Adler Alfred

Psihologia colarului Greu Educabil

Alfred Adler este unul dintre membrii componeni ai faimosului triumvirat" al
psihanalizei: FREUD ADER !U"#$
Dac% &i'mund Freud dup% cum ne spune (liver )rachfeld* +n a sa introducere la A$
Adler* ,enschen-enntnis ./unoa0terea omului1 2a fost* +n fond* un savant format +n spiritul
0tiinelor naturii* care a0tepta rezolvarea oric%rei probleme de psiholo'ie de la pro'resele
+nre'istrate de fiziolo'ie 0i dac% elveianul /arl3#ustav !un' era un fel de alchimist al psihicului*
un panpsihist anistoric"* interesat de perspectivele parapsiholo'ice* Alfred Adler a fost* +n
schimb* nu un teoretician* ci +n primul r4nd un realist 0i un pra'matic* un medic practician animat
de vocaia de a3i a5uta pe semenii s%i s%30i rezolve problemele e6isteniale* dificult%ile"
mo0tenite din copil%rie$ 7e c4nd Freud profesa o psihanaliz% destinat% or%0enilor din marile
a'lomer%ri urbane* iar !un' o psiholo'ie analitic%" a6at% pe e6plorarea sufletului primitivilor sau
al oamenilor formai +n mediul rural* psiholo'ia individual%" a lui Adler este o* !8s9cholo'ie fur
(berlehref" .psiholo'ie pentru profesorii de liceu"1 din mediile populaiei ma5oritare$
A0a3numita psiholo'ie individual%" conceput% d: ;Alfred Ad5er< nu se limiteaz% cum
s3ar putea crede la studiul individu=u>4zo>4t* privit +n sine* ci se e6tinde de fapt la +ntrea'a
societate* omul normal fiind definit drept o fiin% animat% de un sentiment nativ de comuniune
social%* pentru ca +n cele din urm% s% fie privit 0i ca a'ent universal care are de +ndeplinit un rol +n
/osmos$
>endina infati'abil%* de fapt patolo'ic%* a unora de a obine 0i e6ercita puterea* de a
dicta" celorlali* are la baza procesul incon0tient al +nlocuirii comple6ului de inferioritate"
printr3un sentiment de superioritate" care* +ntotdeauna +n dramatic% opoziie cu sentimentul de
comuniune social%* inte0te la supremaia personal%* la sub5u'area celorlali* la transformarea lor
+n simple instrumente de satisfacere a voinei de putere$ Aceast% tendin% intolerabil% rezult% din
structurarea eronat% a stilului de via%" al individului +nc% din primii ?3@ ani de via%* av4nd la
ori'ine fie r%sf%area de c%tre p%rini a copilului* fie* dimpotriv%* detestarea acestuia*
mar'inalizarea lui +n constelaia familial%$
7otrivit concepiei lui Adler* mama este aceea c%reia +i revine misiunea model%rii
copilului +n a0a fel +nc4t acesta s% nu devin% robul unui e'oism care mai t4rziu va c%uta s%3i
+nrobeasc% pe toi cei cu care necesarmente vine +n contact social$ De aceea precizeaz% el cea
dint4i +ndatorire a mamei este de a s%di +n con0tiina copilului sentimentul comuniunii sociale*
cultiv4ndu3i ideea fundamental% c% tr%ie0te +ntr3o lume +n care nu este altceva dec4t un om +ntre
oameni$
Dac% mama .p%rinii* +n 'eneral1 nu30i +ndepline0te funcia de a3i forma pe copii +n
perspectiva inte'r%rii sociale* atunci rolul acesteia trebuie asumat de 'r%dinia de copii .0i* +n
'eneral* de 0coal%1* care are de corectat 're0elile comise de familie +n formarea viitorilor aduli 0i
membri e'ali ai unei societ%i democratice$ A
Al%turi de =ndividua!ps9cholo'ie +n derschule .eipzi'* BCDC1* subintitulat% Eorlesun'en
fur ehrer und Erzieher" .7rele'eri pentru cadrele didactice 0i educatori"1* ca 0i de alte c4teva
c%ri ale lui Adler* cea de fa%* care reprezint% versiunea rom4neasc% princeps" a lucr%rii Die
&eele des schFehrerziehbaren &chul-indes .,iinchen* BCGH1* constituie o contribuie esenial% a
psiholo'iei abisale la cunoa0terea psihicului copilului 0i la practica psihopeda'o'ic% a
remodel%rii acestui psihic +n cazurile +n care a suferit distorsiuni 0i alter%ri d%un%toare at4t pentru
individ ca atare c4t 0i pentru societate$
"u f%r% 5ustificare l3a considerat Freud peAlfred Adler dup% vestita disiden%" din BCBB
mai mult peda'o' de<4t un psihanalist$ 7sihanalizele" adleriene sunt prinIe6ceteir4colocvii
psiho3peda'o'ice bazate pe o caracterolo'ie ori'inal% .e6pus% sintetic +n /unoa0terea omului1B*
c4t 0i pe o maieutic% paideic% de un echilibru absolut remarcabil$
Fostul discipol al lui Freud nu pre'et% s% polemizeze pe un ton f%r% cusur cu p%rintele
psihanalizei* ori de c4te ori o diver'en% ocazional% de punct de vedere i3o cere* dar uneori ne
putem mira c% el nu observ% complementaritatea celor dou% concepii rivale$
/opiii3problem% de care Adler se ocup% +n aceast% carte provin de obicei din familii
dezor'anizate* sunt b%iei 0i fete care se afl% uneori +n pra'ul delincventei 5uvenile sau al
prostituiei* dac% nu cumva au 0i intrat +n vizorul" poliiei$ Autorul profeseaz% o psiholo'ie
profund empatic%* si'ur% pe dia'nostice"* dublat% de o nu mai puin comprehensiv% peda'o'ie a
delincventului +n nuce$ (ptica descifr%rii cazuisticii este la Adler una prin e6celen% social%:
)a'a5ul ereditar al copilului precizeaz% el nu prezint% importan% pentru noi$ Factorul
ereditar nu se e6teriorizeaz% dac% nu '%se0te la copil pre'%tit terenul social$ Atunci c4nd
soluionarea uneia din problemele copilului reclam% sentimentul de comuniune social%* constat%m
o ezitare caracteristic%$ =at%3ne pe un teren solidJ nu ne r%m4ne altceva de f%cut dec4t s% '%sim
cauza penru care sentimentul de comuniune social% nu s3a dezvoltat mlhod normal$ "u vom
+nt4lni e6trava'ani* copi+problem%* nevrotici* alcoolici* perver0i se6ual* criminali sau candidai la
sinucidere la care s% nu fie cu putin% s% demonstr%m cu deplin% certitudine c% cu dau +nd%r%t din
faa soluion%rii problemelor vieii dec4 ;pentru ca nu au fost corect educai +n sensul
sentimentului de comuniune sociala$ Este un punct de vedere care trebuie reinut$ Aici st%
deosebirea fundamental% dintre noi 0i alte 0coli psiholo'ice"D$
Alfred Adler se dovede0te un interlocutor e6cepional +n dialo'urile psihopeda'o'ice pe
care le susine* +n stil socratic* nu doar cu cadrele didactice 0i cu p%rinii .+n 'eneral cu
educatorii1* ci 0i cu copiii* adic% cu cei care reprezint% obiectul +nsu0i al actului educaional$
Acest Ulise al cunoa0terii metodice a omului a introdus +n psihanaliz% calul troian" al peda'o'iei
0i a cucerit3o +n beneficiul acesteia din urm%$ =nstitutorii* profesorii* mai ales diri'inii* p%rinii*
dar 0i educatorii de aduli din toate domeniile .+ntreprinderi* armat%* +nchisori etc1* polii0tii* ca s%
nu mai vorbim de scriitori* vor '%si +n c%rile marelui emul al lui Freud o bo'at% surs% de
informaie despre psihicul omenesc 0i modalit%ile +n care acesta poate fi armonizat pe criteriile
unei e6istene demne 0i utile pentru colectivitate$
Dac% unii e6e'ei l3au comparat pe Alfred Adler cu &ocrate* +n favoarea socratismului s%u
fiind invocate +ndeosebi similitudini superficiale .pasiunea cu care Adler ap%rea +n a'ora"* lipsa
de entuziasm pentru e6primarea +n scris etc$1* +n realitate socratismul" s%u feste unul mai de
ad4ncime* la el faimosul precept cunoa0te3tepe tine +nsuti c%p%t4nd dimensiuni de natur% social%
0i devenind* cuna0tei3v%Kmii pe alii<Lcesta este de altfel mesa5ul ma5or al +ntre'ii sale opere$
74n% 0i3simpla cunoa0tere de sine este condiionat% de descifrarea propriilor relaii sociale* ceea
ce echivaleaz% cu cunoa0terea semenilor cu care avem de3a face 0i care au de3a face cu noi$ Adler
este profund convins 0i ne convin'e 0i pe noi c% nici un om nu poate fi +neles f%r% a fi abordat
prin prisma raporturilor intra 0i e6trafamiliale* lar' sociale$ &entimentul de comuniune social%
este la el un imperativ valabil +n special pentru ale0ii unui popor* ai unei naiuni* ai unui 'rup
oarecare: Dac% nu m% '4ndesc dec4t la mine scrie el 2* voi fi cu totul inapt de a rezolva
problemele lumii"$ (ptic% de care avem +n prezent nevoie ca de aer curat$
/a mai toate c%rile lui Adler* cea de fa% este 0i ea un tezaur de +nelepciune 0i o lecie de
optimism activ* de data aceasta pus +n slu5ba redres%rii copiilor deviani* cu stilul de via%"
alterat de un e'oism devastator$
Dr$ E("ARD #A ER==U "(>E
B A se vedea Alfred Adler* /unoa0terea omului* traducere* studiu introductiv 0i note de
dr$ eonard #avriliu* Editura Mtiinific%* )ucure0ti* BCCB$
D /itat din capitolul === al c%rii de fa%* p$ @?$ K8
7REFANO
/opilul este tat%l omului adult$
,a6ima de mai sus +0i demonstreaz% +ntrea'a sa valabilitate +n psiholo'ia individual%$
7rimii patru sau cinci ani de via% +i sunt copilului de a5uns pentru a30i completa comportamentul
s%u specific 0i arbitrar le'at de impresiile tr%ite$ Acestea sunt determinate nu numai de valoarea
dot%rii sale or'anice* ci 0i de fora 0i diversitatea stimul%rilor care acioneaz% din e6terior$
Lncep4nd cu aceast% perioad% are loc asimilarea 0i utilizarea e6perienei tr%ite* desi'ur nu +ntr3un
mod capricios 0i +nc% 0i mai puin pe potriva unor pretinse le'i ale cauzalit%ii 2* ci +n funcie
de stilul de via%$ (rice individ este* la urma urmei* determinat de structura stilului s%u de via%$
(e vectorii acestuia ascult% de acum +nainte* pe toat% durata e6istenei sale* sentimentele*
emoiile* '4ndurile 0i faptele omului$ Astfel +0i +ncepe opera sa creatoare* stilul de via%$ Ln
vederea +nlesnirii activit%ii sale sunt elaborate re'uli* principii* tr%s%turi de caracter 0i o concepie
despre lume$ Este stabilit% o schem% bine determinat% a apercepieiB* iar concluziile* aciunile
proiectate sunt diri5ate +n consens cu aceast% form% ideal% final% la care se aspir%$ Este meninut
doar ceea ce pe planul con0tiinei individului se dovede0te c% nu produce perturb%ri* +ncadr4ndu3
se +ntr3o linie directoare dinainte fi6at%$ Restul este dat uit%rii* se dizolv% pe nesimite sau
acioneaz% ca un model incon0tient care* +n cea mai mare parte* se sustra'e +nele'erii raionale$
7rofilul ultim al acestei scheme* fie c% +nt%re0te liniile dinamice con0tiente* fie c% le anihileaz%
sau le paralizeaz% prin reaciile sale* este +ntotdeauna determinat dinainte de c%tre stilul de via%
structurat +n primii ani de e6isten%$
,odelele stilului de via%* cum ar fi* de e6emplu* liniile de conduit% reprezentate de
tr%s%turile de caracter* se construiesc +ntotdeauna ca urmare a unui +ndelun'at antrenament* +n
vederea c%ruia pot fi reactualizate* at4t +n con0tiin%* c4t 0i +n incon0tient* vesti'iile unor amintiri
+n 'eneral ne+nelese$ Dar nici asemenea amintiri 0i nici e6perienele tr%ite nu sunt acelea care
constituie factorii determinani* ci determinant este tocmai stilul de via% care le3a dat o form%* le3
a orientat 0i le3a utilizat +n felul care +i este propriu$ ( descifrare +ntr3o m%sur% suficient% a acestui
proces permite sesizarea tandemului perfect al forei motrice a con0tientului 0i incon0tientului$ =ar
acordul acestor dou% instane nu este asi'urat dec4t +n cazul +n care sfera de aciune a stilului de
via% nu este perturbat%$
Fie3ne +n'%duit s% lu%m +n considerare un anumit 'rad de probabilitate* domeniu +n care
am +nv%at c4te ceva +n cursul e6perienei noastre +ndelun'ate* c4nd a trebuit s% ne mulumim s%
oper%m doar cu c4teva se'mente de via% psihic%* recursul la probabilitate oferindu3ne totu0i
posibilitatea formul%rii unor concluzii$ &e impune +ns% +ntotdeauna s% verific%m foarte minuios
dac% aceste concluzii corespund sistemului completai vieii psihice a individului avut +n vedere$
Este un procedeu care r%spunde +ntru totul e6i'enelor dia'nosticului medical* caz +n care* de
asemenea* suntem uneori obli'ai s% tra'em concluzii pe baza unei simptomatolo'ii pariale*
limit4nd astfel sfera maladiei presupuse* p4n% c4nd un al doilea sau un al treilea simptom ne a5ut%
s% stabilim un dia'nostic absolut e6act$
Ln lucrarea de fa% am +ncercat* cu a5utorul tehnicii psiholo'iei individuale comparate"*
s% definesc stilul de via% al 0colarilor 'reu educabili$
Ducerea la bun sf4r0it a acestei sarcini necesit% cunoa0terea +n detaliu a tehnicii
psiholo'iei individuale comparate 0i a soluiilor sale verificateD* ca 0i st%p4nirea la perfecie a
artei interpret%rii$ /a 0i +n cazul dia'nosticului medical* nu ne putem lipsi nici aici de pro'noz%$
7ronosticarea nu se poate 5ustifica dec4t dac% s3a dovedit c% toate manifest%rile se'meniale se
armonizeaz% cu ansamblul* v%dind o dinamic% identic%$ Dintre acele tendine 0i aspiraii* similare
p4n% la am%nunt* cele mai importante sunt:
B$ #radul de cooperare .sentimentul de comuniune 0i interesul social1$
D$ ,odul caracteristic +n care individul caut% s% obin% superioritatea .securitate* putere*
perfeciune* devalorizarea altora1$
Aceste forme de manifestare* invariabile* se pot diferenia +n ceea ce prive0te mi5loacele
utilizate* dar nu +n ceea ce prive0te scopul .finalismul psiholo'iei individuale1$ ,%sura cura5ului
sau a sentimentului de comuniune manifestate* amprenta individual% a concepiei despre lume*
caracterul util sau d%un%tor pentru colectivitate al actelor s%v4r0ite reflect% 'radul aptitudinii de a
stabili contacte sociale$ &oluionarea mai mult sau mai puin reu0it%* +n spiritul epocii pe care o
tr%im* a principalelor trei probleme de via% .inte'rarea +n societate* profesiunea* dra'ostea1 sau
'radul de pre'%tire +n vederea soluion%rii acestor probleme de via% ne dezv%luie prezena
constant% a sentimentului de inferioritate 0i a compens%rii ratate a acestuia$
2 &entimentul de superioritate$
Acela care nu recunoa0te sau care nu a +neles caracterul unitar al stilului de via% nu va
a5un'e* nici m%car cu concursul principiilor ri'uroase* ale psiholo'iei individuale* s% +nelea'%
modul de formare aKsimptomelo<nevroti'e$ Acela* +ns%* care 0i3a +nsu0it cum se euvine
<ceast%>4oirune trebuie s% 0tie c% a devenit capabil s% schimbe stilul de via%* mrpur0i simplu
simpomele$I$ P$ P P9QP
<+4ni propun>%vorbesc +n alt% parte despre dia'nosticul 'eneral 0i special +n cadrul
psiholo'iei individuale comparate* despre tehnica 0i comportamentul consilierului peda'o'ic$
Dr$ "(>E
B +n cel mai lar' sens al termenului* apercepia constituie suma e6perienei co'nitive
e6istente la un moment dat la subiectul cunosc%tor* +n funcie de care acesta achiziioneaz%* mai
mult sau mai puin sistematic* noi cuno0tine .informaii1$ ."ota trad$1
D A se vedea A$ Adler* /$ Furtmuller* R$ Se6ber'* Reil und )ilden* #rundla'en der
Erziehun's-unst f4irArzte und 7ada'o'en* ,iinchen* BCDDJ A$ Adler* =ndividualps9cholo'ie +n
der &chule: Eorlesun'en fur ehrer und Erzieher* eipzi'* BCDC$ ."ota trad$1
=">R(DU/ERE$
(,U M= &E,E"U &OU$
Ar fi c4t se poate de ispititor s% +mpodobim aceast% tem% cu frumoase 'hirlande verbale*
cu o avalan0% de fraze sonore$ A0 putea* de asemenea* +ntorc4ndu3m% la izvoarele civilizaiei* s%
descriu efortul f%cut +n vederea f%uririi unei unit%i a oamenilor +n s4nul tribului* al poporului* al
statului* al unei comunit%i reli'ioase$ A0 putea ar%ta cum aceast% procesualitate a fost +n
permanen% reprezentat% de o idee sau alta* de care omul era mai mult sau mai puin con0tient*
idee referitoare la unitatea omenirii pe plan politic sau reli'ios$ "u o fac* +ns%J a0 vrea mai
de'rab% s% demonstrez c% tendinele care vizeaz% crearea unei unit%i a societ%ii omene0ti nu
trebuie evaluate doar din punct de vedere moral* politic sau reli'ios* ci* +nainte de toate* din
punctul de vedere al adev%rului 0tiinific$
A0 dori s% fac s% rezulte faptul c% viaa psihic% a omului nu poate fi zu'r%vit% prin verbul
a fi"* ci prin verbul a deveni"$ >oi cei care s3au +nc%p%4nat s% descrie fra'mente* s% distin'%
comple6e +n interiorul vieii psihice nu au pro'resat prea mult* dat fiind c% ei socot c% au de3a
face cu un soi de ma0in%$ Ln orice or'anism viu care tinde spre o form% ideal% '%sim o via%
psihic% prin care acesta +0i croie0te drumul ce duce la biruirea dificult%ilor* dificult%i pe care ea
este chemat% s% le +nfrunte pe acest p%m4nt* fie pe plan social* fie pe planul relaiilor dintre se6e$
Rezolvarea acestor dificult%i nu se obine +n acela0i fel ca rezolvarea unor probleme de
matematic%$ Fapt este c% ele pot fi rezolvate corect* dar 0i incorect* eronat$ A0 dori s% inserez aici
o remarc% mar'inal%* +n scopul de a v% atra'e atenia asupra faptului c% nu ne putem a0tepta la
soluii cu totul 0i cu totul infailibile$ Desi'ur* oricine se poate str%dui s% obin% o asemenea
soluie* scopul suprem fiind salv'ardarea 'enului uman$ /eea ce numim noi bun" trebuie s% aib%
acest +neles pentru toi oamenii* iar ceea ce numim frumos" trebuie s% r%spund% aceluia0i
criteriu$ "oiunea de societate este ad4nc +nr%d%cinat% +n limba5 0i +n idei$ Eom re'%si
+ntotdeauna* +n toate formele de e6primare ale individului 0i ale masei* atitudinea lor fa% de
comunitate$ "imeni nu poate evada din acest cadru social$ ,odul +n care se mi0c% aici fiecare
constituie de fapt propria sa soluie la aceast% problem%$ Dac% soluiile corecte nu se realizeaz%
dec4t +n raport cu comunitatea* se +nele'e c% +n interiorul sferei relaiilor umane se produc
fenomene de rezisten% atunci c4nd cineva adopt% o soluie eronat%$ Acela care nu are le'%turi
str4nse cu comunitatea* care nu se simte f%c4nd parte din +ntre'* care nu se simte la el acas% +n
s4nul umanit%ii are totdeauna de suferit$ =ndividul nu trebuie s% urm%reasc% doar avanta5ele pe
care i le ofer% societatea* ci s% aib% +n vedere 0i inconvenientele* trebuind s% le accepte ca atare 0i
s% le raporteze la propria3i persoan%$ /eea ce numim interesul pentru +ntre' nu constituie dec4t o
latur% a acestei le'%turi str4nse cu ceilali* pe c4nd ceea ce numim cura5 este acea caden% pe care
o simte +n el individul 0i care +i permite s% se considere un element al +ntre'ului$ &% nu ne l%s%m
indu0i +n eroare de faptul c% lu%m +n considerare aspectele medii ale evoluiei actuale 0i c%
semnal%m lacunele e6istente$ Aceasta ne impune noi sarcini pe planul devenirii noastreB$ "u
trebuie s% privim e6istena omului ca pe o esen%* nu trebuie s% ne comport%m ca elemente statice
0i nici s% lu%m o poziie ostil% +mpotriva aspiraiei c%tre evoluieJ este necesar s% privim
dificult%ile ca pe ni0te probleme a c%ror rezolvare se identific% cu o cerin% a noastr% 0i care ne
incit% la un optimism activ$ Au intrat +n istoria umanit%ii doar cei care au fost animai de un
optimism activJ ei au fost 0i vor fi factorii evoluieiJ toi ceilali nu se afl% de fapt la locul lor*
+nt4rziind mersul evoluiei$ Ei nu pot tr%i sentimentul fericirii a0a cum o pot face aceia care
coopereaz% cu bun% 0tiin% la mersul istoriei$ &entimentul valorii provine de asemenea din
le'%tura indestructibil% cu +ntre'ul 0i din participarea la opera timpului$ &unt concluzii care
eman% din observaiile de psiholo'ie individual%* ele fiind rodul unei munci +ndelun'ate$ A fi nu
este pur 0i simplu un fel de a vorbi* ci +nseamn% a fi o parte dintr3un +ntre'* a te simi parte din
acel +ntre'$ Faptul c% 0i ast%zi at4ia oameni +0i rateaz% e6istena ine de calea eronat% urmat% de
personalitatea lor$ Acela care a a5uns s% sesizeze cone6iunea dintre faptele sociale nu va mai
renuna din acel moment s% se arunce +n cursul care +nainteaz% pe drumul binelui societ%ii$
Dac% inem seama de c4t de r%u +nzestrat este de la natur% omul* este clar c% aceast%
vieuitoare* redus% la ea +ns%0i* nu ar fi fost capabil% s% d%inuiasc%$ (ric4t de departe am cerceta
+n istoria societ%ii* nu '%sim nic%ieri vreo urm% de individ care s% fi tr%it sin'ur$ /redina +n
societate e6ist% dintotdeauna$ Faptul este perfect raional* dac% avem +n vedere sl%biciunea
omului +n faa naturii$ (mul nu dispune de armele de care dispun celelalte vieuitoareJ el nu are
dinii carnivorelor* nu are coarne* nu are aceea0i rapiditate +n mi0c%ri* nu se poate c%%ra* nu poate
zbura* nu are a'erime de v%z 0i de auz* cum au unele animale* nu dispune de un miros dezvoltat*
avanta5e datorit% c%rora multe vieuitoare au posibilitatea s% atace 0i s% se apere* s%30i asi'ure un
loc pe aceast% biat% scoar% terestr%$ (mul nu dispune dec4t de or'ane slabe* pentru a c%ror
inte'ritate at4t +n vederea conserv%rii vieii individului* c4t 0i a celei a +ntre'ului 2asocierea cu
semenii a fost totdeauna necesar%$ >ocmai din aceast% asociere +0i tra'e el puterea$ Dac% ne
'4ndim la dimensiunile civilizaiei umane* vom +nele'e c% cei care au creat3o 0i au fost
determinai s3o utilizeze nu erau suficient de puternici +n faa naturii$ Ei au fost obli'ai s% caute
complemente* compensaii pentru ceea ce le lipsea$ (mul a trebuit s% +nvee s% +nvin'% natura* ca
s% se poat% slu5i de ea$ Asocierea a fost cea mai mare 0i mai important% invenie a 'enului uman$
Ln le'%tur% cu aceasta nu trebuie s% ne referim doar la om* pentru c% '%sim 0i +n re'nul animalelor
vieuitoare mai slabe care se adun% +n 'rupuri spre a '%si protecie sau spre a v4na +mpreun%$
#orila* a c%rei for% o admir%m* ti'rul cel mai temut dintre animale* nu au nevoie de comunitate$
(mul* dac% e s% ni3l reprezent%m lipsit de tpate instrumentele civilizaiei 0i de toate mi5loacele
procurate datorit% inteli'enei lui* ar fi fost pierdut din prima zi* dac% s3ar fi aflat* +n afar% de orice
cooperare cu semenii s%i* +n p%durea vir'in%$
(bservaiile noastre ne duc 0i mai departe$ /ele mai valoroase achiziii ale omului* +n
cursul evoluiei* +i vin de la sl%biciunea sa$ Dac% ne '4ndim la modul s%u de via%* la durata
'enului uman* nu putem +nele'e supravieuirea omului dec4t av4nd +n vedere +n acela0i timp
marele a5utor pe care i l3a adus constituirea comunit%ii$ F%r% +ndoial%* +n natura sa psihic% 0i +n
constituia sa fizic% sunt date toate mi5loacele care fac posibil% aceast% asociere$ Dac% e6amin%m
funciile or'anelor sale de sim* este clar c% ele servesc acestei le'%turi$ Ln felul +n care fiecare +l
prive0te pe cel%lalt se manifest% pre'%tirea pree6istent% +n acest sens$ De asemenea* felul +n care
omul ascult% sau +n care vorbe0te tr%deaz% posibilit%ile comunic%rii cu semenul s%u$ Eom
+nele'e acum de ce at4ia oameni nu privesc* nu vorbesc sau nu ascult% cum s3ar cuveni s3o fac%T
"u or'anele de sim ca atare intereseaz% aici* ci viaa instinctiva* +ntrea'a via% psihic% fiind
canalizat% +nspre acele planuri +n care individul +0i afl% locul s%u al%turi de ceilali$ >ocmai
sl%biciunea or'anismului copilului este aceea care +l constr4n'e la aceast% le'%tur%$ Relaia
su'arului cu mama sa este determinant% +n aceast% privin%$ Din aceast% relaie social%* +n care
Eu4 su'arului sesizeaz% pe acel tu" al mamei* se dezvolt% toate posibilit%ile 0i aptitudinile$ Din
acest fapt +nele'em c% mama are o misiune important%* anume aceea de a diri5a +n a0a fel
dezvoltarea copilului +nc4t acesta s% poat% r%spunde mai t4rziu +n mod corect e6i'enelor vieii
sociale$ /adrul fiind structurat* copilul va vorbi* va asculta 0i va privi +n raport de cele +nv%ate de
la mama sa$ Ln aceasta const% funcia primordial% a mamei$ a ob4r0ia sentimentului de
comuniune se afl% mamele* iar datoria lor +n aceast% privin% trebuie s% fie sacr%$ ,ecanismul
acesta funcioneaz% +n permanen% 0i +n cele din urm% devine un automatism psihic care
'enereaz% forma de via% a copilului$ Dac% reflect%m la modul +n care are loc dezvoltarea
limba5ului* funcie social% at4t de important%* putem +nele'e unde +0i pune societatea la lucru
forele$ >rebuie s% vorbesc a0a cum presupun c% fiecare ar trebui s% vorbeasc%* a0a +nc4t toi s%3l
+nelea'%"$ /onstat%m adesea c% acolo unde mama a e0uat +n realizarea primei sale funcii* ea nu a
reu0it s%30i realizeze nici a doua funcie: e6tinderea sentimentului de comuniune al copilului fa%
de alii* pre'%tirea copilului +n a0a fel +nc4t s%30i +nt4mpine cum se cuvine semenii$ Ln asemenea
cazuri vom constata un interes deficitar pentru ceilali* iar starea aceasta va constitui principalul
obiect al preocup%rilor noastre +n cartea de fa%$
Unde vom '%si noi posibilitatea dezvolt%rii sentimentului de comuniune* dac% aceast%
relaie nu a fost realizat% +n primii ani ai copil%rieiT Acest deficit de interes fa% de ceilali a luat
de3acum o form%* are consisten%* un scop bine fi6at orienteaz% actele individului: s%3i tr%ie0ti
viaa f%r% a te sinchisi de ceilaliJ totdeauna s% iei 0i niciodat% s% nu dai$ Lncepe de acum s%
acioneze sentimentul valorii$ Ll va avea numai acela care se simte cu adev%rat la locul s%u$ Acela
care nu a f%cut din sine o parte a +ntre'ului nu3l va cunoa0te$ Dac% ne '4ndim la cea mai
important% facultate a omului* inteli'ena* putem spune: nu e6ist% inteli'en% privat%* nu e6ist%
inteli'en% a individului* inteli'ena are o valoare 'eneral%"$ Ea nu s3a dezvoltat dec4t ca urmare
a dezvolt%rii capacit%ii de +nele'ere a celorlali* ceea ce +nseamn% apropiere de ceilali*
identificare cu ei* s% vezi cu ochii lor* s% auzi cu urechile lor* s% simi cu inima lor$ A +nele'e
+nseamn% s% concepi un om* un eveniment +n felul +n care ne a0tept%m ca fiecare s%3i conceap%$
/hiar 0i aici ne +nsoesc controlul 0i 5udecata comunit%ii$ "u m% refer la moral%* la etic%* ale
c%ror re'uli sunt 'enerate de sentimentul de comuniune$ "u putem numi moral* etic dec4t ceea ce
este util comunit%ii$ Acela0i lucru +l putem afirma 0i +n ceea ce prive0te estetica$ /eea ce numim
frumos trebuie s% aib% o valoare peren% pentru comunitate$ "u trebuie s% ne mire faptul c% putem
're0i$ Am fost +ntotdeauna 'ata s% ne recunoa0tem erorile 0i s% le corect%m$ /hiar dac% are loc o
schimbare radical% +n idealul de frumos* cert este faptul c% se poate menine ca frumos ceea ce
este a0a pentru eternitate 0i ceea ce se afl% +n concordan% cu noiunea noastr% de s%n%tate$
A0 dori s% atra' atenia asupra puterii enorme a sentimentului de comuniune asupra
individului* o putere capabil% s% f%ureasc% uniuni deU o mai mare sau mai mic% importan%*
curente naionale* politice 0i reli'ioase$ 7entru a stabili forme utile societ%ii* ne vom slu5i de
acelea0i etaloane$ Drept valabile nu le putem recunoa0te dec4t pe acelea care se situeaz% pe planul
utilit%ii 'enerale$ 7utem discuta mult +n le'%tur% cu cele e6puse mai sus* uneori fiind 'reu de dat
un r%spuns e6act$ Eiaa uman% este devenire$ /eea ce supunem ast%zi verific%rii nu constituie
dec4t un punct de intersecie +n mi0carea etern% care tinde spre scopul formei perfecte$ /e se
+nt4mpl% cu cei care nu acioneaz% +n cadrul societ%iiT /u cei la care nu se manifest% sentimentul
de comuniuneT A0 vrea s% intercalez aici urm%toarele consideraii: ceea ce un individ spune sau
'4nde0te despre el +nsu0i este lipsit de importan%$ Ln raza evalu%rii noastre nu pot intra dec4t
actele* fapta$ &e poate +nt4mpla ca o persoan% oarecare s% se socoat% e'oist% 0i noi s% constat%m
c% ea este capabil% de colaborare 0i de altruism$ ,uli pot considera c% ei colaboreaz%* pe c4nd* la
o e6aminare mai atent%* va trebui* din nefericire* s% constat%m c% nu este a0a$ "u +nseamn% c%
respectivii mint +ntotdeaunaJ am 're0i dac% am crede lucrul acestaD* iar erorile le'ate de
aprecierea sau autoaprecierea vieii psihice a unui om 5oac% un rol mai nefast dec4t unele
minciuni premeditate$
/um se s%v4r0esc aceste eroriT /um se e6plic% faptul c% efortul ner%bd%tor de a ne inte'ra
+n colectivitate se desf%0oar% at4t de +ncetT /auzele sunt multiple$ ( mare parte din oameni au
convin'erea c% este vorba de un proces care ne dep%0e0te$ Ace0tia sunt pesimi0tiiJ ei nu
contribuie c4tu0i de puin la evoluie* care nou% ni se pare funcia esenial% a vieii 0i care pretinde
biruirea dificult%ilor$ Ln le'%tur% cu acest fapt obi0nuiesc s% le prezint elevilor mei urm%toarea
parabol%: +mi ima'inez c% str%mo0ii no0tri foarte +ndep%rtai* tr%ind prin copaci 0i poate mai
av4nd coad%* se '4ndeau ce ar putea face pentru a30i schimba c4t de c4t s%rmana lor via%$ /areva
zice:
2 a ce bun s% ne fr%m4nt%m* c4nd asta este peste puterile noastre 0i c4nd cel mai bine
este s% r%m4nem +n copacii no0triT /e s3ar fi +nt4mplat dac% poziia unora ca acesta ar fi avut
c40ti' de cauz%T Mi ast%zi am tr%i +nc% prin copaci 0i ne3am fi p%strat coada$ /e s3a +nt4mplat* de
fapt* cu cei r%ma0i +n copaciT Au fost e6terminai$ Acest proces de e6terminare are loc 0i +n
prezent 0i este de o cruzime teribil%* lo'ica realit%ii fiind necru%toare$ Este ne+ndoielnic c%
miriade de oameni s3au sacrificat pentru c% nu auI cobor4t din arborii lor$ Au fost e6terminate
popoare* au fost distruse familii* pentru c% r%spunsurile lor la cerinele vieii erau
necorespunz%toare$ 7rocesul acesta se desf%0oar% sub o form% disimulat%* a0a +nc4t rareori +i d%m
de urm%J la a treia sau la a patra 'eneraie el poate s% a5un'% la cap%t f%r% ca nimeni s% 0tie de ce$
E6amin4nd mai +ndeaproape fenomenul* a5un'em la concluzia c% este imposibil de dat un
r%spuns neadecvat cerinelor lo'ice ale vieii +n societate f%r% ca 're0elile s% fie pl%tite* fie c% este
vorba de boli* de de'ener%ri 'rave* fie de atrofii psihice de tot felul$ Este limpede c% acestea sunt
consecinele 're0elilor f%cute* apro6imativ +n sensul a ceea ce blameaz% Emerson atunci c4nd
observ% c% noi vrem s% evit%m urm%rile 're0elilor 0i nu 're0elile +nse0i$ Am ar%tat c4nd 0i cum ia
na0tere acest proces$ (rice om are atitudinea sa fa% de via%$ /oncepia despre lume nu este
apana5ul filosofilor* orice om av4nd o asemenea concepie* mai bun% sau mai rea$ 7e unii +i putem
a5uta s%30i +mbun%t%easc% viziunea despre lume 0i via%$ 7roblema este urm%toarea: cu ce
concepie despre lume s3o +nlocuim pe aceea care ni se pare eronat%T &% fie una naional%*
reli'ioas%* european%* asiatic%T "u avem preferine deosebite pentru niciuna din ele$ &in'ura
noastr% cerin% este ca o asemenea concepie despre lume s% fie a6at% pe sentimentul de
comuniuneJ +n aceasta const% esena filosofic% a psiholo'iei individuale$ "e str%duim s% facem
din aceasta piatra un'hiular% a psiholo'iei pe care o profes%m* pe baza +nv%%mintelor trase din
erorile comise de indivizi sau de mase$ "u putem fi de acord cu cei care cred c% totul ar fi salvat
+n cazul +nl%tur%rii dificult%ilor$ &oluia nu poate veni dec4t din partea sentimentului de
comuniune* +n care +0i are ori'inea fora creatoare a individului$ ,ama este o mediatoare
indispensabil% pentru via%J ea este aceea care trebuie s% cultive sentimentul de comuniune* s%3l
c%l%uzeasc% 0i s%3l orienteze c%tre ceilali$ E6ist% +ns% puncte de trecere prime5dioase* unde
dezvoltarea poate e0ua* ca de e6emplu atunci c4nd mama nu are un autentic spirit de cooperare*
a0a +nc4t nu este deloc capabil% s% dezvolte sentimentul de comuniuneJ sau c4nd nu coopereaz%
dec4t cu propriul ei copil* nu 0i cu alii$ Ln acest caz +0i lea'% at4t de str4ns copilul de d4nsa* +nc4t
compromite evoluia ulterioar% a acestuia$ /ele semnalate mai sus reprezint% 're0eli capitaleJ +ns%
e6ist% 0i alte faze periculoase +n dezvoltarea copilului$
/opiii care se nasc suferinzi privesc lumea ca pe o Eale a pl4n'erii* nemanifest4nd
nicidecum acea bucurie a cre0terii pe care o apreciem at4t de mult la copii$ Este* de altfel* de
+neles de ce asemenea copii* cu tarele lor* care +0i simt corpul ca pe o povar% 0i care '%sesc c%
viaa este dificil%* sunt mult mai interesai de propria3le persoan% dec4t ceilali$ Rezult% o stare
psihic% panicard%: s% scape cine poateV =ntervin tr%s%turi de caracter e'oiste* care +mpiedic%
dezvoltarea sentimentului de comuniune$ Aceast% cate'orie de copii cu or'ane slabe prezint% un
interes aparte* iar faptul nu surprinde* din moment ce orice or'anism uman este firav +n raport cu
or'anismul altor animale$
E6ist%* apoi* o a doua cate'orie de copii* r%sf%aii* care nu manifest% interes dec4t pentru
o sin'ur% persoan%* care trebuie s% le stea +n permanen% la dispoziie$
De +ndat% ce are loc des%v4r0irea stilului de via%* +n cel de al patrulea sau al cincilea an de
e6isten%* acesta nu mai sufer% schimb%ri radicale$ >otul este asimilat de c%tre copii prin prisma
stilului lor de via%: ei dispun de3acum de propria lor via%$
2 Aceea de a fi asistai de ceilaliJ urm%resc succesul imediat* e0u4nd ori de c4te ori
trebuie s% fac% eforturi personale$ "u3i nevoie s% insist asupra faptului c% asemenea copii dau
chi6 +n faa unei noi situaii 0i c% orice schimbare pe planul vieii va provoca la ei apariia de
tulbur%ri$
7onderea copiilor r%sf%ai este enorm% 0i nu cred c% e6a'erez spun4nd c% @H3WH la sut%
din totalul copiilor sunt dependeni 0ilipsii de iniiativ%$ &tarea aceasta de dependen% se
manifest% pe parcursul +ntre'ii viei* care pentru d4n0ii este mult prea 'rea$ "u v%desc nici o
+ncredere +n ei +n0i0i$ E6tra'em din istoria Americii un fapt interesant* ilustrativ pentru cazul care
ne preocup%$ Ln r%zboiul hispano3american* &tatele Unite ale Americii aveau drept aliat pe
'eneralul #arciaG$ Era absolut% nevoie ca acestuia s% i se adreseze un mesa5* dar nu se 0tia unde
poate fi '%sit$ ,esa5ul era deosebit de important 0i 'eneralului american nu i3a r%mas altceva de
f%cut dec4t s% anune deschis c% avea un mesa5 pentru #arcia 0i c% dorea un voluntar care s% i3l
transmit%$ Dup% o lun'% t%cere a ie0it din r4nduri un soldat* a luat plicul 0i a plecat$ Lntr3o 0coal%
din America* elevii au primit* ca tem% de rezolvat +n clas%* s% arate cine era* dup% p%rerea lor* cel
mai mare erou al timpurilor moderne$ Unul dintre elevi a scris: Moldarul +ns%rcinat cu mesa5ul
pentru #arcia"$ Mi a dat urm%toarea e6plicaie: ma5oritatea 0i3or fi zis c% nu aveau cum s%3l
'%seasc%* unii +0i vor fi spus c% sunt alii care pot face mai bine dec4t ei acea treab%* pe c4nd el nu
a spus nimic* plec4nd +n misiune$ Era un om independent* pe c4nd ceilali se simeau slabi$ =at%*
a0adar* sursa tuturor relelor: un e6a'erat sentiment de inferioritate* lipsa de +ncredere +n forele
proprii$
Aparin unei a treia cate'orii copiii detestai* c%rora le este peste putin% s% arate interes
fa% de semeni$ Ei nu au +nv%at niciodat% c% e6ist% un semen al lor* un aproape$ E6ist% +n
societatea noastr% o mulime de copii nedorii* nele'itimi* orfani* pentru care nu s3au creat
condiiile de via% necesare* ca 0i copii cu un fizic ur4t* care +nele' de timpuriu c% nimeni nu3i
prive0te cu pl%cere$ Este de +neles de ce printre criminali 0i beivi se afl% at4t de adesea oameni
ur4i$ /e este drept* nu lipsesc nici din cei cu chipuri an'elice* care +n copil%rie au fost r%sf%ai$
Ei reprezint% un mare procenta5 de indivizi3problem%* care prin atitudinea lor ne demonstreaz% c%
habar nu au ce este interesul pentru aproapele lor$ &unt copii 'reu educabili* a c%ror concepie
despre lume se rezum% +n a face le'e din propria lor voin%$ Ei a5un' s% +n'roa0e r4ndurile
pun'a0ilor* ale va'abonzilor* ale celor f%r% ocupaie$ /u toii sunt demni de mil%* nefiind capabili
s% coopereze pentru un el mai +nalt$ /e se va +nt4mpla c4nd se vor afla +n faa unor +ndatoriri mai
importanteT &e va dovedi c% nu au spirit participativ$ "evroticii 0i alienaii fac tot ce pot ca s%
ias% din cadrul comunit%ii* pentru c% +ndatoririle li se par insolubile$ Avem 0i aici de3a face cu
manifestarea concepiei despre lume: pentru astfel de oameni ar fi potrivit% o planet% unde nimeni
s% nu le prescrie +ndatoriri 0i unde totul s% le vin% pe tav%$
/riminalii sunt indivizi care nu 0tiu ce este interesul pentru aproapele* c%i%uzindu3se dup%
ideea c% trebuie s% a5un'i c4t mai u0or 0i mai repede la succes* f%r% a te preocupa de soarta
celorlali$ a aceast% cate'orie de indivizi constat%m absena cura5ului de a30i asuma sarcinile
vieii$ &unt ni0te dezertori de pe frontul vieii adev%rate$
Urmeaz% apoi candidaii la sinucidere* care ne demonstreaz% c4t de slab este interesul lor
pentru cooperare* c4t de puin cura5 au +n faa 'reut%ilor vieii$ Datele statistice sunt departe de a
ne dezv%lui +ntrea'a amploare a acestui r%u$ Facei s% creasc% preul 'r4ului 0i vei avea de +ndat%
mai multe sinucideriJ l%sai s% se deterioreze condiiile de locuit" 0i vei '%si o imens% mas% de
oameni +nclinai spre latura antisocial% a vieii$ Dispoziia de a dezerta a unora este enorm%$ "u
e6ist% o dezvoltare ideal% a sentimentului de comuniune 0i de aceea trebuie s% ni3l propunem ca
el* nu din motive morale* sociale* caritabile* ci din motive 0tiinifice$
"u poi face +n via% 're0eli f%r% a pl%ti$ a fel se +nt4mpl% cu popoarele* c4nd nu au destul
cura5 s% se revolte +mpotriva r%zboaielor* c4nd interesul lor pentru alte popoare nu este
+ndestul%tor$ =storia universal% este o +nl%nuire de evenimente nefericite determinate de astfel de
carene$ "u a0 vrea s% m% opresc aici mai +ndelun' asupra problemei dipsomanilor?* ci pur 0i
simplu s% insist* +nainte de a +ncheia* asupra importanei dezvolt%rii sentimentului de comuniune$
Ln nici o +mpre5urare a vieii nu putem face abstracie de sentimentul de comuniune$ ,3am
referit mai sus* +n treac%t* la funciile or'anelor de sim$ /u a5utorul acestora sentimentul de
comuniune se manifest% la copil +n raporturile lui cu familia* cu fraii 0i surorile$ Acest sentiment
este pus la +ncercare atunci c4nd copilul +ncepe s% frecventeze 0coala$ /hiar din momentul +n care
apare problema cole'ialit%ii intereseaz% m%sura +n care s3a dezvoltat la copil interesul pentru
ceilali$ Lnele'em prea bine de ce* atunci c4nd sentimentul de comuniune lipse0te* urm%rile sunt
dintre cele mai 'rave* individul ne mai fiind capabil s% dea societ%ii ceea ce +i datoreaz%$
7e de alt% parte* +ns%* se +nele'e c% nu putem considera copilul responsabil$ &e impune s%
ne '4ndim la alte remedii peda'o'ice dec4t cele la care s3a recurs p4n% acum$ Nin4nd seama 0i de
problema profesiunii* se pune +ntrebarea: /um m3a0 putea face util +ntr3un domeniu de
activitateT" 7entru c% de fapt nu e6ist% profesiune care s% nu fie util% celorlali$ 7roblemele
dra'ostei 0i ale c%s%toriei pretind 0i ele un interes sporit pentru semeni$ /4nd individul nu se
simte le'at de comunitate* manifest%rile distructive nu cunosc limite$ Ale'erea partenerului se va
face +n funcie de voina de a domina sau* dimpotriv%* de dorina de a crea o uniune +ntre e'ali$
&entimentul de comuniune este necesar +n multiple situaii$ ucrurile stau la fel pe planul vieii
popoarelor$ Un popor nu va putea pro'resa dec4t dac% nutre0te interes pentru comunitate$ Dac%
prevaleaz% interesele e'ocentrice* poporul vecin va proceda 0i el +n acela0i mod$
"imerit ar fi s% avem o lozinc%* pentru c% lumii de azi +i plac lozincile$ &ocot c% principala
concluzie a observaiilor de psiholo'ie* individual% este urm%toarea: datoria noastr% este s% ne
dezvolt%m +n a0a fel* at4t noi +n0ine c4t 0i copiii no0tri* +nc4t s% devenim instrumente de pro'res
social$
"(>E
B Din c4te cunoa0tem* nimeni nu a remarcat adlerianismul" lui /onstantin "oica* de0i
faptul este aproape o eviden% +n a sa Devenire +ntru fiin%* unde r4nduri ca e6ist% +ns% o treapt%
obiectiv% a devenirii +ntru fiin%$ Raiunea dep%0e0te acum planul sinelui subiectiv 0i +ncearc% s%
obin% mai mult dec4t persoana individual%$ Ea crede c% poate obine 0inele ad4nc* comunitatea*
+n s4nul c%ruia s% fie posibile persoanele ele +nsele +nelese de ast% dat% cu 'enericul lor$ =ar
e6presia raional% a acestei comunit%i este comunitatea istoric%* ast%zi statul" .Editura
Mtiinific% 0i Enciclopedic%* BCXB* pp$ B?W3l?Y1 puteau fi semnate foarte bine de Alfred AdlerJ dar
0i de b%tr4nul Re'el* se +nele'e$ ."ota trad$1
D E6cept4nd cazurile de mitomanie* unde minciuna are caracter patolo'ic$ ."ota trad1
G /ali6to #arcia .BXGD3 BXXC1* 'eneral care a luptat cu mult% ardoare +mpotriva
dominaiei spaniole +n /uba* al%tur4ndu3se trupelor americane +n timpul r%zboiului din BXCX$
."ota tmd$1
? De la dipsomanie Z consum periodic masiv de b%uturi alcoolice* altern4nd cu intervaluri
de abstinen%* caracteristic persoanelor dezechilibrate* de obicei ciclotimice$ Uneori subiecii care
sufer% de aceast% nevoie irepresibil% de a in'era cantit%i e6a'erate de alcooluri este precedat% de
o prelun'it% aur%" dipsomaniac% e6primat% +n st%ri de an'oas%* iritabilitate* melancolie$ Ln
timpul crizei propriu3zise pot s% survin% automaisme ambulatorii .dispariii subite de la
domiciliu1* e6hibiionisme* impulsuri criminale sau sinuciderea$ 7erioadele de dup% accese pot fi
+nsoite de st%ri de depresie 0i de deliruri cu un coninut divers$ /omportamentul antisocial al
acestor indivizi este adesea mai mult dec4t incomod 0i ei trebuie supu0i unei suprave'heri
permanente$ ."ota trad$1
=$ E[A#ERAREA =,7(R>A"NE= 7R(7R=E= 7ER&(A"E
.OUDOR(ME"=A1
/ontinu4nd eforturile pe care le fac +n direcia dezv%luirii secretelor" psiholo'iei
individuale* a0 dori s% v% +nf%i0ez* +ntr3o suit% de conferine* modul +n care procedez* de re'ul%*
atunci c4nd mi se prezint% cazul unui copil3problem%* al unui nevrotic sau al unui criminal$ De
fiecare dat% caut s% descop%r bazele* punctele de pornire* s% stabilesc cauzele adev%rate ale
aciunilor eronate ale unui astfel de om$ a cap%tul acestor consideraii vom a5un'e la +ncheierea
c% toate cele +nt4mplate nu a trebuit s% se +nt4mple +n mod necesar* dar c%* date fiind
circumstanele* faptele s3au petrecut$ Ln definitiv* dac% reu0im s% ne transpunem +n sim%mintele
copilului* s% '4ndim ca el* s% acion%m ca el* putem p%trunde rolul pe care acesta l3a 5ucat 0i ne
vom spune: +n condiii similare* av4nd aceea0i concepie eronat% a superiorit%ii propriei
persoane* am fi acionat 0i noi apro6imativ la fel$ Ln modul acesta o bun% parte de ceea ce ine de
pedeaps% dispare* ceea ce nu este tocmai r%u$ /unoa0terea* comprehensiunea sporesc*
fundamental fiind faptul c% putem stabili care sunt cone6iunile tuturor manifest%rilor 0i
atitudinilor interioare ale copilului sau adultului cu stilul de via% al acestora$
&pre a v% da o idee c4t mai e6act% asupra modului +n care lucrez* voi descrie un caz nou
pentru mine sau pe care l3am dat uit%rii 0i pe care +l voi supune analizei +n faa dumneavoastr%$
"u 0tiu +nc% nimic despre evenimentele +nf%i0ateJ voi +ncerca s% urmez calea obi0nuit% a
activit%ii mele de practician$ /u toate c% s3ar putea s% comit o 're0eal% care s% divul'e +n devans
