $ar si cu celelalte acte n"r#ative &a'ate pe le!e(
,8& Prin"ipiul "onsult2rii "et21enilor Fn pro#le%ele lo"ale de interes
deose#it&
A"est prin"ipiu este "onsa"rat e$pres in dispozitiile art ' din L!ea nr ',=0'**, "u
%odifi"ari si e "o%pletat de dispozitiile "apit ale le!ii privind or!anizarea si desfasurarea
referendu%ului&
22
Organizarea referendmului local se poate face:
#din initiativa autoritatilor adm pub loc
Problemele de interes deosebit din unitatile adm#terit si subdiviziunile adm#terit ale municipiiilor
pot fi spuse aprobarii locuitorilor prin referendumul local.
Problemele supuse referendumului local se stabilesc de consiliile locale sau 7udetene, dupa caz,
la propunerea primarului, respectiv presedintelui consiliului 7udetean. Cetatenii sunt chemati sa
se pronunte prin ,"94 asupra probl supuse, decizand cu ma7oritatea voturilor valabil
exprimate la nivelul unitatii adm#terit respective.
# din initiative cetatenilor
Exista si asa#umita initiative ?populara@ care apartine cetatenilot, care pot cere organizarea unui
referendum in vederea dizolvarii consiliului local 9 demiterii primarului
Referendu%ul in vederea dizolvarii "onsiliului lo"al
# e organizat in conditiile legii, de catre o comisi numita prin ordin al prefectului
# e balabil daca s#au prezentat la urne cel putin 7um plus unu din nr total cu drept de vot.
"ctivitatea consiliului local inceteaza inainte de termen, daca s#au prountat in acest sens cel
putin 7um D1 din nr total al voturilor valabil exprimate.
Referendu%ul in vederea de%iterii pri%arului
Organizarea tre sa fie solicitata in scris, de cel putin !06 dintre locuitori cu drept de vot.
activitatea primarului inceteaza, daca s#au pronuntat in sens favorabil cel putin 7umD1 din nr total
al voturilor valabil exprimate.
Referendu%ul in vdr dizolvarii "onsiliului (udetean
Referendumul se organizeaza ca urmare a cererii adresate in acest sens prefectului de cel putin
!(6 din nr cetatenilor cu drept de vot, inscrisi pe listele electorale ale unitatii adm#terit.
,9& Prin"ipiile des"entraliz2rii 5i de"on"entr2rii servi"iilor pu#li"e-
e$pli"area no1iunilor-&
Des"entralizarea reprez transferul de autoritate si responsa#ilitati pt anu%ite f"tii pu# de
la nivelul !uvernului "entral al unei tari la nivelurile su#nationale de !uvernare sau
institutii autono%e&
23
Dupa responsa#ilitatile transferate des"entralizarea e de 3 tipuri6
> politi"a
> ad%inistrativa
>finan"iara
Prin"ipiul des"entralizarii servi"iilor pu# "onsta in or!anizarea fun"tionarea "ontrolul si
desfiintarea servi"iilor pu#li"e de "atre autoritatile ad% lo"& Prin"ipalul o#ie"tiv al
des"entralizarii e i%#unatatirea %ana!e%entului servi"iilor pu# si "resterea "alitatii
a"estora&
Pro"esul de des"entralizare se desfasoara in #enefi"ial "etateanului prin intarirea puterii si
rolul ad% pu# lo" in s"opul dezvoltarii e"ono%i".so"iale dura#ile a unitatilor ad%.terit&
Servi"iile pu# or!anizate la nivelul "entral su# for%a autoritatilor pu# sunt si vor e$ista
intotdeauna la a"est nivel& Rolul a"estor servi"ii e to"%ai de a "on"epe si a asi!ura strate!ia
G in a"el se"tor de a"tivitate&
Spe"ialistii au aratat "a de"on"entrarea serv pu# ale %inisterelor reprez i%puterni"irea
unor servi"ii pu# ad% "are isi au sediul in unitatile ad%.terit de a realize la a"est nivel
atri#utiile si "o%petentele "e le revin %inisterelor&
Astfel le!ea ',=0'**, stipuleaza "a serv pu# ale "o%unei0orasului se infiinteza si se
or!anizeaza de "atre "onsiliul lo"al in prin"ipalele do%enii de a"tivitate potrivit
spe"ifi"ului si nevoilor lo"ale "u respe"tarea prevederilor le!ale si in li%ita %i(loa"elor
finan"iare de "are dispune&
E$e%ple de servi"ii "o%unitare de utilitati pu# 6 ali%entarea "u apa "analizarea si
epurarea apelor uzate "ole"tarea "analizarea si eva"uarea apelor pluvial produ"tia
transportul distri#utia si frunizarea de ener!ie ter%i"a in siste% "entralizer transport pu#
lo"
Servi"iile de utilitati pu#6
> au "ara"ter e"ono%i".so"ial
> raspuns unor "erinte si ne"esitati de interes si utilitate pu#li"a
,<& Re!i%ul a"telor "onsiliului lo"al +tipuri de a"te "voru%ul
ne"esar ela#orarea lor e$e"u1ie-&
In e$er"itarea atri#utiilor "e ii revin "onsiliul lo"al adopta hotarari cu votul ma7oritatii
membrilor prezenti.
24
&e adopta cu votul ma7oritatii consilierilor locali in functie urmat hotarari ale consiliului local:
a- Aotararile privind #u!etul lo"al
#- CD. privind "ontra"tarea de i%pru%uturi
"- . G . prin "are se sta#iles" i%pozite si ta$e lo"ale&
d- . G. privind parti"iparea la pro!ra%e de dezvoltare (udeteana re!ionala zonale sau
de "ooperare transfrontaliera
e- . G . privind or!anizara si dezvoltarea ur#anisti"a lo"alitatilot si a%ena(area
teritoriului
f- . G . privind aso"ierea sau "ooperare "u alte autoritati pu#li"e "u persoane (uridi"e
ro%ane0strainte
Aotararile privind patri%oniu se adopta "u votul a doua trei%i din nr total al "onsilierilor
lo"ali in f"tie&
Aotararile "ons lo" se se%neaza de "onsilierul "are "ondu"e sedintele de "onsiliu si se
"ontrase%neaza pt le!alitate de "atre se"retar&
Aotararile devin o#li!atorii si produ" efe"te6
. de la data "o%uni"arii pt "ele individuale
. de la data adu"erii lor la "unostinta pu#li"a pt "ele "u "ara"ter nor%ativ
'*& 4un"1ionarea Consiliului Lo"al&
. ales pt un %andate de 7 ani "are poate fi prelun!it prin le!e or!ani" in "az de raz#oi sau
"atastrofa&
Consiliul lo"al se intalneste in
a- Sesiuni ordinae lunar la "onvo"area pri%arului
#- Sesiune e$traordinare la "errea pri%arului sau a "el putin o trei%e din nr
%e%#rilor "onsiliului
Convo"area "onsiliului lo"al se fa"e in s"ris "u "el putin = zile inaintea sedintelor
ordinare sau "el putin 3 zile inaintea sedintelor e$traordinare& + se poate fa"e si indata-
Ordinea de zi a sedintei "onsiliului lo"al se adu"e la "unostinta lo"uitorilor "o%unei sau
ai orasului prin %ass.%edia sau prin ori"e alt %i(lo" de pu#li"itate&
25
Proie"tele de /otarari ins"ris pe ordinea de zi a sedntei "onsiliului lo"al pot fi dez#atute
da"a nu sunt insotite de raportul "o%parti%entului de resort pre"u% si de raportul
"o%isiei de spe"ialitate&
Sedintele "ons lo" st le!al "onstituite da"a e prezenta %a(oritatea "onsilierilor in f"tie&
Prezenta "onsilierilor la sedinta e o#li!atorie&
Lu"rarile sedintelor se desfasoaraa in l# ro%ana&
Dez#aterile se "onse%neaza intr.un pro"es ver#al&
',& Atri#u1iile Consiliului Lo"al&
Consiliul local exercita urmatoarele categorii de atributii:
a* "tributii privind organizarea si functionarea aparatului de specialitate al primarului,