unele dintre concluziile e6punerii mele* nu voi descura5a$ Asum4ndu3mi acest rol* sunt con0tient
de faptul c% apar asemenea pictorului sau sculptorului care* la +nceput* procedeaz% cu un anumit
'rad de incertitudine* potrivit cu e6periena pe care o posed%* cu talentul* pentru ca apoi s% se
controleze* s% accentueze* s% 0lefuiasc% tr%s%turile schiate* spre a obine ima'inea dorit%$ Dup%
cum putei vedea* proced%m cu totul altfel dec4t acei psiholo'i care* cu intenia de a se baza pe
dimensiuni cvasimatematice* de +ndat% ce calculul nu le reu0e0te se str%duiesc s% identifice +n
sfera eredit%ii cauzele insuccesului* f%c4nd responsabile procesele or'anice nu mai puin
obscure* ori ali factori abia controlabili$ /um aceste procese ei nu le pot sesiza* spre marea lor
satisfacie psiholo'ia se vede repede e6clus% de pe acest teren$ "e l%s%m p%'uba0i de asemenea
concepii$ 7refer%m s% ne m%rturisim mai de'rab% erorile* dec4t s% apel%m la astfel de mi5loace$
"oi* +n schimb* datorit% instrumentului teoretic pe care +l utiliz%m* a5un'em la o mai bun%
cunoa0tere a le'%turilor specifice cu +ntre'ulJ suntem mai bine +narmai$ Detaliile nesemnificative
nu ne intereseaz%$ Reu0im ca* pornind de la un element* s% putem tra'e concluzii privitoare la
ansamblu* a0a cum +n istoria natural% cu a5utorul unui oscior se reconstituie o specieJ sau cum*
5udec4nd dup% un'hiul unei ferestre* se deduce arhitectura unui edificiu$ /u toate acestea* suntem
mult mai prudeni dec4t cei care vor s% +ntemeieze descrierea 0i +nele'erea vieii unui om pe
propriile lor pre5udec%i$ &itu4ndu3ne pe o poziie de e6pectativ%* avans%m ipoteze 0i le corect%m
succesiv* in4ndu3ne mereu treaz spiritul de observaie$
7ropun4ndu3mi acum s% +nf%i0ez istoria unei viei care +mi era total necunoscut%* m%
+ndoiesc c% peste dou% s%pt%m4ni* s% zicem* voi mai distin'e clar anumite tr%s%turi$ Dar* ca toi
cei familiarizai cu principiile 0colii noastre de psiholo'ie* sunt si'ur c% voi a5un'e la acelea0i
concluzii$ Aceast% certitudine a noastr% este semnificativ%* mai ales c4nd folosim ali termeni*
ale'em alte ima'ini sau punem accentul* c4teodat%* pe alte elemente$
Resursa cea mai puternic% r%m4ne pentru noi luarea +n considerare a caracterului unitar al
personalit%ii$ Este fapt bine stabilit c% orice copil intr% +n via% cu un sentiment de inferioritate 0i
caut% s%3l compenseze$ Ln acest sens el tinde la obinerea superiorit%ii 0i +0i desf%0oar% forele +n
a0a fel +nc4t s% se simt% deasupra tuturor dificult%ilor$ R%m4ne ca noi s% apreciem dac% el
acioneaz% util sau inutil +n raport cu cerinele vieii$ A aciona util +nseamn% a slu5i ob0tea* a te
situa la nivelul cel mai +nalt al sentimentului de comuniune* acolo unde dezvoltarea 0i pro'resul
se dovedesc ca av4nd valoare pentru comunitate$ /%ut%m s% identific%m obstacolul care a
provocat vreo deviereJ c%ut%m s% definim problema care a prezentat mari dificult%i de rezolvare$
Dac% respectivele dificult%i continu% s% se manifeste +n atitudinea adultului* putem spune: +n
cutare punct drumul vieii a suferit o perturbare 0i* +n consecin%* s3a dezvoltat o stare de spirit
individual%* ca 0i cum cel +n cauz% nu ar fi fost atunci la +n%limea 'reut%ilor care se cereau
+nvinse$ Atenia ne3o concentr%m asupra problemelor pe care individul le3a evitat$ Este clar c% nu3
i putem atribui prea mult cura5$
&e pune 0i o alt% +ntrebare: cum de s3a +nt4mplat ca respectivul s% nu se simt%* la un
moment dat* la +n%limea problemelor vieiiT /um de s3a dovedit nepre'%titT E6periena
acumulat% ne arat% c% +ntotdeauna este vorba de copii la care sentimentul de comuniune s3a
dezvoltat insuficient* a0a +nc4t ei nu se simt ancorai pe un teren solid$ De aceea au 0i a5uns lesne
la ezitare* la eschivare* mulumindu3se cu o soluie steril% la o problem% real%* atitudine care prin
ea +ns%0i marcheaz% pre5udiciul adus celorlali$
&% trecem acum la aplicarea tehnicii noastre +n interpretarea unuia din aceste cazuri$
Antecedentele cazului pe care +l am +n vedere dateaz% de BH sau BD ani$ Am v%zut copilul cu
pricina 0i* +n comunicarea ce mi3a fost +nm4nat%* am '%sit urm%toarea descriere: +mi permit s%
propun ateniei dumneavoastr% acest caz* +ntreb4ndu3v% dac% poate fi remediat prin educaie$ Este
vorba de un copil de BB ani* bine dezvoltat* foarte cuminte acas% 0i la 0coal%* actualmente elev +n
clasa +nt4i de liceu"$
Eficiena +n educaie pune 0i urm%toarea problem%: ce putem face +n materie de e0ec
0colarT /um s% se procedeze pe plan peda'o'ic +ntr3un asemenea cazT Evident c% se impune un
dialo' cu elevul 0i c% trebuie s% recur'em la bunele e6emple* abin4ndu3ne de la m%suri punitive*
a0a cum proced%m +ntotdeauna$ 7edeapsa nu are efectul scontat* dar fiind faptul c% stilul de via%
s3a fi6at dup% al patrulea sau al cincilea an de e6isten% a individului 0i nu poate fi modificat
dec4t prin autorecunoa0terea erorilor proprii$
/e putem realiza cu a5utorul dialo'uluiT 7utem* desi'ur* s% definim erorile care mineaz%
stilul de via%$
Dac%* +n cazul pe care +l prezent%m* avem de3a face cu structurarea eronat% a stilului de
via% 0i dac% suntem +n m%sur% s% p%trundem$ ,ecanismul acestei erori* poate c% 0tiina noastr%
ne va permite s%3l convin'em pe copilul respectiv c% el 're0e0te 0i c% 're0eala sa d%uneaz%
celorlaliI$ "u este cu putin% s% faci o 're0eal% f%r% ca mai t4rziu aceasta s% fie dat% +n vilea'* ca
s% nu spunem c% ea va fi pl%tit%$ /%ci nu trebuie s% pretindem c% +n acest anevoios proces de
formare a unui mod de comportare 're0elile se pl%tesc* dar s% recunoa0tem c% nu se poate ca ele
s% nu fie resimite de autorul lor$ "e num%r%m printre cei care sunt +ncredinai de importana
recunoa0terii 're0elilorJ de aceea proced%m la identificarea cauzelor* +ncerc4nd s% le facem
transparente pentru cel interesat* spre a3l convin'e c% este necesar s% se schimbe* s% pro'reseze$
Adesea ni se obiecteaz%: /e facei atunci c4nd individul +0i recunoa0te 're0eala* dar f%r%
a se corectaT" Dac% +0i recunoa0te efectiv 're0eala* dac% accept% determinismul ei 0i dac%* totu0i*
persist% +n atitudinea sa* +n pofida pre5udiciului care rezult% de aici* suntem obli'ai s% tra'em
concluzia c% nu a +neles chiar tot ce era de +neles$ Dar +nc% nu mi3a fost dat s% +nt4lnesc astfel de
cazuri$ A3i recunoa0te cu adev%rat 're0eala 0i a nu te schimba* este +mpotriva naturii umane* vine
+n contradicie cu principiul conserv%rii vieii$ (biecia la care ne3am referit prive0te deci o
pseudorecunoa0tere a 're0elii* nu este o recunoa0tere fundamental%* +n care s% se fi realizat cu
adev%rat o +nele'ere a cauzalit%ii +n plan social$
Dac% +n cazul pe care +l prezent%m avem +ntr3adev%r de3a face cu 're0eli* atunci le putem
remedia prin educaieD$ A0adar* este vorba de o feti% +n v4rst% de BB ani* bine dezvoltat%*
cuminte at4t acas% c4t 0i la 0coal%* elev% de 'imnaziu$ Ea frecventeaz% clasa care corespunde
v4rstei pe care o are$ 7utem conchide c%* +n m%sura +n care +n 5oc este rezolvarea celei de3a doua
probleme vitale a omului* problema muncii* fata se afl% la locul ei$ "u am avea de f%cut nici o
observaie serioas% +n ceea ce prive0te situaia acestei 0col%rie 0i am putea chiar susine c% nu se
num%r% printre cei slabi de minte$ &e vorbe0te mult prea mult despre copiii cu asemenea metehne*
ca 0i cum ei ar mi0una peste tot +n societatea noastr%$ &% vedem ce se spune mai departe +n
comunicarea pe care am primit3o: $ /4nd* dimineaa* trebuie s% mear'% la 0coal%* ea este
cuprins% de o nervozitate at4t de mare* +nc4t toat% lumea din casa are de suferit"$
Fenomenul este frecvent$ Mcolii i se d%* +n aceast% cas%* o importan% e6cesiv%$ Ln
consecin%* le'%tura cauzat% este lesne de p%truns: pe de o parte* ea este o elev% silitoare* pentru
ca* pe de alt% parte* 0coala s%3i provoace o tensiune e6traordinar%$
Dar ne putem ima'ina aceast% feti% sub tensiune nervoas% 0i f%r% ca toi ai casei s% aib%
de suferit din pricina ei$ 7rin urmare* de subliniat este tortura la care sunt supu0i cei din antura5$
>ensiunea nervoas% a fetiei se e6plic% nu doar ca o consecin% a modului ei de a privi lucrurile* ci
0i ca urmare a inteniei din parte3i de a le atra'e celorlali atenia asupra 'ravit%ii situaiei$
&esiz%m aici dorina de a le demonstra celorlali dificultatea de speriat pe care o reprezint% pentru
d4nsa 0coala$ /u toate acestea* +n pofida 'reut%ilor c%rora le face fa%* ea este +n fruntea clasei$
>rece* totu0i* peste toate obstacolele ce3i stau +n caleV Eom vedea* mai +ncolo* c% acest tip de om
este dotat cu o deosebit% for% de e6pansiune$
$ /hiar de c4nd deschide ochii +ncepe s% smiorc%ie* pl4n'4n3du3se c% a fost trezit% prea
t4rziu"$
/um vedem* ceilali trebuie s% ia parte p4n% 0i la trezirea ei din somn$
$ "ici pomeneal% s% fie 'ata pentru a pleca la vreme la 0coal%* +n loc s% se spele* s% se
+mbrace* ea st% 0i pl4n'e"$
a drept vorbind* faptul acesta este surprinz%tor pentru noi$ "e3am a0tepta ca* cu toate
'reut%ile* fetia aceasta s% fie la 0coal% la ora e6act% a +nceperii leciilor$ &3ar putea ca +n
comunicare cazul s% nu fie e6pus a0a cum se cuvine$ Dup% c4te cunoa0tem* ea este o elev% bun%$
Este de presupus c% respectiva remarc% tinde s% accentueze 0i mai mult semnificaia cazului$ ,i3
a0 permite s% pun aici* nu dintr3o vanitate de autor* un semn de +ntrebare$ Dorina mea ar fi s%
cercetez dac% fetia aceasta avea obiceiul s% soseasc% cu +nt4rziere la 0coal%$ Desi'ur* +n cele ce
urmeaz% vom avea prile5ul s% verific%m cum stau lucrurile +n aceasta privin%$ Ln societatea
noastr% nu este c4tu0i de puin posibil ca un elev s% vin% adesea cu +nt4rziere la ore 0i s% fie totu0i
bun la +nv%%tur%$
$ Felul cum este piept%nat%* +ndeosebi* o face adesea s%30i manifeste nemulumireaJ nici o
piept%n%tur% nu3i convine* p4n% 0i aceea care de obicei +i place ei cel mai mult"$
Faptul nu se e6plic% dec4t din dorina ei de a face s% creasc% tensiunea nervoas% prin
dramatizarea acestei ceremonii a coafurii$
Eoina ei este aceea de a lovi puternic +n antura5 0i a '%si un mi5loc prin care s%30i atin'%
scopul$ Lntrebarea este: cum de a a5uns fetia s% se foloseasc% de acest vicle0u'* spre a lovi +n cei
apropiaiT &% nu mi se invoce* +n le'%tur% cu aceasta* feti0ismul p%rului"J numai o psiholo'ie
0chioap% fi6eaz% tot soiul de re'uli 0i se ine de ele* introduc4nd pur 0i simplu +ntr3o schem%
se6ual% termeni str%ini* care nu ne spun mare lucru* +n fond* dar las% s% se strecoare pe furi0 o
rezonan% se6ual%$ 7siholo'ia pe care o profes%m are +n ea c%ldura vieiiJ ea nu are nevoie de
canoane* fiind un demers creator* +n vederea reconstituirii unei fiine vii$ Nin4ndu3ne departe de
orice interpretare* vom recunoa0te pur 0i simplu c% fetia aceasta* d4nd dovad% de o mare
perspicacitate* a '%sit +n antura5ul ei familial un punct slab* 'enerator de dificult%i$
$ >impul trece 0i* +n sf4r0it* copila o ia la fu'%* f%r% s% fi luat micul de5un* pl4n'4nd 0i
v%ic%rindu3se"$
"ici acest caz nu este rar$ Dac% mai +nainte mi3am e6primat o mic% +ndoial% cu privire la
sosirea ei cu +nt4rziere la 0coal%* dac% am '4ndit c% era poate o e6a'erare de natur% s% pun% +n
lumin% necazurile pricinuite celor din 5ur* confirmarea o '%sim +n e6presia timpul trece"$ a
0coal% trebuie s% fii la o anumit% or%* nu se poate admite c% lamentaiile copilului +ncep la ora
cinci* ci mai verosimil este faptul c% ele +ncep la ora 0apte$
$ Am +ncercat s% elimin%m acest din urm% inconvenient .piept%n%tura1* scurt4ndu3i
p%rul"$
Dup% p%rerea noastr%* lucrul acesta este inutil$ 7e ea piept%n%tura o intereseaz% prea puin*
principalul lucru const4nd +n crearea tensiunii +n antura5ul familial$ 7iept%n%tura nu este dec4t
unul din multiplele mi5loace care +i stau la +ndem4n%$ Eom vedea numaidec4t* de altfel* ce va face
ea atunci c4nd piept%n%tura va fi scoas% din cauz%$ Dac% avem cumva vreun dubiu cu privire la
inteli'ena acestei fetie* dubiul se va risipi$ =ntervine aici e6amenul de psiholo'ie individual% cu
privire la inteli'en% 0i sl%biciunile acesteia* a0a cum l3am recomandat$ Eom vedea dac%* +n
aceast% +mpre5urare nou% pentru d4nsa* ea dispune de stilul de via% pe care +l presupun operant la
copiii inteli'eni* adic% dac% ea va '%si un nou mi5loc prin care s% a5un'% la acela0i scop$
$ Dar cu aceasta nu am f%cut mare lucru* pentru c% numaidec4t a ap%rut o problem%
le'at% de fileul de p%r$ Mi v%ic%relile au re+nceput* de data aceasta cu privire la punerea fileului"$
=at%3ne* prin urmare* asi'urai de faptul c% fetia este inteli'ent%$
$ Faptul c% fetia se duce la 0coal% f%r% a30i fi luat micul de5un are influena sa asupra
comport%rii sale +n clas%* pentru c% nu e de crezut c% un copil poate fi astfel atent la lecii p4n% la
ora BB"$
/u alte cuvinte* aici se e6prim% +ndoiala c% un copil ar putea sa reziste la 0coal%* p4n% la
ora BB* f%r% s% fi m4ncat dimineaa$ Dac%* +ns%* scopul ei adev%rat ar fi fost s% fie s%tul%* am fi
+ndrept%ii s% admitem c% i3ar fi fost peste putin% s% stea fl%m4nd% p4n% la ora BB$ /opilul acesta
are* +n realitate* un alt scop: vrea s%30i e6aspereze antura5ul +n ceea ce prive0te problema mersului
la 0coal%$ "u 0tiu dac% ar fi necesar s% mai tra'em 0i alte concluzii$ Am putea totu0i ad%u'a* dat%
fiind situaia* c% fetia este roas% de ambiie* at4t acas% c4t 0i la 0coal% ea vrea s% fie obiectul
ateniei tuturor$ Afl%m* pe deasupra* c% acas% este* de altfel* foarte ascult%toareJ nu are dec4t un
sin'ur defect: dore0te ca cineva s% se ocupe +n permanen% de d4nsa$ Umbl% dup% +ncuviinare din
partea tuturor* +ntr3un mod nelalocul lui$ Dimineaa* c4nd trebuie s% mear'% la 0coal%* principala
ei preocupare este: cum s% le ar%t eu p%rinilor cu ce 'reut%i e6traordinare m% luptT Este ceea ce
am putea numi l%ud%ro0enie"$
Dac% am dori acum s% stabilim 'radul de cura5 pe care +l are acest copil* ar trebui s%
raion%m +n felul urm%tor: ea caut% s% prezinte soluia la problema ei ca pe o fapt% vite5easc%$ Dar
nu este aici vorba de un e6ces de cura5* deoarece* f%r% ca ea sa procedeze +n mod con0tientG* f%r%
ca ea s% +nelea'% semnificaia actelor sale* din acestea va rezulta pentru d4nsa un anumit
sentiment de securitate$ Lntr3adev%r* dac% +ntr3o zi nu va mai fi o elev% bun%* r%spunz%tori vor fi
atunci p%rinii$ Acest proces al vieii omene0ti ar trebui s% fie mult mai bine +neles dec4t este +n
prezent$ Este de prisos s% spunem c% avem de3a face cu un proces incon0tient$ Desf%0urarea sa* pe
care ne str%duim s% o sesiz%m cu mi5loacele '4ndirii* este racordat% la via%$ /u toii +i d%m curs*
dar f%r% s% ni3l putem e6plicita$ "u3l putem +nele'e dec4t dac% +l conect%m la via%$
Am putea* de asemenea* s% afirm%m: fetia cu pricina nu prea are cura5$ Am putea* pe de
alt% parte* s% ne referim la formarea sentimentului ei de comuniune social%: nimeni nu va pune la
+ndoial% c% necazul pe care aceast% feti% +l provoac% familiei sale nu este mare lucru$ Este clar c%
nu o intereseaz% dec4t s% capete cununa de martir%$ )a ea face ca situaia s% fie 0i mai dramatic%*
accentu4nd toate dificult%ile +nt4mpinate 0i postind p4n% la ora BB$ Este foarte atent% la 'loria
personal% 0i* ca s% spunem a0a* nu se sinchise0te de persoana altora$ 7oate c% s3ar putea tra'e 0i
alte concluzii$ ,% consterneaz% faptul c% nu am cum s% le confirm* dar nu dispun de datele
necesare$ "e3am putea pune* de e6emplu* +ntrebarea: +n ce condiii s3a format stilul de via% al
acestei fetieT /are au fost amprentele primordiale care l3au marcat?* ce +mpre5ur%ri au concurat
la formarea acestui stil de via%T Este* f%r% +ndoial%* o feti% ambiioas%* care ine s% se afle +n
frunte$ Dac% ar trebui s3o fac* a0 formula urm%toarea concluzie: este un copil unic la p%rini$
u4nd* pe de alt% parte* +n considerare importana pe care mama o d% alimentaiei* a0 'eneraliza*
afirm4nd c% +n aceast% familie hrana 5oac% un rol neobi0nuit$ Am putea chiar s% mer'em p4n%
acolo +nc4t s% spunem c% ne3o ima'in%m pe feti% sl%bu% 0i palid%$ /%cidac% ar fi robust% 0i
dolofan%* mama nu s3ar nelini0ti +n privina aceasta$ Dar toate aceste deducii nu au o valoare prea
mare +n reconstituirea ima'inii acestui copil* noi formul4ndu3le doar cu titlu de e6erciiu* f%r% a le
putea confirma$
/4teva cuvinte referitoare la tratamentul cerut de acest 'en de copil$ Fetia +n chestiune se
bucur% de dominaia pe care a instaurat3o asupra familiei$ F%r% a o 0ti$ Ea pur 0i simplu savureaz%
tortura* tensiunea pe care le provoac% celorlali$ Faptul nu trebuie s% ne induc% +n eroare$ /redei
dumneavoastr% c% un multimilionar are +ntotdeauna +n minte totalul averii saleT Dar s% vedei c4t
de furios este adesea atunci c4nd nu mer' toate dup% dorina lui$ Fetia aceasta se '%se0te +n
aceea0i stare de spirit$ Ea este +n posesia dominaiei* dar nu tr%ie0te trebuina de a se bucura +n
permanen% de aceasta$ Li este destul c% o posed%$ Ln felul acesta +nele'em de ce +0i urmeaz% ea
calea f%r% a se '4ndi la consecine* fiind cu totul preocupat% de 'reut%ile c%rora trebuie s% le fac%
fa%$ Dac%* +ns%* ea ar deveni con0tient% de toate acestea* dac% am putea s% o facem s% +nelea'% c%
e6a'ereaz% peste m%sur% problema aceasta banal% a 0colii* numai ca s% se laude* ar fi un mare
pro'res$
/u toate acestea* s3ar putea ca ea s% nu se +ndrepte$ Atunci poate c% ar fi cazul s% mer'em
0i mai departe 0i s%3i spunem vrede3n fa% c% este o l%ud%roas%$ &% o facem s% +mp%rt%0easc%
convin'erea c% se laud% doar acela care crede c% prin el +nsu0i nu prea reprezint% mare lucru$ &e
zbate s%3i deran5eze pe ceilali numai acela care nu crede c% prin aciunile sale rezonabile +0i
poate dovedi +ndea5uns valoarea$
/4t prive0te fetia +n chestiune* putem adopta 0i urm%torul punct de vedere: 7e cuv4nt* tot
ce faci e foarte bine$ Dar poate c% ar trebui s% faci +nc% 0i mai bine$ /eea ce faci arat% doar c% e0ti
o feti% tare de0teapt%* care se pricepe cum s%30i impresioneze familia"$ &pre a o convin'e* ar
trebui s% recur'em la e6plicarea anumitor evenimente din viaa ei* s% apel%m la amintirile pe care
le are 0i s%3i demonstr%m c%* dat% fiind situaia ei de copil unic la p%rini* au luat na0tere unele
tendine care o conduc la 're0eli fatale pentru d4nsa$ >rebuie s%3i spunem deschis: &unt lucruri
obi0nuite* care se +nt4mpl% adesea copiilor unici la p%rini"$ Aceast% perspectiv% nou% va influena
prin ea +ns%0i desf%0urarea comple6% a '4ndurilor ei$ Aciunile sale +i vor ap%rea +n chip manifest
+n contradicie cu sentimentul ei de comuniune social%$ &e va controla 0i probabil c% vom asista la
apariia urm%torului fapt: +n primele zile dup% ce30i va fi f%cut familia s% intre +n obi0nuita stare
de tensiune nervoas%* +0i va spune c% doctorul Adler ar pretinde c% fac asta pur 0i simplu ca s%
m% fac interesant%"$ /4tva timp va continua poate cu aceste ma0inaii$ /hiar dac% nu s3ar
+nt4mpla a0a* a0 putea s3o admit* +n felul acesta s3ar a5un'e la un moment c4nd* +n plin% criz%* +0i
va aminti de felul +n care i3am interpretat comportamentul 0i* drept urmare* unele din atitudinile
ei vor disp%rea$ /hiar mai cur4nd* poate* de +ndat% ce se va trezi* dimineaa* ea va deveni
con0tient% de situaie: Acum eu sunt pe cale s%3mi pun +n stare de a'itaie familia"$ Aceasta ar fi
una dintre derul%rile simple ale unui astfel de tratament peda'o'ic$ Dar sunt posibile 0i alte c%i$ Ln
ce m% prive0te* le prefer$ Ln cazul acesta* i3a0 spune fetiei: Mcoala este lucrul cel mai important
din viaa unui om* a0a c% tu ar trebui s% faci un t%r%boi 0i mai mare"$ 7rin e6a'erare* i3a0 submina
tendina spre astfel de acte$ >rebuie s% faci un vacarm necontenit* pentru ca astfel s% scoi +n
eviden% importana persoanei tale* pentru c% se vede c4t de colo c% nu te poi mulumi s% le atra'i
celorlali atenia prin fapte folositoare"$
/um spune Qaus@* e6ist% o sut% de metode potrivite de a demola buna p%rere" pe care o
ai despre aciunile tale condamnabile$ &e poate* de pild%* scrie cu litere de3o 0chioap%* pe o
pancart% a'%at% deasupra patului: +n fiecare diminea% trebuie s%3mi pun familia +ntr3o stare de
nervi f%r% seam%n"$ Ea va face astfel +n mod con0tient* dar cu rea3credin%* ceea ce alt%dat% f%cea
incon0tient* +ns% cu bun%3credin%$ Lnc% nu mi3a fost dat s% v%d pe vreunul dintre bolnavii mei
care s% urmeze povaa de pe pancart%$
"(>E
B /um va reie0i* de altfel* de mai 5os* un stil de via%" eronat nu d%uneaz% doar semenilor
purt%torului unui astfel de comportament antisocialei +n pofida aparenelor d%uneaz% +n primul
r4nd sie0i 0i* de aici* cointeresarea respectivului +n restructurarea a0a3numitului stil de via%"$
."ota trad$1
D /eea ce vrea s% spun% se refer% la faptul c% e6ist% 0i cazuri care nu pot fi remediate prin
educaie* ci prin medicaie$ a Adler aceste dou% mi5loace sunt* nu de puine ori* con5u'ate$ ."ota
trad$1
G freiFilli'"* +n te6tul ori'inal$ ."ota trad$1
? A se vedea Alfred Adler* /unoa0terea omului* traducere* studiu introductiv 0i note de
dr$ eonard #avriliu* Editura Mtiinific%* BCCB* capitolul Amprentele lumii e6terioare* pp$ @C3YG$
."ota trad$1
@ (tto Qaus* unul dintre cei mai cunoscui adepi ai psiholo'iei individuale comparate"*
profesate de Adler dup% desp%rirea sa de psihanaliza freudian%$ ."ota trad$1
==$ M/(AR= RE7E>E"N=$
/4nd avem de interpretat o referin% asupra unui 0colar 'reu educabil* nu ne intereseaz% +n
mod special caracterizarea acelui copil$ &ocotim ca fiind tipice scurtele 0i ne+nsemnatele descrieri
0i le trecem prin filtrul e6perienei noastre spre a stabili p4n% la ce punct se +ndep%rteaz% ele de
norm%* ori spre a '%si printr3o investi'aie personal% sinuozit%i suflete0ti ascunse 0i a determina
ce poziie trebuie s% adopte educatorul care se conduce dup% optica psiholo'iei individuale$
/itind astfel de referine* nu va trebui s% pierdem din vedere faptul c% nu ne propunem s%
analiz%m cutare sau cutare copil* +n mod concret$ /eea ce ne intereseaz% aici este s% relief%m
anumite probleme$ "e intereseaz% s% vedem +n ce forme de via% se manifest% respectivele
dificult%i$
* Avem de3a face cu o feti% +n v4rst% de nou% ani* care repet% clasa adoua"$
=nformaiile de mai sus ne fac s% ne +ntreb%m dac% nu ne afl%m +n faa unui copil nu
tocmai inteli'ent$ "u 0tim despre copil% nimic altceva dec4t c% +n clasa a doua a r%mas repetent%$
"u 0tim dac% nu cumva a repetat 0i clasa +nt4i 0i nici cum se comport%* de obicei* la 0coal%* dup%
cum nu 0tim dac% din clasa +nt4i +n clasa a doua nu a trecut ca urmare a indul'enei ie0ite din
comun a cadrului didactic$ Dac% lucrurile nu stau a0a* adic% dac% 0col%ria a trecut +n mod normal
din clasa +nt4i +n clasa a doua* putem afirma cu certitudine c% nu avem de3a face cu o prost%nac%$
Ln ceea ce prive0te deficitul de inteli'en%* +n cercul nostru e rar% tendina de a declara
prost un copilJ at4t de rar% este aceasi tendin% +nc4t adesea se fac erori +n sens contrar*
consider4ndu3se c% prost%nac nu este dec4t un 0colar 'reu educabil$ =ar a declara c% un el deficitar
la capitolul inteli'en% este un copil normal nu este dec4t u din 're0elile cele mai insi'nifiante
care se fac$ &pre a fi c4t mai scurt privire la aceast% problem%* a0 dori s% v% supun ateniei o
constatau obi0nuit%$ Dac% se dovede0te c% un copil are o v4rst% psihic% inferioar cu doi ani fa% de
v4rsta sa biolo'ic%* atunci putem considera cJ +ntemeiat% b%nuiala c% ne '%sim +n faa unui deficit
de inteli'en% aceasta este e6plorarea inteli'enei$ >rebuie s% +ntreprindem* pe de alt parte* un
e6amen fizic serios pentru a 0ti dac% nu cumva copilul acest prezint% o +nt4rziere +n dezvoltarea
creierului s%u endocrin* deci dac nu cumva 'landele sale cu secreie intern% nu funcioneaz%
anormal constituind cauza perturb%rii dezvolt%rii intelectuale$ Acest e6amen trebuie f%cut de un
medic e6perimentat$ El este acela care trebuie sa stabileasc% cum stau lucrurile cu creierul* dac%
nu este vorba de ni0fe leziuni la acest nivel* dac% nu avem de3a face cu un copil hidrocefal
microcefal* mon'oloidB etc$ "u m% pot ocupa aici de descrierea acesto st%ri patolo'ice* dar
numai din 5u6tapunerea factorilor din cele doui cate'orii vom putea tra'e o concluzie +n le'%tur%
cu faptul dac% copilu este sau nu veritabil +nt4rziat mintal$ /um cu aceste dou% metode nu ne
descurc%m nici +n cazurile de debilitate mintal% u0oar%* am instituit 0 un al treilea e6amen* care se
arat% decisiv c4nd e aplicat +n mod corec 0i de c%tre un psiholo' versat +n materie de psiholo'ie
individual%$ ,i refer la faptul de a se stabili dac% acest copil are un stil de via%J pentn c%* +n
cazul +n care copilul 0i3a fi6at un el care nu concord% cu acela a unui copil apro6imativ normal*
dar* +n concordan% cu elul respectiv el procedeaz% +n mod inteli'ent* cu toate c% o face +ntr3un
fel foar diferit de modul normal de a proceda* atunci avem de3a face cu un copi inteli'ent$
Anormal este doar stilul s%u de via%* pe c4nd inteli'ena es corespunz%toare$ Este ceea ce numim
copii3problem%"$ Ln una din aceste cate'orii trebuie noi s% clas%m fetia despre care am adus
vorba mai sus$ Ln acest caz nu poate fi nicidecum vorba despre un e6amen medical 0i +nc% 0i mai
puin de necesitatea verific%rii inteli'enei$ Eerificarea aceasta este privit% la noi cu o anumit%
circumspecie* nimeni nu arat% o +ncredere absolut% +n eaJ a0adar* problema care se pune este s%
stabilim ce stil de via% are copila +n chestiune$
E6periena pe care am acumulat3o ne arat% c% astfel de copii sunt cel mai adesea copii
r%sf%ai* care nu se +ncumet% s% acioneze din proprie iniiativ%J iar dintre toate materiile*
aritmetica necesit% +n cel mai +nalt 'rad independena$ Ln acest domeniu* +n afar% de tabla
+nmulirii* nu ai nici un fel de certitudine* totul se bizuie pe combinaia independent% 0i liber%$
/unoa0tem c% +n mod deosebit copiii r%sf%ai sunt cei mai str%ini de '4ndirea independent%* dac%
nu le3a fost e6ersat% +n mod special* +ntr3un fel sau altul$ E6ist%* +ns% 0i un alt tip de copii* care*
din cauza anumitor evenimente care au acionat asupra lor timp +ndelun'at* au fost cu totul
descura5ai tocmai +n ceea ce prive0te aritmetica$ Ei au +nt4mpinat 'reut%i +nc% din start*
r%m4n4nd +n urm% la +nv%%tur%* f%r% nici o +ncura5are la +nceputul activit%ii 0colare$ e lipse0te
baza necesar% 0i de aici rezult% 0i descura5area pe care o tr%iesc$ "u am darul matematicii"$ Dac%
vreun membru al familiei +mp%rt%0e0te acest punct de vedere* copiii ace0tia au +n faa lor un adept
al teoriei eredit%ii$
&unt* +ns% 0i alte cauze$ A0 dori s% reliefez una din ele$ E6ist%* cu privire la fete* o
pre5udecat% ap%s%toare$ Astfel* fetele au foarte des ocazia s% aud% spun4ndu3se c% se6ul feminin
nu este dotat +n ceea ce prive0te matematica$ Desi'ur* 0tim ce +nseamn% un individ dotat$ Din
moment ce copilul nu este prost* p%rerea noastr% este c% el poate duce la bun sf4r0it orice sarcin%
0colar%* cu condiia de a nu3i lipsi cura5ul$ "u vom rezolva problema dac% deinem pur 0i simplu
informaia c% 0colarii cu un deficit de inteli'en% nu pot face nimic +n materie de aritmetic%$
"umeroase domenii speciale ale matematicii sunt mai bine +nelese de c%tre debilii mintali dec4t
de oamenii normali$
Dar s% vedem ce se spune mai departe +n referin%: Directorul 0colii crede c% din punct de
vedere intelectual fetia nu este la +n%limea cerinelor pro'ramei 0colareJ recomandarea sa este ca
ea s% urmeze un curs a5ut%tor"$
"u putem lua +n considerare acest punct de vedere$
7%rinii e6prim% opinia c% fetia este normal% +n ceea ce prive0te inteli'ena"$
(pinia p%rinilor este destul de semnificativ%$ De re'ul% ei sunt primii care observ% orice
+nt4rziere din punct de vedere intelectual* chiar dac% nu +ntotdeauna au dreptate$ "u3mi amintesc
nici un caz +n care p%rinii s% fi declarat c% un copil este debil mintal* iar acesta s% nu fi fost$ 7rin
urmare* +n mod provizoriu* putem fi de acord cu p%rinii$
Ei sunt de p%rere c% motivul dificult%ilor const% +n lipsa de +ncredere +n sine a fetiei"$
Lnclin s% susin opinia p%rinilor$ /eea ce am aflat p4n% +n momentul de fa% este c%
0col%ria nu se descurc% la aritmetic%$ Dac% ea reu0e0te +n chip acceptabil la toate celelalte materii
de studiu* +nseamn% c% 0i3a trecut cu succes e6amenul de inteli'en%$ Faptul c% a r%mas +n urm% la
aritmetic% nu implic% +n mod obli'atoriu un dia'nostic de debilitate mintal%$
7%rinilor nu li se pare e6clus faptul ca fetia s%30i utilizeze incapacitatea spre a atra'e
atenia familiei asupra ei$ De altfel* familia se ocup% mult de feti%"$
7e c4t ne amintim* noi am emis +nc% de la +nceput o ipotez% +n sensul c% avem de3a face cu
un copil r%sf%at$ Este o particularitate a fetiei voina de a30i menine a'reabila situaie +n care se
'%se0te 0i se str%duie0te ca pe aceast% cale s%30i atin'% scopul: s%3i sileasc% pe p%rini de a se
ocupa de d4nsa$ Dac% ne putem +ncrede +n referina din care cit%m o mulime de fapte pledeaz%
+n favoarea 5udiciozit%ii acesteia 2* vom afirma c%* pe de o parte* fetia nu are prea mult%
+ncredere +n ea +ns%0i 0i c%* pe de alt% parte* este +n permanenta c%utare a unui spri5in$ Drept
urmare* +ndepline0te condiiile cerute de un copil r%sf%at$ Eedem numaidec4t c% ea are un stil de
via%* c% are un scop* c% ar vrea ca p%rinii s%3i sar% mereu +n a5utor$ Am putea stabili cu destul%
certitudine c% nu este o debil% mintal$ "u3i putem da dreptate directorului: copila nu are nevoie de
un curs a5ut%tor$
&ora cea mare* ca 0i mezina* am4ndou% dotate* fac eforturi s%3i vin% +n a5utor"$ Avem
acum o perspectiv% nou% asupra acestei copile* aflat% +ntre dou% surori dotate 0i independente$ /u
apro6imaie* ne3am putea ima'ina ce s3a petrecut$ /4tva timp fetia aceasta era cea mai mic%*
pentru ca apoi* deodat%* situaia s% se schimbe$ Ln spatele ei a ap%rut o surioar% care i3a dat
impresia c% voia s% i3o ia +nainte$ /a mezin%* ea nu izbutise s%30i pun% sora mai mare +n umbr%$
Aici facem apel la e6periena pe care o avem +n ceea ce prive0te mezinii$ =dealul lor este de a3i
dep%0i pe ceilali* fie frai* fie surori$ Admitem c% a f%cut eforturi +n acest sens* +ncerc4nd s%
realizeze o evoluie aproape normal% at4t timp c4t nu a disp%rut acea speran% de a30i e'ala sora
mai mare$ "u a reu0it$ >rebuie clasat% +n cate'oria acelor copii care 0i3au pierdut sperana de a30i
e'ala fraii mai mari 0i chiar de a3i +ntrece$ Ea a trebuit s% creasc% +n condiii a'ravate de
sentimentul c% nu este e'ala celorlalte surori$ ( macin% un puternic sentiment de inferioritate$
Dac%* +n spatele ei* cea de3a treia sor% +i apare ca un nou du0man* cur4nd ea se consider% pierdut%*
d% semne de disperare* +ndeosebi +n acele domenii +n care nu are 0ansa unui succes rapid* cum
pare s% fi fost cazul la aritmetic%$ =at% de ce referina cu privire la atitudinea fa% de aritmetic% se
arat% a fi cea la care ne a0teptam$ Ea nu mai nutre0te nici o speran%$
Desi'ur* atitudinea elevei fa% de aritmetic% este nepotrivit%$ Dar unde este str%dania
copilei pentru a se pune +n valoareT Efortul de a se pune +n valoare nu s3a pierdut* e6prim4nd*
+ntr3un fel* tr%s%turile unei mezine$ a aritmetic% treaba nu mer'e* ba* pe c4t se pare* nici la
celelalte materii* a0a +nc4t trebuie s% repete clasa$ 7unei<v% +n locul ei$ Dat fiind c% nu rezist%
concurenei* renun%$ Dar trebuie s% '%seasc% alt% cale de a30i dep%0i sora$ 7roblema este: unde 0i
cum se va manifesta aceast% aspiraieT "u poate izbuti dec4t pe o cale care nu se dovede0te util%
0i care vizeaz% s%3i determine pe p%rini s% se ocupe +n permanen% de d4nsa$ 7%rinii au de furc%
cu d4nsa* ea este copilul3problem%* aflat +n centrul ateniei$ (binem r%spunsul la +ntrebarea dac%
este sau nu inteli'ent%$ /ine se +ndoie0te* s% se pun% la locul acestei copile* c%reia calea util% a
aciunii +i este barat%$ /e +i r%m4ne de f%cut atunci c4nd nu e6ist% fiin% omeneasc% s% poat% tr%i
dec4t +n sperana c% are vreo valoare* ca individT Ln ce m% prive0te* a0 proceda +n acela0i fel$ >ra'
cutez%toarea concluzie c% fetia aceasta acioneaz% inteli'ent +n vederea atin'erii unui scop
eronat$ A te '%si +n centrul ateniei familiei nu constituie dec4t o superioritate fictiv%* un scop
inutil$ ( superioritate veritabil% nu e6ist% dec4t pe terenul sentimentului de comuniune social%* +n
domeniul simului comun$ /eea ce face ea iese din limitele simului comun* ceea ce directorul
0colii a +neles bine$ Dar de aici el a tras concluzia 're0it% c% fetia este debil% mintal$
,odul ei de a fi +n familie este dominator 0i asocial$ Rar particip% la 5ocurile +n comun"$
Este tocmai ceea ce spuneam$ Efortul fetiei nu a disp%rut* ea e dominatoare* se str%duie0te
ca toat% lumea s% se supun% sceptrului ei$
/4nd este vorba de comunitate* se eschiveaz%J nu este prezent% dec4t acolo unde deine
rolul principal$
/4teva cuvinte pe tema tratamentului$ &unt convins c% se vor face +ncerc%ri ca fetia s%
nu30i mai inoportuneze at4t de mult p%rinii 0i s% fac% pro'rese +n +nv%area aritmeticii$ Av4nd*
+ns%* +n vedere faptul c% fetia a abandonat orice speran% de a ine pasul cu surorile ei +n ceea ce
prive0te lucrurile serioase sau de a30i m%sura cu ele puterile* se impune s% o +ncura5%m +n aceast%
direcie$ a drept vorbind* este formula cea mai important% care ne st% la dispoziie$ "u ne putem
a0tepta ca felul ei de a fi* tendinele ei dominatoare* revendic%rile fa% de p%rini s% se atenueze
at4t timp c4t nu are o calc liber% pe care s% +nainteze +n mod folositor$ >rebuie s%3i deschidem
copilei un drum$ /red c% e6ist% p%rini care* f%r% s% +nelea'% acest punct de vedere* ar putea s%
aib% oarecare succes +n reeducarea acestor copii$ "u punem deloc la +ndoial% faptul c% purtarea
fetiei poate fi complet ameliorat%$ Am spus c% lucrul acesta ar putea fi reu0it chiar 0i +n cazul +n
care cineva are o concepie absolut fals% despre acest copil 0i se refer%* s% zicem* la noiuni ce in
de se6ualitate$ &e poate chiar* dac% el +0i dezvolt% teoriile* s3o +ncura5eze pe feti%* fie 0i
spun4ndu3i: 7roblemele tale sunt destul de interesante pentru ca cineva s% se ocupe de ele"$ Ea
putea spune vrute 0i nevrute* cu condiia ca din toate acestea s% apar% acea raz% de speran% care
s% lumineze sufletul copilului$ /opilul va mer'e +nainte* orbe0te* pe c4nd medicul care i3a aplicat
tratamentul va 5ura c% metoda sa este cea bun%$ &untem ap%r%torii punctului de vedere potrivit
c%ruia se impune s%3l +ncura5%m pe copil$ "u3i lucru u0or$ /e trebuie* +ns%* s% facem pentru
aceastaT >rebuie s%3l determin%m pe copil s% acioneze prin el +nsu0i* a0a +nc4t s% aib%
convin'erea c% +0i poate rezolva problemele de aritmetic%* dob4ndind +ncredere +n sine +nsu0i 0i
astup4nd bre0ele care s3au ivit +n aceast% +ncredere$ "u este suficient s%3l +ncura5ezi cu vorba*
absolut necesar este s%3l aduci pe copil la nivelul celorlali$ Dac% fetia noastr% +ncepe s% lucreze
0i dac% +n opt zile va avea de dat un e6temporal* f%r% +ndoial% c% va e0ua$ )re0ele nu se las%
astupate at4t de rapid$ Este necesar s% calcul%m timpul cerut pentru aceasta$ ,ai trebuie s%3i
l%s%m 0i o mar5% de protecie* s% nu3l obli'%m pe copil s% treac% un e6amen ca 0i cum s3ar afla
de5a la nivelul celorlali* pentru c% altminteri influena educatorului asupra educatului se duce de
r4p%$ Ea fi e6trem de dificil s%3l mai poi dup% aceea +ncura5a pe copil$
/4nd se pune problema +ncura5%rii unei fiine umane* prima 'ri5% trebuie s% fie aceea a
cre%rii unei situaii psihice saturat% de +ncredere$ >rebuie s%3l aduci la o stare de receptivitate* cu
alte cuvinte s%3i asi'uri +ncrederea din parte3i$ &% te compori fa% de el ca fa% de un prieten* s%
nu3i manife0ti fa% de el superioritatea* +mpov%r4ndu3l pe copilJ nu trebuie s% i te op ii cu
asprime$ Dac% +l brutalizezi* s% nu te miri c% +n cele din urm% are notive s% dezerteze$ Este
indispensabil s%3i aduci pe copii la raporturi amicale cu educatorul* l%r'indu3le cercul oamenilor
+n care ei s% aib% +ncredere$ Fetia noastr% nu are +ncredere dec4t +n p%rinii ei$ a 0coal% 5oac% un
rol nefast$ a drept vorbind* atenia ei este diri5at% e6clusiv spre p%rini$ Dac% cineva din afara
familiei ar izbuti s%3i l%r'easc% cercul de interes pentru alte persoane* sentimentul ei de
comuniune social% ar spori* +ncrederea ei +n oameni ar cre0te$ Ar disp%rea +n acest fel cel mai
mare r%u* anume acela c% fetia aceasta nutre0te ideea c% nu se '%se0te loc pentru d4nsa dec4t +n
familie* l4n'% p%rini$ Acest proces de c40ti'are a +ncrederii trebuie s% precead% toate celelalte
m%suri$ "e '%sim readu0i +n felul acesta la sursa ori'inar% a educaiei* unde funcia mamei a fost
tocmai aceea de a c40ti'a +ncrederea copilului 0i de a3i trezi interesul fa% de ceilali* interesul
pentru problemele vieii* pentru a30i crea un c%min +n interiorul societ%ii$ Este calea prin care
copilul devine cura5os* independent* simindu3se un factor e'al cu ceilali$ Dac% recapitul%m
faptele* spre a vedea eroarea de unde s3a dezvoltat la fetia noastr% aceast% inaptitudine* distin'em
limpede faptul c% surorile ei s3au dovedit foarte dotate$ /onstatarea nu este una accidental% pentru
fetia noastr%* ci una de fiece zi 0i de fiece ceas$ Ea are +n permanen% impresia c% nu este e'ala
surorilor ei$ Aici apare clar eroarea fundamental% a copilei$ "u pot spune +n ce m%sur% celelalte
dou% s3au dovedit dotate* dar pot ar%ta c% cea mare a suportat tra'edia de a avea la un momenV
Dat o sor%* dat fiind faptul c% +nainte de na0terea acesteia ea deinea o poziie nezdruncinat%$ >ot
a0a* pot s% ar%t ca fetia de care ne ocup%m nu a suportat u0or na0terea unei a treia copile +n acea
familie$ Dac% ad%u'ai la aceasta caracterul ambiios al mezinilor* vei putea +nele'e c% fetia
noastr%* care se 0i afla +n declin* a fost lezat% de na0terea aceleia care +i lua locul$
"e punem +ntrebarea: mama unde eraT &e pare c% toat% c%ldura matern% s3a distribuit mai
ales celorlalte dou% fete$ >entativa celei de3a doua de a le eclipsa pe celelalte a fost resimit% +n
mod deza'reabil de c%tre mam%$ Ea nu a reu0it* a0adar* s% cultive fetiei interesul pentru semenii
s%i* pentru surori* pentru problemele vieii$ Ea a r%mas +n starea de dependen% +n care se '%sea ca
su'ar* manifest4nd 0i azi tr%s%turi proprii unei fetie st4n'ace 0i nea5utorate$
Un al doilea caz: o feti%* +n v4rst% tot de nou% ani* care este nevoit% s% repete clasa a treia$
Din comunicarea f%cut% vedem c%* dat fiind faptul c% fetia a a5uns +n mod normal p4n% +n
clasa a treia* nici ea nu este debil% mintal$ Anumite evenimente din viaa ei trebuie s% ne poat%
e6plica pentru ce nu a fost +n stare s% absolve clasa a treia$ Ea trebuie s% fi a5uns la concluzia c%
0coala nu este un loc prea a'reabil$
/aracteristici particulare: tendina de a mini 0i de a fura"$
/4t prive0te obiceiul de a mini* precum 0i structura sa psihic%* se poate spune c% este
v%dit c% trebuie ca +n prea5ma fetiei s% se fi aflat cineva de care ea se temea$ Ln mod normal* toi
copiii spun adev%rul* dac% se simt destul de puternici$ A5un'em la concluzia c% fetia nu se simte
+n lar'ul ei$ E% ro' s% notai c% atunci c4nd auzii vorbindu3se de tendina de a mini a unui copil
avem de3a face cu forma de e6presie a unui sentiment de sl%biciune$ Este vorba de o
compensaie* spre a nu se da ocazia sentimentului de inferioritate s% se manifesteJ copilul se
manifest% ca fiind partea cea mai slab%* acela care trebuie s% se team% de cei pe care +i socoate
mai puternici$
E6ist% dou% forme principale de minciun%: mai +nt4i minciuna provocat% de team%$ >eama
este o latur% a sentimentului de inferioritate$ /4nd cineva se simte destul de puternic* nu are nici
un fel de team%$ E6ist%* +n al doilea r4nd* minciuna prin care mincinosul +ncearc% s% par% mai
mare dec4t este +n realitate$ Avem de3a face 0i +n acest caz cu compensarea unui sentiment de
sl%biciune 0i inferioritate$ >endina spre fantazare se dezvolt% dintr3o stare de sl%biciune ie0it% din
comun$ Dac%* +nt4mpl%tor* cineva ar vrea s% fac% distincie +ntre minciunile cu un scop precis 0i
celelalte minciuni* el ar bate apa +n piu%* pentru c% nu e6ist% minciuni f%r% scop$ Ln cazul care ne
intereseaz%* trebuie s%3l '%sim pe acela de care se teme fetia$
&pun4ndu3se c% aceast% copil%* c%reia +i atribuim un foarte puternic sentiment de
inferioritate* nu numai c% minte* ci 0i fur% 0i c% are +nclinaia de a brava prin tertipuri +n faa
superiorit%ii altora* opinia noastr% se +nt%re0te$ &tructura psiholo'ic% a hoului este de +neles*
dac% inem cont de faptul c% acesta se simte s%r%cit 0i c% +ncearc% s%30i acopere deficitul prin
+mbo'%ire$ El nu o face +ntr3un mod care ar conveni laturii utile a vieii* ci printr3un artificiu care
seam%n% mult cu minciuna$ Furtul este 0i el o tentativ% de a3i sc%pa din m4n% celui puternic* un
mi5loc viclean de a a5un'e e'alul lui$ Am ar%tat +n alt% parte c% prin furt nu ne putem demonstra
niciodat% cura5ul$ Eedem cu claritate care este latura caracterolo'ic% a furtului: copilul +0i
manifest% +n acest fel la0itatea$ "u suntem +nc% +n m%sur% s% stabilim dac% un copil aflat +n
aceea0i situaie nu ar mini$ Dar 0tim absolut si'ur c%* dac% fetia cu pricina ar avea putere* nu am
sesiza dac% ea fur% sau minte$ Dac% +n acest caz ea ar fura 0i ar mini* am considera c% este debil%
mintal$ Am +nele'e c% fetia trebuie s% aib% un puternic sentiment de inferioritate 0i c% se
str%duie0te sa ias% din infernul acestuia prin mi5loacele celor slabi$ Dar copila acioneaz% +n mod
inteli'ent* iar inteli'ena ei este de a0a natur% +nc4t am putea* dac% +mpre5ur%rile ne3ar permite3o*
s%3i iert%m o minciun%* deoarece o '%sim conform% cu scopul: pioasa minciun%$ "u3i putem
nim%nui ierta furtul dec4t dac% este aproape mort de foameJ +n astfel de condiii* +l '%sim chiar
5ustificat$ >otul trebuie +neles +n raport de +mpre5ur%ri$ a aceast% feti%* minciuna 0i furtul ne vor
reine atenia de la bun +nceput 0i vom constata c% ea nu se simte +n apele ei$
7%rinii tr%iesc desp%rii de la sf4r0itul r%zboiului"$
&ituaia aceasta o '%sim adesea +n cazul copiilor3problem%$ ( c%s%torie nefericit% este*
desi'ur* foarte d%un%toare pentru copil$ At4t e6periena personal% acumulat%* ca 0i statisticile*
confirm% faptul c% +n familiile dezor'anizate copiii se dezvolt% dificil$ 7rintre ace0ti copii '%sim
un mare num%r de e0ecuri 'rave din punct de vedere peda'o'ic$
* ! s3a acordat dreptul de a ale'e s% r%m4n% cu mama* dar ea a refuzat"$
&% ne reamintim ce am spus adineauri* c% mama nu a reu0it s% c40ti'e +ncrederea copilei*
e0u4nd +n prima sa funcie ca mam%$ &% vedem acum dac% fetia nu s3a +ndreptat spre tat%l ei$
Relaia afectuoas% a copilului cu tat%l constituie* +n toate +mpre5ur%rile* o faz% secund%$ ,ai
+nainte are loc ruptura cu mama$ Aceasta nu se poate +nt4mpla dec4t +n cazul +n care copilul are
impresia c% mama nu a fost realmente o colaboratoare$ Adesea copilul are aceast% impresie +n
mod ne+ndrept%it$
,uli copii se +ndep%rteaz% de mam% atunci c4nd ea aduce pe lume un al doilea copil*
deoarece consider% lucrul acesta ca pe o tr%dare 0i manifest% un spirit critic la adresa ei$ Este
adesea punctul de plecare al dezvolt%rii defectuoase +n elaborarea stilului de via%$
&% vedem acum dac% tat%l a +nlocuit3o pe mam% +n +ndeplinirea celor dou% funcii$ Lntr3un
mena5 marcat de divor lucrul acesta nu e u0or* mai ales c4nd afl%m c% tat%l nu prea dispune de
timp liber$ Atunci ce posibilit%i e6ist% pentru l%r'irea sentimentului de comuniune social% pentru
copilT Am fost informai c% fetia fur% 0i minte* semn c% respectivul sentiment este departe de a fi
a5uns la un 'rad +nalt de dezvoltareJ semn c% a crescut ca +ntr3o ar% inamic%$ Afl4nd c% fetia are
rezultate proaste la +nv%%tur% 0i c% a r%mas repetent% +n clasa a treia* +nele'em c% nu l3a '%sit
prea pl%cut pe dasc%l$ &e +nele'e c% dac% fetia +i socoate pe ceilali oameni drept du0mani ai s%i*
atunci se '%se0te prins% +ntr3o capcan% din care nu va putea sc%pa doar prin propriile3i fore$
"e+ncrederea* animozitatea contra celorlali o fac s% nu aib% prieteni* s% nu considere c% o situaie
nou% ar fi de sperat* iar la 0coal% nu se simte la locul ei$ >oate aceste consecine sup%r%toare +l
conduc pe copil la e0ecuri$ Ea crede a '%si +n toate acestea c% viaa este +n mod efectiv plin% de
ostilitate$ Dup% cum ne putem ima'ina* va fi e6trem de 'reu s% '%sim o punte care s% ne duc% la
sufletul ei$ /4te din aceste puni nu se vor fi ruptT Deocamdat% am delimitat terenul pe care
suntem +ndrept%ii s% sper%m a '%si alte contribuii* confirm%ri* ori contradicii$
Dintotdeauna mama o trata cu prea puin% afeciune"$
Am aflat ceea ce ne puteam a0tepta s% afl%m$
Ea se poart% cu copila aproape cu aversiune$ Fetia este foarte ata0at% de tat%l ei* cu toate
c%* date fiind delictele ei* el o pedepse0te adesea 0i o pune la punct"$
&e pare c%* +ntr3un anumit sens* avem aici de3a face cu o contradicie$ &% nu uit%m* dac%
ne afl%m pe calea cea bun%* c% fetia aceasta nu are pe lume dec4t o sin'ur% fiin% +n care are* cel
puin +n parte* +ncredere$ De aceea pedepsele corporale nu produc asupr%3i o impresie at4t de
+nsp%im4nt%toare$ Dac% tat%l ar p%r%si3o* nu ar mai avea pe nimeni$ Ln afar% de coreciile pe care i
le aplic%* se pare c% tat%l are 0i laturile lui bune* a0a +nc4t +i apare fetiei mai atr%'%tor dec4t
mama$
Atunci f%'%duie0te s% nu mai 're0easc%* dar totdeauna recidiveaz%"$
&% admitem c% fetia* dup% corecie* nu promite s% se +ndrepte sau c% ar pretinde c% nu
vrea s% se +ndrepte: care ar fi urmareaT Ar fi cu neputin% ca ea s% 5oace pe aceast% carte* pentru
c% tat%l 0i3ar pierde atunci orice speran%$ >oi copiii* toi adulii simt +n chip automat c% nu se mai
poate face nimic cu o fiin% disperat%* c% aceasta reprezint% at4t pentru d4nsa* c4t 0i pentru ceilali
cel mai mare pericol* deoarece se leap%d% de orice sentiment de comuniune social%$ Ln practic%
acesta +nseamn%: dac% +l aduc pe tata la disperare* el m% va arunca pe drumuri$ >otu0i ea
recidiveaz%$ &untem mai puin surprin0i dec4t tat%l* +ntruc4t 0tim: fetia este s%r%cu +mbr%cat%*
scopul ei este s% termine cu s%r%cia$ &e simte inferioar%* nu +ndr%zne0te s% spun% adev%rul$ Am
dori s% o facem s%30i ima'ineze efectul pe care +l poate avea acas% o not% proast%$ /4nd punem o
not% proast%* efectele acesteia se fac simite p4n% acas%* unde copilul va fi poate pedepsit* unde va
fi consolat* f%c4ndu3i3se un cadou* unde este +n5urat profesorul* consecine pe care* din punctul de
vedere al psiholo'iei individuale* nu le putem aproba$ De aceea suntem partizanii abolirii notelor*
dat fiind faptul c% nu se poate prevedea rezultatul lor$ Dac% profesorul ine seama de situaia
familial% a elevilor +n not%rile pe care le face* atunci lucrurile se simplific%* dar +n cazul acesta
sistemul not%rii nu mai are nici o raiune de a e6ista$ Ln cazul +n care3l +mpov%r%m pe copil cu
note proaste* acas% el nu va avea pace$
Din motive profesionale* tat%l nu a mai inut3o pe feti% la el* ci a +ncredinat3o bunicilor$
Ace0tia nu au putut s3o in% mult% vreme"$
Mtim prea bine c% bunicii sunt +n'%duitori 0i bl4nzi cu copiii$ Fetia aceasta s3a n%scut +ntr3
o zodie nefast%* c%ci p4n% 0i bunicii e0ueaz% +n str%daniile lor peda'o'ice$ Ln afar% de aceasta*
reaua reputaie care +l urm%re0te pe acest copil a5un'e f%r% +nt4rziere s% fie cunoscut% +n antura5ul
s%u$ Aceasta duce la noi dificult%i$ Fetia* pe care toi o privesc cu ochi r%i* le r%spunde acestora
cu aceea0i moned%$ Eedei capcana +n care a c%zut$ Mi +nele'ei c4t de 'reu +i este s% ias% din
aceasta$ Mtii prea bine c4t de 'reu le este adulilor s% fac% lucrul acesta* darmite copiilorV
Ea s3a dus atunci la ni0te p%rini adoptivi +n >$* unde tr%iesc 0i p%rinii ei buni"
"u putem considera c% +n felul acesta situaia s3ar fi +mbun%t%it$ a mama nu vrea s% se
duc%* tat%l ei bun nu are timp s% se ocupe de d4nsa* st% la ni0te p%rini adoptivi 0i se socoate
deposedat% de sin'ura fiin% +n care are +ncredere$ Este un copil frustrat$ a aceasta se adau'% 0i
un al doilea factor: i se interzice s%30i vad% mama$ Este una din cele mai mari 're0eli s% faci
anevoioase sau imposibile relaiile copilului cu unul dintre p%rini$ Desi'ur* pot s% e6iste motive
care s% 5ustifice o asemenea interdicie lipsa de onorabilitate* conduita imoral% 2* dar partea
influent% ar trebui s% fac% +n a0a fel +nc4t cea de3a doua persoan% s% r%m4n% neatacat%* s% nu fie
depreciat% +n ochii copilului$ A proceda altfel +nseamn% a aduce pre5udicii copilului pentru c%
acesta este +mpins s% cread% c% are o descenden% mizerabil%J cu alte cuvinte* crede c% are acelea0i
defecte ca acelea imputate persoanei +n cauz%$
+n pofida acestei interdicii* ea 0i3a vizitat p%rinii le'itimi 0i a profitat de vizit% spre a
0terpeli ni0te bani$ =3a folosit cump%r4nd dulciuri* pe care le3a dat cole'elor ei"$
Aceste d%ruiri de bani furai sau de dulciuri cump%rate cu astfel de bani constituie o
manifestare frapant% +n cazul furturilor comise de copii sau de puberi$ Demonstreaz% trebuina de
a se l%uda* de a o face pe 'randomanii$ "e apare cu claritate 0i cel%lalt aspect al acestei atitudini*
care ne arat% c% subiectul caut% s% se fac% iubit$ /4nd aceast% feti%* care se simte ea +ns%0i
frustrat%* face altora cadouri* ni se prezint% o tr%s%tur% pe care trebuie s% o interpret%m: ea caut%
afeciunea care i3a fost refuzat% de mam% 0i pe care tat%l i3a acordat3o doar din c4nd +n c4nd* dar
este o afeciune e6trem de ameninat%$ Este o elev% sub orice critic%$ /e ar putea s% fac% spre a fi
stimat%T "u3i r%m4ne altceva de f%cut dec4t s%3i c40ti'e pe ceilali copii prin corupie$ Este ceea
ce +ncearc% s% fac% acum: este +n c%utarea afeciunii* a dra'ostei* iar +n aceast% c%utare rezid% cel
mai puternic impuls al acestei fetie: s% fure 0i s% le fac% daruri celorlali* spre a se face iubit%$ Ln
acest fel ea se simte mai bo'at%$ Este 0i aceasta o manier% de a aciona a celui slab$ Este un copil
care nu are destul% +ncredere +n el +nsu0i ca s% spere c% va fi iubit de cineva$ Este o tr%s%tur% de
caracter pe care o +nt4lnim 0i la aduli$
* a fel a procedat cu banii luai pe v4nzarea unor ou%$ (u% pe care le3a subtilizat de la
p%rinii adoptivi* pentru a le duce profesoarei* dispus% s% le cumpere"$
!oac% rolul celei care o aprovizioneaz% pe profesoar% cu articole alimentare$ "u 0tim dac%
nu cumva voia ca +n felul acesta s%3i fac% un cadou$ 7oate c% a primit bani pentru acele ou%$
(ricum vor fi stat lucrurile* a 0tiut s% aduc% un serviciu$ /u si'uran% c% nu ar fi cunoscut dorina
profesoarei* dac% aceasta nu 0i3ar fi e6primat3o$
Delictele au a5uns la cuno0tina tuturor celor din 0coal% 0i de atunci fetia este ostracizat%$
"ici p%rinii adoptivi nu mai vor s% 0tie de d4nsa* deoarece +n repetate r4nduri au constatat
furti0a'uri* +n special de alimente"$
"u cunoa0tem ce a f%cut ea cu aceste produse$ 7robabil c%* simindu3se frustrat%* are unele
pusee de foame* asociate cu sentimentul de a fi abandonat%$ /4nd stai +n faa unei farfurii pline
simi mult mai puin foamea dec4t +n faa unei farfurii 'oale$
&ituaia a devenit insuportabil%* tat%l dorind s% scape +ntr3un fel de feti%"$
&% se observe* +n acest caz* efectul de capcan% asupra fetiei$
>at%l este lipsit de posibilit%i materiale"$
Eom tra'e de aici 0i concluzia c% fetia nu se afl% +ntr3o situaie str%lucit% +n ceea ce
prive0te alimentaia$
=at% +nc% o observaie* deosebit de semnificativ%: /a urmare a lipsei de afeciune din
partea mamei 0i a felului +n care este 5udecat% de antura5* copilul se afl% +n conflict cu toat%
lumea$ Delictele sale pot fi* +n parte* e6presia unei revolte interioare$ Ln orice caz* dat% fiind
situaia +n care se '%se0te* adaptarea la societate a fetiei a devenit mai dificil%"$
Avei aici un foarte bun e6emplu al celui de al treilea tip de copii care prezint% un
sentiment de inferioritate accentuat: cei +ncon5urai de ur%* nele'itimi* nedorii* orfani* infirmi$
>oi ace0ti copii* pe drept sau pe nedrept* se simt adesea tratai cu ur%$ Avem datoria s% corect%m
eroarea 0i s%3l facem pe copil s% +nelea'% c%* fie 0i +n cazul c% are dreptate* nu are nici un motiv
s% cread% c% nu e6ist% oameni capabili de compasiune$ a fetia de care ne ocup%m acest
sentiment al inferiorit%ii este parial atenuat de faptul c% tat%l ei are 'ri5% de d4nsa$ /u toate
acestea* mare lucru nu poate face$ Ultima concluzie la care a a5uns +nelepciunea sa este aceea de
a se descotorosi de copil%* ceea ce aceasta trebuie s% fi presimit$ Ea a fost mereu chinuit% de
senzaia c% tat%l s%u nu avea suficiente resurse financiare spre a3i asi'ura e6istena$ >ocmai de
aceea se '%se0te ea +ntr3o capcan%* de unde prive0te cu du0m%me la oricine$ &entimentul ei de
comuniune social% este atrofiat$ Ln consecin%* vedem ap%r4nd pe primul plan anumite
manifest%ri: minciuni* furturi* care nu sunt de bun au'ur pentru evoluia ulterioar%$ Dar tocmai
am descoperit un factor care face ca acest caz s% aib% un pronostic mai puin sumbru$ Fetia este
+n c%utarea afeciunii* teren pe care trebuie s% fie u0or s%3i c40ti'i +ncrederea$ 7roblema care se
pune este e6ercitarea primei funcii a mamei 0i de a3i trezi apoi un lar' interes pentru semeni$
>rebuie s% o eliber%m de ideea 're0it% care o determin% s% cread% c% omul este funciarmente r%u$
acunele e6istente trebuie acoperite$ >ras4nd astfel liniile directoare ale tratamentului* trebuie s%
ad%u'%m c% fetia trebuie eliberat% din situaia ei prea ap%s%toareD$
Fetia las% impresia c% are o mare nevoie de afeciune 0i de a5utor"$
Aceasta confirm% ipoteza pe care am crezut de cuviin% s% o formul%m pe baza primelor
informaiiJ copilul caut%* f%r% a fi '%sit +nc% ceea ce caut%: nu 0i3a pierdut cura5ul$
A0 +ncheia supun4ndu3v% ateniei o idee care mi3a venit citind r4ndurile de mai sus: fetia*
a c%rei situaie este mizerabil%* cre0te suferind de fri'* de foame* ca 0i lipsit% de speran% 0i
securitate +n ceea ce prive0te viitorul ei pe plan profesional* +ns% este +n c%utarea dra'ostei* a
afeciuniiJ care va fi* +n aceste condiii* deznod%m4ntulT "u e6ist% nimeni s% o prote5eze* nic%ieri
nu afl% un cuib si'ur pentru d4nsa: va e0ua +n prostituie$
&% admitem c% fetia +0i pierde +ncrederea 0i nu mai sper% s% '%seasc% pe cineva care s% se
intereseze de ea$ /4nd va cre0te* va da peste un b%rbat care se va apropia de d4nsa* duc4nd3o cu
z%h%relul* f%c4nd parad% de afeciunea luiJ cazurile acestea nu sunt rare 0i adesea conduc la
prostituie$
&% admitem c% fetia pierde 0i ultimul rest de speran% de a '%si pe cineva cu care s% se
+nsoeasc%$ Ea nu mai crede c% va '%si afeciune* cu 0coala mer'e prost* nu are un c%min* e silit%
s% va'abondeze 0i poate s% dea u0or* din +nt4mplare* peste o band% care s% o duc% la 0coala
crimei$ &au poate s% +ntreprind% ceva din proprie iniiativ%* c%ut4nd un c40ti' care pare lesne de
obinut$ &e las% antrenat% +ntr3o form% de delict 0i poate continua$ ipsit% de orice alt%
posibilitate* poate deveni +n cele din urm% o hoa% calificat%$ /az +n care 5udec%torii 0i psihiatrii
5udiciari vor a5un'e la concluzia c% pentru delincveni +ndreptarea este un lucru 'reu 0i c% sunt
necesare pedepse nemiloase$ Ln disperarea de a '%si o posibilitate onorabil%* ea fur%* perfect
con0tient% c% risc% +nchisoarea +n cazul +n care va fi prins%$ Dar con0tiina +i este obnubilat% de
ideea c% nu va fi prins%$ Dac% este* +n pu0c%rie va veni +n contact cu ali r%uf%c%tori* de la care va
+nv%a noi moduri de a proceda$ ( dat% eliberat% din detenie* situaia i se poate +nr%ut%i$ /um s%
sper%m atunci +ntr3o ameliorare a cazului eiT ( poate +ncura5a +n acest sens pedeapsaT =mposibil$
A5utorul nu i3ar putea veni dec4t din partea unui serviciu +n stare s%3i ofere ceea ce noi credem c%
+i este absolut necesar: e6plicarea erorilor a c%ror victim% este 0i o +ncura5are real%$ "umai a0a se
poate veni +n a5utorul unei asemenea copile$ &3ar putea +nt4mpla ca un educator* c%reia i3ar fi
+ncredinat% fetia* s% +ndeplineasc%* +n mod accesoriu 0i f%r% a o +nele'e* aciunea educaional%
cea mai important%: s%3i dea acestei fetie cura5$
"(>E
B /opii cu o +nf%i0are mon'olic%* hipotonici +n ceea ce prive0te musculatura 0i cu mari
deficiene pe plan psihic$ ."ota trad$1
D &ituaie de stres* am spune azi* +n accepiunea dat% de 7aul Fraisse* care are +n vedere
ansamblul conflictelor interpersonale sau sociale ale individului* pe fondul sentimentului de
+ndoial% c% respectivele conflicte 0i3ar mai putea afla o rezolvare fericit%$ ."ota trad$1
===$ U" >A>O /ARE L,7=ED=/A DE\E(>AREA &E">=,E">UU= DE
/(,U"=U"E &(/=AO$
Referatul pe care +l am +n m4n% se distin'e prin caracterul s%u absolut laconic$ Dac%
purced la interpretarea lui este pentru c%* +n 'eneral* nu dispun de referate mai detaliate$ (bli'aia
noastr% este s% +nv%%m s% facem observaii av4nd drept punct de plecare referate condensate$
Ar trebui perfecionat% arta de a redacta o dare de seam%* un referat$ Am de f%cut o
propunere +n aceast% privin%* +n cazul c% se va manifesta +ntr3o zi interes fa% de perfecionarea
redact%rii referatelor: istoria detaliat% a unui copil3problem%* a unui criminal* a unui nevrotic* a
unui alcoolic etc$ &% fie supus% ateniei unor emineni reprezentani a diverse 0coli de psiholo'ie*
cer4ndu3le s% interpreteze cazul 0i s% ne indice mi5loacele +n vederea rezolv%rii acestuia$ /onfuzia
care obscurizeaz% psiholo'ia din zilele noastre ar lua astfel sf4r0it e6trem de rapid$ "umero0i
autori care* de obicei* nu e6celeaz% prin modestie* ar fi numaidec4t eclipsai$ Dar probabil c% va
mai trece mult% vreme p4n% c4nd o asemenea propunere s% fie pus% +n practic%$ Acest interval de
timp vrem s%3l folosim spre a ne e6ersa +n interpretarea cazurilor 0i +n arta de a citi o asemenea
descriere caracterolo'ic%$ &untem deci0i s% '%sim mi5loacele cu a5utorul c%rora s% +ndep%rt%m sau
s% modific%m erorile inerente stilului de via% al indivizilor$
Referatul de fa% prive0te un b%iat +n v4rst% de 0ase ani* care frecventeaz% clasa +nt4i a
0colii primare$ Lncepe dup% cum urmeaz%: ,ai +nainte ca b%iatul s% tr%iasc% +n mi5locul familiei$"
Aceasta vrea probabil s% spun% c% a fost crescut +ntr3o cre0% sau +ntr3un orfelinat$ "e 0i vin
+n minte ima'ini privind situaii analoa'e* favorabile sau defavorabile$
Era internat +ntr3un spital* iar dup% aceea a fost plasat la o doic%"$
&3ar +nele'e c% avem de3a face cu un copil nele'itim$ Fraza care urmeaz% ne3o confirm%:
&3a n%scut +nainte de c%s%torie"$
Ln pofida pro'reselor f%cute de le'islaia noastr%* nu avem aici de3a face cu o situaie cu
totul indiferent%* deoarece* chiar dac% le'islaia mer'e p4n% acolo +nc4t +i pune pe picior de
e'alitate pe copiii nele'itimi cu cei le'itimi* r%m4ne fapt c% asemenea copii +ncep prin a fi
crescui de p%rini adoptivi$ Fie 0i numai acest lucru marcheaz% profund viaa unui copilJ nu
pentru c% el ar '%si acolo un antura5 mai r%u dec4t la p%rinii s%i le'itimi adesea este mai bun 2*
ci pentru c% aceast% situaie social% este e6trem de semnificativ%$ "u credem c% atitudinea social%
'eneral% fa% de copiii ile'itimi ar putea s% in% pasul cu pro'resele +nre'istrate de le'islaie$ "ici
acum nu este t4rziu spre a v% pune +n 'ard%* d4ndu3v% urm%toarea pova%: nu venii pe lume +n
situaia de copii nele'itimi$
/ondiiile de via%: p%rinii sunt foarte s%raci"$
Aceasta ne face s% +nele'em c% b%iatul se afl% la propriii s%i p%rini* doar c% este n%scut
+nainte de c%s%torie$
Ei o scot la cap%t v4nz4nd ziare$ At4t p%rinii c4t 0i cei patru copii* +n v4rst% de la un an 0i
p4n% la 0ase ani* locuiesc +ntr3o sin'ur% +nc%pere* cu dou% paturi$ )%iatul doarme +mpreun% cu
tat%l s%u$ &e pare c% acesta e tuberculos* are crize de astm 0i insomnieJ +i sare and%ra din te miri
ce 0i se descarc% pe pu0ti* b%t4ndu3l"$
7rin urmare* copilul +mparte acela0i pat cu tat%l lui 0i* pe deasupra* mai 0i +ncaseaz%
lovituri din partea acestuia$ E prea de tot$
>at%l are o aversiune v%dit% fa% de b%iat* simpatia sa +ndrep3t4ndu3se spre sora +n v4rst%
de patru ani a acestuia* a doua n%scut%"$
"e confrunt%m aici din nou cu problema bine cunoscut% a b%iatului mai mare 0i a surorii
mai mici$ Mtim c%* privit% +n sine* situaia b%iatului nu este pl%cut%* chiar 0i +n cazul +n care el nu
ar avea de +nfruntat 0i alte dificult%i$ Este cunoscut c% al doilea n%scut se afl% ca +ntr3o competiie
0i c% se str%duie0te +ntr3una s3o ia +naintea primului3n%scut$ Dac% secundul este fat%* iar primul3
n%scut este b%iat* starea de competiie este 0i mai net%$ Fata resimte dureros privile'iul b%iatului 0i
vrea s% demonstreze c% mai de'rab% ea merit% acest privile'iu 0i c% valoreaz% cel puin c4t
valoreaz% b%iatul* dac% nu cumva mai mult$ Li vine +n a5utor natura* fetele dezvolt4ndii3se mai
repede p4n% la BY aniJ b%iatul nu cunoa0te fenomenul* r%m4ne +n urm% 0i suport% faptul ca pe un
destin al s%u$ De aceea constat%m cel mai adesea c% asemenea b%iei analo'ia cazurilor este
izbitoare sunt mai puin activi* +0i pierd u0or sperana 0i de obicei se silesc s%30i +mplineasc%
dorinele pe c%i ocolite$ Aceast% stare de lucruri poate fi de altfel modificat% de situaii
intercurente$ /u totul altfel stau lucrurile cu sora$ Aceasta este nemaipomenit de ener'ic%* pus%
pe fapte mari$ Dac% i se opune rezisten%* se +nc%p%4neaz% s% o spulbere* f%r% a se l%sa supus%$ De
re'ul% se dezvolt% bine* este o 0col%ri% e6celent%* care denot% profunzime 0i iniiativ%$ De cele
mai multe ori lucrurile mer' at4t de departe* +nc4t p%rinii +0i spun: ce p%cat c% b%iatul nostru nu
este fat%* iar fata b%iat$ Dat% fiind frecvena acestei situaii* astfel de b%iei o sf4r0esc r%u*
prezent4nd accentuate tulbur%ri nevrotice* devenind adesea criminali* beiviJ suntem obli'ai s%
ne +ntreb%m: ce sens are* +n consecin%* p%l%vr%'eala pe tema instinctelorT /e sens are s% vorbim
de facult%i mintale +nn%scute* din moment ce primul3n%scut are aceast% +nf%i0are
caracteorolo'ic% specific%* iar fata o are pe a ei$ &ituaia poate fi schimbat%* ea poate fi prevenit%
cu a5utorul unei metode de educaie corect%* cu condiia de a fi identificate din timp asemenea
situaii 0i de a nu se interveni brutal* prin procedee lipsite de 5udiciozitate$
/opilul relateaz% c% +n anul din urm% i s3a +nt4mplat de mai multe ori s% nu se +ntoarc%
acas% mai devreme de miezul nopii"$
Dac% e6amin%m faptele din punctul nostru de vedere* putem tra'e lesne concluzia c%
b%iatului nu3i prea arde s% stea acas%J altfel ar veni mai devreme$ Avem impresia c% el +ncearc% s%
pun% o distan% +ntre d4nsul 0i casa p%rinteasc%$ E3am mai e6pus astfel de cazuri$ Dac% cineva
pleac% de acas%* este semn c% nu se simte acolo +n apele lui$
,ai relateaz% c% poliia a pus m4na pe el nu mai puin de cinci ori"$
A0adar* v% dai acum seama c% b%iatul nostru nu a fost cruat de soarta comun% rezervat%
primului3n%scut* +n comparaie cu sora sa n%scut% imediat dup% d4nsulB$ &e adau'% la aceasta
faptul c% situaia de acas% este* f%r% discuie* c4t se poate de rea$
A cer0it prin prea5ma cofet%riilor 0i cinemato'rafelor"$
Acest mod de a proceda decur'e din sentimentul de umilin% pe care +l tr%ie0te$ /4nd
b%iatul* lihnit de foame* fu'e de acas%* ce ar putea el s% fac% dac% nu s% cer0easc% 0i poate chiar s%
fureT "u ne3ar mira s% se apuce de furat$ Avei +n faa dumneavoastr%* sub o form% pre'nant%*
cazul dezvolt%rii unui copil dintre cei despre care am discutat anterior* caz determinat de raportul
e6istent +ntre un b%iat prim3n%scut 0i o fat% +n situaia de a doua n%scut%$
/omportamentul la 0coal%"$
"i3l putem ima'ina cu u0urin%$ Dac% acest b%iat ar fi capabil* +ntr3un fel oarecare* de un
bun randament 0colar* ar putea sc%pa cumva destinului s%u caracterolo'icD$ /um nu a sc%pat*
putem tra'e cu certitudine concluzia c% este un elev cu o situaie din cele mai proaste la
+nv%%tur%* situat +n coada clasei$ &% vedem ce spune referatul: /opilul vine la 0coal% murdar*
nesp%lat* cu chica v4nvoi* +n zdrene"$
Ln ceea ce prive0te hainele flenduri te* poate c% nu el poart% r%spunderea* dar +n celelalte
privine sunt +nclinat s% cred c% sora sa se va prezenta altfel c4nd va +mplini 0ase ani$ a 0ase ani
s3ar cuveni s% te speli 0i s% te piepteni sin'ur$
"u st% o clip% locului"$
&% nu ai ast4mp%r la 0coal% este o crim%$ a 0coal% trebuie s% stai +n banca ta$ Acela care
nu o face dovede0te prin conduita sa c% nu dore0te s% frecventeze 0coala$ Faptul de a sta +n banc%*
la 0coal%* are o alt% semnificaie dec4t aiurea* +n via%: la 0coal% este vorba de o funcie social%$
Este atitudinea prin care se e6prim% le'%tura social% a unui copil cu 0coala$ A0adar* afl4nd c% nu
poate sta lini0tit +n banca lui* putem deduce c% este lipsit de sentimentul de comuniune social%* c%
nu3l intereseaz% institutorul* elevii 0i* +n 'eneral* 0coala 0i problemele ei$ /e face el +n cazul
acestaT /u oarecare perspicacitate* cred c% putem 'hici$
&e plimb% prin clas%* +n timpul leciei +l apuc% c4ntatul 0i maimu%re0te r%spunsurile date
de camarazii s%i"$
"u echivaleaz% acest comportament cu o fu'% de la 0coal%T Dar s% o 0ter'i de la 0coal%
nu3i chiar u0or* e6ist4nd unele riscuri$ &e va trimite o +n0tiinare p%rinilor 0i toate forele poliiei
0i 5andarmeriei vor interveni ca s%3l readuc% la 0coal%$ "u poi sc%pa de asta$ Dar poi +mpin'e
lucrurile p4n% +ntr3acolo +nc4t s% fii e6matriculat$ Din acel moment nu mai ri0ti nimic$
/aut% '4lceava cole'ului de banc%* celorlali cole'i"$
Ln felul acesta manifest% o lips% de interes pentru semenii s%i$ De altfel* iat% ce putem citi
+n referat: 5fr +mbr4nce0te pe toi cei care +i stau +n cale 0i se bucur% nespus c4nd vreunul dintre
camarazii s%i cade"$
Mi +n acest caz lipsa de interes pentru semeni este manifest%$ Avem dreptul s% ne putem
+ntrebarea: ce se va +nt4mpla atunci c4nd b%iatul acesta va dep%0i v4rsta de zece sau dou%zeci de
aniT a 0coal% a tr%it e6periene din cele mai amareJ la cer0it* de asemeneaJ acas% nu are nici o
mulumire$ Unde vor duce toate acestea* mai t4rziuT /red c% nu e 'reu de 'hicit$ &entimentul de
comuniune social% +i lipse0te +n a0a m%sur%* +nc4t nu3i r%m4ne s% urmeze dec4t o sin'ur% cale* dat
fiind ca dispune de o anumit% ener'ie se bucur% de r%ul altora* ba chiar +ncearc% s%3i pun% +n
+ncurc%tur% pe ceilali: este calea crimei* a f%r%dele'ilor$
"u de mult* era c4t pe ce s% striveasc% de'etele unui cole'$ Folose0te +n mod obi0nuit
e6presii vul'are$ De altfel e un b%iat iste* poate r%spunde cum se cuvine la +ntreb%ri 0i este foarte
bun la aritmetic%"$
Acest din urm% aspect nu trebuie s% ne mire$ Este de +neles c% b%iatul acesta a fost mereu
nevoit s% calculeze* fie banii ce3i ie0eau de pe urma cer0itului* fie preul alimentelor* al lucrurilor
de care avea +n 'eneral nevoie$ Este 'reu s% vorbe0ti aici de un talent +nn%scut pentru calculJ el
pur 0i simplu a beneficiat de un bun antrenament +n aceast% privin%$
Dar e6erciiile lui de scris las% +n mod special de dorit* c4nd catadicse0te s% scrie"$
Ln le'%tur% cu aceasta* a0 +ncerca s% cercetez bine cum stau lucrurile: dac% nu cumva avem
de3a face cu un copil st4n'aci$ At4t de a'er la minte 0i de dibaci* s% nu fie el* +ntr3adev%r* capabil
s% reu0easc% +n toateT Fie3ne permis s% presupunem c%* pe l4n'% celelalte necazuri* el are de
suferit povara unei m4ini drepte funcional insuficient%$
+n materie de desen* nu a dep%0it stadiul m4z'%lelilor"$
Aceasta pledeaz% +n favoarea ipotezei unui copil st4n'aci$ Lnc% o remarc%* semnificativ%*
pe c4t se poate: /opilul este de alt% naionalitate* ceea ce +i interzice intrarea +ntr3o 0coal% de
stat"$
El este aproape de atin'erea scopului s%u: acela de a se vedea e6matriculat* institutorul se
las% prins +n 5ocul copilului* +ndeplinindu3i dorina$ Fiind din nefericire de naionalitate ceh%* nu
avem idee +n ce instituie l3am putea plasa$ Ar fi bine dac% ar fi crescut +ntr3o instituie de stat* dar
nu este chiar at4t de si'ur c% s3ar '%si acolo cineva capabil s% +nelea'% cazul$ De0i de D@ de ani
noi ne str%duim s% e6plicit%m raporturile din prima copil%rie 0i importana lor pentru dezvoltarea
+n viitor a fiinei umane* nici o instituie nu a luat +n consideraie aceste date$ Dac% acest b%iat
tr%ie0te cu sentimentul care a fost 'enerat +n el de e6perienele sale e6isteniale: totdeauna voi
avea de3a face cu vreunul care s% m% dep%0easc%* niciodat% nu voi fi bun de ceva* trebuie s% m%
strecor cum voi putea* nu se poate s% nu +ncerc s% m% sustra' cerinelor vieii prin vicle0u'uri
nemiloase$
2 Atunci el va intra +n respectiva instituie cu aceea0i atitudine automatizat% 0i +n scurt
timp va re+ncepe acolo acela0i 5oc ca mai +nainte$ Ea fi la fel de descura5at* nea0tept4ndu3se s%
'%seasc% o situaie pl%cut%* ca de e6emplu aceea de a fi premiat$ Ar vrea totu0i s% fie cel dint4i* ar
vrea ca toi s%3l admire* dore0te cu ardoare s% se afle +n centrul ateniei$ Lntr3un fel a 0i a5uns la
aceasta: +ntrea'a clas% se ocup% de d4nsulJ a devenit* efectiv* cel mai important persona5$ /eea ce
nu a putut realiza acas% unde sora este persona5ul cel mai important 2* a obinut la 0coal%$ A
obinut lucrul acesta cu a5utorul unui subterfu'iu* prin aceea c% activitatea lui s3a canalizat +ntr3un
sens inutil* prin faptul c% 0i3a fi6at un scop fictiv al superiorit%ii personale 0i c% urm%re0te acest
scop$ Ln prezent* statul +n +ntre'ul lui are a se preocupa ce este de f%cut cu d4nsul$ Reu0ita nu este
mic%$ Dac% b%iatul ar catadicsi s% mediteze asupra a ceea ce se +nt4mpl%* el 0i3ar putea spune:
dac% a0 fi stat lini0tit +n banca mea 0i dac% noaptea a0 fi primit* f%r% a cr4cni* pumnii tat%lui meu*
cine s3ar fi ocupat de mineT 74n% la un anumit punct b%iatul are dreptate$ "u putem t%'%dui faptul
acesta 0i nu trebuie s%3l uit%m +n momentul +n care ne pre'%tim s% facem ceva pentru d4nsul$
Educatorul nu va izbuti nici el s% fac% s% dispar% de la acest b%iat tendina de a se pune +n valoare*
cum nici o alt% 0coal% de psiholo'ie nu izbute0te$ /opilul vrea s% fie apreciat* iar tendina aceasta
nu se las% +n%bu0it%$ >rebuie s%3i oferim un drum spre latura util% a vieii$ >rebuie s%3i fortific%m
cura5ul* +n a0a fel +nc4t el s% se cread% capabil de a reu0i ceva folositor +n via%$ "efericirea lui
const% +n aceea c% se crede absolut incapabil$ Un adept al 0colii freudiene ar putea spune: avem
de3a face cu instincte atavice ale colectivit%ii primordiale* b%iatul dorind s%30i ucid% tat%l$ /um
nu se crede +n stare s% o fac%* +l +nfrunt% pe institutor$ Acesta +0i va face at4ta s4n'e r%u +nc4t va
contracta o boal% 'rav% 0i poate va da ortul popii* caz +n care b%iatul +0i va fi atins scopul$ Dar
lucrurile nu stau a0a$ Avem aici de3a face cu consecinele* nu cu +nceputul$ Este +n afar% de orice
+ndoial% c% b%iatul s3ar fi bucurat s% 5oace un rol identic cu acela 5ucat de sora sa* dar calea i3a
fost barat%$ "u este un b%iat r%u* ci unul bun* ca toi copiii la venirea lor pe lume$ A fost
+mpiedicat s%30i dezvolte sentimentul de comuniune social%* pentru c% nu s3a '%sit nimeni care s%3
l trezeasc% +n el$ /are este persoana cea mai nimerit% +n acest scopT ,ama$ Am aflat: b%iatul a
stat mai +nt4i la spital* apoi la o pensiune* +nainte de a fi a5uns +n mi5locul alor s%iJ copil ile'itim$
Doi ani mai t4rziu a venit pe lume o sor%* preferata tat%lui$ /ine ar fi trebuit s%3l +nvee pe copil
c% pe lume e6ist% 0i alte fiine care sunt semenii no0triT "oi nu avem nici o +ndoial% asupra
faptului c% el era capabil s% +ndeplineasc% rolul unei fiine socialmente utile$ Ar fi trebuit s%
+nt4lneasc% pe cineva care s%3i fi deschis ochii asupra acestei realit%i$ "u este o sarcin% u0oar%*
dar realizabil%$ Este vorba de e6ercitarea funciei primordiale care +i revine +n mod normal
mamei* funcie pe care p4n% +n prezent nimeni nu a +ndeplinit3o fa% de el$ >rebuie ca cineva s3o
+nlocuiasc% pe mam% +n aceast% privin%* ca o persoan% s%3i dea impresia c% este aproapele s%u* +n
care poate s% aib% +ncredere$ ucrul acesta o dat% admis* va trebui asumat% cea de3a doua funcie
a mamei* care const% +n l%r'irea sentimentului de comuniune social% trezit 0i +n diri5area
interesului copilului fa% de alte persoane$ Ln primul r4nd spre tat%* despre care am aflat c% s3a
dovedit inapt s% dezvolte sentimentul de comuniune social%* apoi c%tre surori* care nici ele nu au
fost +n stare s%3l a5ute$ Arta noastr% const% +n a +nlocui mama +n realizarea celei de3a doua funcii
pe care o are$
"u cred c% un '4nditor ne3ar putea repro0a c% +ncerc%m s% 'hicim" 0i c% +n arta 'hicitului
am atins o anumit% de6teritate$ Ln realitate consider ca pe o datorie de prim ordin a elevilor mei
e6ersarea +n arta prezicerii$ Evident* nu este de comparat divinaia noastr% cu aceea pe care o
practic% ocazional unii* prea puin versai +n arta psiholo'iei individuale* care +0i ima'ineaz% c%
pronun4nd termeni ca sentiment de comuniune social%" 0i supracompensare"* ori unitatea
personalit%ii"* au prezis ceva +n sensul dat de noi acestei noiuni$ "u a v%zut dec4t clavirul* f%r% a
cunoa0te ceva din arta de a c4nta la el$
>oate marile pro'rese ale 0tiinei s3au realizat datorit% prezicerii$ Dac% cineva asociaz% cu
mare 'reutate un semn cu un altul 0i se abine de la orice act creator* aceasta nu este nimic altceva
dec4t o e6perien% steril%$ /eea ce unii numesc intuiie" poate c% nu este nimic altceva dec4t
prezicere$ (ricine a f%cut studii medicale nu ar trebui s% se +ndoiasc% de faptul c% arta
dia'nosticului este +n realitate divinaie e6act ca +n psiholo'ia individual% 2* evident bazat% pe
o bo'at% e6perien%* le'at% de o +nele'ere a re'ulilor vieii omene0ti$
7e temeiul e6perienei noastre* avem posibilitatea s% susinem c% suntem capabili s%
tra'em concluzii cu privire la structura ansambluluiJ c% putem deduce stilul de via% pornind de la
amprentele l%sate de pa0i$ "u suntem infatuai +n a0a m%sur% +nc4t s% tra'em concluzii ferme
pornind de la c4teva cuvinte izolate* dar ulterior vom putea '%si confirmarea tezei noastre sau*
dimpotriv%* ne vom vedea obli'ai s% proced%m la corect%ri$ 7rimul mod de a proceda este
propriu e6pertului +n materie de psiholo'ie individual%* pe c4nd al doilea mod este propriu
debutantului$
&ervindu3ne de referate* cercet%m p4n% unde poate mer'e +nele'erea de c%tre noi a
acestor copii$ =storisirile sunt lacunare* pentru c% cei care le redacteaz% nu 0tiu cu e6actitate ceea
ce ne intereseaz%$ Ln asemenea cazuri dificultatea este mai mare dec4t atunci c4nd avem copilul +n
faa ochilor* adus de p%rinii care ne pot da informaii +n le'%tur% 0i cu alte particularit%i$ Ln
aceste cazuri avem posibilitatea de a ne concentra +ntreb%rile asupra aspectelor care ne
intereseaz%J anume: +n ce +mpre5urare dificil% 0i3au f%cut apariia defectele de caracter ale
b%iatului 0i* +n al doilea r4nd* ce particularit%i prezenta copilul mai +nainteT 7utem a5un'e* cu o
certitudine suficient de mare* la concluzia c% avem de3a face cu un copil care nu a fost +ndestul
pre'%tit s% fac% fa% problemelor vieii$ )a'a5ul ereditar al copilului nu prezint% importan% pentru
noi$ Factorul ereditar nu se e6teriorizeaz% dac% nu '%se0te la copil pre'%tit terenul social$ Atunci
c4nd soluionarea uneia din problemele copilului reclam% sentimentul de comuniune social%*
constat%m o ezitare caracteristic%$ =at%3ne pe un teren solidJ nu ne r%m4ne altceva de f%cut dec4t
s% vedem cauza pentru care sentimentul de comuniune social% nu s3a dezvoltat +n mod normal$
"u vom +nt4lni e6trava'ani* copii3problem%* nevrotici* alcoolici* perver0i se6ual* criminali sau
candidai la sinucidere la care s% nu fie cu putin% s% demonstr%m cu deplin% certitudine c% ei nu
dau +nd%r%t din faa soluion%rii problemelor vieii dec4t pentru c% nu au fost corect educai +n
sensul sentimentului de comuniune social%$ Este un punct de vedere ce trebuie reinut$ Aici st%
deosebirea fundamental% dintre noi 0i alte 0coli psiholo'ice$
,ezin ui an'a5a t +n lupt% ( feti% +n v4rst% de patru ani$ "u este copil unic* ci o mezin%"$
/unoa0tem +ndea5uns caracteristicile mezinului$ Eoi repeta* totu0i* c%* dat% fiind poziia sa
+n familie* mezinul are tendina permanent% de a30i urm%ri +nainta0ul 0i* dac% poate* s%3l
dep%0easc%$ Lnc% de la +nceput are un sentiment de inferioritate foarte pronunat 0i* fie 0i din
aceast% cauz%* va avea dificult%i +n re'larea cursei sale +n societate* +nclinaia sa cea mai
puternic% va fi aceea de a ne'li5a societatea* +n beneficiul unei superiorit%i personale$ Aceasta nu
reprezint% +nc% un e0ec$ Dac% sperana nu3i este +n0elat%* copilul +0i poate p%stra echilibrul$
7ierz4ndu30i sperana* devine adversarul celorlali$ Ea c%uta calea cea mai lesnicioas%* folosind
subterfu'iileJ va avea +n via% +nf%i0area celui torturat de acea pizm% proprie clasei nevoia0e$ Ln
cazul +n care simul autocritic este insuficient* iar subiectul nu a sesizat +n +ntre'ime importana
societ%ii* vom identifica la d4nsul toate particularit%ile care se manifest% +n astfel de cazuri$ &%
ne '4ndim la =osif cel din )iblie* la basmele +n care este vorba de 7r4slea 0i vom +nele'e acea
e6perien% secular% potrivit c%reia stilul de via%* structura psihic% a unui individ sunt influenate
de faptul c% este mezin$ >oi ceilali factori* luai la un loc* nu au aceea0i importan%$ El trebuie
s%30i supun% eventualele sale facult%i ereditare rolului de mezin* supun4ndu3se acelei le'i care +l
'uverneaz% de la +nceputul e6istenei sale$ Acest dinamism se poate manifesta pe latura util% a
vieii* +n cadrul societ%ii* dar 0i pe latura inutil%* d%un%toare$ 7entru mezin ispita va fi mai
puternic% dec4t pentru acela care* pe parcursul primilor patru sau cinci ani de via%* va fi tr%it +ntr3
un echilibru mai stabil* nerecunosc4ndu30i +ntr3o m%sur% at4t de izbitoare sl%biciunea 0i micimea$
Ea +0i su'e de'etul mare"$
/4nd ai patru ani* obi0nuina aceasta ar fi trebuit s% fie abandonat% de mult$ >oi copiii pot
s%30i su'%* de altfel* +nt4mpl%tor* policele$ /onstat%rile pe care le avem de +nre'istrat sunt* f%r%
+ndoial%* urm%toarele: antura5ul familial nu a reu0it s3o dezobi0nuiasc% pe copil% de nea5unsul
acesta pe o cale pe care ea s% o fi acceptat$ Dac% se +ncepe o lupta +n acest scop* se va vedea c%
fetia se an'a5eaz% s% o poarte: cu c4t mai mari eforturi vor face p%rinii s% o dezbare de prostul
obicei* cu at4t vor reu0i mai puin$ )a chiar ea va +ncerca +ntr3una s% se fac% remarcat% prin 'estul
ei$ 7oate c% o anumit% senzaie de '4dilare* care se r%sp4nde0te pe +ntrea'a suprafa% cutanat% a
copilului* 5oac% aici un oarecare rol* altfel nefiind de +neles de ce duce 0i alte obiecte la 'ur%$
/opiii care +0i su' de'etul mare de la m4n% e6prim% prin acest 'est tendina lor belicoas%$
/u at4t mai si'ur putem face afirmaia c% 'estul respectiv nu reprezint% sin'urul mi5loc de care se
servesc copiii pentru a30i e6prima atitudinea belicoas%$ Dac% p%rinii +i cer copilului s%30i formeze
deprinderi de i'ien%* vei constata c%* +n cazul +n care nu s3a putut realiza un climat armonios +ntre
p%rini 0i copil* acesta se va apuca s%30i su'% policele$ (rice copil poate fi determinat s%30i
manifeste +n felul acesta opoziia$ Dac% p%rinii se intereseaz% +n mod deosebit de faptul ca
micuul s% m%n4nce tot ce i se d%* acesta va 0i '%si un motiv de lupt%$ Dac% p%rinii in ca el s%
stea cu re'ularitate pe oli%* vei constata c% se vor ivi cu aceea0i re'ularitate dificult%i le'ate de
acest fapt$ Este una din cauzele pentru care anumite purt%ri rele ale copiilor persist%$ a fel stau
lucrurile +n ceea ce prive0te masturbarea$ /azurile +n care masturbarea persist% la copii semnific%
+ntotdeauna +nclinaia lor pentru lupt%$ ( alt% cauz%* poate chiar mai puternic%* se afl% +n mod
si'ur +n raport cu circumstanele invocate mai sus$ Dac% un copil a fost lipsit de o situaie
avanta5oas%* el va +ncerca prin toate mi5loacele s% redob4ndeasc% acea situaie* care +i +n'%duise
s% se afle +n centrul ateniei$ E6periena le arat% c% anumite deprinderi rele atra' +n mod deosebit
atenia p%rinilor$ /4nd un copil a observat lucrul acesta* va fi foarte 'reu s%3l dezobi0nuie0ti de
un defect care* potrivit e6perienei sale personale* s3a dovedit avanta5os pentru d4nsul$ Ln tendina
sade a atra'e atenia alor s%i* copilul mer'e p4n% la a accepta pedepsele* numai s% aib% +n
continuare sentimentul c% el este buricul p%m4ntului$ Lndr%znim s% presupunem c% su'erea
policelui este consecina unei lupte declan0ate de copil +mpotriva p%rinilor$ upt% determinat%
probabil de faptul c% a fost lipsit de o situaie a'reabil% 0i c% el vrea s% rec40ti'e cu orice pre acea
situaie$ Evident c% trebuie s% a0tept%m ca aceast% ipotez% s% fie confirmat%$ Deocamdat%* +ns%* o
vom admite cu titlul de ipotez% de lucru$ "u uit faptul c% e6ist% 0i alte concepii referitoare la
aceast% meteahn%$ Freudismul* bun%oar%* o consider% ca pe un demers se6ual$ Faptul de a30i su'e
policele 0i de a se masturba constituie pentru copil un mi5loc adecvat* care lui i se pare mai
indicat dec4t alte mi5loace$ Doctorul ev9* medic din "eF ]or-* a adunat unele date +n le'%tur%
cu aceasta* dar nu a putut descoperi nici cea mai mic% urm% de e6citaie se6ual%$ El susine c%
avem de3a face cu copii care au obinut laptele matern f%r% efort* c% ace0ti copii nu au supt*
deoarece laptele pur 0i simplu li se scur'ea +n 'ur%J drept urmare* aparatul lor de supt nu a
funcionat* iar acum ei +ncearc% s%3l pun% +n funciune 0i de aceea +0i su' policele$ Este 'reu de
+neles de ce ace0ti copii nu30i pun altfel +n funciune aparatul de supt* su'4ndu30i bun%oar%
buzele 0i nu de'etul mare$ Ea trebui s% a0tept%m rezultate mai e6acte ale observaiei* intrarea +n
5oc a multor altor elemente$ Ln urma unor cercet%ri mai ample* e6periena ne3a dovedit c% sunt
posibile 0i alte e6plicaii$ Ln ce ne prive0te* r%m4nem la concepia psiholo'iei individuale* anume
c% respectivul copil este +n toiul luptei 0i c% vrea s% se situeze +n centrul ateniei celor din 5uru3i$
Dac% reu0im s% confirm%m aceast% aseriune* vom demonstra c%* dintr3o sin'ur% lovitur%*
psiholo'ia individual% a p%truns o mare parte din structura psihic% a individului$ Ln caz de
neconfirmare* va trebui s% ne corect%m concepia$
Ea +0i su'e policele +n pofida tuturor m%surilor luate"$
Dac% +ntr3adev%r a0a stau lucrurile* specialistul va putea s% emit% ipoteza c% este vorba de
un copil an'a5at +n lupt%$ Ar mai putea s% e6iste totu0i o +ndoial%$ 7robabil c% o face din alte
motive* pur 0i simplu lupt4nd pentru acea pl%cere de a30i su'e de'etulJ +n afar% de orice +ndoial%
este +ns% faptul c% avem de3a face cu un copil an'a5at +n lupt%$ =ar adev%rul concepiei noastre nu
este de confirmat pe terenul acestei metehne$ Adev%rul trebuie s% reias% din ansamblul vieii
copilului* care ne arat% c% avem de3a face cu un copil an'a5at +ntr3o lupt%* a c%rui atitudine ostil%
este e6primat% +n fiecare din 'esturile sale$
* +n ma5oritatea cazurilor* +ndeosebi c4nd este contrazis%* +0i v4r% de'etul +n 'ur%"$
Dup% c4te +nele'em* fetia este +n stare s% fac% 0i opoziie* dar care* dup% cum se vede* nu
const% +n mare lucru$ Este de remarcat cu deosebire faptul c% atunci c4nd se afl% +n opoziie +0i
v4r% ea de'etul +n 'ur%$ 7entru observatorul imparial aceasta +nseamn% o confirmare a ideilor
noastre 0i dezminirea altor concepii$
a o c4t de mic% enervare* vomit%"$
Am f%cut cuno0tin% cu aceste vomismente +n cazul copiilor care au c%p%tat o mare
de6teritate +n refuzarea hranei care li se ofer%$ Am putea admite c% fetia +n chestiune prezint%
vreo tulburareG a aparatului di'estiv* ceea ce e6plic% u0urina cu care ea vomit%$ Aceasta ne arat%
+n ce m%sur% +ntre'ul dinamism psihic a fost antrenat +n aceast% atitudine belicoas%$ Fetia noastr%