institutiilor si serviciilor publice de interes local si societatilor comerciale si regiilor
autonome de interes local
b* "tributii privind dezvoltarea economic#sociala si de mediu a comunei, orasului sau
municipiului
c* "tributii privind administrarea domeniului ublic si privat al comunei, orasului sau
municipiului
d* "tributii privind gestionarea serviciilor furnizate de catre cetateni
''& Constituirea or!anizarea intern2 5i dizolvarea "onsiliului lo"al&
Confor% Cons RO "onsiliile lo"a si ri%arii fun"tioneaza "a autoritati ad% autono%e si ei
rezolva tre#urile pu#li"e in "o%une si orase&
Constituirea "ons lo" se fa"e in ter%en de '= de zile de la data desfasurarii ale!erilor&
Lu"rarile sedintei de "onstituire sunt "onduse de "el %ai in varsta "onsilier lo"al a(utat de
"ei %ai tineri doi "onsilieri lo"ali&
Cons lo" ale!e din %e%#rii sai prin votul des"/is al %a(oritatii "onsilierilor in f"tie un
presedinte de sedinta pe o perioada de "el %ult 3 luni&
Dupa "onstituire "ons lo" isi poate or!aniza6
. "o%isii de spe"ialitate
26
. "o%isii spe"ial de analiza si verifi"are
. "o%isii %i$te
Consiliul lo"al se dizolva de drept sau prin referendu% lo"al&
Dizolvarea de drept a "ons& lo" se realiz6
In "azul in "are a"esta nu se intruneste ti%p de ' luni "onse"utive
In "azul in "are nu a adoptat in 3 sedinte ordinare "onse"utive ni"io /otarare
In situatia in "are nr "onsilierilor lo"ali se redu"e su# (u%at plus , si nu se poate
"o%plete prin supleanti&
Cons lo" poate fi dizolvat prin referendu% lo"al or!anizat in "ondiiile le!ii&
Referendu%ul se or!anizeaza "a ur%are a "ererii adresate in a"est sens prefe"tului de
"el putin'=H din nr "etatenilor "u drept de vot ins"risi pe listele ele"torale ale unitatii
ad%.terit&
'3& Pri%arul 5i vi"epri%arul& + rol si atri#utii-
Pri%arul indeplineste o f"tie de autoritate pu# si are ur%at roluri6
o Asi!ura respe"tarea drepturilor si li#ertatilor funda%entale ale "etatenilor a
prevederilor CONStit&
o Asi!ura punerea in apli"are a le!ilor a de"retelor Pres RO a /otararilor si
ordonantelor Guv a /otararilor "ons lo"
. "ondu"e servi"iile pu#li"e lo"ale
.reprezinta unitatea ad%.terit in relatiile "u alte autoritati pu#
Pri%arul indeplineste ur%at atri#utii6
o Atr#utii e$er"itate in "alitate de reprezentant al statului
- 4"tia de ofiter de stare "ivila
- 4"t de autoritate tutelara
- Asi!ura fun"tionarea servi"iilor pu# lo"ale de profil
27
- Atri#utii privind or!anizarea si desfasurare ale!erilor referendu%ului si a
re"ensa%antului
o Atri#utii referitoare la relatia "u "ons lo"al
- Prezinta "ons lo" un raport annual privind starea e"o s"oiala si de %ediu a
unitatii ad%.terit
- Ela#oreaza proie"tele de strate!ii privind starea e"o s"o si de %ediu
o Atri#utii referitoare la #u!etul lo"al
- 4"tia de ordonator de "redite
- Into"%este proe"tul #u!etului lo"al si "ontul de in"/eiere a e$ #u!etar si le
supune spre apro#are "ons lo"
o Atri#utii privind servi"iile pu# asi!ure "etatenilor
- Ia %asuri pt prevenirea si !estionarea situatiilor de ur!enta
- Ia %asuri pt or!aniz e$e"utraii si e$e"utarea in "on"ret a a"tivit din
do%eniile prevazute
- Asi!ura ela#orarea planurilor ur#anisti"e prevazute de le!e
- Asi!ura realizarea lu"rarilor
A"tele pri%arului C e%ite dispozitii "u "ara"ter nor%ative sau individual
?i"epri%aul e su#ordonat pri%arului si inlo"uitorul de drept al a"estuia "are ii poate
dele!a atri#utiile sale&
S"/i%#area din fun"tie a vi"e se poate fa"e de "onsiliul lo" prin /otararea adoptata "u
votul %a(oritatii "onsilierilor in f"tie la propunerea pri%aruIlui sau a unei trei%i din nr
"onsilierilor lo"ali in f"tie&
'7& Servi"iile pu#li"e de interes lo"al 5i aparatul de spe"ialitate al
pri%arului&
Consiliile lo"ale pot infinite si or!aniza institutii si servi"ii pu#li"e de interes lo"al in
prin"ipalele do%enii de a"tivitate potrivit spe"ifi"ului si nevoilor lo"ale "u respe"tarea
prevederilor le!ale si in li%ita %i(loa"elor finan"iare de "are dispun&
Nu%irea si eli#erarea din f"tie a personalului din "adrul institutiilor si servi"iilor pu#li"e
de interes lo"al se fa" "ondu"atorii a"estora in "onditiile le!ii&
28
Pentru punerea in apli"are a a"tivitatilor date in "o%petenta sa pri%arul #enefi"iaza de un
aparat de spe"ialitate pe "are il "ondu"e&
Str"utura or!anizatori"a a aparatului propriu "uprinde dire"tii in a "aror su#ordine
fun"tioneaza serviii si #irouri& Dire"tia este "ondusa de "atre un dire"tor e$e"utive&
A"esta are "a responsa#ilitate transfor%area pro!ra%elor si strate!iilor sta#ilite de
autoritatile ad% pu# in sar"ini de lu"ru&
Nu%irea si eli#erarea din fun"tie a personalului din aparatul de spe"ialitate al pri%arului
se fa" de pri%ar in "onditiile le!ii&
'=& Se"retarul unit21ii ad%inistrativ.teritoriale
. e fun"tionarul u#li" de "ondu"ere "u studii superioare(uridi"e0ad%
Atri#utii6
a- Avizeaza pt le!alitatea dispozitiile pri%arului si ale presedintelui "onsiliului
(udetean /otararile "ons lo" respe"tiv ale "ons (ud
#- Parti"ipa la sedinte "ons lo"0 "ons (ud
"- Asi!ura !estionarea pro"edurilor ad% privind rel dintre "ons lo" si pri%ar0 "ons (ud
si presedintele a"estuia pre"u% si intre a"estia si prefe"t
d- Or!anizeaza ar/iva si evident statisti"a a /otararilor "ons lo" si a dispozitiilor
pri%arului respe"tiv a /otararilor "ons (ud si a dispozitiilor presedintelui "ons (ud
e- Asi!ura transparent si "o%uni"area "atre autoritatile instit oun si persoanele
interesate a a"telor
f- Pre!ateste lu"rarile supuse dez#aterii "ons lo"0"ons (ud si "o%isiilor de spe"ialitate
ale a"estuia
')& Ad%inistratorul pu#li"&
-a nivelul comunelor, oraselor, munincipiilor, si 7udetelor, primarul respectiv presedintele
consiliului 7udetean poate propune consiliului local infiintarea functiei de ad%inistrator pu#li" ,
in limita numarului maxim de posture aprobate
Ad%inistratorul pu#li" poate indeplini atributii de coordonare a aparatului de specialitate
sau a serviciilor publice de interes local sau 7udetean.
29
Primarul poate delega catre administratorul public in conditiile legii, calitatea de coordinator
principal de credite.
"sociatiile de dezvoltare intercomunitara pot decide desemnarea unui administrator public pt
gestionarea serviciilor de interes general care fac obiectul asocierii.
Recrutarea ,numirea si eliberarea din functie a administratorului public al asociatiilor de
dezvoltare intercomunitara se fac pe baza unei procedure specifice de catre consiliile de
administratie ale acestora si sunt aprobate prin hotarari ale consiilor locale si 7udetene respective.
'8& Definirea "lasifi"area fun"1iilor pu#li"e a"tivit21i "are ne"esit2
prero!ative de putere pu#li"2&
4un"tia pu# G ansa%#lul atri#utiilor si responsa#iltatilor sta#ilite in te%eiul le!ii in s"opul
realizarii prero!ativelor de putere pu#li"a de "atre ad% pu# "entr ad% pu# lo" si
autoritatile ad%.terit&
4"tiile pu# se !rupeaza in f"tie de 3 "riterii6
,& dupa tipul atri#utiilor si responsa#ilitatilor autoritatilor si inst pu#6
> f"tii pu# !enerale
> f"tii pu# spe"ifi"e
'& in raport "u nivelul studiilor ne"esare o"uparii f"tiei pu#
> f"t pu# din "ls I
> 4"t pu# din "ls II
> f"t pu# din "ls III
3& Dupa nivelul la "are se e$er"ita
4"tii pu# de stat
4"tii pu# teritoriale
4"tii pu# lo"ale
7& dupa nivelul atri#utiilor titularului f"tiei pu#
. "oresp "ate! de inalti fun"tionari pu#
30
. "ores "ate! fun"t pu#li"i de "ondu"ere
. "oresp "ate! fun"tionarilor pu# de e$"utie
'9& :odele ale fun"1iei pu#li"e Fn 12rile UE &
In tarile Europei s.au folosit %ai %ulte solutii in "eea "e priveste fun"tia pu#li"a6
. %a(oritatea an!a(atilor in ad%inistratie au statutul de fun"tionari pu#li"i + Gre"ia
Bel!ia4ranteiIrlandeiOlandaPortu!alia si Spania-
. in UJ6 "ei "are lu"reaza in ad% #enefi"iaza de re!uli spe"ifi"e "are le asi!ura statul lor "a
an!a(ati ai statului& In a"easta tara nu e$ista o le!e a servi"iului pu#li"&
. in Ger% e$ista o distin"tie "lara intre fun"tionarii pu#livi "are detin autoritatea pu#li"a a
puterii de stat si reprezinta apro$ 7*H dintre an!a(ati si restul an!a(atilor statului "are se
su#ordoneaza le!islatiei %un"ii
Con"etpul de De$er"itare a autoritatii pu#E e strans le!at de aspe"te referitoare la interesul
national le!e si ordine suveranitatea statului i%punerea le!ii&
:odelul !e%an app de "el al Austriei si Lu$e%#ur!ului a fost ur%a de Dane%ar"a a"u%
"ateva de"enii si %ai re"ent de italia+,<<3-&
La nivel European e$ista ' lo!i"i distin"t de or!anizare a fun"tiei pu#li"e6 "ea de "ariera si"
ea #azata pe post&
M"$elul cariera se &a'ea'a pe e)istenta un"r c"rpuri $e functi"nari% a$ica a unui pers"nal
statuar% ce se supune unui statut specific inca$rat $e n"r#ele *uri$ice care $istin! in #"$ net
c"n$itiile $e "cupare $e cele care se supun $reptului #uncii(
M"$elul p"stului este cel in care pers"nalul e an!a*at su& c"ntract $e $rept c"#un% $e un$e si
$enu#irea $e pers"nal c"ntractual sau nu statuar% pt + nu e)ista un statut specific% fctiei pu&
aplican$u(i,se $reptul c"#n al #uncii%
"ceste modele sunt mai degraba teoretice si nicio tara europeana astazi nu a adoptat in mod
integral si exclusive un model sau altul.
31
'<& Condi1iile pentru e$isten1a unei fun"1ii pu#li"e profesioniste 5i
atri#u1iile A!en1iei Na1ionale a 4un"1ionarilor pu#li"i&
Profesionalizarea implica faptul ca functia publica trebuie considerate ca fiind o meserie
veritabila,adica o activitate performanta si stabile,posibil de executat in mod durabil,la adapost
de constrangeri politice.
Pentru crearea si dezvoltarea unui corp de functionari publici profesionist,stabil si impartial s#a
infiintat in subordinea 8"% A!entia Nationala a 4un"tionarilor Pu#li"i&
Atri#utii6
1. Elaboreaza p"litici si strate!ii privin$ #ana!e#entul functie publice si al functionarilor
publiciE
!. Elaboreaza si avi'ea'a pr"iecte $e acte n"r#ative privind functia publica si functionarii
publiciE
.. 8onitorizeaza si c"ntr"lea'a #"$ul $e aplicare al le!islatiei privind functia publica si
functionarii publici in cadrul autoritatilor si institutiilor publiceE
/. Elaboreaza re!le#entari c"#une aplica&ile tutur"r aut"ritatil"r privind ....E
0. Elaboreaza pr"iecte $e le!i privin$ sta&ilirea siste#ului unitar $e salari'are pentru
functionarii publiciE
'. &tabileste criterii pentru evaluarea activitatii functionarilor publiciE
1. Centralizeaza pr"punerile $e instruire a functionarilor publiciE
2. %ntocmeste si administreaza baza de date cuprinzand evidenta functiilor publice si a
functionarilor publiciE
3. Recrutea'a si pr"#"vea'a functionari publici prin concurs.
1(. Re$istri&uie functionarii publici carora le#a incetat activitatea din motive neimputate lorE
11. Participa la ne!"cieri dintre organizatiile sindicale ale functionarilor publiciE
1!. Colaboreaza cu organisme internationale ,pe domeniul lor de activitateE
1.. Elaboreaza anual Planul $e "cupare a functiil"r pu&lice $in a$#inistratia pu&lica