dispune de mi5loace ofensive$ Eoma este unul dintre acestea$ Dac% fetia ar tr%i +nsin'urat%*
nebizuindu3se dec4t pe ea +ns%0i* c%l%uzit% de foame 0i nevoia de iubire* nu am putea +nele'e de
ce vomit% atunci c4nd ceva nu3i convine$ Relaia cu societatea transpare aici cu claritate: c4nd
fetia nu 5oac% rolul principal* ea se enerveaz%* +ncep4nd s% vomite* ca 0i cum ar vrea s%3i acuze
pe ceilali 0i s% se r%zbune pe d4n0ii$ ( astfel de atitudine reprezint% un raport social 0nu
+nseamn% altceva dec4t lupta copilului pentru recunoa0terea valorii lui$
Adesea refuz% s% m%n4nce"$
Fetia vomit4nd cu u0urin%* faptul nu3i poate l%sa indifereni pe p%rini$
$ /4nd este s% fac% baie* orice intervenie a p%rinilor care nu3i$ /onvine o pune pe feti%
+ntr3o stare de enervare e6cesiv%: url%* se zbate* +i respin'e pe cei care +ncearc% s% o calmeze"$
Este un lupt%tor de prima m4n%$ Dac% ne3am fi +ndoit c% a0a stau lucrurile 0i am fi crezut
c% este m4nat% +n actele ei de foame sau de trebuina de afeciune* de instinctele" ei* atunci c4nd
url% 0i se zbate* ne3am fi mulumit cu e6plicaii superficiale$
+n ce m% prive0te* am +ncercat s% o calmez pe copil% povestindu3i un basm"$
( +ncercare de a capta interesul copilei$ Mtim +n ce cate'orie este de clasat aceast%
+ncercare$ Ea este 'enerat% de cea de3a doua funcie a mamei* aceea de a3l determina pe copil s%
colaboreze* s% se 5oace cu ceilali$ Dac% subliniez cuv4ntul cu"* p4n% 0i cel mai puin clarv%z%tor
dintre cititori ar trebui s% +nelea'% c% aceasta reprezint% o +ncercare de a3l orienta pe copil spre
societate* funcie care a fost deteriorat%$
"u m3am adresat direct fetiei"$
Este o strata'em% la care recur'em adesea$ ( facem cu luare aminte* deoarece copilul*
dat% fiind atitudinea sa belicoas%* nu mai reacioneaz% +n mod obiectiv* ci subiectiv$ Dac% ar fi s%
i ne adres%m direct* ar trece +n defensiv%$
)asmul i3l povesteam surorii ei* o feti% +n v4rst% de 0ase ani 0i 5um%tate"$
Este vorba de o feti% cu o purtare irepro0abil%$ 7utem presupune c% ea a reu0it s% se
adapteze 0i c%* datorit% acestui fapt* este mai apreciat%J ar putea s% o eclipseze pe sora sa mai
mic%* atunci c4nd aceasta din urm% +ncearc% s% o descump%neasc%$ Eicle0u'ul de a se adresa
surorii mai mari este bine ales* deoarece sora cea mic% +ncearc% s% o e'aleze +n toate privinele pe
+nainta0a ei$
Fetia* enervat%* asculta totu0i cu atenie"$
Avem impresia c% sesiza cu inteli'en% coninutul basmului$ &untem +ndrept%ii s%
presupunem c% fetia nu voia s% scape nimic din ceea ce poseda sora ei$ Mi ea avea nevoie de
basme* de pove0ti$ &ituaia aceasta nu este deloc rar% la copiii an'a5ai +n lupt%$
Ea s3a potolit +ncetul cu +ncetul 0i +n cele din urm% s3a ar%tat profund interesat% de
poveste"$
/ura nu este terminat%$ Fetia trebuie adaptat% la societatea ale c%rei le'i clare*
tradiionale* ea le lezeaz%$ Este necesar s%3i +nt%rim sentimentul de comuniune social%* ceea ce
putem realiza pe mai multe c%i$ Dar nu trebuie s% pierdem din vedere scopul: s%3l facem pe copil
s% priceap% c% i3am p%truns mobilurile 0i c%3l eliber%m de sentimentul s%u de inferioritate$ Ace0ti
copii +0i manifest% adesea sentimentele +ntr3un mod ridicol: Dac% sunt m4hnit%* este pentru c% nu
voi avea niciodat% aceea0i v4rst% ca sora mea mai mare"$ Ei p%r%sesc terenul colabor%rii 0i al
5ocului colectiv 0i tind* pe c%i personale* s% devin% punctul de polarizare a ateniei antura5ului$
/eea ce are aici importan% este relaia individ3societate$ Ln cazul discutat s3a p%c%tuit prin lipsa
de acuratee peda'o'ic%* prin deficitele educaionale$ /red c% problema hr%nirii copilului se
situeaz% aici pe primul plan: s3a pus un prea mare accent pe problema alimentaiei$ Li sf%tuiesc pe
p%rini s% nu3i fac% pe copii s% vad% ce importan% acord% ei acestei probleme$ (ri de c4te ori
copiii se an'a5eaz% +n lupt%* atacurile lor vor avea astfel inte descoperite$
Un al doilea caz: /opil unic la p%rini* blazat$ )%ieel de trei ani0ori$ Ln primii ani dup%
na0terea acestui copil p%rinii s3au aflat +ntr3o stare pecuniar% deosebit de 'rea$ Ei nu3i puteau
oferi copilului nici m%car strictul necesar"$
/ondiiile sociale intervin aici +ntr3un mod sup%r%tor$ /opilul poate c% nu sufer% prea mult
din cauza aceasta* dat fiind c% niciodat% nu s3a aflat +n alt% situaie$ Dar viaa 'rea trebuie s%3i fi
pus probleme$ &e adau'% la aceasta faptul c% p%rinii poate s3au pl4ns* +n prezena copilului* de
situaia lor mizerabil%* trezind astfel +n el o perspectiv% sumbr% cu privire la viitor$
+n timpul ultimelor luni* condiiile de via% ale p%rinilor s3au ameliorat considerabil$"
( situaie nou% pentru d4nsulV
$ Mi* +n consecin%* ei voiau s%30i scoat% dintr3o dat%p4rleala"$
Aceasta ar putea s% spun% c% +0i cople0esc copilul cu tot soiul de cadouri* de 5uc%rii* de
zaharicale etc$ Respin'em ca nerecomandabil% o astfel de metod% de educaie$
7%rinii +i aduc copilului 5uc%rii peste 5uc%riiJ el nu manifest% interes pentru ele 0i* +n
'eneral* toate aceste lucruri +l las% rece"$
&e poate presupune c%* prin e6ces de 5uc%rii 0i de acadele* interesul copilului a sc%zut 0i c%
el a a5uns la blazare* crez4nd c% totul i se cuvine$ &e poate +nt4mpla ca asemenea copii s% prefere
s%30i fabrice ei +n0i0i 5uc%riile* s%30i confecioneze p%pu0ile* chiar dac% sunt foarte simple$ Aceste
5uc%rii +i intereseaz% adesea mai mult dec4t cele mai frumoase 5uc%rii din comer$ Este o educaie
care +i +ndep%rteaz% pe copii de societate* c%reia nu3i consacr% nici un efort* tr%ind +ntr3o lume
aflat% +n contradicie cu a noastr%$ Din aceast% lips% de interes* pe care ei o manifest%* rezult% +n
chip automat faptul c% un asemenea copil nici nu vrea s% aud% a i se vorbi de ceva 0i c% probabil
va evolua +ntr3un antura5 mai restr4ns* favorizat +n acest sens de atitudinea p%rinilor s%i$ "u va
desf%0ura nici o activitate* dat fiind faptul c% nu s3a e6ersat +n aceast% direcie$
,ama socoate c% b%iatul este sensibil* pe c4nd eu susin c% este apatic"$
Accept%m aceast% a doua caracterizare$
7refer% s% se 5oace sin'ur* iar dac% este dus +n mi5locul altor copii* se arat% fie iritat* fie
servil"$
7ur 0i simplu nu este obi0nuit cu aceast% nou% situaie* care i se pare 'reu de acceptat$
2 De unde iritarea sa$ &ervilitatea +0i '%se0te poate e6plicaia +n faptul c% nu se crede
capabil de iniiativ%$
+nvins +n 5oc* el se refu'iaz% imediat +n poala mamei sale"$
"u rezist% c4nd este pus la +ncercare* ca urmare a unei 're0eli de educaie$ 7rintr3o suit%
de e0ecuri* copilul acesta este smuls din an'rena5ul societ%ii$ >oate situaiile el le resimte ca fiind
dificileJ copilul a fost crescut +n spiritul lipsei de iniiativ%* a fost modelat pentru situaii +n care
totul se obine f%r% efort* ca +ntr3o ar% unde cur'e lapte 0i miere$ Eroarea acestei educaii este c%
le bareaz% copiilor drumul spre societate$ >ratamentul ar consta +n trezirea* la copil* a interesului
pentru semenii s%i* pentru cerinele vieiiJ cu alte cuvinte* copilul trebuie eliberat de sentimentul
s%u de inferioritate 0i saturat de un optimism activ* care s%3l fac% s% +nelea'% c% este capabil s%
rezolve toate problemele cu care se confrunt%$
uptaprimului3n%scutpentru drepturile sale ereditare )%iat +n v4rst% de cinci ani* primul3
n%scut +ntr3o familie cu mai muli copii"$
&untem obi0nuii ca la primii3n%scui s% +nt4lnim o atitudine care traduce teama lor de a nu
fi privai de situaia pe care o dein$ 7rimul3n%scut are o comprehensiune deosebit% +n ceeace
prive0te condiiile puterii* ceea ce +l determin% s% o considere ca fiind lucrul cel mai de pre al
vieii 0i s% +ncerce mereu s% pun% m4na pe ea$ Rar vei +nt4lni un om at4t de preocupat de
re'lementarea e6istenei* cum este primul3n%scut$ &ecundul? este inamicul 5urat al re'ulilor 0i
principiilor* un adversar al puterii instalate* pe care are tendina s% o atace$ "u va crede prea mult
+n puterea ma'ic% a re'ulilor 0i le'ilor naturii$ Ln toate circumstanele va avea tendina de a
demonstra c% nu e6ist% re'uli fi6ate o dat% pentru totdeauna$ Ln consecin%* putem presupune c%
b%ieelul nostru are* +ntr3o bun% m%sur%* simul puterii 0i c%* m%cinat de o anumit% +n'ri5orare* de
teama de a nu se vedea dec%zut din drepturi* va +ncerca s% r%m4n% st%p4n pe putere sau s% o
recucereasc%$ Din momentul +n care 0i3a pierdut orice speran% de a o recuceri* chiar dac% +n
aparen% atitudinile lui se modific%* structura r%m4ne aceea0i$ Acela care +0i e6prim% re'retul 0i
dezn%de5dea de a nu mai obine vreodat% puterea este acela0i tip de om* dar care are mai puin
cura5$ &% vedem care din cele dou% aspecte +l caracterizeaz% pe b%iatul despre care discut%m$
Ambele aspecte* de altfel* au +n comun faptul c% traduc dorina puternic% de a se re'%si la
+n%limea situaiei de prim3n%scut$
Eom afla despre acest b%iat c% el vrea +ntotdeauna s% o fac% pe adultul* c% +l preocup% +n
permanen% s% apar% +n faa surorii sale* a doua n%scut%* drept un model$ Atitudine care concord%
cu concepia noastr%$
Din toate punctele de vedere* copilul se +ncadreaz% +n cate'oria de copii normali pe plan
intelectual* manifest4nd o lar'% sfer% de interese 0i dispun4nd de o e6traordinar% ener'ie"$
&% nu pierdem din vedere faptul c% acest copil se afl% +ntr3o stare de permanent% tensiune
spre a30i p%stra poziia de comand%* spre a r%m4ne la c4rm%* ceea ce poate s% par% semnul unei
voine e6trem de puternice$ "u suntem si'uri* +ns%* c% un b%ieel +n v4rst% de cinci ani merit%
acest atribut de voin% puternic%$
El ar fi capabil s%3l doboare pe copil 0i s% sf%r4me piese de mobilier* fie 0i lucruri de pre*
pe scurt* tot ce ar putea s%3i bareze calea"$
Aceast% atitudine trebuie raportat% la evenimente +n le'%tur% cu care copilul voia s%
demonstreze c% el inea s% se menin% la c4rm%* dovedindu3ne c% sentimentul s%u de comuniune
social% a avut de suferit$ Avem aici mai puin de3a face cu acea foame" 0i cu acea sete de
iubire"* c4t cu c%utarea puterii$ "u sufer% de pe urma e6citaiilor sau impresiilor refulate* ci pur 0i
simplu dezvoltarea sentimentului s%u de comuniune social% a fost obstacolat%$ Aceast% e6a'erat%
c%utare a puterii este cu at4t mai de +neles cu c4t nu crede deloc +n el +nsu0i* iar* pe de alt% parte*
are o sor% care +i calc% pe urme$ Dup% cum 0tim* +n rivalitatea dintre frate 0i sor%* aceasta din
urm% este favorizat%* pentru c% se dezvolt% mai rapid dec4t b%iatul* a0a +nc4t acesta va avea de
furc% dac% vrea s%30i menin% poziia +n faa surorii* cea de3a doua n%scut%$ Au intrat +n 5oc 0i alte
circumstane* deoarece sin'ur acest fapt nu ar fi fost determinant* at4ta vreme c4t b%iatul nu 0i3a
pierdut sperana de a triumfa asupra surorii$ Dac% e disperat* va +ncerca calea vicle0u'ului$
7rimul3n%scut a fost la un moment dat copil unic$ ,ai t4rziu a pierdut aceast% poziie* f%r% ca
schimbarea de situaie s% fi fost pre'%tit% dintr3o perspectiv% social%$
>at%l s%u mi3a relatat c% copilul a fost tratat cu severitate la un moment dat"$
"u 0tim de c%tre cine a fost tratat cu severitateJ probabil de c%tre tat%$ Aceasta ar ar%ta c%
el este pornit +mpotriva tat%lui 0i c% +0i va diri5a atacurile +mpotriv%3i$
>at%l susine c%* drept urmare a unei dezvolt%ri intelectuale 0i fizice s%n%toase* b%iatul
are un surplus de ener'ie"$
Este vorba de dorina stimulatoare a puterii* de care tat%l nu are cuno0tin%$
Mi c% de aceea el are e6cese de e6uberan%$ 74n% +n prezent copilul nu a avut niciuna
dintre bolile pe care le fac copiii"$
&3ar spune c% tat%l crede +n influena deosebit% a acestor boli asupra dezvolt%rii
caracterului$
Dup% p%rerea mea* spre deosebire de copiii ^inferiori_* acesta trebuie considerat
ambiios"$
Dac%* dimpotriv%* copilul s3ar simi si'ur pe d4nsul* el nu ar face asemenea eforturi$ "u
este inferior"* ci victima unui sentiment de inferioritate"$
* ! se prezint% +ntotdeauna tat%l drept model* acesta fiind un b%rbat dotat 0i atr%'%tor"$
>at%l pare s% fie acela care d% tonul* ceea ce +l crispeaz% 0i mai mult pe b%ieel$
* ! se insufl% copilului ideea c% va a5un'e s% e'aleze personalitatea tat%lui"$
"u ni se pare un lucru 'reu de f%cut* dar asta pare s%3l +nsp%im4nte pe copil$
>at%l este in'iner 0i se distin'e prin talent la desen 0i pictur%"$
(ferindu3se ca modele copiilor lor* muli p%rini cred c% +n felul acesta favorizeaz%
dezvoltarea 5udec%ii 0i aciunii independente a acestora$
&e pune aici 0i problema de a stabili +n ce 'rad s3a dezvoltat sentimentul de comuniune
social% al copilului$ >oate celelalte cauze dispar* ca fiind secundare$ Acest sentiment nu are nimic
de3a face cu 0tiinele naturale* cu foamea" 0i iubirea"$ =mportant este aici scopul de a se pune +n
valoare 0i tocmai acesta determin% 'radul sentimentului de comuniune social%$
A0 dori s% adau' aici c4teva observaii +n le'%tur% cu o obiecie a educatorului: A0adar*
cine este r%spunz%tor de faptul c% un pu0tiulic% +n v4rst% de cinci ani se enerveaz% din te miri ceT
/ui s%3i atribuim responsabilitatea acelor crize 'astrice nervoase de care sufer% o feti% +n v4rst%
de cinci aniT Am observat c% +n ma5oritatea cazurilor p%rinii +n0i0i +0i maltrateaz% copiii* nu chiar
prin acte de brutalitate* ci* nee6cluz4nd o tandree foarte vie* prin atitudinea lor dezl4nat% 0i
inconsecvent%$ 7e copii nu au dreptul s%3i educe dec4t cei care* +n afara cuno0tinelor necesare* au
o inim% cald% 0i o profund% comprehensiune social%"$
,% simt obli'at s% reduc responsabilitatea p%rinilor$ 7entru c% dac%* bun%oar%* reu0im s%3
i facem pe ace0ti copii s% pro'reseze* cultiv4ndu3le +ntr3o mai mare m%sur% sentimentul de
comuniune social%* atunci p%rinii nu mai au nici o responsabilitate* iar sentimentul nostru de
comuniune social% trebuie s% se preocupe de desc%rcarea p%rinilor de aceste dificult%i$ Ln aceasta
const% +nceputul practicii psiholo'iei individuale* +n pofida tuturor rezistenelor$ "e3am spus: nu
e6ist% instan% capabil% s%3i scuteasc% pe p%rini de aceste dificult%i$ "oi suntem con0tieni de
faptul c% nu putem +ndeplini sin'uri sarcina aceasta* ci pur 0i simplu dorim s% facem un +nceput 0i
s% d%m o pild%$ ,uli ne3au +ncura5at s% mer'em +n continuare pe drumul pe care am pornit$
"(>E
B "u este vorba aici de o soart% implacabil%* cum s3ar putea crede lu4nd +n considerare
accepiunea comun% a termenului* ci de soarta" celor care nu au avut norocul s% beneficieze de o
educaie corespunz%toare* optimismul peda'o'ic al lui Adler fiind ne+ndoielnic$ ."ota tmd$1
D Este cunoscut faptul c% una din c%rile lui Adler poart% drept moto ada'iul lui Rerodot:
/aracterul omului este destinul s%u"$ ."ota fracK$1
G ,inderFerti'-eit"* +n te6tul ori'inal$ ."ote trad$1
? Al doilea n%scut$ ."ote trad1
=E$ ( ,E\="O RO&FONA>O
Fetia este +n v4rst% de BB aniJ tat%l a ie0it la pensie de la c%ile ferate* iar mama este
casnic%$ Femeia aceasta a avut B? copii* din care 0apte sunt +n via%$ 7etronella este mezina"$
Ln ceea ce ne prive0te* avem o concepie bine definit% referitoare la structura
caracterolo'ic% a mezinului$ /unoa0tei cu toii* desi'ur* din )iblie* istoria lui =osif* care ar fi
dorit ca soarele* luna 0i stelele s% se +ncline +n faa lui 0i care poveste0te acel vis al c%rui sens este
foarte bine +neles de c%tre fraii s%i$ Ei +0i lea'% fratele +ntr3un sac 0i +l v4nd$ e'enda aceasta este
e6trem de instructiv%$ ,ai t4rziu =osif devine st4lpul +ntre'ii familii 0i chiar al +ntre'ii %ri*
salv4nd un +ntre' popor$ 7r4sleaV B Eei constata adesea c%* +ntr3un fel sau altul* mezinul devine o
personalitate marcant%* fie +n sensul bun* fie +n cel r%u la cuv4ntului* cumul4nd bo'%ie 0i putere$
"u cunoa0tem nimic precis cu privire la se6ul 0i relaiile celor B? copii$ 7utem +ns% spune
c% mezinul este adesea deosebit de r%sf%at* datorit% faptului c% p%rinii se bucur% mult de a fi
putut procrea* la v4rsta lor* acel copil .+n afar% de cazul c% acesta +i contrariaz%1$
,ezinul cre0te +ntr3o ambian% cu totul deosebit% de a celorlali copii* pentru c% el este
sin'urul care nu are succesor$ De unde situaia sa relativ privile'iat%$ /4t despre ceilali* ei tr%iesc
acea tra'edie de a30i vedea locul luat de un alt copil$ De o astfel de tra'edie mezinul este scutit 0i
faptul se manifest% +n atitudinea sa$ ,ezinul nu simte pe nimeni +n spatele s%u* este +n felul acesta
asi'urat dinspre partea aceasta$
E6tra'em din chestionar urm%toarele date: Ea are periodic chef de lucru* dup% care zelul
ei scade"$
(ri de c4te ori vedei o astfel de instabilitate +n activitatea unui 0colar* putei fi si'uri c%
avei de3a face cu un copil r%sf%at$ Un asemenea copil nu face pro'rese dec4t +n mod condiionat:
atunci c4nd nu trebuie s% desf%0oare eforturi spre a le obine$ Dac% atmosfera c%ldu% 0i a'reabil%
dispare* randamentul s%u scade$ Dac% un 0colar este sau nu un r%sf%at* dia'nosticul +l putem pune
dup% carnetul s%u de elev$ /a orice bun medic practician* ne st% +n putin% s% dia'nostic%m acest
tip de copil$
/opilul prefer% s% scrie* s% deseneze* precum 0i lucrul de m4n%"$
Este un copil al de6terit%ilor manuale$ Faptul +0i poate tra'e ori'inea dintr3un
antrenament manual +ndelun'at$ Dat fiind faptul c% din prima copil%rie prezint% o tendin% de a se
ocupa de lucrul manual putem de asemenea conchide c% este probabil st4n'aci* c% 0i3a compensat
dificult%ile 0i c% 0i3a antrenat +n mod deosebit m4na dreapt%$ Dar aceast% a doua ipotez% este de
luat +n seam% cu circumspecie* fiind lesne de confirmat sau de infirmat$
,ama ia ap%rarea conduitei rele a copilei"$
=at% o mam% care ia ap%rarea copilului* chiar dac% critica are 5ustificare$ =ntr%m astfel +n
posesia confirm%rii c% fetia e r%sf%at%$
+0i distribuie u0or atenia"$
Aceasta ne arat% c% fetia are o sfer% lar'% de interes* c% vede 0i +nele'e totul 0i c% viaa o
intereseaz% +ndeaproape$ Este vorba de un copil care nu 0i3a pierdut cura5ul* care nu d% +napoi*
care nu este +nchis +n sine* ci caut% contactul cu lumea e6terioar%$ =dentific%m aici o activitate
social% care are loc poate pe un teren special* +n le'%tur% cu lucruri neimportante* dar baza este
dat%$
Ea +ncearc% s% deturneze atenia celorlali* deran54ndu3i"$
&e impune s% +nele'em c% acest copil este mereu preocupat s% stin'hereasc% procesul de
+nv%%m4nt$ Faptul nu ne surprinde* deoarece 0tim c% asemenea copii r%sf%ai* dispun4nd de un
anumit dinamism* dau curs liber tendinei lor dominante: s% procedeze +n a0a fel +nc4t s% a5un'%
+n centrul interesului antura5uluiJ din nefericire* +ns%* pe latura inutil% a vieii$ Fetia noastr%* de
altfel* va mer'e destul de departe +n acest sens* dat fiind faptul c% '%se0te la mama ei spri5inul de
care are nevoie$
Remarcabil% capacitate de +nele'ere"$
Dispare 0i cea mai mic% +ndoial% +n ceea ce prive0te interesul treaz al fetiei$ "u m3ar mira
ca* la o e6aminare a inteli'enei* s% se constate c% nivelul ei intelectual se situeaz% deasupra
mediei$
(bserv% +n mod independent 0i 5udicios evenimentele vieii de zi cu zi"$
&e confirm% faptul c% fetia dispune de un potenial de activitate care o +mpin'e s% se
ocupe de toate cele 0i s% ia atitudine rezonabil% +n faa anumitor situaii$
/apacitate de reprezentare clar% a lucrurilor* copil +nzestrat* cu sim critic"$
"u vrem s% spunem c% simul ei critic o ia totdeauna pe c%i 're0ite$ Dac%* +nt4mpl%tor* are
dreptate* admitem* cu toate acestea* c% fetia are o anumit% tendin% de a3i dep%0i pe ceilali$
&e apuc% cu cura5 de orice lucru nou"$
7utem tra'e concluzia c% de +ndat% ce se apuc% de ceva nou +nainteaz% cu hot%r4re$ ( dat%
+n plus* activismul ei iese +n eviden%$ &tilul de via% al acestei copile +ncepe a se contura: avem +n
faa ochilor ima'inea unei fetie +ntreprinz%toare* interesat% de lumea din afara ei 0i care* cum este
cert* are tendina de a se ridica deasupra celorlali$
/are o fi atitudinea ei +n mediul social al 0colii* +n faa +nv%%toruluiT
Uneori* +n activitatea ei* este capricioas%"$
Avem aici confirmarea celor spuse anterior$
/4nd se recunoa0te c% treaba pe care a dus3o la +ndeplinire e reu0it%* se simte e6trem de
+ncura5at%"$
,anifest% dorina arz%toare de a fi aprobat%* voind s% 5oace un rol important"$
Este din nou un aspect care ne demonstreaz% cura5ul ei* spiritul de decizie$ 7esemne c% la
ea acas% nu petrece zile mohor4te* deoarece 0tim c% mama sa +i ia ap%rarea$
+i place s% se in% de hot%r4rea luat%"$
/a toi cei care se simt puternici$
Ea deturneaz% asupr%3i atenia celorlali copii* tulbur4nd atmosfera de lucru a clasei"$
&e poate presupune c% are de atins un scop$
2 Acela de a se situa +n centrul ateniei$ Aceasta nu3i reu0e0te dec4t tulbur4nd procesul
de +nv%%m4nt$
,anifest% tendina de a conduce"$
,ezina micul =osif$
Dar nu prea dispune de calit%ile cerute pentru aceasta"$
De ce +i lipse0te darul de a conduceT /eilali copii i se opun* nu vor s% fie +n permanen%
condu0i de acest bo de fat%$ Ea +nc% nu a a5uns la +nele'erea modului cum pot fi condu0i ceilali$
/u si'uran% c% +ntr3o zi va izbuti s%30i +nsu0easc% darul de a fi conduc%tor$
&e e6prim% bine 0i vorbe0te cu u0urin%"$
/uv4ntul este 0i el un mi5loc prin care poi atra'e atenia celorlali asupr%3i$ Adesea vei
remarca la copiii3problem%* la nevrotici sau la alienai aceast% iubire pentru cuv4ntJ asemenea
oameni vorbesc f%r% +ncetare$
(bservaiile de mai sus provin din perioada vieii de 0col%ri% +n cursul primar* pe c4nd
cele ce urmeaz% dateaz% din perioada ei ca elev% la 0coala secundar%$
* a +nceput nu s3a f%cut remarcat% +n mod deosebit* dar cu prile5ul primei plimb%ri .o
e6cursie1 cole'ii s3au pl4ns de bufonerii 0i de purt%ri st4n5enitoare din partea ei"$
/u acel prile5 ea de5a 0tia ce voia: s%30i fi6eze un loc al ei$ De ce nu s3a f%cut remarcat%
imediatT Faptul acesta pledeaz% +n favoarea iscusinei copilului: mai +nt4i trebuie s% vad% cum are
de procedat$
De vreo dou%3trei s%pt%m4ni d% dovad% de un comportament de ne+n'%duit$ &tri'% +n
timpul orelor de clas%* +0i p%r%se0te mereu locul din banc%* +i +n'hionte0te pe ceilali 0i +ncearc%
s%3i deran5eze +n fel 0i chip"$
7robabil c% aceast% conduit% +nseamn% c% ea avanseaz% +n tendina de a3i dep%0i pe ceilali$
Lnele'em prea bine ce vrea ea s% obin% prin aceasta: s%30i arate puterea* s% a5un'% s%3i domine pe
ceilali copii$
/u ocazia unei compuneri* nici vorb% s% se apuce de lucru* iar c4nd i se face observaie*
ia m4nioas% c%limara 0i +0i toarn% cerneal% pe m4ini* pur 0i simplu +0i spal% m4inile cu cerneal% 0i
murd%re0te pupitrul"$
Dep%0e0te m%sura* comport4ndu3se ca un +nvin'%tor turbat care vrea s% demonstreze cu
orice pre c% el este cel mai tare$ Dat fiind faptul c% avem de3a face cu un copil inteli'ent* putem
tra'e concluzia c% nu se simte +n lar'ul s%u la 0coal% 0i c% va trebui s% facem ceva mai mult
pentru aceast% feti%$ Atitudinea adoptat% ne arat% c% ea 0i3a pierdut sperana de a putea 5uca un
rol important +n 0coal%$
Este chemat% mama* care* furioas%* +0i pierde orice control* o tra'e pe fat% de p%r* o
p%lmuie0te proste0te 0i +i r%suce0te braele"$
74n% 0i mama 0i3a pierdut cump%tul$ >rebuie s% spunem c% nu este cea mai nimerit%
metod% de a pedepsi ultima isprav% a fetei* e6teriorizarea dinamismului copilului$ De3acum
+ncolo ea se va bucura numai dac% va reu0i s%3i scoat% din s%rite pe mam% 0i pe profesor$ Am citit
nu demult un pasa5* +ntr3o bio'rafie a lui Rose''er* unde autorul poveste0te c% tr%ia o bucurie
imens% c4nd* copil fiind* +0i putea aduce tat%l +n a0a hal de m4nie +nc4t acesta +l b%tea$ ,ai t4rziu*
+nele'4nd c% tat%l s%u +l iube0te* 0i3a schimbat atitudinea$ /opilul voia s% se asi'ure c% este iubit
0i c% se poate avea +ncredere +ntr3+nsul$ /4nd aceast% certitudine +i lipse0te face 0i pe dracu3n
patru s% irite pe cineva* s%3l scoat% din r%bd%ri* p4n% a5un'e la rezultatul urm%rit$ Aceasta +i
stimuleaz% fora proprie$
Directoarea 0i3a dat toat% osteneala s% o calmeze pe mam% 0i a dus imediat copilul +n
clas%$ Fata nu a pl4ns* nu a ipat* avea o atitudine d4rz%"$
Eedei* prin urmare* ce demonstraie +i face ea mamei: >u e0ti prea slab%J sunt mai tare
dec4t tineV" Abia a plecat mama 0i eleva este trimis% la directoare* deoarece face cu neputin%
desf%0urarea leciei"$
7rin aceasta* fata arat% c% nimic nu o impresioneaz%* c% nimeni 0i nimic nu o poate
influena"$ Lntr3un anumit sens* fetia aceasta merit% admiraia noastr% ea are un temperament
deosebit de puternic$ Dac% am putea canaliza aceast% putere e6traordinar% +ntr3un sens folositor*
am face ceva bun$
Directoarea +i vorbe0te cu bun%voin% 0i copilul promite s% asculte* dar +n acela0i timp nu
are deloc intenia de a30i ine promisiunea"$
Fata +0i d% seama c% directoarea se intereseaz% de d4nsa cu simpatie$ Ea ar vrea s%3i fac%
neap%rat pe plac directoarei 0i s% fie ascult%toare* dar de +ndat% ce se '%se0te +n clas% intr% +n 5oc
mecanismul stilului ei de via%$ Unii autori +nclin% s% cread% c% aici este vorba de ambivalen%D*
pe de o parte copilul ar%t4ndu3se serviabil* iar pe de alt% parte nesupus$ "u trebuie s% ne
reprezent%m psihicul omenesc +ntr3o manier% at4t de automatic%$ Evident* acest stil de via%
mecanizat funcioneaz% potrivit unei scheme* dar +ntr3un mod care variaz% +n concordan% cu
situaia$ /4nd se afl% +n faa directoarei* ea are impresia c% este vorba de o persoan% pe care a
cucerit3o* pe c4nd +n clas% nu mai are aceea0i impresie$
Directoarea +i d% o sarcin% de +ncredere* aceea de a pune la zi calendarul cu file volante"$
Este unul din mi5loacele prin care poi s% calmezi un astfel de copil* mi5loc care are o
semnificaie mai profund%: acela de a aciona asupra copiilor aflai +n c%utarea superiorit%ii$
Lncredinarea unei funcii de +ncredere +i poate lini0ti$ Dar eleva noastr% voia mai mult* voia s% fie
mai presus dec4t ceilali copii 0i nu este de crezut c% se va potoli cu totul$
7rofesoara intr% +n clas%$ Fata face observaia c% are ni0te bi'udiuri nemaipomenite$
Unde s3ar putea cump%ra asemenea bi'udiuriT"
Aceasta +nseamn% e6primarea unei ostilit%i f%i0e$ E v%dit faptul c% eleva se afl% +ntr3o
stare de lupt% deschis% cu acea profesoar%$ "umai o inamic% declarat% poate vorbi +n felul acesta$
/opiii din aceast% clas%* evident* sunt prea fra'ezi ca s% nu se amuze la asemenea
remarci$ Dezordinea continu%$ a +nceput se putea crede c% fata pur 0i simplu voia s3o s4c4ie pe
acea profesoar%* dar mai t4rziu le3a venit r4ndul 0i celorlalte"$
/a 0i primei profesoare* poate c% 0i celorlalte le era imposibil s% fac% pe placul elevei 0i s3
o pun% din capul locului +n fruntea clasei$ 7e de alt% parte* vedem c% nu vom reu0i s%3l +ndrept%m
pe acest copil dac% nu 'hicim numaidec4t ce dore0te$ "e va antrena +n aceea0i lupt% +n care i3a
antrenat pe ceilali$ Ar fi o 're0eal% s% ne apuc%m s%3i repro0%m defectele$ >rebuie s% iniiem o
conversaie cu d4nsa* vorbindu3i de calit%ile pe care le are$ Felul de a o face depinde de
individualitatea peda'o'ului$
* 7e parcursul a dou% lecii de 0tiine naturale* directoarea a trebuit s% stea +n clas%* pentru
a se putea desf%0ura procesul de +nv%%m4nt"$
7uterea fetei noastre nu este suficient de mare ca s% se m%soare +n lupt% cu directoareaJ de
altfel cu aceasta din urm% pare s% se afle +n cele mai bune raporturi$ 7oate din respect* dar 0i din
recuno0tina c% i3a luat ap%rarea$
7rofesoara i3a trasat elevei c4teva sarcini: s% 0tear'% de praf materialul didactic* s% aduc%
ap% etc* dar 0i +n aceast% situaie foarte repede ea a +nceput s% fac% nerozii* boac%ne"$
/azul ne incit% la meditaie$ Dup% cum am v%zut* ea e6ecut% +ntr3un mod satisf%c%tor
cerinele directoarei$ Dac% o alt% profesoar% +i d% o sarcin%* nu se ale'e nimic$ Mi din acest fapt
putem tra'e +nv%%tur%: felul +n care trebuie s% te apropii de acest copil$ /um constat* educaia
modern% are tendina s%3l pun% pe copil +ntr3o situaie pl%cut%* put4ndu3se observa c% +ntr3o astfel
de situaie un copil se comport% mai satisf%c%tor$ 7siholo'ia individual%* dimpotriv%* +ncearc% s%3l
obi0nuiasc% pe copil s% nu30i piard% echilibrul* chiar dac% se '%se0te +ntr3o situaie defavorabil%$
Dac% rememor%m condiiile +n care se formeaz% stilul de via% mecanizat* vedem c% acesta s3a
structurat de a0a natur% +nc4t mama fetei trebuie s%3i creeze acesteia o situaie pl%cut%* ca s% poat%
s%3i c40ti'e +ncrederea$ >rebuie* apoi* s% fac% din copil un partener social pentru viaa +n
colectivitate$ "u ne putem sustra'e de la +ndeplinirea acestei funcii* care de fapt revine mamei:
trebuie s% +ncepem cu aceasta 0i s% ne asi'ur%m simpatia copilului* pentru ca apoi s%3l inte'r%m +n
societate$ Altfel nu vom reu0i$
a e6erciiile fizice eleva se arat% turbulent% 0i p%r%se0te r4ndul$ Este +nchis% +n vestiarJ
aici +mpr%0tie buc%ele de h4rtie pe 5os* apoi rochiile cole'elor$ Este cu neputin% s% o determini
s% restabileasc% ordinea"$
,ereu +n lupt%$
+ns%0i directoarea este obli'at% s% parlamenteze cu ea +ndelun' p4n% c4nd fata s% se
hot%rasc% s% str4n'% h4rtiile de pe 5os 0i c% pun% hainele +n ordine"$
Directoarea reu0e0te chiar s% o fac% s%30i recunoasc% 're0eala 0i s% se umileasc%$
Alt% dat% reu0e0te s% schimbe la vestiar +nc%l%rile 0i ciorapii cole'elor ei de clas%$ ( fat%
nu30i '%se0te ciorapii 0i* evident* este suspectat% micua R$ "ici directoarea* nici profesoara nu o
b%nuiesc c% 0i3ar fi putut +nsu0i ciorapii* dat fiind c% fata cu pricina este curat% 0i foarte corect
+mbr%cat%$ "u3i lipse0te absolut nimic* nici +n ceea ce prive0te hrana* nici +n ceea ce prive0te
vestimentaia$ A doua zi* directoarea* mama elevei R$ 0i mama fetei p%'ubite insist% ca presupusa
vinovat% s% m%rturiseasc% unde a ascuns ciorapii"$
>rebuie s% spun c% fata nu prezint% tendina de a mini$ ,inciuna este incompatibil% cu
modul ei de a fi* fiind un semn de la0itate$ Ln astfel de +mpre5ur%ri se impune s% fii prudent*
deoarece este posibil ca un alt copil s% fi ascuns ciorapii$ "e putem ima'ina +n ce m%sur% aceast%
copil% trebuie s% se fi simit superioar% dac%* fie 0i o sin'ur% dat%* a fost suspectat% pe nedrept$
Am cunoscut cazuri +n care unele persoane au s%v4r0it numeroase furturiJ o dat%* +ns%* acuzaia de
furt nu a fost +ndrept%it% 0i era nostim de observat atitudinea celor care erau acuzate f%r% a fi
vinovate: asistau la desf%0urarea anchetei* bucur4ndu3se de nedreptatea care li se f%cea$
Dat fiind c% instructoarea de 'imnastic% +0i declin% orice responsabilitate +n ceea ce
prive0te securitatea elevei cu pricina* c4t 0i a altor eleve* directoarea asist% la lecie$ Ea declar% c%
fata se comport% impecabil at4t +n ceea ce prive0te purtarea* c4t 0i corectitudinea e6erciiilor
f%cute$ a lecia urm%toare fata este l%udat%* dar ea imediat +ncepe s% se fac% remarcat% prin
str4mb%turi* pl4n'4ndu3se c% o doare un picior"$
,odul acesta de lupt% este mai puin brutal dec4t acela despre care am vorbit anterior$
=nstructoarea este de p%rere c% dac% eleva nu30i face cum se cuvine e6erciiile trebuie s%
capete cea mai proast% not%$ 7otrivit informaiilor furnizate de mam%* acas% fata ar fi izbucnit +n
pl4ns$ ,ama a consolat3o: as%* nu face nimicV"$
Ln situaia aceasta aproape c% putem vorbi de o ocazie ratat%$ Este foarte 'reu s% '%se0ti +n
cazul unui copil acea ocazie potrivit% care s% duc% la o ameliorare a comportamentului$ "u este
e6clus ca fata s% fi suferit +ntr3adev%r din cauza piciorului 0i ca ea s% se fi '%sit de5a pe drumul cel
bun$ >ocmai +n aceast% situaie* ea a fost ameninat% cu cea mai proast% not%$
a lecia de stilistic% manifest% interes* spirit de colaborare* cu toate c% a fost trimis% la
direciune din cauz% c% a deran5at prea mult desf%0urarea unei lecii"$
7are interesat% de scriere 0i este cooperant%* poate pentru c% 0tie c% +n acest domeniu +i
poate dep%0i pe ceilali$ &e vede c4t de colo c% +n cazul +n care nu30i poate atin'e scopul re+ncepe
s% st4n5eneasc% procesul de +nv%%m4nt$
7rofesorii de 'eo'rafie* de istorie* de limbi str%ine 0i de muzic%* in4nd seama de modul
de e6primare al fetei* +i fac +n primele s%pt%m4ni recomandarea s% urmeze cursurile A .mai
dificile1 "$
Afl%m* a0adar* c% acest copil nu urmeaz% cursurile A .normale1$ Este* +n lumea +ntrea'%*
una din chestiunile cele mai arz%toare ale reformei 0colare$ ,a5oritatea %rilor au decis s%
or'anizeze cursuri A 0i cursuri )$ a cursurile A sunt +nscri0i copiii considerai cu o dezvoltare
normal%* iar la cursurile ) cei care las% impresia unei dezvolt%ri mai lente* cursuri la care se ine
seama de aceast% particularitate a copiilor$ Unele +nlesniri ale pro'ramelor 0colare fac ca aceste
cursuri s% fie mai u0oare* pe potriva copiilor insuficient pre'%tii$ Dar nu trebuie s% pierdem din
vedere defectele acestei reforme$ Ln ceea ce m% prive0te* am impresia c% acei copii de la cursurile
) au sentimentul c% se situeaz% sub media dezvolt%rii$ "u rareori ei aud in5urii de felul acelora
care spun c% ei ar urma ni0te cursuri de imbecili" etc$ Desi'ur* unii copii profit% de avanta5ele
cursurilor )* dar pentru alii dezavanta5ele c4nt%resc 'reu$ /ercet%rile pe care le3am +ntreprins +n
acest domeniu mi3au dovedit c% la cursurile ) sunt +nscri0i +n ma5oritatea lor copii3problem%*
copii s%raciJ ceea ce relev% un aspect deosebit de important$ Este vorba* de fapt* de copii mai
puin pre'%tii pentru 0coal% dec4t alii$ 7roblema nu 0i3a '%sit +nc% soluia$ ipsurile acestei
instituii sunt +nc% departe de a fi eliminate$ Este deosebit de important% opinia pe care 0i3o fac
copiii cu privire la aceste cursuri$
=nstitutoarea +i spune fetei c% ea ar fi putut urma cursurile A$ Dac% sesiz%m cum se cuvine
stilul de via% al acestui copil* vom putea emite ipoteza c% se simte desconsiderat% prin faptul c%
urmeaz% cursurile )$ Dezavanta5ele acestor cursuri trebuie s% ne dea de '4ndit +n ceea ce prive0te
cazul concret al fetei de care ne ocup%m$
ucrul manual"$
Este lucrul pe care ea trebuie s% poat% s%3l e6ecute corect$
7rofesorul de lucru manual relateaz% c% la o or% de lucru manual ea a oc%r4t cum i3a
venit la 'ur% pe una dintre eleve* care era c4t pe ce s%3i substituie lucrarea: ^,4r0avo* animal
+mpuit* viico_* precum 0i alte e6presii imposibil de reprodus aici$ 7rofesorul de desen: o lucrare
pe care i3am criticat3o$"
Fire0te* este aici un semnal de alarm% pentru noi: trebuie f%cut cevaV
Din r%utate* +0i m4n5e0te +ntre'ul desen cu pasta de colorat* ca apoi s%3l fac% mici f%r4me$
7rofesorul +ncearc% s3o pun% la punct"$ Rezultatul: Ea veni el tata la 0coal% 0i n3o s%3i fie bine*
nu vei mai avea chef s% m% plictise0tiV"$
* !a catehismG: copila este catolic%* +ns% nu urmeaz% +nv%%m4ntul reli'ios$ >otu0i ea
asist% la curs 0i preotul i3a adresat +ntreb%ri +n mai multe r4nduri$ ( dat% a fost sin'ura elev%
capabil% s% r%spund% +n mod corect la o +ntrebare$ Ea i3a povestit aceasta mamei* +ntr3o stare de
bun% dispoziie$ a urm%toarea or% de curs* preotul a trimis3o la direciune pentru c% s3a dovedit
+n'rozitor de r%u crescut%"$
"u 0tim ce se va fi petrecut +n intervalul dintre cele dou% ore de curs reli'ios* dar 0i +n
acest caz fata a vrut s% se situeze +n centrul ateniei$
/onstat%rile directoarei: venind la direciune* ea s3a comportat deosebit de +ndatoritor"$
Eleva trebuia s% rezolve ni0te e6erciii la aritmetic% sau s% scrie* de e6empluJ la +nceput
totul mer'ea foarte bine* dar spre sf4r0it se apuca s% deseneze tot felul de fi'uri cara'hioase$ a
+ntrebarea de ce nu30i rezolv% e6erciiile* r%spundea: "u potV"$
Evident* avem de3a face cu un procedeu necinstit$ (ri de c4te ori nu 0tie ceva resimte un
at4t de puternic sentiment de inferioritate +nc4t se vede obli'at% s%3l compenseze +ntr3un fel
oarecare$
a sarcina de onoare despre care am pomenit .punerea la zi a calendarului cu file
volante1 s3au ad%u'at altele: si'ilarea de imprimate* serviciul de le'%tur% +ntre clasele vecine$ /u
acele prile5uri p%rea cel mai dulce copil din lume* dar c4teva minute mai t4rziu* +n pofida
f%'%duielii c% va sta cuminte* profesorii se vedeau silii s3o dea afar% din clas%"$
)iroul directoarei devenise pentru d4nsa un punct de atracie$ Dac% i se ia posibilitatea de
a mer'e acolo 0i este trimis% +n alt% parte* tendina ei este de a a5un'e din nou la directoare* pentru
c% acolo se '%se0te +ntr3o situaie a'reabil%$ Este cu putin% ca diri'inta s%3i vrea binele mai mult
dec4t directoarea* dar totul depinde de felul +n care +nele'e copilul aceasta$
Fata spune: ^,ama nu3i iube0te pe 'ran'uri* ea nu m% iube0te dec4t pe mine_ "$
Este rezultatul faptului c% mama o r%sfa% peste m%sur%$
Adesea ea +mi d% nu zaharicale* ori c4rn%ciori* ci 5ambon 0i alte d3alde astea"$
A0 dori s% devin educatoare"$
Dorina aceasta nu ne surprinde* dat fiind faptul c% +n persoana unei educatoare ea pare s%
identifice ima'inea unui st%p4n$
Dac% a0 avea de3a face cu un copil r%u* nu l3a0 mai scoate din b%t%i"$
>rebuie s% m% +nscriu la un curs de dansJ sora mea mi3a spus c% acolo a0 putea s% m%
bucur dup% pofta inimii$ Dar mama nu m% las%* spun4nd c% ea e +n stare s%30i educe sin'ur%
copilul* neav4nd nevoie de a5utorul altora$ ocul meu nu este +n strada [J pe list% eu sunt trecut%
pentru 0coala din strada ]"$
>erenul 0colii din strada [ este suficient de e6plorat de d4nsa$ A ar%tat aici tot ce este ea
capabil% s% fac%$ Are impresia c% ar putea str%luci mult mai mult la 0coala din strada ]$ &unt
minciuni pe care le +ndru'% pentru a se 'roz%vi* a3i intimida 0i impresiona pe ceilali$
Fata este trimis% la biroul directoarei 0i aceasta o +ntreab% ce pozn% a mai f%cut$ Ea
+nt4rzie cu r%spunsul$ Dup% +ntreb%ri 0i +ncura5%ri repetate* se hot%r%0te s% vorbeasc% 0i spune
adev%rul$ ( dat% a minit3o pe directoare$ =nstructoarea de 'imnastic% raporteaz% c% fata susine c%
ea ar fi tras3o de urechi* obli'4nd3o s% poarte un pansament$ Directoarea o intero'heaz% pe elev%*
care +0i menine acuzaia$ Ea spune c% o va reclama pe instructoare p%rinilor* care vor cere
e6plicaii diri'intei .fata amenin% cu venirea la 0coal% a tat%lui ei1J diri'inta se va pl4n'e 0i
p%rinii vor avea de furc% cu ea pentru c% au ofensat3o$ a un moment dat fata m%rturise0te c% s3a
certat cu sora ei* care a lovit3o la ureche 0i c% de aceea poart% pansament"$
Este vorba de minciuna unei belicoase$ Ar vrea s% o +nfunde" pe diri'int%$ "u am putea
invoca aici o minciun% din la0itate$ De fapt nu este vorba de o minciun%* ci de o def%imare$
Fata a mai minit o dat%: mama ceruse ca fiica sa s% stea +n fundul clasei* pentru a nu le
deran5a pe celelalte eleve$ /eea ce s3a 0i f%cut$ A doua zi fata a venit cu o pereche de ochelari*
vocifer4nd c% din ultima banc% nu vede 0i c% trebuie pus% +n prima banc%$ ,edicul fiind
+nt4mpl%tor acolo* a e6aminat3oJ la curent cu cazul* el a lini0tit3o pe fata* spun4ndu3i c% nu3i dec4t
o problem% de nervi 0i c% ar putea s% lucreze +n lini0te +n ultima banc%$ Dup% o e6aminare mai
atent% 0i nu f%r% a mer'e c4tva timp pe c%i ocolite* directoarea a izbutit s3o determine pe elev% s%
m%rturiseasc% faptul c% acei ochelari erau ai mamei sale$ 7%rerea mamei* +n chestiunea cu
ochelarii* era cu totul alta"$
7%rinii las% impresia c% s3au convins c% au un copil de nesuferit 0i recunosc a nu 0ti cum
s% procedeze$ >at%l spune c% mama ine partea fiiceiJ mama spune c% ceilali copii* mai +n v4rst%
dec4t d4nsa* +0i bruftuluiesc adesea sora* a0a +nc4t ea* mama* este sin'urul suflet pe care fata
poate conta"$
=at%3ne din nou +n faa problemei biblicului =osif$ /azul nostru trimite la aceea0i
e6plicaie$
Dintr3un referat al monitoarei: a unele lecii eleva se comport% impecabil* ca apoi s%
re+nceap% s% tulbure procesul de +nv%%m4ntJ de cele mai multe ori caietele ei sunt +n dezordine*
dar temele 0i e6erciiile 0i le face +n mod satisf%c%torJ +i place s% fie chestionat%"$
a leciile de muzic% este incapabil% s% in% acela0i ritm cu clasa* c4nt4nd ori prea
repede* ori prea lent 0i se bucur% +n mod v%dit c% ne poate st4n5eni"$
Deosebit de fla'rante sunt lipsa ei de afeciune* ba chiar bucuria r%ut%cioas% cu care +0i
tortureaz% cole'ele de clas%* ca 0i tendina de a voi s% 5oace +ntotdeauna cel mai important rol"$
/eea ce este suficient de semnificativ$
7retenii* aro'an%* +n'4mfare* maliiozitate 0i minciun%$ Ln 'eneral* +n momentul de fa%
pare mai calm%* r%utatea ei p%r4nd +ntruc4tva +n re'res"$
7rin urmare* de puin timp pare s% fi intervenit o ameliorare +n comportamentul elevei$
,onitoarea de la lucrul manual relateaz%: se suie c%lare pe un scaun 0i cutreier% cu el
clasaJ dac% este ameninat% c% vor fi informai p%rinii* r%spunde: nu le pas%* nu mi3e fric% de ei*
ba chiar nici de primar nu mi3e fric%V"$
a lecia urm%toare imita c4ntecul p%s%rilor* atr%'4nd instructoarei atenia asupra
talentului ei"$
a temele de aritmetic% lucreaz% f%r% s% renune* fapt demn de remarcat* la a5utorul
permanent al diri'intei"$
Erea s% aib% mereu pe cineva la dispoziie* pentru c% aceasta este o tr%s%tur% caracteristic%
pentru copilul r%sf%at$
( dat% a f%cut at4ta '%l%'ie la +nceputul orei$ Lnc4t a fost imposibil s% se in% leciaJ
aler'a prin sala de clas%* +0i lovea cole'ele* le insulta$ a un moment dat a stri'at: ^+i +nfi' un
cuit +n p4nteceV_ "ici ulterior nu s3a ar%tat mai binevoitoareJ spunea: ^"u pot s% fac altfel_ "$
Aceea0i semnificaie: trebuie s%3i stin'heresc pe ceilaliJ dac% nu 5oc primul rol* de alte
roluri nu am nevoie$
E6amen ui +n teli'enei +n 'eneral* din acest punct de vedere* se situeaz% deasupra mediei*
+n avans fa% de v4rsta ei$ /apacitate de reprezentare foarte bun%$ o'ic% u0or defectuoas% +n ceea
ce prive0te definirea noiunilor$ Ln ceea ce prive0te cunoa0terea lucrurilor* u0oar% r%m4nere +n
urm%J bun% la lucr%rile practiceJ pare preocupat% de problemele de mena5$ ,emorie u0or sub
medie$
Dr$ A: 7entru un asemenea copil de cea mai mare importan% ar fi internarea +ntr3o cas%