centrala pe care il supune spre aprobare $uvernuluiE
1/. %ntocmeste anual raport cu privire la managementul functiilor publiceE
32
10. Constata contraventii si aplica sanctiuni,in conditiile legii.
3*& Re"rutarea 5i sele"1ia fun"1ionarilor pu#li"i +a Fnal1ilor
fun"1ionari pu#li"i a fun"1ionarilor pu#li"i de "ondu"ere 5i de
e$e"u1ie-&
Intrarea in "ate!oria inaltilor fun"t pu# se fa"e prin "on"urs
national& Re"rutare se fa"e de "ate o "o%isie parla%entara
independent for%ata din 8 %e%#ri&
Con"ursul are la #aza prin"ipiile "o%petitiei des"/ise transparentei
%eritelor profesionale si "o%petentei si "el al e!alitatii a""esului la
f"tiile pu#&
O initiative in spri(inul tinerilor fun"tionari pu# a fost
re!le%enatrea posi#ilitatii de a pro%ova in f"tia pu# de e$e"utie ara
a fi ne"eara in %od o#li!atoriu indeplinirea "onditiei de ve"/i%e pt
pro%ovara&
Conditiile %ini%e de ve"/i%e in spe"ialitatea studiilor pt o"uparea
f"tiilor pu# de e$e"utie6
,& Un an pt o"uparea f"tiilor pu# de e$e"utie de !rad
professional asistent de "ls I
'& = ani pt o"upara f"tiilor pu# de e$e"utie de !rad professional
prin"ipal
3& < ANI PT 0G0 GRAD PRO4ESIONAL PRINCIPAL&
33
CONCURSUL DE RECRUTARE pt f"tiile pu# va"ante din
autoriatile si inst pu# "entr e or!anizat6
De "atre "o%isia per%anenta
De "atre a!entia nationala a fun"tionarilor pu#li"i
De "atre autoritati si instit pu#
CONCURSUL DE RECRUTARE pt f"tiile pu# va"ante din
autoritatile si instit pu# "entr din ad% pu# lo" 6
De "atre AN4P
Autoritati si instit pu#
Nr total al f"tiilor pu# de "ondu"ere din "adrul fie"arei autoritai sau
instit pu este %a$i% ,'H din nr total al fun"tiilor pu#&
Con"ursul pt ad%itere la pro!ra%ele or!anizate in "onditiile le!ii pt
o#tinerea statul de %ana!er pu# se or!anizeaza si se !estioneaza de
instit a#ilitate potrivit le!ii sa or!anizeze astfel de pro!ra%e "u
avizul AN4P&
Con"ursul "onsta in 3 etape6
,& sele"tarea dosarelor de ins"riere
'& pro#a s"risa
3& interviul
3,& Evaluarea 5i pro%ovarea fun"1ionarilor pu#li"i +a Fnal1ilor
fun"1ionari pu#li"i a fun"1ionarilor pu#li"i de "ondu"ere 5i de
e$e"u1ie-&
34
Evaluarea perfor%antelor personalului e una din a"tivitatile de %ana!e%en prin "are e
ad%inistrate perfor%anta intre!ii ad%inistratii
Cea %ai fre"venta evaluare a perfor%antele i%pli"a evaluarea anuala a perfor%antelor
personalului de "atre superiorul ierar/i"&
Evaluarea !enerala a inaltilor fun"tionari pu# se fa"e o data la ' ani in s"opul "onfir%arii
"unostintelor profesionale aptitudinilor si a#ilitatilor&
Inaltii fun"t pu# au o#li!atia de a ur%a annual "ursuri de perfe"tionare profesionala&
a& pro"edura de evaluare a perfor%antelor profesionale individuale
a"esta vieaza ' "o%ponente prin"ipale ale a"tivitatii&
> !radul de indeplinire a o#ie"tivelor sta#ilite
> standardele de perfor%anta atinse
Pro"esul de evaluare se realiz in 3 etape6
,& "o%pletarea raportului de evaluare de "ate evaluator
'& interviul
3& "ontrase%narea raportului de evaliKuare
In ur%a evaluarii perfor%antelor profesionale individuala fun"t pu#li" i se a"orda unul
dintre ur%at "alifi"ative6 nesatisfa"ator0satisfa"ator0#ine0ft #n
Califi"ativele o#tinute la evaluarea profesionala sunt avute in vedere la6
a- Avansarea in treptele de salarizare
#- Pro%ovarea intr.o f"t pu# superioara
"- Eli#erarea din f"t pu#
-uncti"narul pu& p"ate pr"#"va in fct pu& si p"ate avansa in treptele $e salari'are(
35
Pr"#"varea e #"$alitatea $e $e'v"ltare a carierei prin "cuparea unei functii pu&lice
superi"are( . se face prin e)a#en/c"ncurs)
C"n$itii0
o Cel putin 1 ani vec2i#e in !ra$ul pr"fessi"nal
o Cel putrin 3 ani vec2i#e in treapta $e salari'are
o Cel putin calificativul #ine
o sa nu ai&a in ca'ierul a$#inistrativ " sanctiune $isciplinara
in ur#a $"&an$irii unei $ipl"#a $e stu$ii $e nivel superi"r% funct pu& $e e)ecutie au $reptul
$e a participa la e)a#enul "r!ani'at pt "cuparea unei fctii pu& intr(" cls superi"ara cele in
care sunt inca$rati(
3'& Pro#le%a profesionaliz2rii 5i a pre!2tirii 5i perfe"1ion2rii
fun"1ionarilor pu#li"i&
Constitutia Ro%aniei prevede dreptul la pre!atirea si perfe"tionarea pre!atirii
profesionale a fun"tionarilor pu#li"i a"estia avand dreptul sa isi perfe"tioneze in %od
"ontinuu pre!atirea&
In do"trina fran"eza pro#le%a perfe"tionarii profesionale este e$pri%ata prin sinta!%a
Dfor%are profesionalaE si se "onsidera "a a"easta for%are nu este o etapa "i un pro"es "e
dureaza pe toata durata "arierei fun"tionarului pu#li"&
Nord. a%eri"anii sunt "ate!ori"i in a soli"ita "elor "are dores" sa o"upe posturi in ad%in&
"entrala sa fie a#solventi ai unor s"oli "u profilul Dad%inistratieE&
In Ro%ania dupa ,<9< au "ontinuat sa fun"tioneze li"ee de drept e"ono%i" si
ad%inistrativ "are pre!ates" fun"tionari "u studii %edii si s.au infiintat fa"ultati "u profilul
DStiinte ad%inistrativeE sau DAd%in& pu#li"aE pre"u% si "ole!ii de ad%in& pu#li"a&
I%portant pe par"ursul a"estor studii este sta!iul pra"ti" in siste%ul ad%inistratiei pu#li"e
pe lan!a "are se adau!a si %etoda invitarii la "ursuri a unor fun"tionari pu#li"i "u
e$perienta&
In sensul pre!atirii si perfe"tionarii a fpst "reat Institutul Nati"nal $e A$#inistratie%
spe"ializat pe for%area de fun"tionari pu#li"i dar a"esta a fost inte!rat in '**< in
stru"tura A!entiei Nationale a 4un"tionarilor Pu#li"i& INA era "one"tat la reteaua
nationala a "entrelor re!ionale de for%are pre"u% si la reteaua de institutii de for%are pt
36
fun"t pu#li"i din Europa& 4un"tionarul pu#li" este o#li!at prin le!e sa ur%eze "ursuri de
perfe"tionare profesionala&
O for%a superioara de perfe"t& A pre!atirii profesionale este realizata de "ei "are isi dau
do"toratul "au "are ela#oreaza studii si lu"rari stiintifi"e in do%eniu&
Pe perioda in "are fun"t& Pu#li"i ur%eaza for%e de perfe"t& Profesionala #enefi"iaza de
drepturile salariale "uvenite in situatiile in "are a"estea sunt6
# or!anizate la initiativa ori in interesul institutiei pu#li"e
# ur%ate la initiativa fun"t& pu#li" "u a"ordul "ondu"atorului institutiei pu#li"e
4un"tionarii pu#li"i "are ur%eaza for%e de perfe"t& prof a "aror durata e %ai %are de <*
zile intr.un an "alendaristi" finantate din #u!etul lo"al de stat sunt o#li!ati sa se an!a(eze
in s"ris "a vor lu"ra in ad%in& pu# intre ' si = ani de la ter%inarea pro!ra%elor da"a pt
pro!ra%ul respe"tiv nu este prevazuta o alta perioada&
Da"a fun"t& pu#li"i "are au ur%at a"est tip de pro!ra%e de perfe"t& profesionala in"eteaza
raporturile de servi"iu inainte de perioada sta#ilita prin a"ordul partilor sunt o#li!ati sa
restituie "ontravaloarea "/eltuielilor efe"tuate pt perfe"tionare pre"u% si drepturile
salariale pri%ite pe durata perfe"tionarii "al"ulate proportional "u perioada ra%asa pana
la i%plinirea ter%enului&
In "azul in "are persoanele "are au ur%at o for%a de perfe"tionare& dar nu au a#solvit.o
din vina lor sunt o#li!ate sa restituie institutiei "ontavaloarea "/eltuielilor si a drepturilor
salariale pri%ite pe durata perfe"tionarii&
Nu sunt for%e de perfe"t& prof& si nu pot fi finantate din #u!etul de stat sau lo"al studiile
universitare sau de do"torat&
Institutiile pu#& au o#li!atia de a "o%uni"a anual "atre A!entia Nationala a 4un"tionarilor
Pu#li"i planul de perfe"t& prof a fun"t& pu#li"i pre"u% si fondurile prevazute in #u!etul
anual propriu pt a"operirea "/eltuielilor de perfe"t& prof a fun"t& pu#li"i&
33& Pro#le%a "orup1iei Fn ad%inistra1ia pu#li"2&
Coruptia. o a%enintare pt de%o"ratie pt supre%atia dreptului e"/itatii so"iale si a
(ustitiei erodeaza prin"ipiile unei ad%inistratii efi"iente su#%ineaza e"ono%ia de piata si
pune in peri"ol sta#ilitatea institutiilor statale&
. ea tine de a#uzul de putere si de in"ore"titudine in adoptarea unei de"izii
37
Coruptia i%pli"a utilizarea a#uziva a puterii pu#li"e in s"opul o#tinerii pt sine ori pt
altul a unui "asti! ne"uvenit&
Ea presupune6
o A#uzul de putere
o 4rauda
o Utilizarea fondrilor ili"ite in finantarea partidelor politi"e si a "a%paniilor
ele"torale
o 4avoritis%ul
o Instruirea unui %e"/anis% ar#itrat de e$er"itare a puterii in do%eniul privatizarii
sau a"/izitiilor pu#li"e
o Confli"tul de interese
Conventia penala a Consiliului Europei defineste "oruptia6
> a"tiva6 Dpro%isiunea oferirea sau darea "u intentie% de "atre ori"e persoana indire"t
sau dire"t a ori"arui olos ne"uvenit "atre un funtionar pu#li"in vederea indeplinirii
ori a#tinerii de la a indeplini un a"tE
>pasiva6 Dsoli"itarea ori pri%irea "u intentie de "atre un fun"tionar pu#li" dire"t sau
indire"t a unui folos ne"uvenit6
Coruptia priveste atat se"torul pu#li" "at si "el privat&
In "onfor%itate "u Le!ea nr& 890*9&*=&'*** pt prevenirea des"operirea si san"tionarea
faptlor de "oruptie infra"tiunile de "oruptie sunt6
> luarea de %ita
> darea de %ita
> pri%irea de foloase ne"uvenite
> trafi"ul de influenta
./. Explicati aplicarea principiului participarii publice in Romania ) explicati continutul
legilor care evidentieaza acest principiu#legea 0//9!((1 si legea 0!9!((.*
?alorile de #az2 pentru pra"ti"a parti"ip2rii pu#li"e6
38
L Pu#li"ul ar tre#ui s2 ai#2 un "uvMnt de spus Fn de"iziile "e prives" a"ele a"1iuni "are le
afe"teaz2 via1a;
L Parti"iparea pu#li"2 i%pli"2 pro%isiunea "2 a"easta va influen1a de"izia;
L Pro"esul parti"ip2rii pu#li"e "o%uni"2 interesele 5i vine Fn FntM%pinarea nevoilor tuturor
parti"ipan1ilor;
L Pro"esul parti"ip2rii pu#li"e soli"it2 5i fa"iliteaz2 i%pli"area a"estor persoane poten1ial
afe"tate;
L Pro"esul parti"ip2rii pu#li"e invit2 parti"ipan1ii s2.5i defineas"2 %odul propriu de
i%pli"are;
L Pro"esul parti"ip2rii pu#li"e arat2 parti"ipan1ilor felul Fn "are "ontri#u1ia lor a afe"tat
de"izia;
L Pro"esul parti"ip2rii pu#li"e furnizeaz2 parti"ipan1ilor infor%a1ii ne"esare pentru "a
a"e5tia s2 parti"ipe Fntr.un %od "Mt %ai se%nifi"ativ&
.0. Explicati conceptul de adminstratie functionala
In literature straina se vor#este si de e$istenta unei ad%inistratii fun"tionale "e
re!rupeaza or!anis% des"entralizate dpdv fun"tional fata de %inistere "are au
personalitate (uridi"al proprie sau for%ule inter%ediare pre"u% or!anis%ele autono%e si
"o%paniile pu#li"e ad%inistratie deter%inata in spe"ial de "resterea interventiei statului
in e"ono%ie in "ea de a doua (u%atate a se"olului al BB si de fun"tia a"estuia de
furnizare dire"ta de #unuri si servi"ii "atre "etateni&
.'. Explicati conceptul de administratie periferica
In "eea "e priveste nivelul territorial al ad%inistratiei statului ai"i se dezvolta in !eneral o
ad%inistratie periferi"a "e reprezinta o prelun!ire teritoriala a ad%inistratiilor "are au
"o%petente asupra unei %ari parti a teritoriului& Pt a asi!ura o prezenta "ontinua in
diferite pun"te ale teritoriului se infiinteaza un ansa%#lu de #irouri ad%inistrative
dependente insa de instantele Ad%inistratiei "entrale& In plus rolul a"estora este de a
apropia in %od fizi" "etatenii de lo"urile de produ"tie si de prestari ale servi"iilor&
.1. Explicati conceptulde administratie de sustinere
Prin ad%inistratie de sustinere intele!e% a"ele stru"ture ad%inistrative "are serves" drept
instru%ent al unor or!anis% "onstitutionale pt a.si putea indeplini fun"tiile "are le au fost
atri#uite prin Constitutie&
39
Ad%inistratia de sustinere a unor or!ane "onstitutionale este al"atuita din6
PARLA:ENTUL SI SER?ICIILE PARLA:ENTARE; CURTEA CONSTITUTIONALA
SI SER?ICIILE A4LATE LA DISPONITIA SA A?OCATUL POPORULUI SI
SER?ICIILE A4LATE LA DISPONITIA SA; CURTEA DE CONTURI CONSILIUL
ECONO:IC SI SOCIAL CONSILIUL LEGISLATI? CONSILIUL SUPERIOR AL
:AGISTRATURII.
.2. Explicati conceptul de autoritati administrative autonome
O "unos"uta autoare defineste or!anul ad%inistratiei pu#li"e drept o "ate!orie de or!an
pu#li" sau de or!an autorizat de un or!an pu#li" prin "are se realizeaza a"tivitati din sfera
ad%inistratiei pu#li"e prin e$e"utarea le!ii si prestarea de servi"ii pu#li"e in li%itele le!ii&
+ ?ir!inia ?edinas-
Un alt autor apre"iaza "a autoritatea ad%inistrativa reprezinta a"ea "ate!orie a
autoritatilor pu#li"e "are are o stru"tura sta#ile si o a"tivitate "ontinua inzestrata "u
"apa"itate (uridi"al "e.i per%ite parti"iparea in nu%e propriu la infaptuirea puterii
e$e"utive in li%itele "o%petentei le!al spe"ifi"e&
.3. "ratati care sunt caracteristicile autoritatilor administrative si ale instititutiilor care
alcatuiesc aparatul administrative
Alti autori su#linieau "a autoritatile ad%inistrative prezinta ur%atoarele "ara"teristi"i6
Sunt de re!ula al"atuite dun persoane nu%ite si %ai rar alese in fun"tie
4un"tionarii a"estor autoritati sunt su#orodonati ierar/i" fiind revo"a#ili din
fun"tie
Prin a"tivitatea lor autoritatile ad%inistrative asi!ura punerea in e$e"utare si
e$e"utarea in %od "on"ret a le!ilor pro"esul a"tivitatii e$e"utive in"luzand astfel
adoptarea si e%iterea de a"te "u "ara"ter nor%ative e%iterea a"telor "u "ara"ter
individual e$e"utarea si "ontrolul indeplinirii lor&
Aparatl ad%inistrative sau %asina ad%inistrative "uprinde un ansa%#lu "o%ple$ de
institutii "are prezinta ur%atoarele "ara"teristi"i6
Ele au o stru"tura or!anizata dpdv (uridi" doatata "u "o%petente %i(loa"e si
personal insar"inate "u o fun"tie sau %isiune&
40
Ele apartin sferei pu#li"e "are se distin!e prin fun"tiile sale %isiunile sale si
re!i%ul (uridi"&
Atun"i "and ne referi% la institutiile pu#li"e ne referi% atat la instantele
politi"e "at si "ele ad%inistrative
/(. "ratati care sunt caracteristicile regimului semiprezidential si cum se reflecta el in
Constitutia Romaniei
Re!i%ul se%iprezidential in"ear"a sa eli%ine dezavanta(ele re!i%ului
presidential si i%perfe"tiunile "elui parla%entar astfel in"at presedintele devine
ar#itru intre puterile statului& Puterea e$e"utive C Guvern. Pri%.%inistru
raaspunde in fata Parla%entului& Presedintele este ales prin vot dar are o pozitie
e"/idistanta fata de diferitele forte politi"e&
/1. Poate presedintele demite pe primul Cministru F >ustificati.
Pre5edintele Ro%Mniei nu Fl poate de%ite pe pri%ul.%inistru& Da"2 pri%ul.