care s3ar putea numi cas% de convalescen%$ /onsider o astfel de instituie ca pe un complement
indispensabil instituiilor noastre de consultare 0i o cer de mult% vreme$ Este vorba de o cas%
condus% de peda'o'i 0i psiholo'i calificai$ &tr%duina noastr% este de a modifica stilul de via%
eronat al copilului* cu a5utorul p%rinilor 0i al diri'inilor$ "u este cu putin% ca asemenea copii s%
fie schimbai +n zece minute$ Ar fi c4t se poate de nimerit ca eleva pe care o avem acum +n vedere
s% nufie +n +ntre'ime l%sat% pe m4na mamei sale 0i ca cineva s% se ocupe +n mod special de d4nsa*
dezv%luindu3i posibilit%ile de a se face remarcat% +ntr3un mod folositor$
.Adres4ndu3se mamei1: Erem cu tot dinadinsul s% v% venim +n a5utor* dumneavoastr% 0i
diri'intei$ Dac% vrei s% 0tii* +n fond acest copil ne place$ Este o fat% cu personalitate* dar +i place
ei la 0coal%T
,ama: Ea ar dori s% frecventeze 0coala din strada ]$
Dr$ A: De ce prefer% ea acea 0coal%T
,ama: /rede c% la acea 0coal% nu ar avea de suferit din cauz% c% este o elev% foarte
r%ut%cioas%$
Dr$ A: /um se comport% acas%T
,ama: Este cea mai mic%* iar cei mai +n v4rst% o nec%5esc$ Am avut B? copii$
Dr$ A: E% felicitV
,ama: ( 'ur% +n plus de hr%nit* nu conteaz%$ /ei mai mari o invidiaz%* nu o iubesc$
Dr$ A: Are prieteneT
,ama: &i'ur c% daV
Dr$ A: +n ceea ce ne prive0te* avem +ncredere +n acest copilJ credem c% este o feti%
capabil%$ Erea s% ocupe +ntotdeauna primul loc$
,ama: ,i s3a pl4ns adesea c% diri'inta nu st% de vorb% cu d4nsa$ Acas% e dr%'u% 0i
adesea m% a5ut% la treburi$
Dr$ A: /um a fost educat%T /u severitateT
,ama[\u copiii nu se poate s% nu fi sever$
Dr$ A: /red c% dac% acestui copil i s3ar e6plica lucrurile* nu ar fi r%u$
,ama: "u mer'e f%r% pedepse$
Dr$ A: 7ersonal '4ndesc c% dac% s3ar '%si aici cineva care s%3l +nelea'% pe copil* care s%
se ocupe de el* care s%3i dea idei mai bune* +ntr3un cuv4nt* dac% copilul ar avea c4t de c4t
societate* i3ar fi de folos$ Dac% suntei de acord* i3a0 prezenta pe una dintre elevele mele$
,ama: Ea a 0i frecventat osocietate amical% pentru copii"$
Dr$ A: A0 prefera ca ea s% se afle sub influena acelei tinere despre care am vorbit* +n afara
0colii$ Ar putea afla c4te ceva folositor de la d4nsa$
,ama: /red c% mi3am crescut bine copiii ceilali 0i cred c% voi reu0i s3o cresc 0i pe fata
aceasta$
D$ A: /ea mic% ar dori s% 5oace rolul cel mai important$ E% mai amintii povestea lui
=osifT Dac% +n prezent fata are dificult%i at4t de mari la 0coal%* nu se va putea obine nimic de la
d4nsa cu b%ul$ Fii mereu amabil%$ Dac% acceptai* spunei3ne3o 0i v% vom trimite3o pe t4n%ra
aceea$
,ama: /eea ce face ea la 0coal%* nu face dec4t +n 'lum%$ E6ist% acolo copii de oameni
mai distin0i* care sunt sup%r%cio0i$
Dr$ A .dup% plecarea mamei1: Avei aici un e6emplu de aversiune fa% de sfaturile
noastre$ 7entru moment trebuie s% ne situ%m pe o poziie de a0teptare$
.Adres4ndu3se admirativ fetei1: /e domni0oar%V /redeam c% e0ti mult mai mic%$ >u ai
dori s% pari mereu mai mare* i3ar pl%cea s% stai +n v4rfurile picioarelor* ca oricine s% te poat%
b%'a +n seam%$ Asta este caracteristic pentnKmezini: ei vor mereu s% se fac% remarcai$ >u e0ti o
elev% bun%* capabil%* am auzit spun4ndu3se despre tine c% e0ti inteli'ent%$ "u crezi c% ai putea
mai de'rab% s% str%luce0ti prin cuno0tinele tale la leciiT Dac% reu0e0ti* +nseamn% c% vei reu0i 0i
+n via%$ Atunci toat% lumea te va stima 0i te va iubi$ "u cumva ar trebui s% +ncerci imediat* ca s%3i
faci pl%cere diri'intei taleT >oat% lumea te va respecta atunci$ /e crezi* ai s% poi reu0iT
/opilul .tace tot timpul1$
Dr$ A: Ai putea deveni una din cele mai bune eleve$ /e ziciT "u ar fi bineT Ar fi dr%'u
din partea ta s% +ncetezi lupta aceasta s4c4itoare$ Ar trebui s% ai totdeauna +n minte urm%toarele:
nimeni nu m% obli'% s% fiu mereu +n primul plan 0i s% m% fac remarcat%J este mult mai pl%cut s%
lucrez* pentru ca +n cele din urm% s% fiu iubit%* dar asta nu trebuie s% se +nt4mple neap%rat de la
bun +nceput$ /4i suntei +n clas%T
/opilul: GD$
Dr$ A: Diri'inta nu poate face pentru toate elevele ceea ce face pentru tine$ Erei s% o a5ui
un picT >e previn c% nu e u0or* dar cred c% vei reu0i$ Eoi reveni peste o lun% ca s% v%d dac% +ntre
timp ai reu0it sau dac% continui s% r%m4i m%sc%riciul clasei$
/opilul .nici un r%spuns1$
Dr$ A .dup% plecarea fetei1: +n fond* este un suflet tandruJ a0 fi putut3o face s% pl4n'%$
Evident* trebuie s% a0tept%m* spre a vedea cum vor evolua lucrurile$ >rebuie s% v% atra' atenia
asupra unui detaliu de tehnic%$ Am dob4ndit convin'erea c% a aduce pe un copil +n faa unei
reuniuni de oameni poate avea o influen% benefic%$ 7entru copil aceasta +nseamn% c% dificult%ile
lui nu sunt afacerea lui privat%* deoarece de ele se intereseaz% 0i str%inii$ 7robabil c% +n felul
acesta este mai bine trezit sentimentul de comuniune social%$ Repet 0i iar repet: ,% voi informa
ca s% v%d cum v% comportai$ "u este o ameninare* ci certitudinea c% a0tept%m o schimbare pe
care dorim ca acela care este +n cauz%* copilul* s% o +nelea'%$ E6ist% +n metoda noastr% o latur%
artistic%* care nu se las% sesizat% +n mod 0tiinific$ Dac% pun de'etul pe ran%* e si'ur c% copilul m%
va +nele'e* iar faptul de a3l inte'ra +n societate este un element esenial$ Mi +n aceast% privin%*
desi'ur* pot fi formulate obiecii* cum ar fi$ de pild%* c%* observ4nd c% ne ocup%m de el* copilul ar
putea deveni vanitos$ Remediul const% +n modul de a3i vorbi copilului$ A formula doar obiecii 0i
a nu +ntreprinde nimic util* este a face concesii spiritului steril al timpului nostru$
"(>E
B Erou care 0i +n basmele noastre +0i pune +n inferioritate net% fraii$ ."ota trad$1
D Referire indirect% la concepia freudian%$ ."ota trad$1
G Form% de +nv%%m4nt reli'ios$ ."ota trad$1
E$ AMA3"U,=>EE /R=\E AE 7U)ER>ON==$
Au fost formulate pl4n'eri +n le'%tur% cu o feti% de B? ani* care ar fi +nceput o serie de
e6periene se6uale* ar fi disp%rut de acas% timp de zece zile* ca apoi s% fie re'%sit% nu departe de
casa p%rinteasc%$
Antecedente: familie s%rac%* cu trei copii$ )%iatul cel mare* muli ani bolnav* +0i c40ti'%
acum e6istena 0i banii +i d% mamei sale* care are pentru d4nsul toat% consideraia$ >at%l 0i fiul cel
mare* mereu bolnavi* au avut adesea nevoie de +n'ri5irile mamei$ >at%l nu poate lucra dec4t din
c4nd +n c4nd$ "e putem ima'ina c%* +ntr3o situaie at4t de ap%s%toare* fetia nu se putea bucura de
nici o atenie deosebit%$ Mi s3a mai n%scut 0i un al treilea copil* tot fat%* +n circumstane nefericite:
tat%l 0i fiul erau atunci +n convalescen%* ceea ce nu i3a permis mamei s% se ocupe mai mult de
mezina sa$ /eea ce reprezenta pentru fetia noastr% o situaie nespus de defavorabil%$ ,ama nu se
putea ocupa de d4nsa* a0a +nc4t avea impresia c% este l%sat% +n p%r%sire$ A crescut ca un copil
detestat* lipsit de c%ldura dra'ostei materne$ De fapt* +ntr3o anumit% m%sur% echilibrul s3a
restabilit* dar fetia tr%ia cu ideea c% era dezavanta5at% +n comparaie cu fratele 0i sora ei$ >at%l
reprezenta +n cas% autoritatea necontestat% 0i copiii +l ascultau bucuro0i* cu toate c% era sever$
7utem prevedea c% fetia aceasta se va dezvolta ca un copil de nesuferit* f%r% speran%$ Ea a b%'at
de seam% c% nu era la fel de r%z'4iat% ca ceilali$ Un astfel de copil simte +n orice moment ceea ce
descriem noi aici* iar stilul s%u de via% se impre'neaz% de aceste tr%iri$ Apare o circumstan%
fericit%: are acum un diri'inte pe care +l iube0te multJ +nflore0te* devine una din cele mai bune
eleve 0i i se prezice c% va a5un'e departe$ a v4rsta de B? ani este nevoit% s% treac% la alt% 0coal%$
Lncepe nenorocirea: noul diri'inte nu +nele'e nimic din sufletul copiilor 0i o abordeaz% cu
asprime$ Aceasta +n timp ce sin'urul ei suport moral era stima de care se bucura la 0coal%$
Datorit% sin'urului fapt c% diri'intele o trata f%r% afeciune* ea a +nceput s% se +ndoiasc% de
ea +ns%0i* nu r%spundea la +ntreb%ri 0i primea note proaste$ A c%zut +n capcana care +i fusese
pre'%tit%$ 7utem s% prezicem c% +ntr3o zi acest start nefericit va fi resimit$ Ea nu va pro'resa
dec4t dac% va avea parte de afeciune 0i va fi elo'iat%$ Absenteaz% de la 0coal%$ Diri'intele face o
anchet% 0i afl% c% frecventeaz% b%rbai tineriJ se decide e6matricularea ei din 0coal%$ Adic% lucrul
cel mai r%u din c4te se puteau face$ Reu0ita la 0coal% este ratat%* acas% se simte frustrat%$
2 /e +i r%m4ne de f%cutT Arta psiholo'ului const% +n a se identifica cu situaia +n care se
afl% aceast% fat%$ "e putem pune problema +n felul urm%tor: ce am face noi dac%* fiind o fat% +n
v4rst% de B? ani* care se dore0te apreciat%* am tr%i +ntr3o familie care ne refuz% acea apreciereT "u
e6ist% dec4t o cale: s% caui aprecierea la cei de se6 opus$ Ea a f%cut3o +ntr3un mod inteli'ent* de0i
+n contradicie cu simul comun$
Mtiind c% fata este inteli'ent%* putem da un pronostic +n le'%tur% cu ce se va petrece mai
departe* anume c% nu va '%si* pe calea pe care a apucat3o* aprecierea la care 5induie0te$
Amorez%ri de felul acesta nu reprezint% dec4t o reu0it% aparent%$ Acela care are o anumit%
e6perien% +n observarea relaiilor amoroase 0tie c% astfel de raporturi* facile* duc +n mod necesar
la e0ec$ Ea se prive0te ca pe un obiect* ca pe o 5uc%rie a b%rbatului$ Dac% continu%m s% ne
transpunem +n situaia fetei* cum ar trebui s% proced%mT "u ne r%m4ne dec4t sinucidereaT
Recuno0tina +i este refuzat% din toate p%rile$ De altfel* +n mai multe scrisori ea anun% c% +0i va
lua viaa* iar faptul s3ar fi produs* dac% nu ar fi reinut3o o +mpre5urare fericit%$ "u avem voie s%
consider%m ca act de la0itate faptul c% nu 0i3a realizat proiectulJ mai de'rab% sinuciderea ar fi fost
un act de la0itate$ Acest act are loc +ntr3o situaie de criz%* de furie* de descura5are$ Factorul care o
+mpiedic% s% se sinucid% este situaia relativ favorabil% a familiei$ 7%rinii sunt oameni s%raci* ea
0tia asta* dup% cum mai 0tia 0i c%* oricum* ei o vor ierta$ Drumul acas% +i r%m4nea deschis 0i +n
aceasta ea '%sea un fel de apreciere pentru propria3i persoan%$ A0adar* i3am fi putut spune mamei:
7limbai3v% puin prin 5urul casei 0i va vei re'%si fiica"$ 7entru c% ea nu avea de urmat alt drum$
,ama o va +nt4lni* +ntr3adev%r* +ntr3o zi 0i o va readuce acas%$ Ea recurse atunci la o consultaie
psihopeda'o'ic%$ Acestei fete +nsetat% de a se pune +n valoare trebuie s% i se dea prile5ul de a fi
apreciat%$ >rebuie 0tiut care este cea mai bun% aptitudine a ei* +n vederea unei orient%ri spre o
activitate util%J f%r% +ndoial% c%* +n ce o prive0te* este aptitudinea de a urma cursurile unei 0coli$
7siholo'ia individual% ne +nva% c% dac% un astfel de copil are impresia unui deficit de afeciune
fa% de el* atunci +ntr3+nsul se dezvolt% un puternic sentiment de inferioritate* cu toate consecinele
care decur' de aici +n direcia insuficientei pre'%tiri pentru viaa social%$ L0i pierde orice interes
pentru familia sa 0i se constat% lesne lipsa sa de cura5$ Dac% nu ar tr%i un +mpov%r%tor sentiment
de inferioritate* fata ar '4ndi: diri'intele nu m% +nele'e 0i poate c% trebuie s% fac eforturi mai
mari$ Dar ea* dimpotriv%* se menine pe terenul ideii de a se face apreciat% cu orice pre$ Aceasta
pare s%3i fi reu0it prin aventurile 'alante$
A0 vrea s% st%rui aici asupra problemei pubert%ii* considerat% de unii drept o psiholo'ie a
posedailor de c%tre diavol$ >oate nenorocirile sunt atribuite 'landelor 'enitale$ Ar'umentul este
ridicol$ Aceste 'lande funcioneaz% din ziua na0terii 0i chiar de mai +nainte$ 7ubertatea se
caracterizeaz% prin ali factori: mai mult% libertate* mai multe posibilit%i 0i mai mult% atracie din
partea tinerelor fete pentru se6ul opus$ /opiii sunt puternic stimulai de voina de a demonstra c%
nu mai sunt copii$ a temperatura acestei st%ri de fapt ei +0i dep%0esc de cele mai multe ori
scopul$ Fata dore0te s% fie apreciat% ca atare 0i crede c% nu poate '%si apreciere dec4t pe planul
acesta$
7ubertatea nu este o stare morbid%* ea nef%c4nd dec4t s% e6teriorizeze coninutul stilului
de via%$ "imic nu se schimb%* fata cu pricina r%m4ne cum a fost$ "u am putea pronostica nici o
schimbare$ Ea pur 0i simplu a renunat la un drum care i s3a p%rut blocatJ at4ta tot$ =mportant este
s% semnal%m c% elementele care +i induc pe oameni +n eroare nu sunt fapte reale* ci rezult% din
felul eronat +n care ei +nele' aceste fapte$ >oi cei care cred c% viaa psihic% a omului este bazat%
pe cauzalitate se +n0al%$ Fata de care ne ocup%m d% valoare de cauzalitate unui factor care* +n mod
obiectiv* este neutru$ Afeciunea care i se refuz% devine deodat% cauz%J dac% fata se vindec%* acel
deficit de afeciune nu mai este cauz%$ Ea nu se mulume0te +ns% s% ridice afeciunea refuzat% la
ran' de cauz%* ci +i prescrie urm%ri pe care ea +ns%0i le provoac%$ "u este absolut necesar ca*
ne'%sind afeciune la diri'inte* s% o caute aiurea$ Aceasta este o 're0eal%$ Avem dreptate c4nd
refuz%m s% credem +n efectul unei tendine native$ "oi inem cont de r%t%cirile vieii psihice a
omului$ "u faptele intr% aici +n 5oc* ci opinia pe care ne3o facem despre ele$ 7siholo'ia
individual% a f%cut acel pas decisiv care const% +n cercetarea posibilit%ilor de eroare 0i +n
reducerea lor la minimum* cu a5utorul tratamentului$ /oncluziile trase de dou% fiine diferite pot
fi fundamental diferite$ "u trebuie s% uit%m c% aceste realit%i psihice sunt 're0it +nelese 0i 're0it
interpretate de c%tre ma5oritatea oamenilor$
>rebuie s%3i d%m fetei posibilitatea de a dovedi c% este capabil% s% a5un'% ceea ce ei i se
pare c% +i este interzis* adic% s% devin% o buna elev%$ 7e acest plan apar* iar%0i* alte dificult%i: cu
astfel de antecedente* s% se vad% e6clus% din 0coal%V Aceasta pare s% +nsemne c% diri'intele nu
este el +nsu0i capabil s% rezolve asemenea probleme$ /onsultaiile psihopeda'o'ice +i vin +n
a5utor$ Ln 0colile care dispun de un serviciu de consultaii psihopeda'o'ice elevii nu sunt
e6matriculai 0i* mai mult dec4t at4t* nu e6ist% repeteni$ Dac% ni se prezint% un caz ca acesta 0i nu
suntem capabili s%3l rezolv%m +n cadrul 0colii* atunci se pune problema ce este de f%cut$ "u v%d
motivul pentru care copila ar constitui o ameninare pentru o alt% 0coal%$ &% nu uit%m ce 'reu
sti'mat reprezint% e6matricularea pentru d4nsa$ 7oate c% mai simplu ar fi s% apel%m la e6periena
cuiva competent +n materie$ 7oate c% am putea3o +ncredina pe fat% unui diri'inte care s% 0tie cum
se procedeaz% +n asemenea cazuri$ >rebuie f%cut totul spre a3i reda reu0ita pe care nu de mult o
+nre'istra la 0coal%: din acel moment r%ul pubert%ii" va disp%rea$
E>$ /(7=U U"=/$
=nstitutoarea: /opilul frecventeaz% clasa a patra$ /las% mi6t%$ Este +n clasa mea de doi ani$
Ln primii doi ani a avut un alt institutor$ E copil unic la p%rini$ >at%l 0i mama lui lucreaz%* iar
copilul st% la bunic%3sa* pe care nu o ascult%$ Face ce3i trece prin cap$ "u prea audeJ are o bun%
memorie a cifrelor 0i ceva spirit critic$ &crie +n'rozitor$
De vreun an copilul este foarte vorb%re* foarte dezordonat 0i +i incomodeaz% pe toi
ceilali* b%iei 0i fete$ At4t poveele binevoitoare* c4t 0i pedepsele +l las% indiferentJ +n urma
insistenelor pl4n'e* promite s% se +ndrepte* ca apoi s3o ia de la cap%t$
Anul acesta* aceea0i poveste$ L0i folose0te c%limara drept scuip%toare* spar'e capacele
c%lim%rilor$ 3am luat 0i cu binele 0i cu r%ul$ ,3am pref%cut c% nu v%d ce face 0i c% puin +mi pas%
de tururile lui de for%$ F%r% rezultat$ Lncearc% mereu s% se fac% remarcat +ntr3un fel oarecare$
/opiii au adunat la 0coal% bani pentru o mare e6cursie +n comun$ El a adus doar dou% coroane$ Ln
timpul recreaiei* copiii mi3au adus la cuno0tin% c% Q$ are BW coroane$ Li cer s%3mi dea banii* fiind
nelini0tit% +n ceea ce prive0te proveniena lor$ R%spunsul lui: =3am c40ti'at la un 5oc de c%ri"$ =3
am spus c% mama sa ar putea lua banii de la direciunea 0colii* pentru c%* el fiind dezordonat* era
mai bine s% nu ri0te s%3i piard% pe drumul spre cas%$ ,ama nu s3a prezentat la 0coal%$ Mtiam prea
bine c% b%iatul nu suflase nici o vorb% despre aceasta acas%* c%ci p%rinii s%i sunt oameni foarte
cumsecade 0i adesea vin s% se informeze la 0coal% +n le'%tur% cu situaia fiului lor$ Ln cele din
urm% am convocat3o oficial pe mam% la 0coal%$ Ea a r%mas stupefiat%* amintin3du30i c% +n mai
multe r4nduri +i disp%ruser% de acas% mici sume de bani$ De nenum%rate ori am observat c% dac%*
la 0coal%* i se dovede0te c% a minit* +i arunc% o privire at4t de pustie +nc4t ai impresia c% te afli +n
faa unui copil care prezint% o deficien% mintal%$
/opilul a avut prile5ul s%30i vad% mama pl4n'4nd la 0coal%$ A fost admonestat cu tact* ca
dup% aceea s% se +ntoarc% +n clas% 0i s% fac% n%zb4tii care i3au amuzat pe toi elevii$ ,ama a fost
pur 0i simplu +n'rozit% 0i spunea c% soul ei +l va omor+ +n b%t%i pe copil$ Am pov%uit3o ca
deocamdat% s% nu3i spun% nimic soului$ A doua zi s3a prezentat tat%lJ soia +i povestise totul 0i
acesta nu3i aplicase nici o corecie copilului$ )%iatul arunc% responsabilitatea celor +nt4mplate pe
unul mai +n v4rst% dec4t el* care l3ar fi +ndemnat s% fure$ Era vorba de un b%iat care nu frecventa
0coala public%* ci un curs privat$
Dr$ A: Am mai auzit lucruri de acest 'en 0i trebuie s% spun c% peste tot 0i +ntotdeauna e
unul 0i acela0i c4ntec$ /% b%iatul este dezordonat: asta +nseamn%* probabil* c% e6ist% o persoan%
care umbl% pe urmele lui 0i face ordine$ a 0coal% lucreaz% 0i nu lucreaz%$ Este stilul de via% al
unui copil r%sf%at* cum ni se arat% 0i din alte tr%s%turi de caracter$ Ar trebui ca cineva s% se ocupe
de el +n mod special la 0coal%* +n ceea ce prive0te faptul c% dore0te s% se fac% mereu remarcat* ar fi
util s% 0tim +ndeosebi +n ce moment 0i3a manifestat el n%ravul .furt1$ Aceasta* f%r% a se recur'e la
improvizaii$
De doi ani mama a abandonat casa* iar copilul se '%se0te la bunic% 0i pare e6trem de
nemulumit$ &e simte frustratJ +i lipsesc o mulime din lucrurile pe care i le oferea mama$
=dentific%m la el tr%s%turile de caracter ale cuiva care vrea s% se +mbo'%easc%$ Furtul este
compensaia pentru ceea ce a pierdut$ >rebuie s% inem seama de faptul recunoscut chiar de
b%iat c% s3a aflat sub influena unui b%iat mai +n v4rst%$ "u e6ist% delincvent sau criminal care
s% nu +ncerce s% se scuze* pentru ca f%r%dele'ea sa s% apar% +ntr3o lumin% mai bun%$ Faptul ne
demonstreaz% c% b%iatul 0tie prea bine c% s3a +ndep%rtat de societate* de sentimentul comuniunii
sociale$ A furat pentru c% voia s% lase impresia c% este matur$ "u a '%sit* dup% mintea lui* alt%
cale$ Era obi0nuit cu mama sa 0i se afl% +ntr3o situaie 'rea$ )unica sa nu are fa% de d4nsul
aceea0i atitudine ca mama$ E mai aspr%$ El lupt% cu b%tr4na$ Lntre ei se manifest% o tensiune plin%
de ostilitate$ Un astfel de copil* obi0nuit s% se bizuie pe alii* se simte ca +ntr3o capcan%$ &tilul s%u
de via% este de3acum fi6at 0i el caut% mereu o fiin% care s%3i dea sentimentul c% se ocup% de
d4nsul$ Este ceea ce +i lipse0te$ >ocmai din momentul c4nd a simit aceast% lips%* cred eu* a
+nceput s% fure$
/e l3ar fi putut +mpiedica pe copil s% se apuce de furatT (cuparea unui loc onorabil la
0coal%$ ucru foarte 'reu de realizat +n cazul copiilor r%sf%ai$ Dac% un astfel de copil +0i propune
s% obin% totul* ca la mama acas%* atunci avem de3a face cu un mod inteli'ent de a procedaJ
b%iatul nu este un prost%nac$
Ln ochii institutoarei* el este dezonorat$ &3a obi0nuit s% creasc% +ntr3un climat de cald%
simpatie$ &3a reu0it lini0tirea tat%lui 0i b%iatul crede c% prin aceasta totul a reintrat +n ordine$
Fiec%rei privaiuni 0i fiec%rei frustr%ri el le va r%spunde prin noi tentative de a se +mbo'%i$ "u
cred c% b%iatul a +nceput s% fure abia de doi ani* ci mult mai demult$ /e o fi f%cut el cu b%nuii lui
t%inuiiT 7esemne c% 0i3a cump%rat niscaiva zaharicale$ .=nstitutoarea: 0i3a cump%rat un
c4rn%cior$1 /um de i3a venit ideea s% susin% c% un altul l3a +ndemnat la releT /um am putea 0ti
dac%* +ntr3adev%r* unul mai mare l3a +ndep%rtat de calea cea bun%T Ar trebui s% o +ntreb%m pe
mam%* dac% nu cumva ea l3a pus +n 'ard%* zic4ndu3i: "u te +nh%ita cu b%iatul acela* c% te3ar
putea duce pe c%r%ri 're0ite"$ &au poate c% e6ist% cu adev%rat un b%iat mai +n v4rst%* care a 0tiut
s%3l atra'% de partea sa$ Dac% de c4tva timp are bani asupr%3i* este de crezut c% are un alt scop$
7oate c% voia s%30i creeze un suport material* un fond$ Despre lucrul acesta trebuie stat de vorb%
cu mama$ &e impune s% cunoa0tem 0i alte manifest%ri ale b%iatului* din acelea pe care le
observ%m +ndeosebi la copiii r%sf%ai$ 7oate c% este fricos 0i nu poate sta sin'ur* a0a +nc4t este de
+neles s% se +nsoeasc% cu un b%iat mai +n v4rst%$ ucrul acesta nu este absolut obli'atoriu* dar
putem tra'e concluziile noastre$ 7oate c% noaptea ip% +n somn$ /eea ce mama ne3ar putea
confirma sau infirma* dup% cum ne3ar putea spune dac% 0i mai +nainte copilul nu30i manifestase
tendina de a30i +nsu0i ceea ce nu3i aparine$ Am avea nevoie* de asemenea* s% ne spun% c% nu
prea +l intereseaz% ceilali 0i c% felul de a avea le'%turi cu ei nu este l%udabil$ "u este +n stare s%30i
fac% prieteniJ dac% se 5oac% cu ceilali* vrea s% aib% +ntotdeauna primul rolJ are tendina de a
frecventa fie copii mai mici* fie mai mari dec4t d4nsul$ a copiii unici se +nt4lne0te adesea
predilecia pentru persoane mai +n v4rst%* deoarece ace0ti copii au tr%it mereu +n mi5locul unor
oameni mai +n etate$
>rebuie s% ne punem +n acord asupra modului de influenare a mamei$ De asemenea*
trebuie s%3l determin%m pe copil s% fac% pro'rese la +nv%%tur% 0i s%3i stimul%m cura5ul$ Este
necesar ca el s% aib% sperana de a putea 5uca aici un rol 0i de a se face remarcat$ E3a0 sf%tui s% v%
e6ersai +n ceea ce eu a0 numi raza de aciuneB$ a copiii3problem% aceasta este +ntotdeauna
redus%$ Un astfel de copil nu are o lar'% sfer% de aciune$ >rebuie s% +ncerc%m s% i3o l%r'im* ceea
ce nu este cu putin% dec4t dac% +i d%m mai mult cura5 0i dac% el +nsu0i este +ncredinat c% se poate
face util$ >ocmai aceasta +i va da posibilitatea s%30i modifice +n +ntre'ime raza de aciune* s% o
amplifice$ Ln sfera at4t de restr4ns% +n care se '%se0te +n prezent nu3i r%m4ne altceva de f%cut
dec4t s% se +mbo'%easc% +n secret 0i s% recur'% la minciun% ca s% nu scad% +n propria sa stim% 0i
atitudine$
=nstitutoarea: "u are note rele dec4t la scris 0i la orto'rafie* +ns% nu totdeauna$ a 0coal% e
iubit* nu este ostracizat$ /u si'uran% c% cole'ii nu3l detest%$ "u a repetat niciodat% clasa$ Este un
elev lent* dar +nva% destul de bine$
Dr$ A: >rebuie 0tiut de ce elevul nu este mulumit de 0coal%$ Una din principalele cauze
trebuie s% fie faptul c% vrea s% constituie mereu centrul atraciei$ Un astfel de copil reu0e0te lucrul
acesta fie f%c4nd3o pe clovnul* fie trat4ndu3i pe ceilali cu bun%voin%$ Ln ambele cazuri +n cauz%
se afl% propria3le persoan%$ )%iatul nostru +ncearc% cu 0iretenie s% obin% tot ceea ce vrea$ /aut%
ca prin farmecul s%u s% obin% tot ceea ce i se pare dezirabil 0i s3a antrenat +n acest sens din prima
copil%rie* favorizat de atitudinea mamei sale* care l3a r%sf%at +ntotdeauna$
Un diri'inte: Am avut un elev care a a5uns s% fure$ 3am surprins pe c4nd era pe cale s%3i
fure altuia @H de creiari$ ,i3a declarat c% ceilali copii aveau totul 0i c% el nu avea nimic$ >at%l
s%u* s%rac* nu3i d%dea nici o lecaie$ El ar fi vrut s% aib% de toate* ca 0i ceilali copii$ =3am d%ruit
vreo c4teva zeci de creiari* ca s%30i poat% cump%ra 0i el ceva$ Am repetat de mai multe ori acest
'est 0i* de atunci* niciodat% nu am mai auzit ca acest copil s% fi furat ceva$
Dr$ A: "u dispunem de re'uli spre a optimiza un copil$ ,%surile pe care le lu%m
acioneaz% diferit asupra fiec%rui copil$ "u se poate s% aplic%m una 0i aceea0i m%sur% la cazuri
diferite$ Ln afar% de posesia celor
2 GH de creiari* copilul respectiv simte ren%sc4nd +n el un sentiment de solidaritate* care
+l fortific% moral$ "u m3a0 mira ca cineva s%3mi spun%: l3am b%tut 0i din acel moment nu a mai
furat$ ucrurile acestea sunt prea comple6e ca s% le putem 5udeca +n mod simplist$ /eea ce
+ncerc%m s% facem +nainte de toate este s% +nele'em copilul$ Respectivul copil tr%ie0te cu ideea
c% el are un drept asupra a tot ceea ce e6ist%* iar asta i se cuvine imediat 0i f%r% efort$ Este o
eroare pe care noi +ncerc%m s% o facem +neleas%* iar prin aceast% +nele'ere o facem s% dispar%$
=nstitutoarea: &ituaia familial% a copilului este bun%$
Dr$ A: #%sii* +n 'eneral* la dumneavoastr% +n 0coal%* copii s%raci +n clasele cu un ritm mai
lent de +nv%are 0i copii cu o situaie material% mai bun% +n clasele unde procesul de +nv%%m4nt
este mai rapidT
=nstitutoarea d% un r%spuns afirmativ$
Dr$ A: Dac% privii lucrurile mai +ndeaproape* nu vei '%si nici un sin'ur om care s% nu fi
furat ceva +n viaa lui: fructe* dulciuri* ni0te ba'atele etc$ Ln cercet%rile mele am +nt4lnit faptul
aproape +ntotdeauna$
./%tre p%rini1: A0 dori s% stau de vorb% cu acest b%iat$ Este cu putin% s%3l dezb%r%m de
apuc%turile lui$ Dintr3un anumit punct de vedere* el mi se pare un copil deosebit$ "u v3a trecut
prin minte c% are nevoie de tandreeT E% d% mereu de furc% cu c4te ceva* spre a putea fi +mpreun%
cu voi$ El aude mereu c% nu 0tiu cine face nu 0tiu ce pentru d4nsul$ Avei 'reut%i cu el +n ceea ce
prive0te alimentaiaT
.,ama spune c% mai de mult f%cea nazuri* dar c% acum m%n4nc% cum trebuie$1
Dr$ A: A fost bolnavT A urinat noaptea +n patT
,ama: Are mereu o min% de om acrit* pentru c% mereu sufer% de stomac$
Dr$ A: Este fricosT Li este team% s% r%m4n% sin'urT A frecventat 'r%dinia de copiiT /e rol
+i place s% 5oaceT Are prieteniT
>at%l: Rabar n3avem$ "u3i fricos$ 7une* +ns%* +ntreb%ri proste0ti* +ntreab%: ,am%* asta ce
esteT Dar aia ce esteT" Mtie prea bine despre ce este vorba* dar pur 0i simplu vrea s3o s4c4ie pe
maic%3sa$
Dr$ A: /um +0i face temeleT e face sin'ur* ori are nevoie de a5utorT
>at%l: Dac% cineva +i st% +n spate* totul mer'e de minune$ 7refer% societatea oamenilor
care se poart% binevoitor cu d4nsul$
Dr$ A: Mtie s% +noateT Are vise an6ioaseT "u este superstiiosT Li place 'imnasticaT
>at%l: Are o enorm% admiraie pentru nataieJ o dat% +ns% s3a speriat 0i de atunci nu mai
vrea s% +noate$ Li place mult 'imnastica 0i +n anul din urm% a f%cut +n mod re'ulat 'imnastic%$ "u
are co0maruri 0i nu este an6ios$ Are +ntruc4tva fric% de mine* pentru c% sunt foarte nervos$
Dr$ A: Fii amabil cu d4nsul* plimbai3v% cu el* f%r% soia dumneavoastr%* pentru a putea
le'a prietenie 0i a face cu a5utorul dra'ostei 0i al prieteniei ceea ce vrei s% facei* nu cu a5utorul
fricii$ Ln ceea ce prive0te dificult%ile +nt4mpinate la scris 0i orto'rafie* ai cercetat dac% nu cumva
este st4n'aciT &3a n%scut* poate* st4n'aciT
.7%rinii nu 0tiu s% fie st4n'aci$ &e constat% c% mama este st4n'ace$1
,ama: &e mai pl4n'e de faptul c% fiul ei a refuzat s%3l tr%deze pe acela care l3a +ndemnat
s% fure 0i c% i3a dat un nume fictiv$
Dr$ A: "u se adun% 0i cu ali copiiT /um se +mbrac%T /um +0i face toaletaT /um se
piapt%n%T
>at%l: A avut un prieten mai +nainte* cu care se +nt4lnea* dar a murit$
,ama: /4nd se +mbrac%* trebuie s%3i tot dau 'hes* p4n% s% fie 'ata$
Dr$ A: "u e nevoie s% i se dea mereu 'hesJ problema este mai ales aceea de a3l face
independent* treptat 0i cu bl4ndee$ Dac% dorii* a0 fi bucuros s% +ncerc s%3l influenez$ ,er'e cu
dra' la 0coal%T &pune el ce vrea s% fie mai t4rziuT Este vanitosT Ln ce poziie doarmeT L0i roade
un'hiileT &e scobe0te +n nasT
.7%rinii relateaz% c% e peste m%sur% de vani tos*$ /% ar vrea s% se fac% t4mplar* c% uneori
+0i roade un'hiile 0i c%* +ncolo* nu au mai remarcat nimic deosebit la el$ a 0coal% mer'e cu dra'$1
Dr$ A: Facei3l mai independent* ca s% dovedeasc% un mai mare interes pentru 0coal% 0i s%3
0i c40ti'e acolo o anumit% poziie$ Asta +l va feri de pa0i 're0ii$ "u3l ameninai 0i nu3i mai
vorbii de abaterea lui$ Este curios s% vedem c% acest b%iat* care sufer% de stomac* 0i3a cump%rat
salam$ "u3i mai facei repro0uri 0i +ncercai s% +l facei independent$ Avem aici ima'inea pur% a
unui copil r%sf%at* puritatea ima'inii acesteia fiind voalat% de faptul c% b%iatul a fost instruit +n
vederea libert%ii$ E6ist% o mare deosebire +ntre un copil +n permanen% suprave'heat 0i acela
obi0nuit s% tr%iasc% sin'ur$
.+ntre timp a intrat copilul 0i doctorul i se adreseaz% acestuia1:
2 /e vrei tu s% faci c4nd vei fi mareT
/opilul: Ereau s% m% fac t4mplar$
Dr$ A: Mi ce vrei s% faci c4nd vei fi t4mplarT
/opilul: &% tra' la rindea$
Dr$ A: /4i prieteni aiT
/opilul: >rei$
Dr$ A: Mi cu ce se ocup% eiT
/opilul: Fur%$
Dr$ A: Eu le3a0 spune: /e se va ale'e din voi* dac% v% inei de releT"$ Li place s%3i
urmezi +n ceea ce facT
/opilul: "u$
Dr$ A: De ce te la0i t4r4t de ace0ti b%ieiT ,i se pare c% tu credeai c% nimeni nu va observa
c% ai furat 0i c% +n felul acesta puteai s%3i cumperi ceva$ Ni3e fric%T E0ti cura5os* a0a c% trebuie s%
ai cura5 0i la 0coal%$ E0ti de3acum b%iat mare* trebuie s% faci tu +nsui totulJ 0tii s% te +mbraci
sin'ur* sau s% te speli* ori trebuie s% te a5ute mamaT Erei s%3i dai de lucru +n plus$ Lntruc4t 0tii de3
acum s% faci tu +nsui totul* nu mai a0tepta s% te a5ute mama$ /um mer'e la scrisT F% un efort +n
plus 0i o s% mear'% mai bine$ ./opilul este 0i el st4n'aci* ca 0i mama$1 &% nu crezi c% au putut alii
s% te fac% s% furiJ asta3i o prostie$ "u trebuie s% te iei dup% alii$ Dup% o lun% te ro' s%3mi spui
dac% faci totul sin'ur* dac% ai pro'resat la scris 0i dac% te mai la0i t4r4t de alii$ ./opilul iese$1
/opiii st4n'aci au impresia c% nu sunt capabili s% rezolve problemele a0a cum le rezolv% ceilali$
Ei se str%duiesc s% lucreze cu m4na dreapt% 0i c4nd v%d c% nu prea mer'e +0i +nchipuie c% la ei
lucrurile vor ie0i totdeauna pe de3a3ndoaselea$ /opilul st4n'aci poate fi identificat dup% o
mulime de semne$ /4nd un copil are dificult%i la citit* scris etc* trebuie s% ne '4ndim c% avem
probabil de3a face cu un st4n'aci$ Ln ma5oritatea cazurilor 5um%tatea st4n'% a feei este mai bine
dezvoltat% dec4t dreapta$ "umero0i st4n'aci prezint% dificult%i la scris 0i muli dintre d4n0ii
renun% s% mai pro'reseze* scriind toat% viaa ilizibil$ Alii* dimpotriv%* +0i dau toat% silina 0i
reu0esc s% aib% o cali'rafie ca de dreptaci$ &unt cei care 0i3au biruit inferioritatea 0i care* +n
'enere* au dob4ndit marea aptitudine de a triumfa asupra 'reut%ilorJ ace0tia devin arti0ti etc$
Dac% vedei o scriere foarte frumoas% la unul care scrie cu m4na dreapt%* trebuie s% v% '4ndii c%
poate el a fost st4n'aci$ Avem +n ora0D un num%r de apro6imativ G@3@H la sut% st4n'aci$ 7oate c%
ei nu o 0tiu* dar consecinele le sufer%$ Eei '%si un foarte mare num%r de copii st4n'aci at4t
printre cei mai buni* c4t 0i printre cei mai r%i oameni* la naturile problematice* +ncep4nd cu arti0tii
0i termin4nd cu copiii3problem%$
Ln cazul nostru* copilul este boln%vicios* r%sf%at de mama sa* bruscat de tat%* ceea ce +l
face s% se refu'ieze 0i mai mult l4n'% mam%$ >at%l ar trebui s% se pun% de acord cu ea +n ceea ce
prive0te educaia copilului$ Recent a ap%rut o situaie pentru care el nu era pre'%tit$ E dus la
bunica sa* cu care nu se poate +nele'e$ Ea este dornic% de lini0te$ a 0coal% b%iatul mer'e bine*
dar* cu toate acestea* evadeaz%$ 7ro'reseaz% la +nv%%tur%* pentru c% poate s3o fac%$ /aut% o
compensaie: stin'here0te procesul de +nv%%m4nt 0i +i amuz% pe copii$ Aceasta nu3i este de a5uns
0i are chef s% fure$ &% admitem c% s3a l%sat antrenatJ dar de ce nu s3a l%sat antrenat s%30i
+mbun%t%easc% de pild% cali'rafiaT Are impresia c% nu este tratat cu aceea0i c%ldur% sufleteasc%
cu care fusese obi0nuit odinioar%$ 7oate c% +n prezent se '%se0te +ntr3o situaie mai bun%* dar 0i3a
pierdut cura5ul$ 7oate c% anterior nu a fost primit la 0coal% at4t de amabil ca ast%zi$ >rebuie s% ne
+ntreb%m dac% nu are nevoie de +ncura5are$ "u trebuie s% +l zorim* ci s% a0tept%m* s%3i d%m r%'azul
necesar$ 7oate c% ar trebui s%3i spunem: E%d c% totul va mer'e bineV /onstat c% tu vei fi din nou
printre cei mai buni elevi"$ El a dorit dintotdeauna ca institutoarea s% se ocupe de d4nsul$ Dac% s3
ar mai purta +nc% o dat% a0a cum nu se cuvine* i3a0 spune: "u merit% s% te ostene0ti* noi toi ne
vom ocupa de tine"$ Asemenea afirmaie ar putea s%3l impresioneze$ ,odul +n care urmeaz% s% fie
pronunat%* depinde de individualitatea fiec%ruia$ Ln ceea ce m% prive0te* poate c% a0 face3o cu o
nuan% de umor$
"(>E
B &ublinierea traduc%torului$
D Referire la Eiena$ ."ota trad$1
E==$ /`"D 7R`&EA E DE&/URA!A>
Emilare ,ani"$
Este v4rsta pubert%ii$ /unoa0tem c% aceast% problem% a fost tratat% +n diferite moduri* de
la autor la autor$ Unii au fost +n stare s% presupun% c% la aceast% v4rst% copilul este posedat de
diavol sau into6icat de vreo otrav% endocrin%$ Ast%zi* +ns%* 0tim c% nimic nu s3ar putea manifesta
f%r% ca +n prealabil s% fi pree6istat sub form% latent%$ /apital este faptul c% +n momentul pubert%ii
copilul are tendina de a demonstra c% este un adult* c% nu mai este copil$ Dac% m% str%duiesc s%
dovedesc c% nu mai sunt un copil* voi dep%0i totdeauna m%sura* voi face 'esturi e6a'erate 0i voi
+ncerca* prin toate mi5loacele* s%3i imit pe aduli +n toate manifest%rile lor$ &upoziia psiholo'ilor
.care nu sunt medici1* potrivit c%reia 'landele 'enitale nu se dezvolt% dec4t concomitent cu
pubertatea* nu poate fi admis%$
Este mezinul dintre ali cinci copii* +n v4rst% de la DW p4n% la BY ani$ Ln 0coala primar% a
fost totdeauna printre primii* +ns%* de la intrarea sa +n liceu* prezint% o rela6are 0i risc% s% fie
e6matriculat din 0coal%"$
Eforturile mezinului* at4t timp c4t se afl% +ntr3o situaie a'reabil%* sunt +ncununate de
succes* dar dac% situaia se schimb%* b%'%m de seam% c% el nu a fost suficient de pre'%tit pentru
aceasta$ El nu se poate adapta dec4t cu condiia de a fi primul dintre cei din frunte$
A trebuit s% repete clasa 0i de atunci nu pro'reseaz% dec4t cu mult% 'reutate"$
F%r% +ndoial% c% tulbur%rile au +nceput mai devreme* anume la +nceputul intr%rii +n liceu$
"u suporta noua situaie$ iceul are propriile3i e6i'ene$ Ali profesori* care +nc% nu3l cunosc pe
acest vechi faraon* nu3l trateaz% cu +ndestul% afeciuneJ el este ofensat 0i sur'hiunit pe ultimul
plan$ a 0coala primar% situaia sa era u0oar%* era bine v%zut* iar acum se love0te de dificult%i 0i
nu mai pro'reseaz%$
&pune c% 0coala nu3i mai place* +ntruc4t +i aduce mai multe necazuri dec4t bucurii"$
/u toate c% e6primate altfel* acestea +nseamn% pentru noi acela0i lucru: el nu se simte +n
apele lui dec4t dac% tr%ie0te o anumit% satisfacie 0i dac% poate fi primul$
iceul i se pare cu totul detestabil de c4nd unul dintre vechii cole'i de la 0coala primar%*
care nu +nre'istrase succese deosebite* reu0ise s% nu repete clasa* devans4ndu3l astfel cu un an"$
,ezinul nu suport% ca un altul s% i3o ia +nainte$ El a parcurs un drum lun' p4n% c4nd i3a
dep%0it pe ceilali 0i a luptat cu multe dificult%i$
&e pl4n'e de tratamentul r%u pe care +l suport% la 0coal%* arunc4nd cea mai mare parte a
acestei 're0eli pe diri'intele s%u care* pe c4t s3ar p%rea* +i face* prin r%utatea sa* viaa 'rea"$
Deci este de a5uns s% nu3l r%sfei* pentru ca el s%30i manifeste deodat% indispoziia$
,ama ne spune c%* +ncep4nd de la intrarea la liceu* s3a schimbat +n toate privinele* +n
dezavanta5ul s%u"$
7rima +ntrebare pe care ne3o punem +ntotdeauna este urm%toarea: +n ce situaii a dat el
e6presie pl4n'erilor 0i +n ce +mpre5ur%ri s3au manifestat nea5unsurile saleT
iceul poate fi considerat drept un test$ Faptul c% din momentul intr%rii la liceu el s3a
transformat* este un indiciu c% nu a fost bine pre'%tit pentru aceast% situaie$
A doua +ntrebare este: cum se e6plic% faptul c% b%iatul prezint% o pre'%tire insuficient%T
Mtim c% este vorba de un mezin 0i c%* +n 'eneral* acesta este r%sf%at$ >rebuie* deci* +n e6amenul
pe care +l +ntreprindem* s% c%ut%m s% confirm%m c% avem de3a face +n chip efectiv cu un copil
r%sf%at$
El este nervos* iritabil$"
/a oricine* se simte 5enat 0i +ntr3o situaie care +l cople0e0te$
$ Foarte neast4mp%rat 0i* +n 'eneral* neascult%tor"$
Acum +nele'em de ce conduita sa acas% este at4t de rea$ At4ta vreme c4t un individ va
cunoa0te +ntruc4tva succesul 0i va +nre'istra reu0ite* lucrul acesta se va repercuta 0i +n alte
domenii$ Dac% b%iatul ar avea reu0ite la 0coal%* ele s3ar face remarcate 0i acas%$ 7utem compara
comportamentul s%u cu acela al unui slu5ba0 subaltern care este confruntat cu nemulumiri la
serviciu* unde se afl% e6pus criticilor 0i in5uriilor 0i care* +ntors dup% aceea acas%* se ceart% cu
nevasta 0i copiii$ /opilul ar vrea s% ocupe* cel puin acas% la el* poziia cea mai +nalt%$ Faptul
acesta se e6prim% +n neascultarea sa$
7otrivit informaiilor furnizate de mam%* el este bun* 0tie s% +0i cucereasc% antura5ul prin
amabilitatea 0i tandreea lui"$
Eei +nt4lni adesea copii r%sf%ai foarte pricepui s%3i c40ti'e pe alii 0i s%30i atra'%
afeciunea din partea lor$
El face totul pentru mama sa* c4nd o vede c% pl4n'e sau c% sufer%"$
Fiind distribuitor de tandree* 0i3a 0i atins scopul* anume tiranizarea 0i dominarea mamei
sale$ De acum +ncolo el +0i poate demonstra tandreea$ Mi aici avem de3a face cu un mod inteli'ent
de a aciona$ Dac% s3ar comporta cu duritate* poate c% ar fi pus +n pensiune* pentru ca familia s%
nu mai aib% de suferit din aceast% cauz%J duritatea ad%u'4ndu3se slabului s%u randament 0colar* el
ar pierde partida$ /onstat%m c% b%iatul acesta mai nutre0te o anumit% speran%* pentru c% altfel nu
0i3ar manifesta bun%tatea* tandreea$ 7entru d4nsul se impune s% p%streze favoarea mamei 0i s%
'%seasc% un a5utor +n ea$ )un%tatea sa nu o socotim o virtute* ci un subterfu'iu reu0it* ca s% nu
+ntind% coarda peste m%sur%$
>at%l a p%r%sit domiciliul con5u'al de trei ani"$
7robabil c% aceast% +mpre5urare a determinat schimbarea +n atitudinea sa la 0coal%$
7lecarea tat%lui a putut s% coincid% cu perioada pre'%titoare pentru intrarea la liceu* plecare Ucare
trebuie s%3l fi impresionat ad4nc$ 7oate c% a vrut s% plece +mpreun% cu tat%l* poate c% acesta este
momentul +n care a +nceput noua situaie* tat%l pe care +l iubea .de0i reprezenta atunci 0i el o
barier% pentru copil1 era de3acum absentJ ar voi* a0adar* s% 5oace rolul marelui Domn"$
Dup% opinia mamei* lipse0te din cas% o m4n% forte"$
=at% o informaie preioas% referitoare la stilul de via% al mamei: ea tr%ie0te cu
convin'erea c%* +n situaia sa* o femeie este mult mai slab% 0i c% doar un b%rbat ar putea a5un'e la
o soluie$ Dac% mi3a0 permite s% susin aici c% mama e6prim% sentimentul ei de inferioritate nu
numai prin aceasta* ci 0i faptul c% sub+nele'e: sunt prea slab%* nu a0 izbuti"* muli nu ar
+nele'e3o pornind de la simpla reflecie: lipse0te o m4n% forte pentru b%iat"$ ,ama nu poate s%
fac% altceva dec4t s%30i arate suferina$
Ea susine c% nu o poate scoate la cap%t cu acest b%iat"$
De zece luni el doarme +n camera mamei"$
7oate c% este un rezultat dob4ndit de el sau poate* dimpotriv%* mama are nevoie de
prezena lui$ (ricum* faptul demonstreaz% un ata0ament puternic* +ns% e6cesiv* dac% luam +n
considerare c% b%iatul are de5a B? ani$
>rebuie totdeauna s% insi0ti pentru ca el s% se a0eze la mas%"$
Unul din semnele obi0nuite la copiii r%sf%ai este c% ei fac mofturi +n ceea ce prive0te
m4ncarea$
El nu urmeaz%* +n 'eneral* sfaturile care i se dau$ Lnt4rzie +n pat p4n% la ora nou% 0i
a5un'e cu +nt4rziere la 0coal%"$
,otivul este acela c% se '%se0te la o mare distan%" de 0coal%$ Dac% un copil +nt4rzie la
0coal%* avem +n aceasta indiciul c% raporturile sale cu 0coala sunt departe de a fi bune$
+n asemenea caz el nu se atin'e de micul de5un 0i readuce acas% adesea 'ustarea pus% +n
'hiozdan"$
Acesta este punctul sensibil al mamei* iar copilul* care l3a descoperit cu foarte mare
e6actitate* o tortureaz% prin atitudinea lui$ ,ama a insistat prea mult asupra importanei hranei* a
supraevaluat3o* dezv%luindu30i ea +ns%0i punctul sensibil* pe care copilul +l e6ploateaz%"$
Dac% ar fi s3o credem pe mam%* copilul nu prea minte* mai ales +n chestiuni de bani"$
,ama nu e6prim% o opinie foarte clar%* dat fiind faptul c%* totu0i* este vorba de minciuni$
Ambiia lui pare s% vizeze alte domenii"$
&e confirm% aici ceea ce cred c% am descoperit +ntr3un pasa5 anterior$ /opilul ar vrea* cu
orice chip* s% fie primulJ el nu30i pierde sperana +n aceast% privin% 0i caut% mi5locul de a30i
atin'e scopul$
El este prim3solist +n corul unui mare templu"$
/onstat%m* prin urmare* c% a reu0it s% fie primul$ &e pune acum +ntrebarea: de ce nu este
mulumitT .&% not%m c% are un frate care este e6celent c4nt%re 0i care d% concerte$1 7robabil c%
faptul c% a izbutit s% fie prim3solist +n corul unui templu nu +l satisface$ Ambiia sa este mai mare$
7oate c% vrea s% a5un'% 0i mai sus$ Ar trebui s% i se dea o 0ans% 0i +n alte domenii$ Ln aceste
condiii s3ar putea s% se comporte corect 0i la 0coal%$ =mportant este c% nu 0i3a pierdut sperana 0i
c% el continu% cursa$ Dac% 0i3ar pierde complet cura5ul* ne3am putea a0tepta din parte3i la cele mai
rele lucruri$ Ar putea deveni criminal sau s% se cufunde +n nevroz%$ Dac% consimim s%
aprofundam problema* servindu3ne de informaiile de care dispunem p4n% +n prezent* ne vom '%si
+ntr3o situaie relativ dificil%$ "u vedem nici un semn care s% ne permit% s% presupunem c% acest
copil ezit% +n vreun fel$ "u3l '%sim a'resiv* deci mai probabil este c% nu va deveni un nevrotic$
Dac% ar fi fost mai activ* dac%* pe deasupra* ar prezenta tendina de a3i v%t%ma pe ceilali* de a da
din coate mai a'resiv* am putea presupune c% ar putea s% +mbr%i0eze" o carier% de criminal$