%inistru F5i pierde "alitatea de %e%#ru al Guvernului "u e$"ep1ia revo"2rii sau
este Fn i%posi#ilitate de a.5i e$er"ita atri#u1iile Pre5edintele Ro%Mniei va
dese%na un alt %e%#ru al Guvernului "a pri%.%inistru interi%ar pentru a
Fndeplini atri#u1iile pri%ului.%inistru pMn2 la for%area noului Guvern&
/!. Poate presedintele lua decizii privitoare la politica economica F 7ustificati
Nu el poate doar re"o%anda Guvernului anu%ite de"izii in zona politi"o.
e"ono%i"a atri#utiile lui fiind in zona politi"ii e$terne aparare si ordine
pu#li"a&
/..Poate presedintele refuza promulgarea unei legi F 7ustificati
Pre5edintele poate refuza o sin!ur2 dat2 pro%ul!area unei le!i adoptate de
Parla%ent situa1ie Fn "are respe"tiva le!e este ree$a%inat2 de foru%ul le!iuitor
"are o poate adopta ins2 tot Fn for%a ini1ial2&
//. Poate presedintele revoca din functie un ministruF >ustificati
Presedintele se%neaza de"retele de revo"are din fun"tie a %inistrilor&Potrivit
"onstitutiei presedintele nu poate sa refuze revo"area din fun"tie a unui
%inistru&
41
/0. Poate presedintele participa la sedintele guvernului . >ustificati
Pre5edintele Ro%Mniei poate lua parte la 5edintele Guvernului Fn "are se
dez#at pro#le%e de interes na1ional privind polit"a e$terna ap2rarea tarii
asi!urarea ordinii pu#li"e 5i la "ererea pri%ului.%inistru Fn alte situa1ii&
Pre5edintele Ro%Mniei prezideaz2 5edintele Guvernului la "are parti"ip2&
/'.Poate institui presedintele starea de asediu sau de urgenta F>ustificati
Starea de asediu sau starea de ur!en12 se instituie de Pre5edintele Ro%Mniei prin
de"ret "ontrase%nat de pri%ul.%inistru 5i pu#li"at de Fndat2 Fn :onitorul
Ofi"ial al Ro%Mniei&&
/1. Explicati daca guvernul Ponta este un guvern de tip ierarhic sau colectiv. >ustificati
Guvernul Ponta este un !uvern de tip ierar/i"& Condu"erea ierar/i"a deter%ina
for%e !uvern in "are "el "are il "ondu"e e$er"ita o putere %ai %are&
/2. =Explicati cum se exercita conducerea guvernului asupra administratiei locale
Guvernul poate e$er"ita a"est fapt fie in %od ne%i(lo"it fie prin prefe"ti C "a
reprezentantii sai in teritoriu "are "oordonaza si suprave!/eaza servi"iile
pu#li"e ale %inisterelor si ale "elorlalte autoritati ale ad%inistratiei "entrale
or!anizate in unitatile ad%inistrative.teritoriale& + vezi p"t "- p! 3=-
7<& e$pli"ati natura relatiilor "are e$ista intre ad% "entral si "ea lo"ala&
Relatiile intre a"estea ' nu sunt de su#ordonare&
0(.Explicati natura relatiilor care exista intre prefect si administratia locala
Intre prefe"t si ad%inistratia lo"ala nu e$ista relatii de su#ordonare&
01. Explicati natura relatiilor care exista intre administratia locala si cea de la nivel 7udetean
Raporturile dintre autoritatile ad%ninistratiei pu#li"e lo"ale din "o%une orase si
%uni"ipii si "ele de la nivel (udetean se #azeaza pe prin"ipiile autono%iei le!alitatii
responsa#ilitatii "ooperarii si solidaritatii in rezolvarea pro#le%elor intre!ului (udet& In
a"easta relatie nu e$ista raporturi de su#ordonare&
42
0!. Explicati cum este parta7ata puterea de decizie in domeniul relatiilor externe intre
presedinte si guvern
Presedintele in"/eie tratate internationale in nu%ele Ro%aniei ne!o"iate de "atre !uvern&
La propunerea Guvernului presedintele a"rediteaza si re"/ea%a reprezentantii
diplo%ati"i ai Ro%aniei si apro#a infiintarea desfiintarea sau s"/i%#area ran!ului
%isiunilor diplo%ati"e&
0.. Explicati cum ar trebui sa desemneaze presedintele pe candidatul la functia de prim#
ministru. >ustificati pe ce criteria
Potrivit Constitu1iei pri%ul.%inistru este dese%nat de Pre5edintele Ro%Mniei Fn ur%a
"onsult2rii partidului "are are %a(oritatea a#solut2 Fn Parla%ent ori da"2 nu e$ist2 o
ase%enea %a(oritate a partidelor reprezentate Fn Parla%ent&
Pri%ul.%inistru "ondu"e Guvernul 5i "oordoneaz2 a"tivitatea %e%#rilor a"estuia
respe"tMnd atri#u1iile "e le revin& De ase%enea prezint2 Ca%erei Deputa1ilor sau Senatului
rapoarte 5i de"lara1ii "u privire la politi"a Guvernului "are se dez#at "u prioritate&
0/. Explicati care au fost principalele schimbari care au fost aduse structurii aparatului
propriu al guvernului in anul !((3
Ordonant2 de ur!en12 privind desfii1area Can"elariei Pri%ului.:inistru i sta#ilirea unor
%2suri pentru reor!anizarea aparatului de lu"ru al Guvernului
E:ITENT6 GU?ERNUL . PRI:UL.:INISTRU
PUBLICAT IN6 :ONITORUL O4ICIAL nr& ,7= din < %artie '**<
00. Explicati cum este fixat numarul ministerelor si ce probleme politico#administrative pot
aparea cu ocazia restructrarilor ministeriale. =Explicati formarea guvernului actual. ) Ce partide
sunt reprezentate , ce portofolii detin *
:inisterele se apro#a de "atre Parla%ent& Pri%ul.%inistru poate "ere Parla%entului
%odifi"are stru"turii Guvernului prin infiintare desfiintare sau dupa "az divizarea ori
"o%as area unor %inistere& A"est pro"es are un puterni" funda%ent politi"o.ad%inistrativ&
0'. Explicati caracterul functiei de secretar general al guvernului.
Stru"tura "u personalitate (uridi"2 Fn "adrul aparatul de lu"ru al Guvernului Se"retariatul
General al Guvernului +SGG- are rolul de a asi!ura derularea opera1iunilor te/ni"e
aferente a"telor de !uvernare rezolvarea pro#le%elor or!anizatori"e (uridi"e e"ono%i"e
5i te/ni"e ale a"tivit21ii Guvernului pre"u% 5i reprezentarea Guvernului Fn fa1a instan1elor
(ude"2tore5ti&
43
01. Explicati diferenta9asemanarea care exista intre functia de secretar de stat si functia de
secretar general al ministerului.
4un"tia de se"retar de stat este f"tie de de%nitate pu#li"a nu%ita de "atre pre%ier fun"tia
de se"retar !eneral al %inisterul est f"tie pu#li"a si intra in randul inaltilor fun"tionarilor
pu#li"i
02. Explicati tipurile de personal care exista la nivelul unui minister si explicati
caracteristicile acestora.
Personalul e$istent la nivelul unui %inister este "o%pus din de%nitari 5i asi%ila1i ai
a"estora fun"1ionari pu#li"i "u fun"1ii pu#li"e !enerale sau spe"ifi"e 5i din personal
"ontra"tual&
03. Exemplificati cu cate un exemplu tipurile de organe aflate in subordinea guvernului sau a
ministerelor
A"este or!ane ale ad%inistratie pu#li"e "entrale de spe"ialitate poarta diferite denu%iri 6
a!entii "o%isii ofi"ii se"retariate et"&
In perioada '**3.'**= in su#ordinea Guvernului sau a %inisterelor e$istau ur%& Or!ane6
o Pri%ul %inistru "oordona prin Can"elaria Pri%ului :inistru6
Autoritatea Nationala de Re!le%entare in Do%eniul Ener!iei
A!entia Nationala pt Resurse :inerale
Inspe"toratul de Stat in Constru"tii
A!entia Ro%ana pt Investitii Straine
Autoriatea pt ?alorifi"are a A"tivelor Statului
A!entia de Co%pensare pt A"/izitii de Te/ni"a Spe"iala
Ofi"iul National de Prevenire si Co%#atere a Spalarii Banilor
Autoritatea Nationala de Re!le%entare in Co%uni"atii si Te/nolo!ia
Infor%atiei
Co%isia Nationala pt Controlul A"tivitatilor Nu"leare
Institutul de Investi!are a Cri%elor Co%unis%ului
A!entia Nationala pt Sport
44
A!entia Nationala Anti.doppin!
A!entia pt Strate!ii Guverna%entale
o In "oordonarea Se"retariatului !eneral al Guvernului de aflau6
Ofi"iul Re!istrului National al Infor%atiilor Se"rete de Stat
Autoritatea Nationala pt Re!le%entarea si :onitorizarea
A"/izitiilor Pu#li"e
Ofi"iul Ro%an pt Adoptii Institutul National de Statisti"a
A!entia Nationala pt Ro%i
'(. Explicati care sunt ramificatiile administratiei statului.
o In %od o#isnuit la nivelul unui stat ave% de.a fa"e "u o ad%inistratie de stat "are
la randul sau "uprinde or!anis% ad%inistrative "entralte + aparatul de lu"ru al
!uvernului si %inisterele or!anis% ad%inistrative spe"ializate aflate in su#ordinea
Guvernului sau a %inisterelor autoritati ad%inistrative autono%e- or!anis%
ad%inistrative periferi"e aflate la nivel territorial +servi"ii e$terioare sau
de"on"entrate- or!anis% ad%inistrative e$terioare +"are reprez statul in
strainatate- si o ad%inistratia lo"ala "e "uprinde autoritati lo"ale de #aza si
autoritati lo"ale inter%ediare&
'1.Explicati care este rolul constitutional al prefectului si masura in care acesta se reflecta in
legislatie si practica.
o Rolul "onstitional al prefe"tului este de reprezentant al Guvernului in
teritoriu&A"esta asi!ura le!atura operativa dintre fie"are %inistru respe"tiv
"ondu"ator al or!anului ad%inistratiei pu#li"e "entrale din su#ordinea Guvernului
si "ondu"atorului servi"iului pu#li" de"on"entrat din su#ordinea a"estuia&
'!.Explicati care sunt mar7ele de manevra ale prefectului in raport cu administratia locala
o Prefe"tul poate verifi"a %asurile intreprinse de pri%ar sau de presedintele
"onsiliului (udetean in "alitatea lor de reprezentanti ai statului in unitatea
ad%inistrativ.teritoriala si poate sesiza or!anele "o%petente in vederea sta#ilirii
%asurilor ne"esare in "onditiile le!ii&
o Prefe"tul poate soli"ita pri%arului sau presedintelui "onsiliului (udetean dupa "az
"onvo"area unei sedinte e$traordinare in "azuri "are ne"esita adoptarea de %asuri
i%ediate pentru prevenirea li%itarea sau inlaturarea "ala%itatilor "atastrofelor
in"endiilor epide%iilor sau epizootiilor pre"u% si apararea ordinii si linistii
pu#li"e&
45
o In "az de forta %a(ora si de %a$i%a ur!enta pentru rezolvarea intereselor
lo"uitorilor unitatilor ad%inistrativ.teritoriale prefe"tul poate soli"ita "onvo"area
de indata a "onsiliului lo"al sau a "onsiliului (udetean&
o Pentru indeplinirea atri#utiilor "are ii revin prefe"tul poate soli"ita institutiilor si
autoritatilor ad%inistratiei pu#li"e lo"ale do"u%entatii date si infor%atii iar
a"estea sunt o#li!ate sa i le furnizeze "u "eleritate si in %od !ratuit&
'..Explicati organizarea administrativ#teritoriala a Romaniei
o Ro%ania fa"e parte din "ate!oria statelor "u un sin!ur nivel inter%ediar de"i "u 3
niveluri de ad%inistratie.de #azainter%ediar si national denu%it "onventional
siste% departa%ental&
o Or!anizarea teritoriala a Ro%aniei este divizata in doua nivele su#.nationale6 7' de
(udete si 3,83 de "o%une rurale;',, orase si ,*9 %uni"ipii&
'/. Explicati daca autoritatile locale pot lua decizii in oricare problema ce tine de interesul
colectivitatilor locale . >ustificati
o Prin"ipiul autono%iei lo"ale prin "are se intele!e Ddreptul si "apa"itatea efe"tiva a
autoritatilor ad%inistratiei pu#li"e lo"ale de a solutiona si de a !estiona in nu%ele si
in interesul "ole"tivitatilor lo"ale pe "are le resprezinta tre#urile pu#li"eE&
o A"est drept se e$er"ita de "onsiliile lo"ale orasenesti si %uni"ipale de pri%ari
pre"u% si de "onsiliile (udetene a"estea fiind autoritati ale ad%inistratiei pu#li"e
lo"ale alese prin vot universal e!al dire"t se"ret si li#er e$pri%at& A"easta insa nu
adu"e atin!ere posi#ilitatii de a re"ur!e la "onsultarea lo"uitorilor prin referendu%
sau prin ori"e alta for%a de parti"ipare dire"ta a "etatenilor la tre#urile pu#li"e in
"onditiile le!ii&
'0. Explicati in ce consta dreptul de asociere si cooperare al colectivitatilor locale
In privinta dreptului de aso"iere si "ooperare al autoritatilor pu#li"e lo"ale in le!ea
',=0'**, aso"ierea si "ooperarea sunt "onsiderate drepturi ale autoritatilor ad%inistratiei
pu#li"e lo"ale iar le!ea '9)0'**) fa"e referiri %ai detaliate la a"este drepturi6
Dreptul unitatilor ad%in. teritoriale "a in li%itele "o%petentelor autoritatilor
deli#erative si e$e"utive sa "oopereze si sa se aso"ieze in "onditiile le!ii for%and
aso"iatii de dezvoltare inter"o%unitara "u personalitate (uridi"a de drept privat si
de utilitate pu#li"a&
46
Dreptul unitatilor ad%in. teritoriale de a in"/eia intre ele a"orduri si de a parti"ipa
in"lusiv prin alo"are de fonduri la initierea si la realizarea unor pro!ra%e de
dezvoltare zonala sau re!ionala in #aza /otararilor adoptate de "onsiliile lo"ale ori
(udetene dupa "az in "onditiile le!ii&
Dreptul unitatilor ad%in. teritoriale li%itrofe zonelor de frontiera de a in"/eia intre
ele intele!eri de "ooperare transfrontaliera "u stru"turi si%ilare din statele ve"ine in
"onditiile le!ii&
Dreptul "a in li%itele "o%petentelor autoritatilor deli#erative si e$e"utive sa
"oopereze si sa se aso"ieze si "u unitati ad%in. teritoriale din strainatate in
"onditiile le!ii prin /otarari ale "onsiliilor lo"ale sau "onsiliilor (udetene dupa "az&
Dreptul de a adera la aso"iatii nationale si internationale in "onditiile le!ii "u
s"opul de a asi!ura prote"tia si de a pro%ova interesele lor "o%une ale unitatilor
ad%in. teritoriale&
Dreptul "onsiliilor lo"ale si "onsiliilor (udetene de a /otari asupra parti"iparii "u
"apital sau "u #unuri in nu%ele si in interesul "ole"tivitatilor lo"ale pe "are le
reprezinta la infiintarea fun"tionarea si dezvoltarea unor or!anis%e prestatoare de
servi"ii pu#li"e si de utilitate pu#li"a de interes lo"al sau (udetean in "onditiile le!ii.