Faptul c% minte +n chestiuni de bani nu este pentru noi o informaie suficient% +n acest sens$ ,ai
de'rab% am putea presupune c%* pierz4ndu30i sperana* va deveni un nevrotic$
De c4tva timp se intereseaz% mai ales de biciclet%"$
7r4sleaV Faptul c% 0tie s% ruleze bine pe biciclet% s3ar putea s%3l fac% s% cread% c% mai
t4rziu va participa la curse cicliste$
Dorina lui cea mai mare este acum s% aib% o biciclet%$ 7otrivit informaiilor furnizate de
mam%* el este cheltuitor"$
Dac% aceast% caracterizare se confirm%* am putea '%si aici o posibilitate de interpretare 0i
s% tra'em concluzia c% acest b%iat ar fi capabil s% comit% furturi* +n cazul +n care 0i3ar pierde orice
speran%$
El dispune de o sum% de bani destul de important%"$
7robabil c% afirmaia este e6a'erat%$
Are c4iva prieteni care +nva% la o alt% 0coal%* dar pe care mama nu3i a'reeaz%"$
Este interesant de observat c% +0i caut% prieteni nu acolo unde a suferit e0ecuri* ci mai
de'rab% acolo unde mai era +nc% +n plin% str%lucire$
A fost fericit +n timpul unei 0ederi la tat%l s%u* +n An'lia"$
Acolo* desi'ur* conduita lui a fost din cele mai amabile 0i politicoase* deoarece se afla
+ntr3o situaie care +i era pe plac 0i povara 0colii nu3l mai ap%sa$
7esemne pentru c% nu mai trebuia s% frecventeze 0coala"$
De un anumit timp ar fi mai puin dezordonat"$
./a urmare a unui tratament aplicat de dr$ E$1
Dezordinea este semnul copilului r%sf%at$
( anchet% la 0coal% ne arat% c% +ntrea'a familie este probabil responsabil% de ne'li5ena
acestui copil$ /u toii z%bovesc +n pat p4n% la amiaz%"$
A0 dori s% v% +mp%rt%0esc o observaie care mi se pare foarte important%$ Ln epoca noastr%*
marcat% de necesitatea tat%lui de a munci intens* ceea ce +n cele mai multe cazuri face 0i mama*
sunt rare ocaziile de a str4n'e r4ndurile familieiJ de aceea mi se pare deosebit de important*
pentru viaa ulterioar% a copilului* ca +ntrea'a familie s% se '%seasc% reunit% dimineaa* la ora Y*
pentru micul de5un .in4nd seama de orarul 0colilor noastre1$ Eei constata c% acolo unde lucrul
acesta nu se face* apar +n familie numeroase necazuri$ /opiilor care* de la cea mai fra'ed% v4rst%*
nu au fost obi0nuii s% se reuneasc% +n 5urul mesei familiale* le va lipsi baza unei veritabile
educaii sociale$ Este locul unde toat% lumea ar trebui s% converseze +ntr3o atmosfer% de bun%
dispoziie* de veselie* s% discute deschis* dar nu pe teme criticabile sau pe tema slabelor
randamente 0colare etc$ Acestea trebuie abordate +n alte momente$ Eei 0ti vreodat% s% apreciai
+ndea5uns avanta5ul de a avea reunit% familia* la ora Y dimineaa* pentru micul de5unT De
dou%zeci de ani insist asupra acestui lucru$ R%spunsul este adesea un sur4s ne+ncrez%tor* muli
reufuz4nd s% cread% +n acest sfat$ Am avut totu0i posibilitatea s% constat c% anumite dificult%i nu
au fost de '%sit dec4t acolo unde nu e6ist% aceast% obi0nuin%$
Fire0te c% acela care zace toat% dimineaa +n pat* seara nu va putea adormi* lipsindu3i
oboseala natural% de ri'oare$ /4nd auzim pe c4te unii pl4n'4ndu3se de faptul c% seara copiii lor
fu' de acas% spre a30i petrece timpul la c4rcium% sau la cinemato'raf* le putem imputa
circumstana ar%tat% mai sus$ /u a5utorul acestui obicei* pe c4t de simplu* pe at4t de u0or de
realizat* s3ar putea preveni o mulime de rele$
7otrivit informaiilor furnizate de diri'inte* +ntrea'a familie minte 0i mi se pare indicat s%
recept%m informaiile care provin de la aceasta cu o anumit% ne+ncredere* deoarece mama mi se
pare c%* din fanfaronad%* nu spune adev%rul$"
Dac% inem seama de cele spuse mai sus* nu '%sim c% fanfaronada mamei este mare lucru$
Este incontestabil faptul c% b%iatul este inteli'ent 0i c% are o voce frumoas%J probabil c% acestea
reprezint% mult +n ochii mamei* dar eu nu a0 vedea aici nici o fanfaronad%$
Deoarece toi profesorii sunt de acord c% b%iatul este mincinos* neatent* puturos 0i
pref%cut"$
/aracterizarea este dur%$ Dac% este s% admitem c% este e6act%* ea nu este mai puin o
critic% sever%$ )%iatul pare s% vad% +n toi profesorii s%i ni0te du0mani$ 7articularit%ile acestea
reprezint% manifest%ri ostile corespunz%toare unei lupte permanente$
Dar ei toi au convin'erea c% b%iatul nu este prost 0i c% ar putea r%spunde e6i'enelor
0colii +n cazul +n care ar avea condiii mai buneJ +n prezent nu r%spunde acestor e6i'ene"$
Atunci c4nd b%iatul acesta* care vrea s% se afle mereu +n frunte* se confrunt% cu o situaie
'rea* nu poate face fa% e6i'enelor 0colii$ #%sim aici tr%s%turile de caracter ale lupt%torului care
se opune unei puteri superioare$
"umai la patru materii de studiu se arat% insuficient pre'%tit: matematic%* istorie*
'eo'rafie* reli'ie"$
Este surprinz%tor ca el s% nu reu0easc% +n ceea ce prive0te reli'ia* dar poate c% nu se
+nele'e cu profesorul care o pred%$ 7rezint% interes 'radul +n care a r%mas +n urm% la +nv%%tur%$
/4t prive0te matematica* vei constata* +n 'enere* c% la aceast% materie au dificult%i copiii
r%sf%ai$ E posibil* pe de alt% parte* ca el s% fie pe picior de lupt% cu profesorul respectiv$ "u3mi
pot e6plica dificult%ile +nt4mpinate de acest copil la matematic% dec4t prin faptul c%* spre
deosebire de alte materii* matematica face abstracie de orice re'ul%$ Aceast% materie lipsit% de
orice re'ul% planeaz% +n spaiul liberBJ trebuie s% a5un'i la o concluzie prin propria ta putere 0i
prin combinaii$ Adic% un lucru de care sunt incapabili copiii r%sf%ai* pentru c% ei ar dori s% se
spri5ine pe ceva* s% aib% un suport$ Acest suport l3ar putea eventual '%si +n re'ulile unei limbi
str%ine* dar nu +n matematic%* de unde 0i frecventele e0ecuri ale acestor copii la materia
respectiv%$
Este probabil ca e6aminarea inteli'enei* efectuat% recent* s% confirme faptul$
E6aminarea inteli'enei arat% un coeficient +n 5urul a BHH"$
Ln ceea ce ne prive0te* suntem convin0i c% b%iatul este inteli'ent$ &e pune* +n acest caz*
+ntrebarea ce este de f%cut$ >erapeutica decur'e +n mod automat din cele spuse mai sus$ >rebuie
apelat la cineva care s%3i c40ti'e +ncrederea$ a cineva care* de asemenea* s%3l +ncura5eze 0i s%3i
amplifice interesul fa% de cole'ii s%i 0i fa% de toate materiile de +nv%%m4nt$ &3ar putea discuta
deschis cu d4nsul* con0tientiz4nd la el ceea ce b%iatul simte +n mod obscur c% nu mer'e +n
comportamentul s%u$ Dup% un astfel de tratament b%iatul +0i va reduce ne+ndoielnic la minimum
atitudinea sa eronat%$ &3ar putea* de asemenea* s% i se atra'% atenia asupra faptului c% e6ist%
dificult%i 0i c% trebuie s% te dovede0ti puternic +n faa 'reut%ilor pe care le +nt4lne0ti$ "u va reu0i
+ns% dec4t acel educator +n care copilul are +ncredere$ 7robabil c<% un prieten va reu0i mai bine +n
acest caz* deoarece b%iatul le va stima pe femei tot at4t de puin ca pe propria3i mam%J iar* pe de
alt% parte* 0tim c% el se comport% fa% de tat%l s%u +ntr3un mod cu totul diferit* atitudinea sa fiind
a'ravat% din momentul +n care acesta din urm% nu s3a mai putut ocupa de copil$ Fratele s%u mai
mare ar trebui s%3i c40ti'e +ncrederea* ar trebui s%3i +nelea'% situaia +n ansamblul ei* cu toate
corelaiile$ Ar trebui* f%r% a3l critica* s%3i propun% o nou% via%* 0ter'erea cu buretele a +ntre'ului
trecut$ Ar trebui s%3i fac% e6plicit% dorina lui secret% de a deveni c4nt%re$ Ar trebui s%3l convin'%
c% 0i3a pierdut interesul pentru 0coal% pentru c% a crezut c% nu va putea 5uca un rol +n domeniul
muzicii$ Acest frate mai mare ar trebui* de asemenea* s% le cear% profesorilor s%3i acorde b%iatului
un anumit r%'azJ pentru c%* fie 0i dac% el reu0e0te s%3l redreseze* rezultarul ar fi ne'ativ +n cazul
+n care b%iatul ar primi o not% proast%$ &labul s%u randament 0colar actual poate fi pus pe seama
sentimentului de oprimare pe care +l tr%ie0te +n 0coal%$
"(>E
B Aseriune surprinz%toare* dac% ne '4ndim c% +ncep4nd cu cele patru operaii
fundamentale ale aritmeticii* cu re'ula de trei compus%" 0i cu re'ula de trei simpl%"*
matematica este 'uvernat% de tot felul de re'uli$ /e3i drept* +ns%* toate aceste re'uli nu se spri5in%
pe procese vizibile +n natur%* nu au materialitatea" acestora* l%s4nd impresia planarii +n vid* +n
convenional$ ."ota trad$1
E===$ DE)= ,=">A &AU /(7=37R()E,OT
Este e6trem de important s% ne facem o idee prin noi +n0ine asupra unui caz de copil 'reu
educabil* mai +nainte de a3l fi v%zut pe copil sau pe mam%$ E% voi e6pune istoricul unui caz 0i vei
vedea cum fac eforturi s% tra' concluzii p4n% 0i din cea mai insi'nifiant% informaie: +n toamna
anului BCB@* c4nd )$ a venit la 'r%dinia de copii* era copilul cel mai ne'li5at 0i mai arierat ce s3ar
putea ima'ina* at4t din punct de vedere fizic* c4t 0i intelectual"$
7utem deduce de aici c% nimeni nu s3a ocupat de d4nsul$ ( particularitate a dezvolt%rii
intelectuale este aceea c% trebuie ca un copil s% se '%seasc% +n chip necesar +n relaie cu cineva
care s%3i permit% e6ersarea spiritului$
Este subalimentat* r%u +n'ri5it* insuficient +mbr%cat* descul* cu toate c% suntem +n toiul
iernii"$
Este vorba* pe c4t se vede* de un copil provenit dintr3o familie foarte s%rac%$
Avea 0i o +nt4rziere intelectual% foarte accentuat% 0i abia dac% putea s% vorbeasc%"$
Dezvoltarea limba5ului copilului nu poate avea loc dec4t +n condiiile unui raport social$
Dac% +i lipse0te acest raport* copilul nu30i poate dezvolta limba5ul$
&e impune* de asemenea* s% ne punem +ntrebarea dac% nu cumva copilul este un deficient
mintal$ "u este dec4t o ipotez% 0i trebuie s% ne continu%m cercet%rile cu pruden%* deoarece*
emi4nd un astfel de dia'nostic* s3a terminat cu copilul$ Este de neiertat s% nume0ti prost%nac un
copil care nu este a0a ceva$
/4nd s3a +ncercat s% se stea de vorb% cu d4nsul* s3a ascuns 0i a +nceput s% urle 0i s% se
zv4rcoleasc%"$
Dac% cineva +ncearc% s% se apropie de d4nsul* ia poziie de ap%rare$ as% impresia c%
aparine celui de3al treilea tip de copii: cei nedorii* nele'itimi sau infirmi$ &e vede c4t de colo c%
+0i prive0te semenii cu ostilitate$
Este foarte la0$"
( fiin% nu are cura5 dec4t acolo unde se simte acas%$
=3a atacat pe copii* lu4nd seama ca s% nu fie 0i el atacat de c%tre ace0tia$ a mas% avea
nevoie s% fie a5utat* a0tept4nd s% fie hr%nit"$
>rebuie s% recept%m cu rezerv% aceste informaii$ A0a sunt* +n 'eneral* copiii r%sf%ai*
care prezint% dificult%i +n ceea ce prive0te hr%nirea$ Dar este posibil ca 0i aici s% avem de3a face
cu o atitudine de ostilitate$ Lntr3adev%r* este cu putin% ca cineva s%30i dea osteneala s%3l +ndoape
pe un copil pe care nu3l iube0te* ca astfel s% termine mai repede cu el$ A0a se face c% acesta nu
+nva% s% m%n4nce$
El +ns% adesea refuza hrana* cu toate c% era fl%m4nd"$
/opilul acesta se poart% ca +ntr3o ar% du0man%$ >rebuie* +ns%* s% cercet%m atent dac% nu
prezint% semne de deficien% mintal%$
De altfel* dup% o scen%* de care cei din 5urul copilului nu au inut nicicum seama* el s3a
calmat 0i a +nfulecat cu l%comie m4ncarea"$
A0adar* nu st%tea chiar at4t de r%u cu m4ncatul$
Este un copil le'itim$ A +nv%at foarte t4rziu s% mear'% 0i s% vorbeasc%* dar p4n% acum nu
a reu0it s% se e6prime corect"$
"e e6plic%m dificult%ile +n ceea ce prive0te limba5ul$ /4t despre mers* este necesar s% ne
'4ndim la dificult%i or'anice$ 7oate c% 0i apariia dinilor este +n +nt4rziere* ceea ce face parte din
dispersarea p%rinilor 0i f%r% +ndoial% c% e6ista +n familie o persoan% care se ocupa de el$ 7oate o
bunic%* o m%tu0%* o sor% mai mare* de care copilul putea dispune +ntr3o anumit% m%sur%$ Ln aceste
condiii* am putea tra'e concluzia noastr%* +nele'4nd atitudinea sa la 'r%dinia de copii$ Dac%
concepia nu ni se confirm%* o vom modifica cu dra'% inim%$
$ Mi se revolta +mpotriva lor la cea mai mic% ocazie"$
&e pare c% membrii familiei nu l3au tratat cu prea mare duritate$ A se opune este un mi5loc
de lupt%* iar +n faa unui antura5 deosebit de puternic un copil nu se revolt%$ 7oate c% mai +nainte
se aflase +ntr3un mediu +n care era +ncon5urat de o anumit% afeciune* cum nu a fost cazul ulterior$
>rebuie s% avem unele puncte de plecare pentru a ne putea continua cercet%rile$
ovea cu picioarele* se rosto'olea pe 5os* urla* apuca 0i tr4ntea tot ce +i ie0ea +n cale"$
/onstatarea aceasta vine s% +nt%reasc% ipoteza unui antura5 schimbat +n defavoarea
copilului$ 7robabil c% a avut loc o schimbare de situaie$ /ele presupuse de noi se confirm%: mai
+nt4i r%z'4iat* dup% aceea a fost ne'li5at* iar faptul acesta l3a adus +n stare de s%lb%ticie 0i
ostilitate$
+0i ud% +n mod constant a0ternutul"$
7robabil c% vrea ca cineva s% se ocupe de persoana lui 0i c% are tendina s% se fac%
remarcat +ntr3un mod deza'reabil$
$ Mi +0i roade un'hiile"B$
Eei re'%si acest obicei la copiii +nc%p%4nai$ i se cere mereu s% nu30i road% un'hiile* iar
ei* continu4nd s3o fac%* +0i arat% prin aceasta opoziia$
%comia lui era at4t de mare +nc4t la 'ustarea de dup%3amiaz% uneori se repezea 0i le lua
copiilor c4te ceva din m4n%"$
"u are un sentiment de comuniune social% prea dezvoltat 0i acest fapt se manifest% 0i prin
'esturile lui$
Avea un rahitism foarte accentuat 0i o mare r%m4nere +n urm% +n ceea ce prive0te
dezvoltarea intelectual%"$
/onfirmare* deci* a presupunerilor noastre$
* "ici o urm% de sociabilitate* a0a +nc4t nu se +nele'ea cu nimeni"$
Acest comportament corespunde at4t tipului de copil r%sf%at* c4t 0i tipului de copil
detestat$
/hinuia animalele"$
( astfel de manifestare este de asemenea comun% celor dou% tipuri de copii menionate$
Astfel de copii vor s%30i demonstreze puterea$
7rindea mu0te 0i le strivea cu o bucurie aparte"$
Ll vedei aici pe cel puternic +n faa celui slab$
Eoia s% fie +ntotdeauna cel dint4i"$
(pinia pe care am e6primat3o la +nceput se adevere0te$ 7oate c% anterior p%rinii s%i s3au
aflat +ntr3o situaie mai bun%* ca apoi s% decad%J din acel moment el a fost lipsit de c%ldura
familiei* de afeciune$
7reocuparea lui permanent% este s% comande* iar dac% nu reu0e0te* +0i pocne0te
camarazii* r%stoarn% mesele 0i scaunele* se tr4nte0te pe 5os 0i nu mai vrea s% 0tie de nimeni 0i de
nimic"$
>r%s%turi de caracter ale unui copil r%z'4iat* care nu concepe s% nu se afle mereu +n
centrul ateniei$
+n prezent frecventeaz% cu pl%cere 'r%dinia de copii 0i +0i d% silina s% aib% +ntotdeauna
asupra sa batista pe care i3am f%cut3o cadou"$
D% semne de adaptare* cum ne3o 0i arat% relaia amiabil% stabilit% cu educatoarea de la
'r%dini%$ /onstat%m c% aceasta a 0tiut s%3i c40ti'e +ncrederea 0i s% reconstituie situaia a'reabil%
+n care copilul a fost r%sf%at$ Ln mintea lui aceasta se traduce cam +n felul urm%tor: =at%3te +n
pl%cuta situaie c%tre care tu tinzi dintotdeauna"$ De acum +ncolo trebuie s%3i fie trezit interesul
pentru alte lucruri* care l3au l%sat rece p4n% +n prezent$
+l intereseaz% tot ceea ce vede aici$ Este fericit dac% i se dau ocupaii c4t de multeJ de
pild% s% hr%neasc% o pas%re* s% ude florile* s% m%ture* s%3i a5ute pe cei mai mici dec4t el s% se
+ncale 0i a0a mai departe"$
&upoziia noastr%* potrivit c%reia ne3am fi putut afla +n faa unui caz de deficien% mental%
+ncepe s% se clatine$ /opilul este adaptabil* s3a +mprietenit cu educatoarea 0i se comport% cu bun3
sim$ Dia'nosticul de deficien% mental% mi se pare insuficient motivat 0i nu merit% s% fie reinut$
&ituaia lui familial% este c4t se poate de trist%$ >at%l s%u a murit de tuberculoz%J mama*
muncitoare* nu se preocup% de educaia lui"$
/ine l3o fi r%sf%atT 7oate tat%l s%u* +nainte de a muriT
,ama b%iatului a v4ndut lucrurile pe care i le d%dusem paltona0ul de iarn%* +nc%l%rile
etc$
2 Mi ni l3a trimis din nou +n zdrene"$
=ma'inai3v% situaia acestui copil detestat* crescut +ntr3o atmosfer% lipsit% de dra'oste 0i
de c%ldur% .+n +nelesul aproape propriu al cuv4ntului* dat fiind faptul c% i3a v4ndut paltona0ul de
iarn%1$
Este mezinulJ ceilali copii sunt +n v4rst% de BH*B@ 0i BC ani"$
=at% ceea ce ne permite s% presupunem c% poate unul dintre ace0ti copii s3a ocupat +n mod
special de mezin$ 7entru c%* +n ceea ce prive0te dezvoltarea copilului* suntem obli'ai s% inem
seama de faptul c% el este cel mai mic$ Dac% avem +n vedere faptul c% a fost r%sf%at* este cert c%*
+n calitatea lui de mezin* dispunea de o anumit% putere$ Are trei +nainta0i 0i vrea s%3i imite$ Dar nu
vrea ca ei s% dispun% de mai mult% putere dec4t d4nsul* ci el s% fie acela care se afl% +n frunte* mai
ceva dec4t oricare din fraii s%i$
Adesea pl4n'e* dar numai c4nd +0i manifest% opoziia sau c4nd +l apuc% furia"$
7l4nsul este o arm% deosebit de eficace$ Atunci c4nd copiii observ% c% prin pl4ns nu ne
impresioneaz%* se opresc$ )%iatul nostru se slu5e0te de pl4ns pentru a se pune +n valoare$ Un cuplu
de surdomui avea un b%iat care auzea 0i vorbea bine$ /4nd se lovea* pl4n'ea f%r% a scoate nici
cel mai mic z'omot$ acrimile +i cur'eau pe obra5i* dar +ntr3o muenie total%$ Lnele'em foarte
bine lucrul acesta* +ntruc4t copilul 0tia c% z'omotul nu avea nici un efort asupra p%rinilor s%i$
=dentific%m 0i aici amprenta l%sat% de antura5ul +n care se dezvolt% copilul$
* !ocurile lui preferate sunt 'imnastica 0i construciile"$
Este probabil ca acest copil s% nu fie nici at4t de ne+ndem4natic 0i nici +napoiat mintal$
)asmele lui preferate sunt ^&piridu0ul_ 0i ^Frumoasa din p%durea adormit%_$
A +ncerca s% tra'i +nv%%minte din basmele de acest fel este a3i pune serios mintea la
contribuie$ Ln cel dint4i este vorba de un vicle0u' de5ucat printr3un alt vicle0u'$ /4t despre
preferina fa% de Frumoasa din p%durea adormit%"* ea ni se pare semnificativ%$ F%r% +ndoial% c%
b%iatului +i place basmul acesta +ntruc4t e6prim% +ntruc4tva sperana de a30i asi'ura succesul
printr3un act de e6traordinar cura5$ /red c% materia acestor basme trebuie profund e6plorat%* spre
a se stabili ce elemente +i impresioneaz% +n mod deosebit pe copii$ /unosc4ndu3l mai bine pe
b%iatul nostru* am putea +nele'e mai e6act de ce +i plac lui +ndeosebi aceste dou% basme$
\iua +n amiaza mare el viseaz%"$
Dac% prin aceasta trebuie s% +nele' c% el se las% prad% reveriilor* faptul ne aminte0te de
Frumoasa din p%durea adormit%" care 0i ea* doarme$ /um s% '%sim noi un fir conduc%tor* care s%
ne a5ute s%3l +nele'em mai +n profunzime pe acest copilT
/u c4tva timp +n urm% el adormea din cauza sl%biciunii fizice* ceea ce ne f%cea s% ne
temem c% +ntr3o zi nu se va mai trezi"$
7oate c% acea sl%biciune era +n le'%tur% cu ideea din Frumoasa din p%durea adormit%"$
Am motive s% cred c% un astfel de copil este mai interesat dec4t alii de somn* dat fiind c% +l
pasioneaz% basmul la care ne3am referit$
7e c4t se pare* copilul acesta a fost martirizat"$
7esemne c% mama copilului nu fusese z'4rcit% cu b%t%ile$
7este tot se simte respins 0i caut% s% atra'% atenia celorlali"$
Aceast% tr%s%tur% nu este proprie copilului martirizat care fu'e de ceilali 0i caut%
totdeauna s% se eschiveze$ Ln cazul de fa% avem de3a face cu un copil r%sf%at* care vrea s%
capteze mereu atenia antura5ului$
audele sunt pentru el totul$ /4nd i se spune: ^Ei bine* )$* tu e0ti un b%iat comsecadeV_*
ochii +i str%lucesc 0i* pentru moment* totul mer'e bine"$
/aracter de copil r%sf%at$ Lntr3o asemenea situaie* el este +n elementul lui: este scopul
vieii sale* al str%daniilor lui$
Dac% +ncepe un lucru* +l duce p4n% la cap%t* iar dac% e l%udat* e fericit s% fac% +nc% pe
at4t"$
=at% calea pe care +l putei mobiliza pe b%iatul acesta$ Dac% lucreaz%* este +n primul r4nd
pentru c% +n felul acesta este pus +n situaia de a fi l%udat 0i iubit$ >rebuie de folosit aceast%
situaie 0i s% continu%m s%3l facem s% +nelea'% c% este bine s% se fac% util* dar abin4ndu3ne de a3i
adresa imediat laude$ Este suficient s%3i spunem: dac% procedezi a0a 0i nu altfel* va fi c4t se poate
de bine$
&e comport% ca un pu0tiulic% de doi ani* ba chiar o face pe bebelu0ul 0i pe prostul* numai
ca s% fie m4n'4iat 0i r%sf%at"$ I
Eei vedea nu rareori copii r%z'4iai 0i chiar 0i aduli care se comport% ca ni0te copila0i*
mim4nd pelticia copiilor mici$ Ei re'ret% acea stare din trecut 0i ar dori s% revin% la ea* simindu3
se atunci la fel de bine ca +n paradis$ 7robabil c% r%sf%ul b%iatului dateaz% din perioada +n care el
a fost bolnav$ Ln cursul unei boli survin st%ri 'rave c4nd nu se poate s% nu3l dezmierzi pe copil$
De aici se tra'e nevoia lui de a fi m4n'4iat* de a se face l%udat 0i iubit$ &e comport% +n consecin%*
dar f%r% a fi con0tient de aceasta$ A0adar* e6plic4ndu3i cum stau lucrurile* am putea obine totul
de la d4nsul$
Eorbe0te foarte prost$ Este bine conformat* dar din c4nd +n c4nd sufer% de urechi"$
7robabil c% este vorba de o otit% a urechii medii* nevindecat% complet$ Dac% nu a fost
atins +n profunzime de aceast% boal%* s3ar putea ca el s% prezinte o mare sensibilitate +n ceea ce
prive0te audiia 0i muzica* dat fiind faptul c% auzul s%u este probabil mai fin dec4t la ma5oritatea
oamenilor$ Avem o confirmare +n le'%tur% cu aceast% maladie serioas% din prima sa copil%rie$ "u
toi copiii fac otit% la urechea mi5locie$ Ln acest caz am putea s%3i revel%m un nou domeniu de
formare$ 3am putea inte'ra +n societate prin intermediul unui cor* +n 'eneral prin intermediul
muzicii$
Este +nt4rziat din punct de vedere intelectual* prezent4ndu3se ca un copil +n v4rst% de trei
ani"$
)%iatul* care o face mereu pe copila0ul +n v4rst% de trei ani 0i las% impresia c%3i lipse0te
inteli'ena* pe c4nd* +n realitate* are cinci ani* ne3ar putea l%sa impresia c% este un deficient
mentalJ trebuie* +ns%* +nainte a tra'e o concluzie* s%3l supunem unor test%ri temeinice$
+n 'eneral* nu reacioneaz% dec4t fa% de persoanele cu care este obi0nuit"$
>r%s%tur% de caracter proprie copilului r%sf%at$
Randamentele sale 0colare pozitive nu sunt notabile dec4t +n domeniul e6erciiilor fizice*
'imnastica obi0nuita sau ritmic% fiind ocupaia sa favorit%* +n care a5un'e la rezultatele
str%lucite"$
Lnc% nu3mi permit s% conchid$ Rareori auzim vorbindu3se de copii deficieni mental care
s% obin% rezultate remarcabile la 'imnastica normal% sau ritmic%$ A izbuti +ns% o mi0care
sistematic% +n 'imnastic%* a a5un'e la reu0ite str%lucite ne arat% un dar al combinaiei de care nu
dispune un deficient mental$
"(>E
B ,anifestare impulsiv% descris% +n psihopatolo'ie 0i psihiatrie sub denumirea de
onicofa'ie$ Are oc la copiii cu tulbur%ri de afectivitate .emotivi* timizi etc$1* care tr%iesc +ntr3un
mediu ostil* amenin%tor$ Unii psihanali0ti socot onicofa'ia un act care se +nscrie +n manifest%rile
sadicorale ale anumitor copii .autosadism1$ Dac% nu se intervine =a timp cu remedii
psihopeda'o'ice potrivite* obiceiul poate persista toat% viaa$ ."ota trad$1
=[$ ( A,)=N=E /ARE DU/E A RO>O/=REA DRU,UU= L" E=ANO$
=nstitutoarea ne e6pune urm%torul caz: ,$ este +n v4rst% de nou% ani 0i este +n clasa a
patra$ Este cea mai mic% dintre cinci copii* c4i sunt =n familie$ Fraii 0i surorile ei au D@* DG*B@ 0i
B? ani$ Fata cea mare* m%ritat% de3acum* are un copil +n v4rst% de c4teva s%pt%m4ni$ Ln situaia ei
de mezin%* frumu0ic% 0i pl%cut%* ,$ a fost deosebit de r%sf%at% de c%tre p%rini* frai 0i surori$
Educaia 0i suprave'herea ei au c%zut +ndeosebi +n sarcina frailor 0i surorilor* deoarece p%rinii
lucrau toat% ziua$ >at%l este slu5ba0 la o cas% de comer 0i lipse0te de acas% +ntre ora Y dimineaa 0i
ora W seara$ ,ama e corsetier% 0i este de asemenea ocupat% toat% ziua$ a intrarea +n 0coal% fetia
s3a f%cut remarcat% +n clas% +ntr3un mod c4t se poate de nepl%cut* prin flec%reli* prin neast4mp%r*
printr3o atitudine e6a'erat de aro'ant%* prin lipsa sensibilit%ii* prin tendina la '4lceava 0i
s%lb%ticia cu care +0i trata cole'ele$ =nstitutoarea de la clasa +nt4i o menioneaz% adesea ca pe o
copil% teribil%"* +ns% foarte inteli'ent% 0i* dup% chef* c4nd e6trem de muncitoare* c4nd de o lene
e6asperant%$ Dat fiind c% o cunosc din clasa a doua* nu o pot acuza de tr4nd%vie$ Dimpotriv%* este
foarte harnic%* este foarte bun% la compunere* ima'inaia +i este vie* se e6prim% bine* recit% la fel
de bine* scrie cali'rafic 0i insist% asupra cur%eniei* ca rezultat al cochet%riei* trebuie s% o
recunoa0tem$ Li place mult s% se fac% admirat%$ /4nd o tem% +i reu0ea +n mod deosebit* venea +n
faa clasei cu caietul* ca s% mi3l arate: Eu am f%cut astaV"$ &e bucur% c4nd o lauzi$ Abordeaz%
temele +ntr3un mod plin de de6teritate 0i +ndr%zneal%$ a 'imnastic% este foarte bun% 0i cura5oas%$
A +nv%at sin'ur% s% mear'% pe biciclet% 0i s% +noateJ acum dore0te s% aib% o pereche de patine*
spre a +nv%a anul acesta s% patineze$ >endina ei de a se pune +n valoare este* +ns%* foarte
puternic%* +mpin'4nd3o f%r% +ncetare la a se face remarcat%* lucru imposibil +ntr3o colectivitate de
treizeci de copii$ Atunci ea tulbur% procesul de +nv%%m4nt* lu4ndu3le vorba din 'ur% celorlali*
f%r% a se putea st%p4ni* de0i +n mai multe r4nduri a fost do5enit% pentru purtarea ei$ Lnc% 0i mai
puin +0i poate st%p4ni curiozitatea$ /4nd +i semnalez unei eleve vreo 're0eal% +n caiet* ea +0i
p%r%se0te locul din banc%* spre a lua 0i ea cuno0tin% de 're0eala cole'ei$ ( atra'e +ndeosebi ceea
ce este interzis$ Anul trecut directoarea s3a opus oric%rei de'hiz%ri +nainte de l%sata secului* ca s%
nu se sperie copiii din clasa +nt4i* care era vecin%$ A doua zi* +n recreaie* ,$ s3a dus la S$ /$ 0i
dup% c4teva minute s3a n%pustit +n clas%* de'hizat% +n diavol* flutur4nd +n aer o nuia* brusc4n3du3i
pe copii 0i url4nd$ Am certat3o 0i am +ntrebat3o dac% nu era la curent cu interdicia de a se
de'hizaJ n3am obinut de la d4nsa nici un r%spuns$ (ri de c4te ori o iei la +ntreb%ri* se comport% la
fel$ De notat este c% niciodat% nu te poate privi drept +n ochi$ ,anifest% semne de mare nelini0te
dac%* +n timpul orei* o privesc c4t%va vreme$ Ln cazul acesta +ntoarce ochii cu 5en%* arunc4ndu3mi
din c4nd +n c4nd c4te o privire timid%* ca s% vad% dac% o mai privesc sau nu$ &% spunem* +n
treac%t* c% nu este necinstit%$ ,ama fetei susine c% fata nu minte niciodat%$
"evoia ei de a se pune +n valoare s3a manifestat +n mod izbitor +n urm%toarele +mpre5ur%ri:
Anul trecut am avut o inspecie la ora de muzic%$ De mai multe ori p4n% atunci* ca m%sur%
disciplinar%* ,$ fusese dat% afar% de la acest curs* pentru p%l%vr%'eal% 0i alte feluri de a +ntrerupe
mereu activitatea didactic%$ /u prile5ul inspeciei a fost 0i ea prezent%$ "eav4nd* din cauza
absenelor* acela0i antrenament ca restul clasei* evident c% nu s3a putut distin'e$ Dar s% stea pur 0i
simplu +n r4nd cu ceilali 0i s% fac% ce f%ceau ei* f%r% a se face remarcat%* nu era lucru suportabil
pentru d4nsa$ Ln timpul recreaiei ea s3a apropiat de inspectoarea care conversa cu cineva 0i a
f%cut o piruet%* 'imnastica fiind domeniul +n care e6celeaz%$ Li place s% fac% farse$ ,i3a povestit*
bun%oar%* c% +ntr3o zi a l%sat s% scape pas%rea dintr3o colivie pe care proprietarul o pusese +n
curte* bucur4ndu3se c% acesta nu3l '%se0te pe autorul farsei$ 7retinde c% i se f%cuse mil% de acea
pas%re care piuia$ 7e timpul vacanei* ca s% se amuze* a l%sat s% cad% cu totul oblonul din fier al
unei m%cel%rii de vizavi de casa +n care locuia$ /4nd m%cel%reasa a ie0it 0i i3a aplicat o corecie
fetei* mama acesteia a ie0it la r4ndu3i din ma'azinul ei 0i a p%lmuit3o pe m%cel%reas%* ceea ce i3a
adus un proces 0i o amend% de BH coroane$ ,ama m3a ru'at s% fiu c4t se poate de sever% cu fata*
care* acas%* o e6aspereaz%$ Este +nc%p%4nat% 0i ori de c4te ori mama +i spune s% fac% ceva +i
r%spunde cu nu vreau 0i 'ataV"* f%r% a ceda* +n 'eneral* dec4t cu fora$ Dac% femeia aceasta ar
dispune de mi5loacele necesare* ar +ncredina unor copilul str%ini* ca s%3i dea o educaie
corespunz%toare* deoarece p%rinii* cu comerul lor* nu se pot ocupa suficient de copil%$ /4t
despre frai 0i surori* ei o respin'* cu toate c% o iubesc mult 0i sunt bl4nzi cu d4nsa$ a 0coal% ea
se comport% la fel$ "u trece zi +n care s% n3o vezi b%t4nd o cole'% sau tr4ntind3o la p%m4nt f%r%
nici un motiv$ Dou% fetie au 0i fost serios r%nite* din cauz% c% ea le3a izbit de perete sau de
colurile b%ncilor$ 7e drumul la 0coal% le tra'e de p%r pe cole'e sau le amenin% cu s%puneala" la
ie0irea de la 0coal%$ Din toate aceste pricini cole'ele nu o v%d cu ochi buni 0i se tem de ea$ Dac%*
+n timpul orei* vreo vecin% +i cere s% stea lini0tit%* ea +i d% 'hionti* o pi0c% sau o love0te cu
picioarele* pe sub banc%$ /onvocarea la 0coal% a p%rinilor nu a dat rezultate p4n% +n prezent$ &3a
prezentat +ntotdeauna mama* iar aceasta arunc% vina pe tat%l fetei* care o r%sfa% din cale3afar% pe
copil%$ "u am avut niciodat% prile5ul s% discut cu tat%l* +ns% mama fetei a promis s%3l aduc% azi la
0coal%"$
Dr$ A: +n e6punerea detaliat% cu privire la aceast% feti% a fost subliniat cu mult% precizie
punctul central al dezvolt%rii ei$ Fetia manifest% o tendin% deosebit de marcat% c%tre o punere +n
valoare r%u orientat%$ "i s3a f%cut cunoscut c% avem de3a face cu o mezin% 0i c% aceasta a fost
r%sf%at%J r%sf%ul pare a ne e6plica de ce este at4t de mare tendina ei de a se pune +n valoare$ /a
mezin%* ar dori s%3i dep%0easc% pe toi$ Dar +n afar% de randamentul ei 0colar bun* se constat% un
at4t de mare num%r de lipsuri* +nc4t e0ti uluit$ Lnele'em prea bine de ce comportamentul fetiei
mer'e din r%u +n mai r%u$ Fetia se comport% ca +ntr3o curs% de prins 0oareci* neput4nd sc%pa de
propria3i soart%J ea ar vrea s% fie punctul de atracie* dar* dat fiind faptul c% a acionat at4t de
're0it* pretutindeni se love0te de rezisten% 0i este incitat% s% continue$ A0 dori ca* +n c4teva
cuvinte* s% ar%t ceea ce m3a frapat +n aceast% e6celent% e6punere* referitor la linia dinamic% a
copilului$ Este foarte v%dit% la ea tendina de a vrea s% le dep%0easc% pe cole'ele ei de 0coal%$
Rv$ ir$
"u a obinut dec4t un succes parial 0i +ncearc% s% recupereze ceea ce a pierdut datorit%
absenelor de la 0coal%* +n urma e6matricul%rilor* precum 0i a dificult%ilor pe care le are +n
raporturile cu mama sa$ 7utem emite ideea c%* dac% ar fi prima din clas%* comportamentul ei s3ar
schimba radical$ "u ea +ns%0i s3ar schimba* c4t situaia ei ar fi mai bun%J tendina ei de a se pune
+n valoare nu suport% viaa de acas%* pe c4nd la 0coal%* cu cole'ele ei* se afl% pe picior de lupt%$
Aici ar vrea ea s% ias% biruitoare$ Este cu neputin% s%3l deturnezi pe acest copil din drumul s%u
prin b%taie sau alte pedepse$ 7entru c% +n acest caz* ne+ndr%znind s% acioneze deschis +n dauna
cole'elor sale* o face pe ascuns$ Ar fi* de asemenea* s%3i determin%m pe copil s% mint%$ /red c%
adev%ratul motiv pentru care a dat drumul p%s%rii din colivie nu a fost* cum a declarat ea* mila* ci
mai de'rab% o anumit% bucurie de a ataca bunul altuia$ Lmpins% de acela0i motiv prive0te +n
caietele cole'elor ei$ Ln aceast% bucurie mali'n% pe care i3o provoac% 're0elile altora* ea +0i afl%
superioritatea* crez4nd c% se situeaz% deasupra lor$ Dac% ar reu0i s% triumfe mereu* aceasta nu ar
pre5udicia cu nimic viaa sa viitoare$ /u si'uran% c% nu va '%si pe nimeni care s%3i ofere mereu
aceast% posibilitate$ >rebuie intervenit spre a smul'e r%ul din r%d%cin%$ Este necesar ca fetia
aceasta s% +nelea'% eroarea +n care tr%ie0te$ >rebuie s% i se arate c% are tendina de a se situa
mereu +n frunte 0i c%* nereu0ind s% o fac% pe planul aciunilor utile* +ncearc% atunci s% se pun% +n
valoare pe planul aciunilor v%t%m%toare .molest4ndu3i sau tiraniz4ndu3i pe ceilali1$ Aceast%
e6plicaie* +ns%* nu trebuie s% ia forma unui repro0* pentru c% atunci ea va re+ncepe lupta$ Un copil
de felul acestuia prezint%* +n caz de repro0* o stare de spirit care l3ar determina s% '4ndeasc%: De
acum +ncolo o voi face 0i mai 0iV" /opiii vor* totu0i* s% demonstreze c% ei sunt cei mai puternici$
"u cred c% am putea elimina metehnele lor printr3o conversaie$ ( persoan% pe care nu o cunoa0te
0i care nu ine deloc de cercul relaiilor fetiei va trebui s%3i dea +ntr3o zi* prietene0te* unele
povee* ar%t4ndu3i ce se petrece +n psihicul ei$ Fetia 0tie c% mama +i ia ap%rarea 0i nu ia +n serios
amenin%rile ei$ Fiind inteli'ent%* cunoa0te limitele pe care un institutor nu le poate dep%0i 0i 0tie
c% lucrurile nu vor fi duse p4n% la cap%t$ Am auzit afirm4ndu3se c% p%rinii* ca 0i fraii 0i surorile*
o iubesc* dar* cu toate acestea* ea +i tortureaz%* fiind prea puin amabil% cu d4n0ii$ Fetia +ncearc%
s%3i sub5u'e pe ceilali* dar nu izbute0te s% fac% +n +ntre'ime acest lucru cu fraii 0i surorileJ de
unde nevoia de a3i ataca$ ,ereu 0i pretutindeni '%sim acela0i ritm 0i aceea0i structur%$
Amenin%rile mamei sunt complet inutile 0i brutaliz4nd fetia nu se va a5un'e la nici un rezultat$
Ea 0tie c% tat%l s%u* oricare ar fi situaia* va fi de partea sa$ De altfel* probabil c% el nu poart%
+ntrea'a responsabilitate pentru educarea eronat% a copilului 0i se 0tie c% membrii familiei arunc%
unul asupra altuia aceast% responsabilitate$ Este necesar ca p%rinii s% fie consiliai* s% fie f%cui s%
+nelea'% c%* +n fond* fetia nu este r%spunz%toare* +ntruc4t* p4n% atunci* nu f%cuse dec4t s% se
conformeze unui stil de via% stabilit +n prima sa copil%rie$ "u ne3am putea a0tepta la o schimbare
at4t timp c4t ea +0i va menine scopul eronat* adic% acela de a fi mereu cea dint4i 0i de a se situa
totdeauna +n centrul ateniei$
/el mai bun mi5loc de a l%muri copilul* precum 0i pe mam%* ar fi s% o facem pe aceasta
din urm% s% +nelea'% c% foarte adesea se constat% la mezini tendina de a voi s% se situeze pe
primul plan$
Dr$ A .adres4ndu3se p%rinilor1: /u copilul nu trebuie s% lupt%m* pentru c% adesea putem
s% pierdemJ totdeauna cei mai puternici sunt copiii$ Fetiei trebuie s% i se vorbeasc% cu bun%voin%
0i s%3i spunem c% dac% re+ncepe s% vrea s%3i domine pe ceilali* ceea ce se +nt4mpl% adesea la
mezini* nu este mare scofal%$ Ar trebui s% o facem pe feti% s% +nelea'% de unde provine la d4nsa
aceast% trebuin%* pe care ea +ns%0i n3o +nele'e* de a se '%si mereu +n centrul ateniei$
&fat pentru institutoare: &% priveasc% eventualele recidive ale copilului cu un sur4s
comprehensiv 0i s%3i atra'% copilului atenia* n5um4ndu3i: /red c% iar%0i ai vrea s% te afli +n
centrul ateniei"$
Dr$ A .adres4ndu3se fetiei* care pl4n'e +ntr3una1: Ai vrea tu s% fii cea mai bun% elev% 0i s%
reu0e0ti multe alte lucruriT E0ti o feti% inteli'ent%$ >rebuie numai s% te debarasezi de obi0nuina
de a3i sili pe ceilali s% se ocupe mereu de tine$ >u e0ti cea mai mic% 0i vrei s% demonstrezi
totdeauna c% tu e0ti st%p4na$ "u3i vina ta* o recunoa0tem* fiindc% asta li se +nt4mpl% des mezinilor$
Uite* tu scrii bine* e0ti bun% la 'imnastic%J oare trebuie s% le s4c4i ve0nic pe celelalte fetieT Ai un
tat% bun* o mam% bun%J ai putea fi mulumit%J ai tu +ntr3adev%r nevoie s% fii mereu +n fa%T >e
asi'ur c% lacrimile tale sunt cu totul de prisos* pentru c% nu te afli aici ca s% fii pedepsit%* ci
pentru a i se e6plica unde ai 're0it$ Erei s% demonstrezi c% acas% tu e0ti st%p4naJ ce nevoie ai de
astaT >u 0tii tot at4tea c4te 0tiu alii$ Ar trebui* de asemenea* s%3i prive0ti pe oameni +n ochi 0i s%
le demonstrezi c% nu ai nimic r%u pe con0tiin%$ &%3i spui: "u vreau s% domin* nu vreau s% m%
fac deza'reabil%* nu vreau s%3i dau de furc% mamei* ca ea s% fie obli'at% s% se ocupe de mine"*
+ncearc% s%3i faci pl%cereJ vei reu0i* iar atunci +i vei spune: &unt poate o mezin%* +ns% toat%
lumea m% iube0te"$ /e crezi* vei reu0i* ori vrei s% te compori ca unul care spune c4t tr%ie0te: =a
uite cine sunt euV"T Dup% o lun% voi reveni$
[$ /(7=U DE>E&>A>
R$ Este un copil n%scut +nainte de termen .la opt luni1 "$
>rebuie s% fim precaui +n ceea ce prive0te aceast% prim% informaie$ Un copil n%scut
prematur 0i +nc% la opt luni* nu este lesne de deosebit de un copil n%scut la termen 0i nici m%car
nu este si'ur c% a0a stau lucrurile$ A0 evita s%3l informez pe copil referitor la faptul c% s3a n%scut
ori nu la termen$ De fapt* lucrul acesta nu are nici o importan%$
a v4rsta de nou% luni el a 0i +nceput s% mear'%* iar la un an a +nceput s% vorbeasc%$
7rimul dinte i3a ap%rut tot la un an"$
Acest prim dinte ar fi trebuit s% apar% la v4rsta de 0ase luni$
Dinii ceilali au venit unul dup% altul* cu re'ularitate$ Lntre timp a avut ru5eol%$ ,ama nu
poate da alte informaii asupra altor eventuale boli* deoarece copilul a fost +ncredinat unei doici$
7e atunci tat%l copilului era b%iat de pr%v%lie la o cafenea* pentru ca +n prezent s% tr%iasc% departe
de cas% 0i s% pl%teasc% o pensie alimentar%$ ,ama nu cunoa0te e6act situaia lui material%$ Era
b%d%ran* brutal 0i alcoolic$ ,ama nu a suferit dec4t de o sin'ur% boal%: o pneumonie$ Din cele
aflate de la doic%* +n familie nu e6ist% nici o boal% ereditar%"$
Ln ceea ce ne prive0te* nu lu%m +n serios condiiile ereditare c4nd este vorba de calit%ile
intelectuale$
,ama copilului este m%ritat% cu un muncitor$ Eiaa lor de familie ar fi satisf%c%toare$
Din aceast% c%s%torie s3au n%scut doi copii* din care unul a murit la v4rsta de un anJ cel%lalt* care
tr%ie0te* are trei ani"$
R$ A fost plasat la doic% +n localitatea Q$ &oul doicii este montator +ntr3o uzin% de 'azJ
alcoolic* el este de o brutalitate e6cesiv%$ Doica 0i b%rbatul ei au un fiu +n v4rst% de BY ani 0i o
feti% +n v4rst% de doi ani$ )%iatul cel mare nu3l prea +n'hite pe R$* +i caut% nod +n papur%* +l
provoac%* +0i r4de de d4nsul* +l +mbr4nce0te 0i +l bate din te miri ce$ /el mic are un foarte r%u
e6emplu +n b%rbaii din cas%* +ndeosebi c4nd soul doicii se +mbat%J se petrec atunci scene
+n'rozitoare$ )eivul +0i bate femeia* +i bate pe copii 0i* pe c4t se spune* l3ar fi aruncat +ntr3o zi pe
cel mic cum arunci o min'e"$
Eedei* a0adar* ce +nseamn% s% fii un copil detestat"$
,3am putut convin'e personal de urmele ad4nci pe care le3au l%sat asupra copilului
aceste impresii$ Unui b%ieel* care se 5uca +n nisip* i3am f%cut +ntr3o zi observaia s% fie atent s%
nu30i murd%reasc% pantalonii* pentru c% altfel mama sa o s%3l certe$ R$ al nostru a ad%u'at: ^>at%l
meu adoptiv totdeauna ne3a certat* pe mama 0i pe mine 0i chiar ne3a b%tut c4teodat% cu o cureaJ
atunci mama pl4n'ea_$ /4nd tat%l era +n stare de ebrietate* toate intimit%ile vieii familiale se
desf%0urau sub ochii lui R$ 7utem asocia aceasta cu faptul* declarat de mam%* c% b%iatul avea
obiceiul s% se 5oace cu se6ul s%u"$
&unt manifest%ri foarte des +nt4lnite la copii$
,ama relateaz% o scen% +n care ea l3a '%sit +n pat* +mpreun% cu fratele lui* +n v4rst% de
trei ani* R$ 5uc4ndu3se cu se6ul s%u 0i cu acela al fratelui 0i '4f4ind din pricina e6citaiei$
E6presiile copilului +n le'%tur% cu aceasta sunt +nsp%im4nt%toare$ Am remarcat c% R$ avea o
oarecare tendin% s% chinuiasc% animalele: caut% pe la ferestre mu0te 0i lib%rci* ca s% le striveasc%$
( dat% l3am '%sit +nf%0ur4ndu30i ceva pe un de'et$ Apropiindu3m%* am v%zut c% era vorba de o
r4m%* pe care aproape c% o omor4se 0i de care nu voia s% se despart%"$
>orturarea animalelor semnific% la d4nsul o atitudine ostil% fa% de fiinele slabe$ &ocoate
c% lumea 0i este du0m%noas%$
Din luna aprilie el se afl% la propria3i mam%* +ntr3un alt antura5$ ,ama '%sindu3se
internat% +n spital pentru patru s%pt%m4ni* R$ a fost dat la o cas% de copii +n localitatea #$* iar timp
de dou% zile +ntr3o familie$ a D@ septembrie a intrat la 'r%dinia de copii$ Din punct de vedere
fizic este firav* dar nu prezint% anomalii or'aniceJ corpul +i este acoperit de erupii* capul n%p%dit
de parazii$ #r%dinia de copii l3ar fi trimis pe b%iat la spital* +n scopul de a3i indica mamei un
tratament de administrat copilului* dar ea nu a urmat indicaiile medicilor 0i b%iatul nu s3a
+ns%n%to0it$ ,ama nu face o tain% din faptul c% nu30i iube0te copilul"$
Un copil detestatJ poate unul nele'itimT
a cea dint4i +ntrevedere pe care am avut3o cu mama* aceasta mi3a spus s% fiu sever% cu
copilul* pentru c% 0i ea +l pedepse0te 0i +i tra'e c4te o b%taie$ \icea c% trebuie s%3i vorbe0ti cu
asprime* pentru c% de vorb% bun% nu +nele'eJ aplic4ndu3i3se p4n% +n prezent asemenea tratament*
copilului i3a intrat +n obi0nuin%J este* de altfel* un copil nele'itim* crescut de o doic%"$
Avem impresia c% mama +0i face r%spunz%tor copilul de faptul c% este nele'itim$
7e mine m% respect%* dar pe soul meu +l iube0te mai mult dec4t pe mine$ Lndat% ce m%
apropii de d4nsul* izbucne0te +n pl4ns$ Lmi d% mereu de lucru$ Este nestatornic 0i neast4mp%rat 0i
nici c4nd ai de lucru nu te las% +n pace$ ,ai presus de orice +l enerveaz% t%cerea atunci c4nd ai de
lucru sau +n timpul meselor$ &coate mici stri'%te* trop%ie* deplaseaz% scaunele cu mare t%r%boi sau
d% cu pumnii +n mas% ca s% atra'% atenia asupr%3i"$
E aproape neverosimil$ "u ne putem ima'ina acestea dec4t +n cazul +n care pedepsele
corporale sau an6ietatea i3ar provoca o e6citaie se6ual%$ Astfel de copii procedeaz% +n mod
voluntar la provoc%ri* pentru a fi b%tui$ Mtim c% b%iatul este se6ualice0te e6citabil 0i s3ar putea s%
aparin% acestui tip$
/4nd +i cer s% stea cuminte* r4de de mine 0i +i d% mai departe cu dezordinea$ Dac% nu3i
dau atenie* se enerveaz% 0i o face 0i mai 0i$ Uneori f%r% motiv* se tr4nte0te pe 5os 0i pl4n'e"$
&e vede c4t de colo c% vrea s%3i provoace pe cei din 5ur$ Mtie el bine ce va p%i apoi$
Atitudinea lui de opozant ofer% +ntre'ii 'rupe de copii un e6emplu r%u$ Lntr3adev%r* dac%
le ordon tuturor copiilor s% fac% ceva precis* R$ stri'%: ^"u* eu nu vreau_ "$
Este un comportament care t%lm%ce0te atitudinea lui de ostilitate* de copil care nu 0tie c%
e6ist% pe lume 0i fiine care +i vor binele$
>ratez revolta lui altfel dec4t pe a altora* dar am +n 'rup% copii care +l imit%* crez4nd c%
pot a5un'e la acela0i rezultat"$
( astfel de conduit% este adesea conta'ioas% +n cazul copiilor care au un puternic
sentiment de inferioritate 0i care caut% s% se pun% +n valoare$ /opiilor le este dra'% e'alitatea$