''. Explicati ce tipuri de serviciii sunt serviciile comunitare de utilitati publice
) deconcentrate sau descentralizate*. >ustificati
Le!ea ',=0'**, stipuleaza "a servi"iile pu#li"e ale orasului sau "o%unei se infiinteaza si
se or!anizeaza de "atre "onsiliul lo"al in prin"ipalele do%enii de a"tivitate& Potrivit
spe"ifi"ului si nevoilor lo"ale "u respe"tarea prevederilor le!ale si in li%ita %i(loa"elor
finan"iare de "are dispune& A"estea sunt servi"ii pu#li"e des"entralizate&
Insa intre diferitele "ate!orii de prestatii se fa"e o deose#ire6 servi"ii pu#li"e si servicii
c"#unitare $e utilitati pu&lice(
Serviciile c"#unitare $e utilitati pu&lice% denu%ite pe s"urt servi"ii de utilitati pu#li"e
sunt definite "a totalitatea a"tivitatilor de utilitate si interes pu#li" !eneral desfasurate
la nivelul "o%unelor oraselor %uni"ipiilor sau (udetelor su# "ondu"erea "oordonarea
si responsa#ilitatea autoritatilor ad%in& pu#li"e lo"ale in s"opul satisfa"erii "erintelor
"o%unitatilor lo"ale prin "are se asi!ura ur% utilitati pu#li"e6
# ali%entare "u apa
# "analizare si epurarea apelor uzate
47
# "ole"tarea "analizarea si eva"uarea apelor pluviale
# produ"tia transportul distri#utia si furnizarea de ener!ie ter%i"a in siste%
"entralizat
# salu#rizarea lo"alitatilor
# ilu%inatul pu#li"
# ad%inistrarea do%eniului pu#li" si privat al unitatilor ad%in.teritoriale pre"u% si
altele ase%enea
# transportul pu#li" lo"al
'1. Explicati ce tip de serviciu este "dministratia +inantelor publice sector ') decentralizat
sau deconcentrat*
# Este un servi"iu de"on"entrat&
'2. ,ati un exemplu de serviciu deconcentrat si unul descentralizat .
# Servi"iu des"entralizat6 POLITIA RUTIERA BUC
# Servi"iu de"on"entrat6 Dire"1ia de S2n2tate Pu#li"2 Giur!iu Dire"1ia pentru
Cultur2 Culte 5i Patri%oniu Cultural Na1ionalGiur!iu AD:INISTRATIA
4INANTELOR PUBLICE
'3. Explicati daca secretarul comunei sau orasului poate refuza semnarea unei hotarari .pe ce
motiv. >ustificati
# Se"retarul "o%unei0orasului poate "ontrase%na /ot2rMrile "onsiliului lo"al
respe"tiv ale "onsiliului (ude1ean pe "are le "onsider2 le!ale& De"i a"esta poate
refuza se%narea unei /otarari "are nu respe"ta "onditiile le!ii&
1(. "ratati care este diferenta 9asemanarea dintre functiile de administrator public si cea de
secretar al comunei sau orasului
# Diferenta intre a"este doua fun"tii "onsta in faptul "a prezenta unui ad%inistrator
pu#li" nu este o#li!atorie in toate unitatile ad%inistrativ.teritoriale a"easta fun"tie
putand fi propusa spre infiintare de "atre pri%ar respe"tiv presedintele "onsiliului
(udetean in li%ita nu%arului de lo"uri apro#ate& In s"/i%# fun"tia de se"retar al
"o%unei0orasului este prezenta in toate unitatile ad%inistrativ.teritoriale&
11. Explicati care este diferenta dintre functiile de manager public si cea de administrator
public, conform legislatiei din Romania
48
# :ana!erii pu#li"i reprezinta o "ate!orie aparte de fun"tionari pu#li"i "are prin
e$er"itarea atri#utiilor si responsa#ilitatilor lor "ontri#uie la asi!urarea efi"ientei si
"ontinuitatii refor%ei in ad%inistratia pu#li"a de la nivelurile strate!i"e la "ele
operationale& De ase%enea %ana!erii pu#li"i "ontri#uie si la inte!rarea in
stru"turile Uniunii Europene prin i%ple%entarea si ur%arirea apli"arii a"Ouis.ului
"o%unitar in "adrul autoritatii sau institutiei pu#li"e in "are isi desfasoara
a"tivitatea&
La nivel de pri%arie ad%inistratorul pu#li" poate Fndeplini atri#u1ii de "oordonare
a aparatului de spe"ialitate sau a servi"iilor pu#li"e de interes lo"al dele!ate de
"2tre pri%ar pe #aza unui "ontra"t de %ana!e%ent&
1!. ,ati exemplu de competente care ar putea fi delegate administratorului public.
# Ad%inistratorului pu#li" i se poate dele!a de "atre pri%ar respe"tiv presedintele
"onsiliului (udetean in "onditiile le!ii "alitatea de ordonator prin"ipal de "redite&
A"esta %ai poate fi dese%nat pentru !estionarea servi"iilor de interes !eneral "are
fa" o#ie"tul aso"ierii de "atre aso"iatiile de dezvoltare inter"o%unitara&
1.. Explicati de ce primarul poate solicita spri7inul prefectului si a serviciilor deconcentrate
in ceea ce priveste exercitarea functiilor de autoritate tutelara si de ofiter de stare civila .
# In e$er"itarea atri#utiilor de autoritate tutelara si de ofiter de stare "ivila pri%arul
a"tioneaza si "a reprezentant al statului in "o%una0orasul in "are a fost ales& In
a"easta "alitate& Pri%arul poate soli"ita prefe"tului in "onditiile le!ii spri(inul
"ondu"atorilor servi"iilor pu#li"e de"on"entrate ale %inisterelor si ale "elorlalte
or!ane de spe"ialitate ale ad%inistratiei pu#li"e "entrale din unitatile ad%in.
teritoriale $aca sarcinile ce ii revin nu p"t fi re'"lvate prin aparatul $e specialitate(
1/. Explicati daca secretarul comunei sau orasului poate impiedica adoptarea unui act de
catre consiliul local . ) 7ustificati *
# Se"retarul "o%unei0orasului poate "ontrase%na /ot2rMrile "onsiliului lo"al
respe"tiv ale "onsiliului (ude1ean pe "are le "onsider2 le!ale& De"i a"esta poate
refuza se%narea unei /otarari "are nu respe"ta "onditiile le!ii&
10. Exemplificati niste servicii descentralizate aflate in subordinea unui consiliu local sau
7udetean
49
# Servi"ii aflate in su#ordinea "onsiliului lo"al se"tor )6 "dministraGia Hcolilor &ector '
"dministraGia PieGelor &ector ' &erviciul Public pentru +inanGe Publice -ocale &ector '
,irecGia de "dministrare a +ondului -ocativ &ector ' ,irecGia -ocalI de EvidenGI a
Persoanelor &ector '
1'. Explicati care este rolul constitutional al presedintelui consiliului 7udetean .>ustificati
importanta acestuia.
# Presedintele Consiliului @udetean asi!ura respe"tarea prevederilor Constitutiei
punerea in apli"are a le!ilor a de"retelor Presedintelui Ro a /otararilor si
ordonantelor Guvernului a /otararilor "onsiliului (udetean pre"u% si a altor a"te
nor%ative&
11. >ustificati cine gestioneaza cea mai mare parte a resurselor financiare ale unui 7udet:
prefectul sau presedintele consiliului 7udetean
# Cea %ai %are parte a resurselor finan"iare ale unui (udet sunt !estionate de "atre
presedintele "onsiliului (udetean deoare"e a"esta e$er"ita fun"tia de oronator
prin"ipal de "redite&
12. Explicati cum se incadreaza functia publica din Romania in cadrul celor modele ale
functiei publice la nivel european. >ustificati alegerea Romaniei pentru acest tip de organizare al
functiei publice.
# In"epand "u ,<<< fun"tionarii pu#li"i din Ro isi desfasoara a"tivitatea pe #aza unui
statu "are "uprinde nor%e referitoare la re"rutarea in"adrarea pro%ovarea
%odifi"are si in"etarea raporturilor de drept ad%inistrative si pe "ele de
"onse"inta a raporturilor de servi"iu ale fun"tionarilor pu#li"i&
# 4un"tia pu#li"a reprez ansa%#lu atri#utiilot si responsa#ilitatilor sta#ilite in
te%eiul le!ii in s"opuul realizarii prero!ativelor de putere pu#li"a de "atre
ad%inistratia pu#li"a "entral ad%inistratia pu#li"a lo"ala si autoritatile
ad%inistrative autono%e&
50