7oate c% observat c% la 0coal%* atunci c4nd un copil le0in%* ali doi sau trei le0in% la r4ndu3le$
"u are sentimentul comuniunii sociale$ Li a4% pe ceilali copii* le ia 5uc%riile sau
materialul de construcie* cu toate c% 0i el dispune de tot ce au 0i ceilali$ Li +mbr4nce0te* +i z'4rie
0i +i love0te f%r% motiv pe ceilali"$
&e comport% du0m%ne0te$
"oiunea de al meu 0i al t%u nu +i este prea clar%"$
"oiunile acestea nu pot fi clare c4nd e0ti lipsit de interes fa% de semeni$
Un e6emplu: R$ +i ia lui R$ fluierulJ R$ vine la mine s% se pl4n'%* +ncerc s% aplanez
lucrurile 0i +l pov%uiesc pe R$ s%3i +mprumute lui R$ fluierul s%u pentru c4tva timp$ R$ insist%*
+ns%* 0i30i revendic% drepturile* +i fac un semn lui R$* dar acesta se refu'iaz% cu fluierul +n cel mai
+ndep%rtat cotlon al 'r%diniei$ =ar c4nd* +n cele din urm%* se apropie de mine* se tr4nte0te pe 5os$
Li spun cu calm: ^Ridic%3te 0i d%3i acum fluierul lui R$* pentru c% 0i el vrea s% fluiere puin 0i dup%
aceea i3l +mprumut% din nou_$ &in'urul rezultat al vorbelor mele este c% el +ncepe s% ipe* s% bat%
din picioare 0i s% +ncerce s% m% loveasc%$ E%z4nd ce se petrece* +n 5urul nostru se adun% o
mulime de copii* unii din ei dintr3o alt% 'rup%$ Deoarece insistenele mele au dat 're0* l3am luat
+ntr3un loc retras din cl%dire$ /4nd s3a potolit* am +ncercat s%3l fac s% +nelea'% c% nici lui nu i3ar
pl%cea ca un altul s%3i ia un lucru$ A avut o reacie imprevizibil%$ Dinii au +nceput s%3i cl%n%ne
de parc% ar fi fost scuturat de fri'uri 0i tot restul zilei a r%mas l4n'% mine* de mai multe ori
lu4ndu3mi m4na 0i s%rut4nd3o cu dr%'%l%0enie$ ,ai t4rziu* discut4nd cu mama copilului* am aflat
c% familia care +l crescuse +i luase toate cadourile* f%r% s%3i mai dea nimic +napoi"$
&cena aceasta* +n cursul c%reia el se comport% cu at4ta supunere 0i recuno0tin%* este foarte
dubioas%$ = s3a luat* totu0i* fluierul 0i este 'reu s% +nele'i de ce este recunosc%tor$ 7oate c% 0i +n
acel caz era e6citat din punct de vedere se6ual* sau poate era recunosc%tor c% nu a fost b%tutT
(rele de odihn% au fost tulburate de R$ +n a0a fel +nc4t aveau ce p%timi micii s%i cole'i$
El scotea +n calmul ambiant stri'%te f%r% noim%* s%rea din pat 0i f%cea z'omot* vorbind de unul
sin'ur$ "imeni nu putea adormi sau dormi"$
&e comport% ca un du0man plin de r%utate$
,ama ne d% urm%toarea informaie: R$ nu 0i3a udat niciodat% a0ternutul 0i mai c% nu
sfor%ie$ Doarme +n acela0i pat cu tat%l s%u 0i +i place s% doarm% cu d4nsul"$
Faptul acesta pare s% confirme supoziia c% este e6citabil pe plan se6ual$
Familia mer'e la culcare la ora X$ /opilul are un somn a'itat* '4f4ie* iar uneori pare c%
se +n%bu0%$ &e treze0te cu re'ularitate la o anumit% or% dimineaa 0i nu mai vrea s% doarm%$
7%rinii folosesc toate mi5loacele* p4n% 0i b%taia* ca el s%30i continue somnul$ Dac% e acas% la
amiaz%* este pus s% doarm% cu fratele s%u* fiecare +ntr3un alt col al patului 0i* dup% ce cel mai
adesea prime0te c4iva dupaci* adoarme$ Aceasta arat% o dat% mai mult c4t de inaccesibil este
acest copil martirizat$ Lncerc s%3l influenez l%ud4ndu3i p4n% 0i cele mai mici reu0ite$ 7e moment
reacioneaz% pozitiv* dar nu se simte +ndemnat s%30i +mbun%t%easc% randamentul$ Ln primele zile
de la venirea lui la 'r%dini% am constatat c%* de0i se afla la o oarecare distan%* +0i +ntrerupea
5ocul dac% +l dezmierdam pe vreun alt copil"$
>rebuie s% ne amintim c% +n acest caz se '%se0te +ntr3o situaie +n care el s3a impus de mai
multe ori 0i care +i aminte0te situaia fratelui s%u* care este mai bine tratat dec4t d4nsul$
&t% ca +mpietrit* fi64ndu3m% cu privirea$ A doua zi am reluat +n mod intenionat manevra*
+n imediata lui apropiereJ din nou R$ a r%mas ca paralizat* fi64ndu3ne cu ochiiJ constat c4t de mult
+l impresioneaz% scena$ 7oate c% are le'%tur% cu lipsa lui de antrenament +n ceea ce prive0te
concentrarea ateniei$ Aceast% lips% se manifest% +n tot ce face"$
7utei din nou s% constatai c% funciile lui sunt insuficient de dezvoltate* din cauz% c% nu
caut% s% comunice cu ceilali$
Eorbe0te dezl4nat* f%r% a30i or4ndui ideile$ Dac% se apuc% de m%turat* dup% c4teva
secunde abandoneaz% 0i +ncepe s% arunce afar% p%pu0ile de la teatrul de marionete$ /hiar 0i +n
timpul pr4nzului* la mas%* se face remarcat +ntr3un mod care 0ocheaz%J nu e6ist% pentru d4nsul s%
stea lini0tit la mas%$ a +mbr%cat* ca 0i la dezbr%cat* are nevoie de a5utor$
Ln ultimele zile am putut observa la el c% +nva% s% fac% deosebire +ntre ceea ce este drept
0i nedrept* +nver0un4ndu3se +ntr3un fel sau altul +mpotriva copiilor care comit 're0eli$
/aut% s%3i intre +n voie educatoarei* s% fie aproape de d4nsa$
"u sunt si'ur% c%* prin denunurile pe care le face* nu caut% s% obin% pedepsirea celui
care a 're0it$ ui R$ +i place s% frecventeze 'r%dinia de copii$ ,ama spune c% ar vrea s% mear'%
la 'r%dini% p4n% 0i duminica$ Ln primele zile a refuzat chiar s% se mai +ntoarc% acas% seara"$
&e vede limpede c% are o preferin% aparte pentru 'r%dinia de copii 0i nu m% +ndoiesc de
faptul c% va face aici pro'rese +n direcia structur%rii sentimentului de comuniune social%$
7l4n'ea mereu 0i se arunca pe 5os la vestiar$ "umai asi'urarea noastr% c% m4ine va putea
s% vin% l3a determinat s% se ridice 0i s% mear'% acas%* +n compania unei fetie din vecin%tatea sa*
al c%rui frate frecventeaz% 0i el 'r%dinia$ Frica lui de acas%" nu se mai manifest% at4t de izbitor*
dar c4nd vine momentul plec%rii de la 'r%dini%* se nelini0te0te* pare tulburat"$
R$ Face impresia unui copil de0tept$ Are o bun% percepie a lucrurilor* +n felul s%u*
anim4ndu3l o mare dorin% de a fi activ$ Este 'eneros 0i +i place s% fac% daruriJ mi3a dat* de
e6emplu* o prun% din 'ustarea saJ la puin timp a venit s%3mi mai dea una* spun4ndu3mi: ^Uite
+nc% una* ca s% ai dou%_$ Ln 'enere* nu este z'4rcit"$
&unt fapte care dovedesc c% el +ncepe s% dob4ndeasc% un anumit sentiment de comuniune
social%$ >rece c4tva timp p4n% c4nd un copil de felul acesta s% +nceap% s% simt% ce +nseamn%
c%ldura omeneasc%$ A0a ceva nu se poate realiza c4t ai bate din palmeJ trebuie r%bdare 0i numai
cu r%bdarea poi dep%0i 0i alte dificult%i peda'o'ice$ >are a0 vrea s% o +ntreb pe mam% dac% nu
cumva el este cel care provoac% loviturile pe care le prime0te$ A0 +ncerca* prietene0te* s% o fac s%
+nelea'% c% trebuie s% 'enereze +n sufletul copilului sentimentul c% el are tot at4ta valoare ca toi
ceilali$
[=$ /(7=U U"=/ /ARE EREA &O /(,A"DE$
=nstitutorul &$ relateaz% cazul unui b%iat +n v4rst% de BB ani* care nu se +nele'e cu nimeni
0i care deran5eaz% sistematic procesul de +nv%%m4nt$ A furat de la mama sa @H de creiari$
7rincipala pl4n'ere se refer% la faptul c% nu poate fi +n compania altor copii f%r% a se certa cu ei*
dorind ca el s%3i comande$ Este copil unic la p%rini$
Randamentul s%u 0colar este mediocru* cu toate c% pare inteli'ent$
"ici o informaie asupra situaiei familiei copilului$
/opil unic 0i r%sf%at din cauz% c% toi din familie se ocup% de d4nsul* nu poate avea
contacte cu ceilali copii* fapt care a +mpiedicat dezvoltarea sentimentului s%u de comuniune
social%$ Lmi e6prim dorina de a sta de vorb% cu mama copilului$
,ama susine c% b%iatul are p%ri bune* dar c% se las% prea mult influenat de c%tre ceilali$
&unt zile c4nd nu vrea s% 0tie de nimeni 0i de nimic$ "i0te b%iei i3au raportat mamei c% el le3ar fi
spus c% n3are chef s% fac% ceea ce +i comand% mama lui"$ Adesea +l prinde cu minciuna 0i +l
pedepse0te$ Uneori +l plesne0te"* alteori +l priveaz% de lucrurile care fac bucuria lui$ ( anumit%
perioad% s3a aflat sub +n'ri5irea unei doici* unde a fost bine tratat$ Acas% este +nc% 0i mai bine
tratat* nelipsindu3i nimic$ ,ai +nainte* c4nd era pedepsit* +0i cerea iertareJ acum face mutre 0i
r%spunde r%ut%cios$ Li place s% o fac% pe st%p4nul casei 0i are o tendin% spre fanfaronad%$
Actualul so al mamei nu este tat%l copilului* dar se poart% foarte binevoitor cu d4nsulJ de altfel
b%iatul nu 0tie c% nu este tat%l s%u adev%rat$ /4nd acesta e acas%* b%iatul chiar c% +0i face de cap*
profit4nd de bun%tatea ie0it% din comun a b%rbatului$ =nstitutorii l3au consiliat s% fie sever$
/opilul* pe de alt% parte* nu are prieteni* pentru c% nu s3ar putea +nele'e cu d4n0ii$ Este autoritar
0i ceilali nu3l iubesc$ L0i face leciile sin'ur$
Ln s%pt%m4na din urm% a constatat c% +i lipseau @H de creiari din portmoneu$ 3a f%cut pe
copil r%spunz%tor de furt$ Acesta a ne'at c% ar fi luat banii* dar mama i3a '%sit la d4nsul$ "U30i d%
seama de ce i3a furat el acei bani$
/opilului +i place s% schimbe 0i s% colecioneze diferite obiecte* cum ar fi chitane* poze*
creioane etc$ ,ama i3a cerut s% +nceteze cu aceste schimburi* promi4ndu3i* drept compensaie*
ceva bani de buzunar s%pt%m4nal$ Asta i3a f%cut mare pl%cere$ Lncolo el este dr%'u* o a5ut% cu
pl%cere* f%r% a3i pretinde ca 0i ea s%3l a5ute$
/4t prive0te visele* mama spune c% +ntr3o zi* pe c4nd f%ceau o c%l%torie cu vaporul* pe
Dun%re* b%iatul a avut un co0mar$ Eisul avea +n capul lui o at4t de puternic% impresie de realitate*
+nc4t l3au '%sit pe puntea navei* c%%rat pe co0 0i mort de fric% s% nu cad% de acolo* e6act ca +n
visul de 'roaz% pe care +l avusese$ /u acel prile5 0i3a e6primat dorina de a se face c%pitan sau
pilot de nav%* iar alt%dat% a spus c% i3ar face pl%cere s% comande pe tot vaporul$
Este econom$ ,ama b%iatului se pl4n'e de obiceiul copilului de a mini 0i de
nesociabilitatea sa$ Drept pedeaps%* adesea +l bate$
Discuie cu mama: /% a furat cei @H de creiari* nu3i un cap%t de ar%J nu ar trebui s%3i mai
pomenii de aceasta$ Ai procedat foarte bine d4ndu3i bani de buzunar$ Mtiind c% poate conta pe
ace0ti bani* se va lini0ti$ Ln locul dumneavoastr%* nu i3a0 mai aplica nici o pedeaps% corporal%$
)%iatul crede c% prin minciunile 0i fanfaronadele lui va izbuti s% atra'% atenia celorlali 0i c% va
deveni astfel punctul lor de atracie$ =ndicat ar fi s% atenuai 0i chiar s% desfiinai orice pedeaps%*
reduc4ndu3le treptat$ Ar trebui* de asemenea* s%3l facei s% se '4ndeasc% la viitorul lui*
e6plic4ndu3i c% profesiunea de c%pitan de vapor* pe care el 0i3a ales3o din vanitate* nu este o
ocupaie potrivit% pentru d4nsul$ Dac% m3a0 '%si +n locul dumneavoastr%* nu l3a0 mai cople0i at4t
cu 'ri5a matern%$ &3a obi0nuit s% v% aib% mereu +n spatele lui$ Dac% +i place 'imnastica* l%sai3l s%
o practice* ca s% se poat% +nt4lni +n felul acesta cu ali copii$ Eu l3a0 face s% simt% c% nu mai e
copil* ceea ce i3ar da mai mult% +ncredere +n sine$ Are impresia c% este stin'herit* c% i se pun bee
+n roateJ de aici se tra'e ultimul incident$ /opilul ar dori s% aib% sentimentul c% este cineva* s% se
convin'% c% are rostul lui +n via%$
Dr$ A .adres4ndu3se auditoriului* dup% ce mama a plecat1: Avem de3a face cu un b%iat
care vrea s% se afirme* dar care este st4n5enit de comportamentul mamai sale$
DrA .adres4ndu3se copilului* care tocmai a intrat1: E0ti un bun matematicianV /e ai dori
s% te faci mai t4rziuT
/opilul: /%pitan de transatlantic$ A0 vrea s% c%l%toresc la Rambur'$
Dr$ A: Ai putea3o face la v4rsta de B@ sau BW ani$ Aceasta +nainte de a deveni c%pitan$
74n% atunci trebuie s% +nvei o mulime de lucruri$ De ce +i place profesiunea de c%pitan de
vaporT Ai fost pe vreun vaporT /e +i place acolo at4t de multT
/opilul: /% acolo poi s% comanzi$
Dr$ A: Dar +n momentul de fa% ce faciT De ce nu faci ceva care s%3i plac% mamei tale 0i
care 0i la 0coal% s% te fac% preuitT
/opilul: +i comand pe ceilali$
Dr$ A: Dac% vrei s% fii c%pitan* trebuie s% comanzi cu +nelepciune* pentru ca fiecare s%
spun% c% este bine ce faci$ Dar +ntre copii* la 0coal%* nu e0ti c%pitan 0i nu3i bine s%3i comanzi$ "u
+nele' de ce vrei tu s% comanzi la 0coal%$ E si'ur c% din cauza aceasta nu vei avea prieteni$ /opiii
au dreptate* ei nu se afl% acolo ca s% le dai tu ordine$ Asta o vei face mai t4rziuJ acum trebuie s%
fii amabil* s% +ncerci s%3i faci prieteni$ /%pitanul este amabil cu pasa'erii 0i* de asemenea* trebuie
s% 0tie s% fac% 0i alte lucruri* +n afar% de a comanda$ >rebuie ca el s% aib% prieteni$ Dac% ceilali
nu3l au la inim%* dac% +l detest%* nu3i vor asculta comenzile$ >rebuie s% +nvei s% te compori c4t
mai amabil cu ceilali copii$ A comanda este a o face pe l%ud%rosul$ Li place s% faci schimburi de
obiecte 0i s% cumperi$ Li place s% fii cineva* ai vrea ca toat% lumea s% se uite la tine ca la un
c%pitan$ /e3i aminte0ti tu* 'rozav* de pe vremea c4nd erai mic de totT
/opilul: Am v%zut o dat% cum ni0te oameni ridicau un clopot sus +n clopotni%$ Aveam
trei* ori patru ani$
Dr$ A: >e3a interesatT
/opilul: ,i3a pl%cut s% v%d cum f%ceau oamenii aceia ca clopotul s% a5un'% +n v4rful
turnului$
Dr$ A: Ni3a pl%cut s% prive0te cum se ridic% cevaT Eu a0 dori ca tu s% ai prieteni$ "u ai
vrea s% frecventezi o asociaie de asisten%T ,ama ta te va l%sa* poate* s% +nvei s% faci
'imnastic%$ >otul poate fi +nv%at$ a asociaia de asisten% +i vei putea face temeleJ ar fi c4t se
poate de amuzant$ /e vrei s% faci cu banii pe care +i economise0tiT
/opilul: &%3i am acolo* +n caz de nevoie$
Dr$ A: +i este team% c% ai s% te '%se0ti la anan'hieT /% ai s% pierzi totul 0i ai s% decaziT
Dac% e0ti muncitor* este mi5locul cel mai bun ca s% nu cazi +n mizerie$ &% 0tii c% a avea bani nu
+nseamn% cea mai mare si'uran%$ Li place s% o faci pe 'rozavul$
/opilul: Da$
Dr$ A: Ar trebui s% te la0i de acest obicei$ Dac% vrei s% a5un'i c%pitan* nu ai voie s% mini$
,ama ta 0i institutorul te iubesc multJ dac% te pui pe treab% cum trebuie 0i devii un om cinstit*
poi s% speri totul$ =ar ca s% devii c%pitan* +i trebuie o bun% baz% de plecare$ Eoi reveni dup% o
lun% de zile 0i s%3mi poveste0ti atunci dac% i3ai 0i f%cut prieteni* dac% mai tulburi orele de lecii 0i
dac% +nc% mai comanzi$
[==$ 7R=,U3"O&/U> DE>R("A>
Am doi copii* +n v4rst% de 0apte 0i* respectiv* nou% ani$ Lnc% nu pot s% emit o 5udecat%
asupra felului +n care +nva% cel de3al doilea copil* dat fiind faptul c% el abia frecventeaz% clasa
+nt4i"$
A0adar* avem aici doi b%iei* primul3n%scut 0i secundul$ Dup% constat%rile noastre* +ntr3o
familie dat%* fiecare copil cre0te +n condiii diferite$ Este imposibil s% presupunem c% toi copiii
din una 0i aceea0i familie se dezvolt% +ntr3o situaie identic%$ 7rimul3n%scut r%m4ne sin'ur timp de
doi aniJ fiind +n aceast% perioad% copil unic la p%rini* probabil c% st% +n centrul ateniei 0i este
foarte r%sf%at$ Lntrea'a cas% se afl% la dispoziia lui$ Apoi* deodat%* apare un al doilea copil 0i
situaia se schimb% total$ 7rimul3n%scut era obi0nuit s% poat% dispune de totul* ca un monarh$
)rusc* atenia mamei se concentreaz% asupra celui de al doilea copil* ea neput4nd s%3i mai
consacre primului3n%scut tot at4t timp c4t +i consacra +n trecut$ /um nu este prea u0or s%3l
pre'%te0ti pe acesta de venirea pe lume a unui al doilea copil* constat%m c%* +n mod efectiv*
aceast% pre'%tire i3a lipsit$ 7rimul3n%scut se afl% +n faa unui e6amen dificil$ ,uli copii aflai +n
aceast% situaie se macin% de 'elozie* +ncep o lupt% s%lbatic% pentru a30i asi'ura atenia p%rinilor
0i a restabili situaia favorabil% pe care o ocupau anterior$
&ecundul cunoa0te o cu totul alt% situaieJ niciodat% nu a fost sin'urul copil$ Are +n faa lui
unul pe care +l poate urma* pe care vrea s%3l urmeze* ba chiar pe care vrea s%3l a5un'% din urm%$
Un copil +mi m%rturisea: Dac% sunt at4t de m4hnit* este pentru c% niciodat% nu voi avea aceea0i
v4rst% ca fratele meu" .a se vedea povestea lui Essau 0i a luilacob1B$
7rimul3n%scut tr%ie0te o adev%rat% tra'edie din momentul na0terii secundului$ Dac% auzim
spun4ndu3se c% primul3n%scut tr%ie0te sub teroarea urm%ririi de c%tre secund* ba chiar sub
teroarea ideii de a se vedea dep%0it de c%tre acesta 0i c%* +n aceste condiii* +0i pierde tot cura5ul*
+nele'em c% aceast% atitudine este consecina unui automatism$ Un semn avertizator apare +n
psihismul s%u* spun4ndu3i: Acest nou venit va acapara totul"$
Atitudinea va varia de la copil la copil$ Aceasta depinde* +n primul r4nd* de 'radul de
dezvoltare pe care l3a atins* p4n% +n momentul schimb%rii de situaie* stilul de via% al copilului*
de u0urina mai mare sau mai mic% de a3l modificaJ +n al doilea r4nd* depinde de comportamentul
secunduluiJ +n al treilea r4nd* de comportamentul p%rinilor 0i* +n sf4r0it* de felul +n care a fost
pre'%tit primul3n%scut 0i de nivelul sentimentului s%u de comuniune social%* de interesul
manifestat de el fa% de semeni$ >oate acestea sunt fapte semnificative* de care trebuie inut
seama$
&% vedem acum cum se dezvolt% primul3n%scut de care ne ocup%m ai#i: Dimpotriv%*
primul3n%scut este* dup% p%rerea mea* un tr4ndavUI$
>r4nd%via denun% o atitudine ezitant%J putem deduce c% el crede c% nu mai poate
pro'resa* pierz4ndu30i cura5ul$ L0i +nchipuie c% pe latura folositoare a vieii nu va mai obine
nimic$ Astfel* tendina sa de a se pune +n valoare se va manifesta pe latura stearp%$ >r4nd%via lui
semnific%: ,ateria asta m% enerveaz% pentru c% trebuie s% muncesc 0i s% m% ocup de ea"$ ucrul
poate s% par% curios* dar poate c% el a pus aici de'etul pe ran%* ar%t4nd care3i este aspiraia: s%
atra'% c4t mai mult atenia asupra persoanei sale* s%3i ocupe c4t mai mult pe ceilali cu propria3i
persoan%$ >r4nd%via reprezint% repulsia pe care o simte fa% de rezolvarea problemelor sale* fiind
o atitudine 0ov%ielnic%$ Dac% privii mai +ndeaproape stilul de via% automatic al copiilor lene0i*
vei constata c% comportamentul lor difer% de acela al unui copil care are +ncredere +n el +nsu0i$
Adesea astfel de copii v% vor declara: "u m% socot mai dobitoc dec4t ceilali* ci aceasta nu m%
intereseaz%"$ Dac% el s3ar a0tepta la o reu0it%* b%iatul nu ar fi un tr4ndav$ enea este semnul unei
sc%zute preuiri de sine$ 7rin lene se manifest% tendina lui de a se pune +n valoare$ Ln 'eneral*
copiii tr4ndavi se afl% +n centrul ateniei 0i interesului celor care +i +ncon5oar%$ Ei 0i3au propus o
munc% suplimentar%: s% determine antura5ul s% se ocupe mai mult de persoana lor$ "u ne3ar mira
ca* dialo'4nd cu un astfel de copil despre lenea lui* el s% ne r%spund%: Eedei dumneavoastr%* eu
sunt cel mai tr4ndav b%iat din clas%* +ns% toat% lumea se ocup% de mine 0i este mereu dr%'u% 0i
amabil% cu mine$ Eecinul meu este foarte harnic 0i nimeni nu se ocup% de d4nsul"$ >ra'e profit
de pe urma puturo0eniei lui$
/ea mai mic% izb4nd% este imediat l%udat%J dac% nu reu0e0te* el spune +n sinea sa: Ehei*
dac% nu ai fi lene0* ai putea fi cel mai bun"$ Este uimitor de v%zut +n ce m%sur% un copil tr4ndav
se poate mulumi cu sentimentul c% ar putea fi mai bun$ Dar nici prin cap nu3i trece s% +ncerce$
Lnt4lnim aici* o dat% +n plus* tendina de a se pune +n valoare pe latura steril% a vieii$
"ici un fel de predic%* fie binevoitoare* fie aspr%* nu a dat* p4n% +n prezent* rezultatul
scontat"$
)%iatul i'nor% ceea ce se petrece +n el 0i acioneaz% potrivit propriului stil de via%$ Este ca
0i cum s3ar '%si +ntr3o capcan%$ Faptul c% se las% a4at arat% c% +ntr3adev%r vrea s% se '%seasc% +n
centrul ateniei$ Unor copii le place cu tot dinadinsul s% primeasc% lovituri* tr%ind triumful de a30i
fi enervat tat%l$ Unii '%sesc chiar +n aceste lovituri pl%cere* o bucurie care uneori poate implica 0i
un coninut se6ual$
El f%'%duie0te s%30i dea silina s% lucreze mai mult"$
Dup% cum vedei* el 0tie s% spun% c% vreaV
"dar nu +ntreprinde nimic spre a30i ine promisiunea$ Ln timpul redact%rii unei compuneri
0colare se las% deturnat de la lucrul s%u de cine 0tie ce fleac"$
&ocoate c% nu se poate face apreciat prin munca sa 0i atunci urmeaz% o alt% cale$
+l intereseaz% toate cele* +n afar% de temele lui 0colare$ &pre a3l mobiliza la munc%* i3am
cerut s%3mi raporteze ce a +nv%at el la 0coal% +n timpul zilei"$
Ll vedem* prin urmare* din nou +n primul plan$ Ln fiecare sear% st% de vorb% cu tat%l s%u* cu
bunul DumnezeuV
/4nd m% +ntorc seara acas%* nu3l v%d venind spre a30i ine f%'%duina"$
>rebuie ca tat%l +nsu0i s%30i aminteasc% de datoria b%iatului$
"umai c4nd l3am +ntrebat de3a dreptul* mi3a r%spuns: ^Rato n3amV_ "$
Am v%zut mai sus c% el este +ncredinat c%3i va fi peste putin% s%i se fac% apreciat pe calea
cea bun%$ >rebuie +ncura5at 0i s% i sea demonstreze c% poate* chiar 0i +n ceea ce prive0te temele
0colare* s% sea situeze pe primul locJ numai s%30i dea osteneala$
,ateriile cele mai 'rele pentru d4nsul sunt 'ramatica* aritmetica< 0i compunerea* pe care
nu le poate suferi$ Un element suplimentar c%rei +i a'raveaz% sentimentul de inferioritate este
poate faptul c% esteV &t4n'aci$ Ar fi important s% se verifice dac% a0a stau lucrurile$ A0 doriI s%3i
atra' atenia asupra faptului c% printre copiii care prezint% dificult%i i la matematic% se '%sesc
copii r%sf%ai* +n c%utarea unui spri5in$ "ul e6ist% materie de studiu care s% nu aib% o cheie care
s%3i facilitezea asimilarea$ Ln ceea ce prive0te aritmetica* +ns%* nu e6ist% cheie$ ai aceast% materie
trebuie lucrat +n mod independent 0i con0tient$ /opiitf r%sf%ai se dovedesc foarte prost pre'%tii
+n materie de aritmetic%" Dez'ustul cu care se apuc% el de lucru dovede0te aversiunea fa de
aceste materii$ 7are s% arate mai mult elan pentru 0tiinele naturale! =3ar pl%cea 0i desenul* dar nu
produce dec4t caricaturi oribile* lipsindu3i 5 f%r% +ndoial%* talentul"$
Este vorba* probabil* de un copil st4n'aciV
* 7oate sta ore +ntre'i a0ezat sau culcat* cu privirile aintite +n vidU_ b
/el mai mare du0man al acestor copii* care au o at4t de slat preuire de sine* este timpul$
)%iatul a '%sit un mi5loc de a face s% treac timpul: el prive0te +n 'ol$
/u toate c% are la dispoziie c%ri 0i pe unele a +nceput s% citeasc%* nu a terminat de citit
niciuna"$
"ici r%bdare* nici perseveren%V "imeni nu se ocup% de d4nsulJ nu a0teapt% nimic de la
semenii s%i$
/aut% 5uc%rii* pe care +n scurt timp le p%r%se0te* f%r% s%3i fi f%cuta pl%cere"$
&ituaia social% a acestui copil* sau mai de'rab% a acestor copii* nu este str%lucit%* cu toate
c% ei nu sufer% de foame$
/eea ce este mai trist +n viaa lor este* probabil* faptul c% +n timpul zilei se afl% la o cas%
de copii"$
Avem aici o supoziie riscat%* c%ci noi sper%m c% tocmai +na asemenea a0ez%minte b%iatul
va fi mai bine +neles 0i +ncura5at$
Directoarea acestei case are o animozitate marcat% fa% de primul meu n%scut* deoarece
ea este catolic% +nfocat%* pe c4nd noi suntem f%r% confesiune$ Lmi spunea c% b%iatul minte* c% este
perfid 0i la0* iar toate acestea s3ar datora faptului c% n3a primit o educaie reli'ioas%"$
"u ne +ndoim c% toate aceste particularit%i provin din lipsa sa de cura5$ >rebuie s%
m%rturisesc c% acest b%iat f%r% confesiune nu se va putea +ndrepta +ntr3o cas% de copii clerical%
dec4t dac% acolo i se va cultiva cura5ul$ Dac% directoarea susine c% prezint% acele defecte pentru
c% a fost crescut +n afara spiritului reli'ios* probabil c% ea nu are necesara competen% de a
identifica punctul slab al acestui copil$
>at%l adau'%: a drept vorbind* eu +nsumi am constatat toate aceste tr%s%turi de caracter
+n5ositoare$ 7e c4nd cel mic nu are defecte 0i nu se vorbe0te de d4nsul dec4t +n termeni pozitivi* la
adresa primului meu n%scut nu se formuleaz% dec4t critici"$
>oate acestea demonstreaz% c% primul3n%scut a fost +mpins pe al doilea plan* de c%tre
secund$
(are +n mod +nt4mpl%tor b%iatul cel mare s3a dezvoltat +ntr3un sens ne'ativ* iar secundul
+ntr3un sens pozitivT /u si'uran% c% nu$ 7rimul3n%scut crede c% a fost iz'onit de c%tre secund din
situaia sa de mai +nainte* care era pl%cut% 0i cu c4t pierde din prietenie 0i dra'oste* cu at4t este
mai descura5at$ &ecundul* care acum este +nvin'%torul* se simte +ntr3o situaie e6celent% 0i nu are
nevoie s% se fac% remarcat +ntr3un mod penibil$
"(>E
B Esau* fiul lui =saac 0i al Rebec%i* a v4ndut pe un blid de linte dup% cum citim +n )iblie
dreptul s%u de prim3n%scut fratelui s%u =acob* un apri' competitor$ ."ota trad$1
[===$ ,="/=U"A /A ,=!(/ cE< A>= DA =,7(R>A">O$
Am prile5ul de a v% prezenta povestea unui copil3probfem% a d mam% este de mai mult
timp la curent cu concepia noastr%$ Eei ve care este poziia ei +n faa acestei probleme* dup%
cum vei vedea +n : m%sur% +nele'erea ei ne a5ut%* cum /olaboreaz% ea cu noi* cu toate modul
nostru de a proceda nu i se pare prea lesnicios$
Fiul meu* Filip* +n v4rst% de3nou% ani* este ceea ce se nume0te i copil35sroblem%"$ E AJ
Aceasta +nseamn% cd el +i face"'ri5i* c% fi d% mult% b%taie de a c% are un cbmportamem +n
dezacord pii sentimentul deB cpmuniur social%$ "u ar avea nici W raiune s% ne mai chinuim
minteaU 05 s% caut s%3i educ%m pe copii dac% sentimentul de comuniune social% e6istei nu s3ar
revolta +mpotriva metehnelor unor astfel de copii$
/4ndraama copilului ne spune c% acesta este nervos"* informaia aceasta nu este
suficient%$ Ln 'eneral* atunci c4nd oamenii folosesc aces termen ei vor s% spun% c% este vorba de
un copil instabil* pe care nu 0tii cums%3liei$
A0* dori s% subliniez faptul c% +n nevroz% factorul cel nu important esteI sensibilitatea$
Aceasta nu se manifest% +ntotdeauna a atare* ci se poate manifesta prin consecinele ei$ Eom
vedea* +n cazula copilului despre care discut%m* c% efectul sensibilit%ii se traduce la el prin
tentativa de a30i scoate +n relief propria3i persoan%$ Este ceea ce +nb America* sub influena
psiholo'iei individuale* se nume0te superiori completIB$ Avem +ns% aici de3a face cu o a doua
faz%* cu rezultatul unuia inferiorit9 comple6"D* adic% al unui sentiment de inferioritate$ Este de la
sine +neles c% +ntre aceste dou% comple6e intr% +n 5oc o hipersensibilitate a copilului* datorit%
c%reia el +0i tr%ie0te situaia ca pe un e0ec$ Drept urmare* va c%uta o ie0ire din respectiva situaie*
va c%uta o compensaie* al c%rei rezultat va fi sentimentul de 'randoare$
Este +n'rozitor de nestatornic"$
=at% confirmat faptul c%* +n situaia +n care se '%se0te* copilul nu mai reu0e0te s%30i afle
lini0tea$
"u mai +nva% deloc"$
=nformaiile despre copii sunt haoticeJ remarca6le mai sus este interpretativ% +ntr3un alt
sens: nesimindu3se la +n%limea e6i'enelor 0colii* el nu mai face nici un efort la +nv%%tur%$
/u toate acestea nu este prost 0i uneori te surprinde prin 5udecata lui"$
7utem +nele'e foarte bine lucrul acesta$ Am 0i presupus c% acest copil pur 0i simplu se
crede slab fa% de e6i'enele 0colii$ 7oate c% se intereseaz% de alte probleme$ Dup% c4te
cunoa0tem despre d4nsul* nu3l putem num%ra printre copiii cura5o0i$ Asemenea copii manifest%
prea puin interes pentru semenii lor* concentr4ndu30i interesul asupra propriei persoane$
"imic nu3i scap% din cele ce se +nt4mpl% pe strad%"$
/red c% muli psiholo'i moderni ar trece lini0tii pe l4n'% acest fapt* f%r% a3l lua +n seam%$
&untem +ndrept%ii s% presupunem c% avem de3a face cu un b%iat interesat de tot ceea ce e vizibil$
&e e6plic% +n felul acesta o mulime de lucruri$ Dac% e interesat de ceea ce ine de sfera
vizualului* faptul este +n avanta5ul +nv%%m4ntului practic* copilul av4nd mai puin tendina de a
asculta e6plicaiile teoretice$ ucrul acesta are importana lui pentru 0coal%* multe e0ecuri la
+nv%%tur% av4ndu30i temeiul +n acest mecanism$ Din acest fapt este de reinut c% e6ist% copii care
tind s%30i satisfac% +n primul r4nd interesele lor +n sfera vizualului$ Dac% reflectai asupra
+ntreb%rii ce putem face dac% ne mulumim s% privim lucrurile* vei a5un'e la concluzia c% nu
putem face mare lucru +n planul utilului 0i c%* +n orice caz* nu putem face mare lucru acolo unde
s3ar putea manifesta sentimentul de comuniune social%$ E% vei '4ndi la desen* la pictur%* poate la
o mai bun% +nele'ere a spectacolului lumii$ 7roblema nu este deloc simpl%* +ndeosebi dac% se
accentueaz% sub acest aspect o latur% a vieii$ Ln aceste condiii* de fapt* nu mai r%m4ne suficient
interes pentru celelalte necesit%i ale e6istenei 0i individul nu se mai poate dezvolta +n acest sens$
)%iatul nostru nu este pre'%tit cumJ se cuvine pentru 0coal%* iar 're0eala nu este a saJ dar el arat%
un mare, interes pentru latura vizual% a lumii* pentru ceea ce este aparen% e6terioar%$ Dac% ne
'%sim pe calea cea bun%* chiar 0i +ntr3o schi%U imperfect% a vieii lui putem spera s% '%sim
confirm%ri ale supoziiilor noastre$
El ine minte tot ce spun adulii"$
&% reinem aceast% circumstan%* care ne arat% interesul s%u pen marile dimensiuni$
Deslu0im aici cu claritate tendina sa de a30i di importan%* dorina lui de a fi mare$
=ar cele auzite 0tie s% le repete +n mod corect* la momenti potrivit"$
Lncepem s% ne l%murim* +ntr3o oarecare m%sur%* asupra stilului via% al acestui b%iat +n
v4rst% de nou% ani$ "e mai lipsesc confirm%rile 0i indiciile privitoare la varianta specific% acestui
tip$
Dar este la0"$
Acest defect nu ne surprinde$
+i este fric% p4n% 0i de umbra lui 0i se fere0te de orice situaie periculoas%"$
"u are nici o +ncredere +n el +nsu0i$ Este de presupus c% mama saZ5 are un rol +nsemnat +n
dezvoltarea copilului$ "u este independent* nu se 5 str%duie0te s%30i rezolve sin'ur problemele$ De
altfel nu are nicidecum4 intenia de a se confrunta cu ele* dat fiind faptul c%* p4n% +n prezent* Ub
fost obi0nuit s% o vad% pe mama sa rezol v4ndu3i3le$ ,ai bine dec4t orie alt% 0coal% psiholo'ic%*
noi vom putea constata c% avem de3a face cu un i copil r%sf%at$ Asemenea copii ne fac mari
necazuri 0i ei +n'roa0%TV "um%rul copiilor3problem%* al nevroticilor* al candidailor la sinucidere
! al beivilor* criminalilor* perver0ilor din punct de vedere se6ual$ Estea un fapt at4t de important
+nc4t vreau s% adau'* totu0i* c4teva elementea 0i s% definim noiunea de copil r%sf%at* a0a cum o
+nele'em noi$ .,amele spun adesea c% li se +nt4mpl% chiar s%3i 0i bat%" pe copiii lor5
ima'in4ndu30i astfel c% nu pot fi suspectate de a3i fi r%sf%at$1 Este de5 precizat imediat c% noi nu
+nele'em prin acest termen un raporta se6ual" +n sensul freudian$ Ln realitate avem de3a face cu
un copil c%rei s3a debarasat de e6istena independent% 0i autonom%$ Un altul vorbe0te i +n locul
lui* sesizeaz% situaiile prime5dioase 0i le +ndep%rteaz% de5 d4nsul* +ntr3un cuv4nt* copilul se las%
remorcat de acela$ El dispune de o a doua persoan% 0i +0i construie0te viaa +n simbioza cu
aceasta$ Un astfel de copil pune +n eviden% un caracter parazitar* +ncerc4nd s% obin% totul prin
intermediul mamei sale$
El 0tie prea bine c% la0itatea este ceva ur4t 0i acum vine cu minciuni din cele mai
'o'onate"$
#hicim ce fel de minciuni +ndru'% el* dat fiind faptul c% este tentat s% se scoat% +n relief*
s% se fac% remarcat$ /um 0tim c% tra'e cu urechea la cei mari* f%r% +ndoial% c% +n minciunile lui va
ap%rea comport4ndu3se ca un erou$
&pre e6emplu* poveste0te: ^#%sindu3m% +n An'lia 0i privind de unde st%team* de dincolo
de colul unui zid* am v%zut un ti'ru_ "$
Dac% o privim +n sine* este o minciun% c4t toate zilele$ Dar ceea ce m% intereseaz% +n mod
deosebit aici este faptul c% el nu numai c% prive0te* ci vede de dincolo de colul unui zid"$
Aceasta da performan%V "u toat% lumea poate face a0a ceva$ Analiz4nd mai +ndeaproape
afirmaia copilului* +nele'em c% pe el +l intereseaz% +n mod deosebit s% ne apar% drept unul care
+nvin'e dificult%i* dificult%i pe care ni le prezint% ca insurmontabile$ &% menion%m cu aceast%
ocazie c% +n asemenea cazuri avem de3a face* +n 'eneral* cu copii care prezint% o inferioritate
.,inderFerti'-eit1 a aparatului vizual$ Dac% acum fac precizarea c% b%iatul este la0* vei +nele'e
de unde se tra'e interesul s%u pentru tot ceea ce ine de v%z* de ce a devenit el ceea ce* cu un
termen nou* numim eideticG$ Ln e6presia sa* prin care ne spune c% a privit de dincolo de colul
unui zid"* vedem tendina acestui b%iat de a s%v4r0i tururi de for% +n domeniul v%zului$
( dat% m3am +ntors acas%* u0a era deschis%* nimeni nu +ndr%znea s% intre* l4n'% sipet v%d
un ho$
2 =au toporul 0i3l omor"$
Mi +n acest caz el vede" ceva 0i s%v4r0e0te un act de eroism$ 7e drept cuv4nt* mama
conchide: ,ereu vrea s% o fac% pe eroul* s% fie totdeauna cel admirat* cel care poate totul$ /4nd
+mi poveste0te c% ^azi la 0coal% nimeni n3a 0tiut nimic* +n afar% de mine_* sunt si'ur% c% nu a
f%cut acolo mare br4nz% 0i* de re'ul%* faptul se confirm%"$
Avem prile5ul de a e6amina modul s%u de compensare* cu toate c% el este destul de
str%veziu$ Dup% cum vedem* compensaiile sale au loc pe planul ima'inaiei* iar aici totul se
pierde +n neant$ De re'ul% el nu este activ +n compensaiile sale* pentru c%* a0a cum am 0i notat* e
la0* av4nd obi0nuina ca mama sa s% fac% totul +n locul lui$
Ll +nele'* 0tiu c% el ar vrea din tot sufletul s% fie un elev bun 0i un b%iat cura5osJ din
minciunile lui am +neles c% acestea +i servesc spre a30i e6alta sentimentul personalit%ii"$
F%r% +ndoial% c% recunoa0tei aici felul de a vedea lucrurile propriu psiholo'iei
individuale$ Este vocea bunului3sim$
"u3l pedepsesc"$
&untem +ntru totul de acord cu mama copilului$ (ricum* b%iatul acesta* dezam%'it de
cuno0tinele 0i de posibilit%ile lui* b%iat care* ori de c4te ori are ceva de f%cut* se '%se0te ca pe
mar'inea unei pr%p%stii 0i se retra'e* pe bun% dreptate* nu merit% s% fie pedepsit$ Ar fi o fla'rant%
in5ustiie$
/e este de f%cutT Ar trebui s%3l determin%m s% pro'reseze +ndestul* +nc4t s%30i recapete
cura5ul 0i s% +nvee c% problemele pot fi rezolvate$ Dac% ar pro'resa* s3ar putea dezvolta frumos$
ucrul acesta nu se va realiza at4t timp c4t scopul s%u va fi acela de a c%p%ta un sentiment de
punere +n valoare pe latura steril% a vieii* +n ali termeni at4t timp c4t el va evita soluionarea
problemei pe latura util% a vieii$ Este de +neles de ce nu trebuie s%3l pedepsim pe un astfel de
copilJ +n pedeaps% el nu ar '%si dec4t confirmarea incapacit%ii sale 0i ar c%uta alte c%i l%turalnice
ca s% poat% sc%pa de pedeaps% 0i s% se dea +nd%r%t din faapr%pastiei$
+l iubesc pe b%ieel"$
=at% o confirmare care ne lipsea 0i care ne dovede0te c% mama +l r%sfa% pe copil$
+l iubesc din ad4ncul inimii mele$ Dar el minte* minte din ce +n ce mai mult 0i se teme s%
nu se descopere c% minte"$
Apare aici o zare de speran%* posibilitatea de a vedea c% +ntr3o zi el o va termina cu
minciuna din teama de a nu fi demascat ca mincinos* posibilitatea de a +ndr%'i adev%rul$ Unde
r%m4ne atunci scopul s%u de a30i dovedi superioritateaT Este sin'ura concluzie pe care o poate
tra'e un copil ca d4nsulT Este cu putin% 0i o a doua: s% ticluiasc% at4t de abil 0i de rafinat
minciunile* +nc4t s% poat% spera c% niciodat% nu va fi dat de 'ol$ Acesta este drumul care i se
deschide +n fa%* nu altul* pentru c% el nu30i poate pierde cu totul simul personalit%ii$ El a devenit
mincinos ca s% reprezinte ceva 0i de aceea +nele'em c% nu 0i3ar putea abandona obiceiul de a
mini* c%ci ar risca s% ni se prezinte ca un zero"* ca o cantitate ne'li5abil%$ Lntr3adev%r* el va fi
recurs 0i la minciuni mai subtile$
&oul meu spune c% +l r%sf%"$
Este o particularitate de care v% vei izbi +ntotdeauna$ Dac% vei fi descoperit* +n urma unui
efort propriu* stilul de via% al individului pe care +l studiai* vei '%si mereu +n antura5ul acestuia
pe cineva care s% fi susinut aceasta$ E% amintii de felul de a reaciona al adversarilor no0tri +n
materie de psiholo'ie* care insist% asupra faptului c% 0i ei spun acela0i lucru 0i care +0i ima'ineaz%
c% pentru c% l3au spus au 0i obinut rezultatul scontatT A0a este* copilul e r%sf%at$ Dar +nele' ei
raporturile de ansambluT /hiar dac% ar 0ti c% fiecare copil manifest% o tendin% de a30i da
importan%* ar trebui s% fie capabili s% analizeze procesul de apariie a acestei tendine$ "u s3a
f%cut +nc% nimic prin afirmaia c% este vorba de un copil r%sf%at$ /e s% faci cu un cuv4ntT
,amele au dreptate c4nd pun +ntrebarea: /um s% procedez eu ca s% nu3l r%sf%T" Aceast%
+ntrebare prezint% interes at4t timp c4t mama nu a sesizat +nc% raporturile la care f%cea referire
mai sus* cum constat%m 0i +n cazul de fa%$
$ El pretinde c% de aceea este copilul at4t de nestatornic 0i de mincinos 0i c% are
^'%r'%uni_ la cap* din cauz% c% tat%l meu s3a c%s%torit cu o veri0oar%"$
a bunici s3a descoperit o consan'vinitate$ (are nu am avut dreptate susin4nd c% nu s3a
f%cut mare lucru dac%* cum spunea tat%l copilului* b%iatul a fost calificat ca r%sf%atT "ici el nu
crede c% este suficient 0i caut% un al doilea factor* care pare mai convin'%tor$ El pune
instabilitatea copilului pe seama unor antecedente de consan'vinitate$ =at% c4t de mult a +nlesnit
0tiina modul de a proceda al tat%lui* care arunc% +n c4rca mamei copilului responsabilitatea
e0ecurilor acestuia* de care el se scutur% +n mod str%lucit$
Acest maria5 +ntre rubedenii este o calamitate$
2 El mi3a f%cut capul calendar pe aceast% tem%$ De altfel* se +nt4mpl% ca un copil s% fie
mai bucluca0 dec4t un altul* dar soul meu nu ostene0te s% dea vina pe aceast% c%s%torie +ntre
consan'vini$ >rebuie s%3i dovedesc contrariul* trebuie s% fac ceva pentru b%iatul meu$ "u este
r%ut%cios* ci* dimpotriv%* bun la inim%"$
Este cu putin% ca bun%tatea s% nu fie dec4t un aspect al la0it%ii lui$ Dup% cum vedei*
avem +ntru totul dreptate c4nd susinem c% nu se poate s% izol%m un element oarecare al stilului
de via% 0i c% fiecare element poate fi interpretat +n mod diferit$ )un%tatea* de pild%* poate fi 0i
ne'ativ%* frumuseea devine ur4enie* ur4enia frumusee"$ >ocmai aceast% diversitate face ca
nimeni s% nu izbuteasc% s% +nelea'% psihicul unui om dac% nu a sesizat +n prealabil stilul s%u de
via%$
El face cadou altor copii din lucrurile pe care le are el* numai ca s% le c40ti'e
bun%voina"$
Deci aceast% bun%tate prezint% o latur% de e'oismJ el +ncearc% s%3i corup% pe copii* ca s%
se fac% r%sf%at de d4n0ii$
D%ruie0te copiilor lucruri la care ine 0i30i iube0te tat%l* chiar dac% acesta nu3l r%sfa%"$
A0 dori s% subliniez aici c%* +ntr3o anumit% m%sur%* b%iatul acesta s3a 0i an'a5at pe calea pe
care ar voi s3o c40ti'e nu numai pe mama sa* ci 0i pe alii$ A0a cum am constatat3o anterior* el
caut% s% se fac% prote5at 0i ar dori s% fie admirat 0i remarcat* acest din urm% scop viz4ndu3l
minciunile sale$
A0a* de e6emplu* este pentru d4nsul o mare s%rb%toare s% mear'% la plimbare cu tat%l
s%u$ E3a0 cere sfatul: trebuie s% procedez cu severitateT "u cred c% aceasta ar fi eficientV 7l4n'e*
promite marea cu sarea* iar dup% zece minute o ia de la +nceput"$
,ama sa a +ncercat o educaie sever%* dar* evident* f%r% rezultat* sin'ura metod% benefic%
fiind trezirea +nele'erii copilului pentru defectele structurii stilului s%u de via%$ /e +nseamn%
aceasta +n planul practiciiT &% fie f%cut independent 0i autonom* s% i se trezeasc% 0i s% i se cultive
+ncrederea +n el +nsu0i$ At4ta vreme c4t nu se realizeaz% aceasta* at4t severitatea* c4t 0i bun%tatea
par inoportune* de0i noi prefer%m bun%tatea$ )%iatul nu are pre'%tirea necesar% 0i este inuman s%3i
ceri ceva pentru care nu a fost pre'%tit$ &untem totdeauna dispu0i s% m%sur%m cu e6actitate ceea
ce ne pot da animalele 0i s% nu le cerem nimic mai mult$ /4t despre fiinele umane* nici vorb% de
o astfel de preocupare$ Reflectai la importana pentru 0coal% a acestei observaii* pentru c% la
0coal% copiii intr% av4nd o pre'%tire diferit%$ A folosi un sistem de notare care* +n fond* 5udec%
pre'%tirea copiilor 0i nu aptitudinile lor* este a3i pune pe toi +ntr3o sin'ur% oal%"$
Astfel* el este obli'at s% mint%* pentru c% se +nfund% tot mai mult +n propriile3i minciuni"$
F%r% a se e6prima prea limpede* mama vrea s% spun% c% b%iatul nu '%se0te alt% cale pentru
a se face apreciat$ Ea a cerut un sfat 0i i l3am dat* +n sensul celor ce v3am e6pus aici pe scurt$ Ln
continuarea referatului ei vom '%si* poate 0i alte pasa5e importante$
/4nd* nu de mult* a re+nceput s%3mi toarne 'o'o0i* am reacionat ca 0i cum ar fi fost
vorba de o 'lum% 0i* r4z4nd* i3am e6plicat de ce minea"$
Ln acest de ce" recunoa0tei* desi'ur* indicaiile pe care i le3am dat mamei$
Filip* recunosc4nd minciuna* a +ncercat un sentiment de 5en% 0i a +nceput 0i el s% r4d%"$
)%iatul este profund con0tient de minciuna sa* care* prin urmare* se afl% +n sfera
con0tiinei sale$ >rebuie s% revizuim concepiile acelor autori care pretind c% pot stabili o
deosebire +ntre con0tient 0i incon0tient 0i cred c% instinctele rele +0i au sediul +n incon0tient 0i c%
nu p%trund +n con0tiin% dec4t p%c%lind cenzura* dup% ce s3au de'hizat$
/e este minciunaT Dac% scrut%m con0tiina 0i nu ne mulumim pur 0i simplu s% admitem
minciuna +n ceea ce are ea aparent* atunci afl%m c% este un mi5loc de a te face remarcat* de a3i da
importan%$ Dac% +l e6amin%m pe b%iat din un'hiul incon0tientului s%u* vom vedea c% aici se
ascunde un +mpov%r%tor sentiment de inferioritate care caut% s% se elibereze$ >ocmai acest
sentiment de inferioritate 'enereaz% tendina de a3i da importan%$ ucrul acesta +l constat%m* de
altfel 0i +n sfera con0tiinei$
)ine+neles* comite 're0eli$ Recent* Filip l3a ru'at pe tat%l s%u s%3l +nsoeasc% la cimitir*
pentru c% avea de f%cut o compunere cerut% la 0coal%$ &oul meu a refuzat 0i el a mers acolo cu
bona$ /ompunerea a fost foarte reu0it%* dar nici un cuv4nt nu era adev%rat?"$
A0 dori s% remarc* +n treac%t* c% nu este necesar ca o compunere s% fie neap%rat adev%rat%J
dar mama copilului are dreptate c4nd re'%se0te +n compunere aceea0i linie de conduit% ca +n cazul
minciunilor lui$
El povestea +n am%nunt cum s3a dus la cimitir cu tat%l s%u 0i cum acesta ar fi pl4ns$ Ln
final scria: c4t despre mine* nu am pl4nsJ un b%rbat niciodat% nu pl4n'e"$
El 0i3a dep%0it tat%l* dar numai +n ima'inaie$ ,ama copilului +nele'e foarte bine lucrul
acesta$
Deci 0i3a +n5osit tat%l 0i* minind* 0i3a dat lui +nsu0i importan%I?
/are dintre contemporanii no0tri nu30i aminte0te de a0a3numitul comple6 al lui (edipT
(are din cauza aceasta +0i +n5ose0te el tat%l la cimitir* ori mai de'rab% aspiraiile proprii +l
+ndeamn% s% o fac% pe importantul 0i s%30i dep%0easc% tat%l* cu care se afl% +n lupt%T "u s3ar putea
ca aici s% se dezvolte nu idei se6uale premature privitoare la comple6ul lui (edip* ci idei ale unui
comple6 situat +n con0tientT &e impune s% reflect%m asupra acestei probleme$ Ln ceea ce ne
prive0te* adepi ai psiholo'iei individuale* nu avem nici o ezitare: noi constat%m c% linia dinamic%
a psihicului tinde pe parcursul +ntre'ii viei de la un 5os" la un sus"* iar aceast% linie include 0i
dezvoltarea se6ualit%ii$
Dar compunerea este bun%* institutorul l3a felicitat pe b%iat 0i* +i finalul orei* l3a pus s% o
citeasc%$ "u am avut cura5ul s% pomenesc dea minciun%$ Am t%cut* cu aerul c% nu am dat nici o
atenie faptului"$
Aici se termin% e6punerea cu privire la b%iat$ 7utem afirma* 5 bun% dreptate* c% el face
parte din cate'oria at4t de r%sp4ndit% mincino0ilor care vor s%30i dea importan%$ Este tendina de
care se lasJ antrenai at4t de adesea copiii* din cauza lipsei lor de +nsemn%tate ,editai la punctul
de plecare al acestui b%iat* r%sf%at de mam% reprimat de tat%$ /eea ce a dob4ndit el l4n'% mama
sa nu are valoare + afara cercului familial$ 7utem admite c% acei copii care sufer% d strabism@ nu
sunt prea iubiiJ ei prind de veste repede c% nu sunt a'reai 0i* drept consecin%* nu vor +nele'e
lumea a0a cum este ea +n realitate$ "u este de mirare c% acest b%iat* de la primii s%i pa0i +n via%* a
perceputI o rezisten% 0i un aspect particular al e6istenei$ R%spunsul s%u este fu'a$ Dat fiind
faptul c% nimeni nu poate sc%pa propriei sale tendine ascendente* el trebuie s% '%seasc% linia pe
care va opera: aceasta va fi fanfaronada* minciuna$ E6ist% 0i alte forme* dar +n toate vei '
tendina de a ie0i dintr3o poziie inferioar% .falsific4nd* de e6empluU faptele* atunci c4nd e0ti
ameninat cu pedeapsa1* de a c%p%ta impo cu a5utorul subterfu'iilor 0i de a se l%sa +n%lat$ Ln cazul
altor minei sau fanfaronade putem constata c% este vorba de lucruri +n faa c copilul apare prea
slab 0i de care el +ncearc% s% scape cu a5uto: ima'inaiei$ Este ca 0i cum ar vrea s% se ridice +n
v4rful picioarelor$ Ei +nele'e* f%r% +ndoial%* c4t de 're0it este s% pedepse0ti cu str%0ni aceast%
+ncercare* care este rezultatul unei veritabile trebuine$ "umai e6plicaia fenomenului poate duce
la rezultatul unei veritabile trebuine$ "umai e6plicaia fenomenului poate duce la rezultatul
scontat$
Dr$ A .adres4ndu3se copilului1: E nefolositor s% te eschivezi* s% tra'i o minciun%* s% o
faci pe 'rozavul$ Dac% ai privi lucrurile cu mai mult% seriozitate* dac% ai face un efort* i3ai putea
satisface tendinele de a te pune +n valoare prin ocupaii utile 0i nu ar fi obli'at s% recur'i la
nerozii"$
"(>E
B +n limba en'lez%* +n ori'inal Z comple6ul de superioritateBB ."ota tmd$1
D +n limba en'lez%* +n te6tul ori'inal Z comple6ul de inferioritate" ."ota trad$1
G =ntrodus de E$ !aensch* termenul semnific% ima'ini cu caracter de halucinaie* deosebit
de vii$ ,intea omului primitiv 0i mintea copilului sunt* potrivit concepiei lui !aensch* mini
eidetice"* care confund% ima'inile din con0tiin% cu cele din realitate$ /opilului +i este fric% de
+ntuneric pentru c% +l populeaz% cu tot felul de fiine fantasma'orice$ A se vedea* Eric- R$
!aensch* (ber den Aufbau der Sahrnehmun'sFelt und ihre &tru-tur im !u'endalter .BCDH1 0i Die
Eideti- unddie t9polo'ische Forschun'smethode .BCD@1$ ."ota trad$1
? Din p%cate asemenea indivizi a5un' deseori ziari0ti 0i* +n acest caz* +nele'em u0or c4t
adev%r cuprind reporta5ele sau 0tirile pe care le redacteaz%$ ."ota trad$1
@ =nfirmitate ocular%* care const% +n dere'larea paralelismului a6elor vizuale* astfel +nc4t
subiectul nu poate privi unul 0i acela0i obiect cu ambii ochi$ ."ota tmd$1
[=E$ ER(=&,U 7E 7A" =,A#="AR L"(/U=EM>E REA=\OR=E U>=E L"
REA=>A>E$
=nstitutorul ne relateaz% c% l3a urm%rit pe copilul de care ne vom ocupa aici +ncep4nd cu
clasa a doua$ )%iatul* +n v4rst% de nou% ani* d% dovad% de brutalitate +n comportamentul s%u$
Din informaiile de care dispunem nu reiese dac% avea v4rsta de nou% ani c4nd era +n clasa
a douaJ sper%m c% +n prezent urmeaz% cursurile clasei a treia$
a venirea sa +n 0coal% el +nc% m4z'%leaJ numai +ncetul cu +ncetul a +nv%at s% scrie"$
"e amintim c% comportamentul lui este 'rosolanJ are* f%r% +ndoial%* un temperament de
lupt%tor$ Aparine probabil acelei cate'orii de oameni care 5ur% pe un ideal de erou* pe codul
onoarei"$
De ce a +nv%at at4t de t4rziu s% scrieT /redem c% este st4n'aci* +ns% faptul nu este
verificat$
7unctul lui slab este +ndeosebi aritmetica"$
"ici aici nu ne '%sim pe un teren ferm$ 7oate c% avem de3a face cu unul dintre acei copii
r%sf%ai care numai cu mare 'reutate +nva% aritmetica* materia aceasta neoferind nici un punct de
spri5in concret* +n alte materii de studiu e6ist% re'uliB* se poate +nv%a c4te ceva pe derostJ +n ceea
ce prive0te aritmetica* e inutil s% te apuci s% +nvei ceva pe derost* +n afar% de tabla +nmulirii$ Dat
fiind faptul c% copiii r%sf%ai nu vor niciodat% s% fac% ceva din proprie iniiativ%* nu ne mir%
faptul c% +n r4ndurile lor se '%sesc elevi slabi la aritmetic%$ Dac% am putea s% o dovedim statistic*
superstiia dot%rii" ar fi zdruncinat%$
a aceast% materie de studiu el prime0te ore de meditaie"$
Astfel* copilul reu0e0te s% obin% ceea ce a vrut: persoana lui s% fie o preocupare pentru
ceilali* ceea ce* +ntr3un fel* se reduce la a fi r%sf%at$
Frecventeaz% cu pl%cere aceste ore suplimentare"$
"u 0tim de ce$ 7oate c% institutorul este amabil* ori poate c% elevul '%se0te aici realizate
condiiile pe care el le cere +nv%%m4ntului* adic% prile5 de a fi r%sf%at$
+i place s% te ocupi +n mod special de d4nsul"$
Avem aici cea dint4i confirmare: este vorba* +ntr3adev%r* de un copil care dore0te s% fie
r%sf%at$ Urmeaz% alte confirm%ri: /ere a5utor la +mbr%catJ este dus 0i adus de la 0coal%* +nc4t nu
face niciodat% drumul sin'ur$ /u toate acestea* este +nalt 0i bine dezvoltat pentru v4rsta sa$ Are
p%rul ro0cat$"
/4t prive0te p%rul ro0cat* se 0tie c% aceast% particularitate +i e6pune pe copii la zeflemele
care +i fac s% sufere$ )%ieii* mai mult dec4t feteleJ la acestea p%rul ro0cat adesea este '%sit
frumos$ Dimpotriv%* b%ieii cu p%r ro0cat nu prea sunt iubii$ Avem de3a face cu superstiii
arhaice* cu ni0te 'rosolane 're0eliJ de fapt printre copiii3problem% '%sim adesea ro0covani$ Este o
constatare care mi s3a confirmat +n multe privine* dar nu este vorba de defecte care prezint% un
caracter definitiv$ Avem impresia c%* +n cele din urm%* oricum* izbutesc s%30i dep%0easc%
dificult%ile$ /hiar dac% nu este prea pl%cut s% fii +n afara familiei obiect de luare +n r4s* +n s4nul
familiei lucrurile stau altfel* iar sentimentul de inferioritate c4nt%re0te aici destul de puin$
Dac% face r%u o lucrare 0i mama lui +l critic%* se +nfurie"$
/eea ce +nseamn% c% a putut stabili +ntre d4nsul 0i mama sa un raport de dependen% care
este +n favoarea lui$ A reu0it aceasta cu a5utorul furiei* uneori poate prin loviturile pe care le
prime0te de la d4nsa$ Lnt4lnim adesea astfel de situaii* pentru c% +n cazul copiilor r%sf%ai se
a5un'e la un punct +n care nu3i mai putem r%sf%a +n acela0i fel$ De e6emplu* ei sunt ameninai
s%30i a'raveze situaia prin simplul fapt c% cresc$
Dac% +l lauzi* el se +ncura5eaz% pe sine* spun4ndu30i c% lucrurile se vor rezolva"$
Avem aici dovada c% b%iatul nu este cu totul descura5at$
A +nv%at +n mod normal s% vorbeasc%* s% citeasc% 0i s% scrie"$
7utem deduce de aici c% nu a +nt4mpinat dificult%i +n dezvoltarea sa or'anic%$
+ncep4nd cu v4rsta de un an 0i 5um%tate la el se manifest% semne de furie"$
Dac% aceast% observaie este 5udicioas%* ar trebui s% o reinem$ 7ersonal am putut constata
asemenea semne chiar 0i la un copil +n v4rst% de 0ase luni: era vorba de un copil alimentat cu
biberonul* +n mod re'ulat* copil care se dezvolta foarte bine 0i nu punea nici o problem%$ a
v4rsta de 0ase luni s3a constatat urm%toarea particularitate: de +ndat% ce se trezea* +ncepea s%
'eam% +ncetJ dac% te apropiai de el cu biberonul 0i i3l puneai +n 'ur%* se comporta +ntr3un mod
irepro0abilJ dar dac% te prezentai f%r% biberon* +ncepea s% urle* manifest4nd +n mod vizibil semne
de furie$ Devenise obicei +n familie s% te apropii de copil aduc4ndu3i totdeauna bi beronul$
a 0coal%* la +nceput avea o conduit% 0tears%"$
"u ne este 'reu s%3l +nele'em: este +n c%utarea situaiei +n care ar putea fi r%sf%at$ Erea
s% se situeze +n centrul ateniei* s% conduc%$ "e'%sind la 0coal% o situaie potrivit% din acest punct
de vedere* copiii de felul acesta au o atitudine 0tears%J este semnul dup% care putem recunoa0te
copilul r%sf%at$ Apel4nd la a5utorul psiholo'iei individuale* institutorii pot obine foarte u0or
portretul moral al copilului$ Ei pot apoi s% opereze pe aceast% baz%* evident c% nu f%r% s% caute
confirm%ri 0i nu f%r% a proceda la eventuale corect%ri$
Are o ima'inaie bo'at%"$
7utem deduce de aici c% nu este +n termeni prea buni cu realitatea* realitate care +l 5eneaz%$
L0i construie0te o lume ima'inar%* +n care tr%ie0te dup% placul inimii$ Acolo el '%se0te lini0te* este
puternic* poate comanda cum dore0te$ &unt ima'inate cuceriri* lupte victorioase* dob4ndirea unei
averi imense cu a5utorul c%reia +i recompenseaz% 0i +i salveaz% pe ceilali$ Uneori astfel de copii se
socot 0i salvatori ai unor +nalte personalit%i$ Ln ima'inaia lor ei c%l%resc cai foco0i* +l scot din
situaii 'rele pe re'e sau pe fiica acestuia* se arunc% +n valuri spre a salva prinese* care* se
+nele'e* se arat% foarte recunosc%toare$ /4nd revin pe terenul realit%ii* ei se arat% foarte 0ter0i$
#4ndurile lui sunt pline de istorii cu pieile ro0ii 0i cu t4lhari"$
Este un erou pe planul ima'inaiei$ 7utei fi si'ur c% b%iatul este la0J avem +n acest caz o
+ncercare de compensaie din parte3i$
Are mereu tendina de a se lupta cu un inamic ima'inar"$
=ma'inaia lui am putea3o utiliza* iar b%iatul 0i3ar putea educa psihicul +n a0a fel +nc4t s%
termine cu la0itatea$ (ricum ar fi* prin acest mi5loc copiii ace0tia izbutesc +n mod cert s% se
elibereze* cel puin +n parte* de defectul lor$
=ma'inaia lui o ia uneori razna 0i el +i poveste0te mamei sale evenimente +nchipuite
petrecute la 0coal%* termin4nd cu cuvintele: ^Mtii* mam%* din toate cele spuse nimic nu e adev%rat*
sunt +nchipuiri de3ale mele_ "$
=dentific%m aici un c%peel" de sentiment de comuniune social%$ El nu ar vrea s% treac%
drept mincinos* rezerv4ndu30i controlul asupra realit%ii$ Dac% nu l3ar avea* ar fi vorba de o
minciun% nevrotic%$ /hiar dac% copiii se +nc%lzesc +n 5oaca lor* ei 0tiu ceea ce datoreaz% realit%ii$
=storisirile ima'inare ale acestui copil ne arat% c% el vrea s% se +nale pe v4rful picioarelor* spre a
p%rea mai mare dec4t este$ 7utem tra'e concluzia c% este m%cinat de un puternic sentiment al
inferiorit%ii* ceea ce se coreleaz% cu calificativul de copil r%sf%at* pe care i l3am dat$
,ama sa relateaz% c% a fost foarte bolnav +n prima copil%rie: colici intestinali la v4rsta de
patru luni* iar mai t4rziu scrofuloz% 0i pneumopatie"$
"u ne putem permite s% 5udec%m cele afirmate mai sus 0i s% spunem +n ce m%sur% are
dreptate mama copilului c4nd +l consider% foarte bolnav"$ /eea ce ne intereseaz% mai mult este
faptul c%* socotindu3l boln%vicios* ea trebuie s%3l fi crescut cu o 'ri5% 0i o dra'oste deosebite$ Ll va
fi f%cut pe copil e6a'erat de dependent de d4nsa$
* Dac% un copil e bolnav* trebuie s%3l mena5ezi"* spune ea* ca apoi s% e6prime prin alte
cuvinte ceea ce noi am ar%tat ceva mai sus: +i este fric% de +ntuneric"$
&unt semne ale copilului r%sf%at$ Frica de +ntuneric +nseamn%: >rebuie ca cineva s%
r%m4n% l4n'% mine"$
Este e6trem de ne+ndem4natic"$
=poteza noastr%* potrivit c%reia ne3am putea afla +n faa unui copil r%sf%at* este astfel
+nt%rit%$
+n ceea ce prive0te ne+ndem4narea* el este influenat de sora sa* mai +n v4rst% dec4t
d4nsul cu opt ani"$
Auzind vorbindu3se despre o sor% cu opt ani mai +n v4rst%* putem presupune c% ea nu se
comport% fa% de el ca o sor%* ci ca o mam% sau ca o m%tu0%$ Fiindu3i aproape imposibil s% o
considere ca pe o rival%* b%iatul cre0te ca 0i cum ar fi copil unic$
Ea intervine +n str%daniile lui* critic4ndu3l 0i cert4ndu3l"$
Este ca o mam% pis%loa'%* ba chiar ca o soacr%* am putea spune$
)%iatul este foarte a'resiv$"
El 0tie c% +n spatele lui se afl% mama* ca s%3l apere$ ,ai 0tie c% sora sa nu va putea dep%0i
o anumit% m%sur%* dac% ar fi ca el s% o provoace la lupt%$
$ ,ai ales fa% de cei mai puternici dec4t el"$
Aceast% informaie pare +ndoielnic%$ "u sunt dispus s% cred c% ar fi +n +ntre'ime e6act%$
Dar dac% m%car +n parte este a0a* +nseamn% c% b%iatul nu este cu totul descura5at* c% se mai crede
capabil de ceva$ Dar nu este +nc% eroism aici* pentru c% mai puternici dec4t sora sa sunt ceilali
membri ai familiei$ 7oate c% 0i pe institutor +l atac%* dat fiind c% este unul dintre cei puterniciJ s3ar
putea* +ns%* ca b%iatul s% nu3l priveasc% din acela0i un'hi de vedere$ Este cu putin% ca el s% aib%
sentimentul c% institutorul nu e6ist% dec4t pentru d4nsul$
E luat adesea +n bat5ocur% din cauza culorii p%rului s%u* ceea ce +l +nfurie"$
Este* cum am spus3o* un copil r%sf%at care* at4t din pricina surorii lui* c4t 0i din pricina
culorii p%rului s%u* se '%se0te sistematic +ntr3o stare de iritare$ 7utem +nfuria un animal dac% +l
z%d%r4mJ la acela0i rezultat a5un'em +n cazul acestui b%iat* dac% proced%m la fel$
Are un somn a'itat* rostind cu voce tare replici din visele lui"$
Am remarcat mereu aceste semne la copiii r%sf%ai$
/4nd +0i face temele este +ntr3o stare de e6trem% a'itaie"$
Dac% este s% interpret%m aceast% nervozitate* vom spune c% temele +i provoac% o stare de
tensiune 0i c% aceast% tensiune se traduce prin a'itaie$
E s%lbatic 0i cu 'reu a5un'e s% se +nelea'% cu ceilali"$
Este un fapt u0or de +neles* deoarece se afl% +ntr3o stare de nervozitate cronic%$
Este* +ns%* milos"$
"u este aici o contradicie$ "u v%d de ce* intransi'ent +n faa inamicului* nu ar da dovad%
de caritate +n faa unui suferind$ Eede aici o contradicie doar acela care crede +n teoria
ambivalenei$ Ln ceea ce ne prive0te* susinem c% unul 0i acela0i stil de via% se e6teriorizeaz%
diferit +n situaii diferite$
Mi3a manifestat mila +ntr3o zi c4nd sora sa s3a r%nit la cap"$
Ea se '%sea atunci +n situaia de du0man +nvins$ Am spune c% el a p%strat o doz% de
sentiment de comuniune social% 0i c% este capabil s% se arate uman +ntr3o situaie care +i este
favorabil%$
* !EB respect% cu scrupulozitate ora c4nd trebuie s% fie la 0coal%"$
"u m% +ncumet s% interpretez acest fapt cu toat% ri'urozitatea$ Dac% +l raportez la cele pe
care le3am 0i spus* a0 ad%u'a c% el tinde s% pro'reseze* c% vrea s% demonstreze importana 0colii*
ceea ce corespunde 0i zelului cu care frecventeaz% orele de meditaie$ "u este prea descura5at 0i ar
vrea ca +ntr3o zi s% ias% biruitor$
/hiar 0i mama copilului este foarte nervoas% 0i +0i pierde u0or cump%tul"$
=at% o alt% dificultate pentru un b%iat care se afl% +ntr3o stare de nervozitate cronic%J acum
+nele'em mai bine de ce adesea devine furios$
+n timpul zilei tat%l se afl% la teatrul unde este electrician$ Familia este sub diri'uirea
mamei"$
Mi +n acest caz el se +nver0uneaz% +mpotriva celui mai puternic$
,ama este o femeie zdrav%n%* scandala'ioaic%* d4ndu30i mare importan%* ca 0i sora mai
mare a b%iatului$ /opilul este crescut +ntr3o atmosfer% de critic% continu%"$
,ama* cu felul ei de a fi* accentueaz% 0i mai mult nervozitatea b%iatului$
)un* pentru copil* este tat%l"$
"i s3ar p%rea firesc ca b%iatul s% se ata0eze mai mult de tat%l s%uJ aceasta ar fi o a doua
faz%$ Ln prima parte a vieii el a fost cu si'uran% mai apropiat de mama sa* dat% fiind starea
s%n%t%ii lui$ Ea trebuie s% se fi ocupat mult de d4nsul* r%sf%4ndu3l$ 7robabil c% mai t4rziu nu a
mai putut menine acest raport +ntre ea 0i el$
Dac% b%iatul dore0te ceva 0i nu obine* pl4n'e p4n% c4nd dorina +i este +ndeplinit%"$
Este +nc%p%4nat 0i 0tie c% lacrimile pe care le vars% fac impresie$ Re'%sim aceast%
tr%s%tur% nu numai la muli copii* ci 0i la destui aduli$ Ei cred c% lacrimile lor constituie o arm%
de nebiruit$ Ad%u'ai la aceasta faptul c% e6ist% oameni care nu suport% s% vad% pe cineva
pl4n'4nd$ Ei sunt atunci obli'ai s%3i +mplineasc% dorina sau risc% s% manifeste semnele unei
a'itaii e6treme$ Mi una 0i alta +l satisfac pe cel care pl4n'e$
,ama: Eu sunt sever% cu d4nsul* dar soul meu +i cedeaz% +n toate privinele"$
Mtim c% acest mod de a proceda nu este bun* dat fiind faptul c% b%iatul* ata0at de tat%l s%u*
va avea 0i mai mult tendina de a o e6clude pe mam%$ Ar fi mai bine ca p%rinii s% se +nelea'%
spre a '%si o cale de mi5loc* care s%3i satisfac% pe am4ndoi$ Este necesar ca ei s% se a5ute reciproc
+n educarea copilului$
Eu nu cedez totdeauna"$
Este confirmarea a ceea ce de5a cunoa0tem$
Frate 0i sor% se ceart% adesea$ &ora are 0i ea defectele ei: ea este mereu aceea care +l
a4%$ Dar el vrea s% aib% totdeauna dreptate 0i ine foarte mult la autoritatea lui"$
Ln plus* el este mezinul 0i* ca atare* cheltuie0te mult efort 0i perseveren% ca s%3i
dep%0easc% pe ceilali$ Dac% apar obstacole* caut% s% le ocoleasc% pe o cale mai lesnicioas%$
,ezinii sf4r0esc totdeauna prin a '%si calea care le asi'ur% dominaia asupra altora* fie +n bine* fie
+n r%u$
)%iatul ar vrea s% fie electrician* ca tat%l s%u"$
>at%l reprezint% o etap% +n tendina sa de a obine superioritatea ideal%$ Faptul c% vrea s%
devin% ce este tat%l s%u arat% admiraia b%iatului pentru d4nsul$ El crede c% profesiunea tat%lui
reprezint% pur 0i simplu o putere divin%$
Ar dori* +ns%* s% se fac% 0i v4n%tor"$
Dorina aceasta este de +neles dac% nu uit%m tendina sa de a o face pe eroulJ dar acest rol
el nu3l 5oac% p4n% la cap%t: ar vrea s% v4neze animale lipsite de ap%rare* ceea ce nu i se prea
potrive0te unui erou$
* !uc%riile lui preferate sunt armele$ "u are nici un prieten"$
Reiese de aici tr%s%tura de caracter a copilului r%sf%at* care nu reu0e0te s% se apropie de
ceilali copii$ 7rin tendina sa de a domina el stric% totul$
"u se +nele'e cu nimeni$ &tric% bun%3dispoziie a oricui"$
"u are +ncredere +n el +nsu0i mei m%car c4nd are ocazia s% aib% rolul principal +n 5ocuriJ
prefer% s% le strice tuturor cheful$
7useurile ima'inaiei lui +0i au punctul de pornire +n realitate"$
=nformaie obscur%* pentru c% o atare afirmaie poate fi f%cut% cu privire la ima'inaia
oricui$ Este cu neputin% s% admitem c% ne3am putea ima'ina ceva f%r% nici o tan'en% cu
realitatea$
+n ultimul timp dorina lui de fiecare zi era s% poat% p%trunde +n 5un'l%"$
Ln +nchipuirea lui* este* probabil* st%p4nul 5un'lei* +narmat p4n% +n dini .fiarele nu au
arme1$
El +0i 5oac% rolul de erou +n faa o'linzii"$
Aceasta ne su'ereaz% ideea c% ar putea* eventual* s% +mbr%i0eze o carier% de actor$ 7oate
c% tocmai aceasta este calea obi0nuit%J probabil c% orice actor* la +nceputul carierei sale* a 5ucat la
teatru un rol de erou$ "iciodat% nu ne3am v%zut* +n ima'inaia noastr%* 5uc4nd rolul vreunei
b%tr4nici* ci mai de'rab% pe al Fecioarei de la (rleans$
+nv4rte0te sabia de lemn +n faa o'linzii 0i* +n cele din urm%* stri'% triumf%tor ^>e3am
dobor4tV_ "$
Re'%sim aici tr%s%tura pe care am putut3o observa la muli copii: +0i antreneaz% o
aptitudine aparte 0i se identific% cu o situaie$ &e comport% ca 0i cum +ntr3adev%r ar 5uca un rol de
erou$ Ln interiorul lor sunt cople0ii de ceea ce ar vrea s% fie$ (rice om are o astfel de posibilitate$
Ea se manifest% ori de c4te ori realitatea este prea st4n5enitoare sau c4nd ne izbim de dificult%i +n
tendina noastr% de ascensiune$ Rezistena +nt4mpinat% de b%iat este clar%: el este molestat de
c%tre sora sa* criticat de c%tre mam%* +n afara familiei este luat +n r4s din cauza p%rului ro0cat* iar
la 0coal% nu str%luce0te$ Dac% cineva ne3ar +ntreba: admitei c% avei nou% ani* c% nimeni nu v%
preuie0te* nici acas% 0i nici +n afara ei 0i c%* pe deasupra* suntei mezin$
2 Ei bine* ce ai faceT "u ne3ar r%m4ne dec4t o posibilitate: s% ne refu'iem +n ima'inaie*
s% e6tra'em de acolo ceea ce realitatea ne refuz%$
E% ro' s% reinei: a aciona +n acest fel nu este* desi'ur* lo'ic$ Un adult inteli'ent 0i mai
cu seam% un educator inteli'ent ne3ar putea obiecta: ar fi necesar ca b%iatul s%30i dea mai mult%
silin% la 0coal%$ "u 0tim dac% nu cumva va fi f%cut eforturi +n acest sens$ 7oate c% a f%cut* dar
f%r% rezultat$ "oi +nele'em prea bine c% situaia nu este deloc u0oar% pentru b%iat$ 7oate c% el este
st4n'aci f%r% s% o 0tie* ceea ce +nseamn% c% a avut de luptat cu dificult%i reale$ Mtiind c% a abordat
e6istena prin prisma stilului de via% al unui copil r%sf%at 0i c% asimileaz% totul potrivit cu
schema acestui stil* trebuie s% recunoa0tem c% b%iatul acioneaz% +ntr3un mod absolut inteli'entJ
ceea ce face este f%r% cusur +n ceea ce prive0te inteli'ena$ ( spunem* pentru c% ne putem
identifica cu el$ Dac% m3a0 '%si +n locul acestui b%iat 0i dac% a0 +nt4mpina acelea0i dificult%i*
probabil c% a0 proceda la fel$ E o dovad% c% b%iatul nu este nici prost 0i nici vinovat$ El se afl%
+ntr3o situaie dificil%* f%r% ie0ire$ Ln cazul acesta tratamentul poate reu0i* +n anumite condiii* de
pild%* dac% b%iatul ar pro'resa la +nv%%tur%* rezultat posibil cu a5utorul unor cursuri suplimentare$
F%r% +ndoial% c% ar fi o ameliorare a situaiei lui dac%* cel puin pentru c4tva timp* mama 0i sora ar
+nceta s%3l mai d%sc%leasc% 0i mai ales dac% am putea s% le facem s% +nelea'% c4t de mult i3au
d%unat copilului$ Este necesar s% +ncerc%m s%3l a5ut%m$ Ea trebui s%3i e6plic%m totul cu
bun%voin%* altfel risc%m s% vedem c% ambele caractere a'resive* mama 0i sora* se +ntorc
+mpotriva consilierului$ Faptul cel mai important este s%3l facem pe b%iat independent 0i s%3i d%m
cura5$ /a s%3l +ncura5ezi pe cineva* nu este necesar s% fii e6pert +n materie de educaie sau de
psiholo'ie$ Dar nu este o sarcin% u0oar%$ )%iatul s3a +npotmolit +n convin'erea c% nu va putea
5uca un rol eroic dec4t +n ima'inaia sa$ Ar fi foarte nimerit s% i se '%seasc% un camarad capabil
s%3i preuiasc% laturile bune$ &in'ura cale si'ur% este tratamentul prin prisma psiholo'iei
individuale$ >rebuie s% i se atra'% b%iatului atenia asupra celor petrecute$ Ar trebui s% i se
demonstreze c% acela care caut% f%r% +ncetare s% se afle +n centrul ateniei celorlali va fi totdeauna
e6pus ofenselor$ &atisfacia trebuie c%utat% pe latura util% a vieii$ Ar trebui* de pild%* ca el s% ia
parte la 5ocurile copiilor* +n loc s% fie unul care le stric% tuturor buna dispoziie$ Ar trebui s% i se
dezv%luie c% e6ist% un +ntre' corte'iu de nedrept%i pe lume 0i c% adesea oamenii '%sesc cu cale
s%3i oprime pe semenii lor$ ucrul acesta are loc pretutindeni +n acela0i fel$ Un popor vrea s%3l
doboare pe altul* o familie se crede mai sus3pus% dec4t alta etc* cazuri +n care se pune accentul pe
anumite laturi* spre a se '%si un punct de atac$ Dar atacul nu are loc dec4t dac% 0i partenerul se
preteaz% la aceasta$ )%iatul nostru trebuie s% +nelea'% c% el nu a venit pe lume spre a le servi
altora de int%* +n'%duindu3le s%3l s4c4ie$ >ot astfel* +n via%* dac% cineva se arat% enervat*
atacatorul persist%$ El ar trebui s% considere atacurile pe tema p%rului lui ro0cat ca pe un semn de
ne'hiobie din partea celor care le lanseaz%$
Am avut ocazia s% discut cu numero0i oameni aparin4nd unor rase oprimate$
2 Evrei 0i ne'riJ le3am atras atenia asupra marii r%sp4ndiri a tendinei de a3i oprima
semenul$ Fiecare e +n c%utarea mi5locului care s%3i permit% s% se ridice cu c4t mai puin%
osteneal%$ "u se poate ne'a c% francezul +l socoate pe 'erman inferior* pe c4nd acesta din urm% se
socoate pe sine ca aparin4nd unei naiuni alese$ /hinezul +l dispreuie0te pe 5aponez$ /ei care
obi0nuiesc s% voia5eze au constatat* desi'ur* c% oamenii sunt peste tot aproape la fel 0i mereu
+nclinai s% '%seasc% c4te ceva prin care s%3i +n5oseasc% pe alii$ Acela0i lucru +l vedem +ntre
bur'hez 0i proletar$ E6ist% oare vreo fiin% uman% care s% nu fi simit 5indul 0i invidia altora fa%
de d4nsaT De ce s% fim obli'ai s% lu%m +n serios criticile 0i 5i'nirile care ni s3ar putea aduce pe
tem% de apartenen% naional%* confesiune sau chiar culoarea p%ruluiT "u avem aici de3a face
dec4t cu cristalizarea unei tendine comune* cu o nevroz% obsesional% 'eneralizat%$
74n% +n momentul +n care umanitatea va consimi s% fac% un pas +nainte* spre o nou%
treapt% de civilizaie* nu avem +ncotro 0i trebuie s% consider%m asemenea tendine ostile ca fiind
manifest%ri specifice* dar 0i ca o e6presie a unei atitudini umane 'enerale eronate$
Ar trebui s%3l determin%m pe acest b%iat s% +nelea'% c% oamenii te atac% chiar 0i din cauza
culorii p%ruluiV Dac% el ar reu0i s% sesizeze ceea ce poate s% constituie un punct de atac permanent
0i care* de altfel* se poate raporta la alte caracteristici* el ar r4de* ceea ce ar avea drept efect c% i3
ar t%ia oricui pofta de a3l mai ataca$ Eom izbuti s%3i d%m b%iatului cura5* apropiindu3ne de d4nsul
cu mi5loacele furnizate de psiholo'ia individual%$ Eom putea s%3i demonstr%m p4n% 0i c% este
capabil s% devin% un elev bun la matematic%$ E6emplele nu lipsesc$ Eu +nsumi am trecut prin
aceast% suferin%* fiind considerat cu totul inapt +n materie de aritmetic%$ Dac% tat%l meu ar fi
urmat sfaturile care i se d%deau atunci* el m3ar fi retras de la 0coal% 0i m3ar fi f%cut s% +nv% o
meserie manual%J poate c% a0 fi devenit un bun l%c%tu0* dar a0 fi r%mas cu convin'erea c% e6ist%
oameni dotai pentru aritmetic% 0i alii nedotai$ /um eu +nsumi am avut de3a face cu un necaz
similar* pot* prin urmare* +n cuno0tin% de cauz%* s% spun c% nu mai cred c% e6ist% asemenea
dot%ri$
"(>E
B A se vedea nota noastr% de la capitolul E==$ Este opinia unui autor care a fost obli'at s%
repete o clas% din cauza aritmeticii* profesorul recomand4ndu3i tat%lui lui Adler s%30i fac% fiul
croitor$ .,rta trad$1
[E$ &>R=/O>(RU DE )U"O3D=&7(\=N=E$
a consultaie se prezint% elevii #$ 0i &$ "u sunt cazuri ie0ite din comun* ci tipuri curente
de stric%tori de bun%3dispoziie a semenilor lor* care vor s% se fac% remarcai cu orice pre*
enerv4ndu3l inutil pe institutor* care duce +mpotriva lor o lupt% infructuoas%$
Unul* cel pe care +l voi prezenta primul* este +n v4rst% de opt ani* iar cel%lalt de 0apte ani$
Am4ndoi frecventeaz% clasa a doua* cel mai mare fiind repetent$ /u un an +n urm% ei se aflau +n
aceea0i clas%* dar au fost desp%rii* pentru c% +mpreun% f%ceau cu neputin% desf%0urarea
procesului de +nv%%m4nt$ =zolai* ei sunt mai suportabili* pe c4nd totala lor absen% este
binef%c%toare at4t pentru personalul didactic* c4t 0i pentru clasele de elevi respective$ /auza
deficienei de caracter la cei doi b%iei este diferit%$
#$* potrivit informaiilor furnizate de mam%* este copil de alcoolic$ >at%l este bir5ar* cum
este 0i un frate* +n v4rst% de BY ani$ Un alt frate* care are BW ani* face cu motocicleta curse pentru
un brutar* iar un alt frate* B? ani* este ucenic la brut%rie$ Ln afar% de ace0tia* mai e6ist% +n familie
un mezin +n v4rst% de cinci ani$ )%iatul de care ne ocup%m frecventeaz% dimineaa 0coala* iar
dup%3amiaza o instituie de binefacere$ >impul liber 0i3l petrece la 'ra5d sau se plimb% cu bir5ele
celor pe care +i cunoa0te bine$ ,ama lucreaz% 0i ea la brutarul unde lucreaz% 0i fiii ei$ Ea nu3l
vede pe b%iat c4t e ziua de mare* nici m%car pentru un mic schimb de cuvinte* probabil pentru c%
patronul are oroare de farsele lui de prost 'ust$ /asa p%rinteasc% fierbe de dispute 0i certuri$
,ama recunoa0te* cel puin +n parte* nea5unsurile copilului* dar nu poate face nimic
pentru el$ Lntr3adev%r* b%iatul este preferatul tat%lui* iar acesta +i ia ap%rarea +mpotriva tuturor$
7romisiunile 0i recompensele b%ne0ti sunt utilizate +n cas% drept principal mi5loc de educaie$ Ln
zilele de s%rb%toare aici se bea nu 'lum%* iar de la un fono'raf pot fi auzite cuplete din cele mai
vul'are pe care* fire0te* b%iatul le soarbe cu ma6imum de interes* ca pe un bun spiritual$ &e pare
c% b%iatul a5un'e 0i la han* unde i se servesc b%uturi alcoolice* dar este 'reu ca acest lucru s% fie
verificat* din moment ce copilul d% dovad%* +n tot ceea ce poveste0te* de mult% ima'inaie* pe
c4nd* pe de alt% parte* p%rinii nea'% asemenea fapte$ Ln timp ce p%rinii mer' la cinemato'raf*
b%iatului i se dau bani ca s%30i cumpere c4rnai de la hanJ cel puin a0a e6plic% el e6istena +n
buzunarul s%u a unei piese de @H de creiari$
Aptitudinile copilului sunt submediocre 0i nici muncitor nu este$ Rareori +0i face temele*
uit% caietele acas% 0i nu manifest% nici o pl%cere pentru +nv%%tur%$ a 0coal% nu se intereseaz%
dec4t de desen 0i* c4nd nu se poate altfel* de scris$ "u pare s% aib% un real interes dec4t pentru cai$
"ici +n timpul anului 0colar* nici dup% aceea nu a suferit de nici o maladie mai 'rav%$ Atenia +i
este deturnat% p4n% 0i de cea mai mic% frivolitate$ "u poi fi si'ur c% minte sau nu face dec4t s%
debiteze produsele ima'inaiei lui$ 7oveste0te* de e6emplu* c% a fost cu tat%l s%u +n cutare sau
cutare lor* c% l3a +nsoit la han* c% a petrecut noaptea la m%tu0a sa* pe c4nd* +n realitate* dup% cum
s3a putut stabili* +n acele zile nu30i p%r%sise domiciliul$ &au mai susine c% a v%zut* la ar%* cum se
scot cartofii din p%m4nt cu plu'ul* pur 0i simplu pentru c% a auzit acestea povestite de un alt b%iat$
Este complet lipsit de spirit critic$ ucr%rile lui 0colare sunt totdeauna dezordonate$ Ln ceea ce
prive0te voina* este lesne influenabil 0i ia decizii rapide$
a 0coal% se d% 0i peste cap ca s% atra'% atenia asupra persoanei saleJ scoate stri'%te 0i se
ceart% +n timpul recreaiei* ca de altfel 0i +n timpul orelor de +nv%%m4nt$ L0i bate cole'ii 0i
m%rturise0te c% a c%utat s%3i fac% s% sufere$ "u ine seama de mustr%rile ce i se fac$ Lns%rcin%rile
care i se dau sunt folosite pentru a isca certuri 0i a face neroziiJ adesea p%teaz% cu bun% 0tiin%
hainele cole'ilor s%i$ /4t despre ale lui* chiar dac% sunt noi* nu le cru% deloc$ Lntr3o vreme voia
s% le spele la 0coal%$ /4nt% +n timpul orelor de clas%$ >ot ce spun ceilali este pentru el motiv de
critic% cu voce tare 0i astfel deran5eaz% desf%0urarea leciilor$ Erea s% corecteze chiar 0i
r%spunsurile e6acte ale cole'ilor s%i 0i +i bate pe elevii care nu recunosc c% dreptatea este de
partea lui$ L0i bate 5oc de institutor* +l maimu%re0te pe strada* se poart% brutal cu oamenii 0i cu
animalele$
"u fur%* +ns% p%streaz% pentru el obiectele '%site$ "u a fost cu putin% s% fie l%sat +n
aceea0i clas% cu prietenul s%u &$ Dac% +i luam cu mine la o alt% clas%* unde aveam de suplinit
vreun cole'* ei se comportau frumos* pentru c% le era str%in climatul de acolo* elementele care o
compuneau$ (ricum* izolai* b%ieii se comportau altfel dec4t c4nd erau +mpreun% 0i se stimulau
reciproc$ 7ropun* prin urmare* s%3i observ%m* pe de o parte* c4nd sunt laolalt%* iar* pe de alt%
parte* c4nd sunt izolai$
De patru s%pt%m4ni cei doi prieteni au fost desp%rii* fiecare +n alt% clas%* unde
+mpov%reaz% pe ali institutori$ Ln timp ce clasa de elevi dezbate un subiect oarecare* #$
deseneaz% sau d% drumul unor remarci care se potrivesc ca nuca3n perete* f%c4nd ca +ntrea'a clas%
s% r4d%J vocabularul lui este de o vul'aritate nemai+nt4lnit%$ De +ndat% ce institutorul se afl% cu
spatele la el* #$ +0i p%r%se0te locul din banc% 0i +ncepe s% se a'ate de cole'ii s%i$ Ln timpul
recreaiilor trebuie strunit* pentru c% altfel sare la b%taie 0i a5un'e chiar p4n% la a30i c%lca +n
picioare cole'ii$ Ln sala de 'imnastic% se ca%r% ca o maimu% pe aparate* sco4nd urlete$ Asear%*
evident* f%r% ca cineva s% i3o fi cerut* a +nceput s% se 'roz%veasc%* +n ar'ou: /e* parc% nu 0tiu io
c% directoarele o s%3ntrebe dac%3s b%iat de comitet* ori vreo pramatieT ( s%3i spun c%3s un +n'era0$
,% doare3n cotV ( s% m% fac nev%zut$
2 Mtiu io unde* a0a c% nimeni n3o s% m% '%seasc%$ ( s% tra' a'hioase* c% maic%3mea e la
munc% p4nIpe la orele nou% seara"$
/azul &$ are alt% e6plicaie$ ,ama sa sufer% de o nefrit% 'rav% 0i* +nainte de na0terea
copilului* a f%cut o mulime de in5ecii$ a v4rsta de cinci ani b%iatul 0i3a dat drumul ca pe un
tobo'an pe rampa sc%rii* de la eta5ul al doilea p4n% la eta5ul +nt4i* unde a c%zut$ A fost dus* f%r%
cuno0tin%* la spital* unde a stat c4tva timp sub observaie f%r% a se fi putut constata nimic
deosebit$ 74n% c4nd a intrat la 0coal% ne spune mama copilului tat%l acestuia era ata0at de elJ
b%iatul era de o r%utate ie0it% din comun* se +ntorcea acas% spre miezul nopii* mama fiind cu totul
neputincioas%$ )a +nc% b%iatul o +ntreba adesea* cu un sentiment dr%cesc: +nc% nu e0ti la spitalT
/4nd o s% crapiT" Dup% primele pl4n'eri venite din partea 0colii* tat%l a +ntors foaia"* trat4ndu30i
fiul cu o severitate deosebit%* dar f%r% rezultat$ De notat c% tat%l b%iatului a fost a'ent de poliie 0i
c% +n prezent st% acas%$ /u un an +n urm%* +n familie s3a n%scut o feti%* iar apariia acesteia a
st4rnit 'elozia b%iatului$ Ln acela0i an a suportat o +ndep%rtare a ami'dalelor pe cale chirur'ical%
0i a fost foarte bolnav$ a un moment dat a +ntrebat: De ce sunt vaccinat 0i operat eu 0i nu
surioara asta a meaT ?I Dac% mama sa +l amenin% c% +l va da la un pension* el spune c% va fi mai
bine pentru d4nsul dec4t s% fie nevoit s3o vad% pe d4nsa$ Raporturile pe care le are cu un unchi 0i
o m%tu0%* pe care o iube0te mai mult dec4t pe mama lui* nu sunt prea clare$ )%iatul nu30i ascunde
preferina pentru unchiul 0i m%tu0a sa$ "u este e6clus ca aversiunea fa% de mama sa s%30i aib%
r%d%cinile +n aceste raporturi$ 7e timpul verii toate clasele +0i petreceau recreaiile +n 'r%din%J
acolo el s3a apropiat de o feti% foarte +n'ri5it% 0i i3a spus c% vrea s3o s%rute$ 3am luat de3o parte
0i l3am +ntrebat prietene0te de ce vrea s% fac% lucrul acesta 0i dac%* +n 'eneral* +i place s%3i s%rute
pe ceilali$ Ln final l3am sf%tuit s% o s%rute pe mama sa* ceea ce el a refuzat cu vehemen%$ /4t
prive0te povestea aceasta cu s%rutul* banal% +n ea +ns%0i* cred c% m3a f%cut s% +nele' c% b%iatului +i
lipse0te acas% afeciunea$ Am chemat3o pe mama la 0coal% 0i i3am su'erat s% +ncerce s% redreseze
situaia* s%rut4ndu30i pur 0i simplu copilul 0i ar%t4ndu3i mai mult% afeciune* +n locul b%t%ilor pe
care i le administra$ ,3am lovit* +ns%* de o rezisten% s%lbatic%: a noi nu e6ist% a0a cevaV" +n
rest* b%iatul este bine +n'ri5it din punct de vedere fizic 0i acord% tot at4ta atenie vestimentaiei
sale precum rechizitelor 0colare$ 7%rinii ve'heaz% cu str%0nicie ca el s%30i fac% temele$
Aptitudinile +i sunt mai mult dec4t mediocre* atenia u0or de distras$ De altfel este muncitor 0i ar
dori s% fac% totul sin'ur$ Eoina* +n 'enere* este lesne de influenat 0i ia hot%r4ri pripite$ Ln timpul
orelor de clas% +l +ntrerupe pe institutor* nu d% nici o importan% mustr%rilor* +i love0te f%r% motiv
chiar 0i pe elevii care nu se '%sesc +n imediata lui vecin%tate* arunc4nd +n ei cu servieta* ori +i
r%ne0te la fa% cu sandalele de 'imnastic%$ /4nd i se n%zare* se culc% +n banc%* arunc% cu castane
prin clas%* fluier% 0i fredoneaz%* comenteaz% spusele institutorului 0i ale cole'ilor* substituie
creioanele colorate 0i apoi susine c% sunt ale lui$ 7l%cerea lui este c% d%r4me 5ocurile de
construcii$ Arunc% pe 5os uneltele de lucru manual* iar c4nd le adun%* face disp%rute d%lile$
Funciile onorifice care i se dau* +n scopuri educative* nu sunt pentru el dec4t prile5 de a
face n%zb4tii sau de a isca '4lceava$ &trope0te pereii 0i tablourile cu buretele de 0ters tabla$ /rede
c% se comport% ca un erou$ ( face pe 'rozavul* povestind cum a sc%pat el* la spital* de in5ecii$
7rietenul s%u #$ +l ascult% cu 'ura c%scat%$ Dac% e acuzat de vreo fapt% nelalocul ei* o nea'% din
toate puterile sau d% vina pe #$ Disputele 0i denunurile reciproce sunt procedee obi0nuite la cei
doi b%iei$ &$ +i acuz% pe unii dintre cole'ii s%i de defecte ima'inare$ Rot%r4rea p%rinilor s%i de a3l
aduce azi la consultaie l3au scos la +nceput din fire* mai cu seam% c4nd 0i3a dat seama c% nu3este
vorba de o formalitate$
a 0coal% s3a +ncercat +n fel 0i chip reeducarea acestor doi b%iei* rezultatele fiind ine'ale$
(rice mi5loc educativ s3a dovedit infructuos$ 7redici binevoitoare* promisiuni* sarcini onorifice*
apelul la sentimentul onoarei* invocarea viitorului* +ncercarea de a le trezi comprehensiunea*
e6plicaiile menite s% le demonstreze c4t de nepl%cut ar fi pentru d4n0ii ca alii sa procedeze la
fel* e6cluderea de la orele de curs care +i intereseaz%* munca peda'o'ic% individual% la
direciunea 0colii etc* nimic nu a a5utat$ &$ poate fi adus din c4nd +n c4nd la raiune* +ns% #$ nu are
dec4t un sur4s sarcastic pentru toate aceste str%danii$ ,i5locul cel mai eficace p4n% +n prezent s3a
dovedit privirea de autentic +mbl4nzitor"* +ns%* evident* cu anumite limite$
Dr$ A: F%r% +ndoial% c% nu este 'reu s% a5un'em la o concluzie de ansamblu +n ceea ce
prive0te descrierea celor doi b%iei* luai +mpreun%* pe care trebuie s%3i e6amin%m nu doar din
punctul de vedere al psiholo'iei individuale* ci 0i din punctul de vedere al psiholo'iei sociale$ Ei
par diferii atunci c4nd sunt separai* +ns% sunt mereu la fel$ Am4ndoi ar trebui sco0i din mediul
lor familial 0i plasai la pension pentru o lun% sau dou%$ Aceasta mi se pare a fi o datorie fa% de
viitorul acestor doi copii$ /azurile deosebit de dificile trebuie 0i ele tratate +n instituii
asem%n%toare* pe care le3am putea denumi case de convalescen%J aici copiii trebuie bine tratai*
studiindu3se* +n acela0i timp* +n profunzime* cauzele care stau +n spatele metehnelor lor$ Este de
datoria noastr% s% clarific%m fenomenele 0i* +n acest scop* voi +ncerca s% v% prezint +ntr3o variant%
simplificat% tipul c%ruia +i aparin cei doi b%iei$
7rimul caz este reprezentat de acel b%iat +n v4rst% de opt ani* caracterizat +ndeosebi de
faptul c% a repetat clasa* c% se afl% sub medie +n ceea ce prive0te aptitudinile 0i de faptul c% se
intereseaz% mai ales de cai$
)%iatul acesta nu colaboreaz% cu 0coala$ Dac% l%s%m la o parte unele fapte 0i e6amin%m
modul +n care se comport% b%iatul* ce linie dinamic% are el 0i ce atitudine ia fa% de e6i'enele
0colii* am putea spune c% este pe cale de a e6clude 0i de a refuza toate e6i'enele$ /auza este
p%rerea lui c% nu poate obine nici o reu0it% la 0coal%$ Este o cauz% care mi se pare suficient%*
deoarece* dac% m% identific cu acest b%iat 0i +mi +nchipui c% nu a0 putea obine nici o reu0it%* +n
cazul +n care a0 fi fost obli'at s% frecventez 0coala* a0 reaciona +ntocmai ca d4nsul$ Dac%* +ns%*
am putea s% trezim brusc con0tiinaB b%iatului 0i s%3i e6plic%m c% ar putea foarte bine s%
reu0easc%* pentru c% nu are dreptate c4nd crede c% nu este dotat dec4t pentru 'ra5d 0i nicidecum
pentru 0coal%* atunci ar fi posibil s%3i cultiv%m interesul pentru +nv%%tur%$ Evident* se impune s%3i
acord%m un a5utor individual 0i* +ntr3o perioad% de timp dat%* s%3i +nlesnim reu0ita la una dintre
materiile de studiu$
Mtim c%* +n condiiile +n care tr%ie0te b%iatul* +n mediul s%u* interesele lui nu se
concentreaz% dec4t asupra cailor* hanurilor 0i e6presiilor picante$ "u trebuie s% cont%m pe faptul
c% un asemenea mediu va trezi interesul b%iatului pentru 0coal%$ Un astfel de rol 0i3ar putea asuma
o cas% ca aceea la care m3am referit anterior$ /um nu dispunem pentru d4nsul de o astfel de cas%*
l3am putea a5uta dac% cineva s3ar ocupa +n mod special de el* +n sensul ar%tat$ ,% '4ndesc la unul
dintre fraii lui mai mari* care* cu bun%voin%* i3ar putea c40ti'a +ncrederea 0i simpatia*
conduc4ndu3l pe calea cura5ului social$ >ot ceea ce face el acum la 0coal% este e6presia la0it%ii
sale* iar eu mi3a0 da silina s%3i e6plic cum stau lucrurile +n aceast% privin%$ A0 vrea* de
asemenea* s%3l fac s% +nelea'% c% acesta este motivul care +l determin% s% se '%seasc% nu pe latura
folositoare a vieii* ci pe latura ei nefolositoare$ A0tept mult de la aceast% e6plicaie$ Dat fiind
faptul c% b%iatul prezint% mari lacune +n educaie* nu va fi u0or s%3i fac demonstraia necesar%$ "e
lipse0te temelia pe care s% cl%dim$ >rebuie inut seama de faptul c% este preferatul tat%lui$ Familia
aceasta pare s% prezinte* pe de alt% parte* unele p%ri bune* cum ar fi* de e6emplu* faptul ca aici
copiii nu sunt maltratai* ceea ce nu s3ar putea spune cu certitudine despre familia celui de al
doilea b%iat$ Din medii prea bl4nde provin copii care* atunci c4nd se izbesc de dificult%i* imediat
le ocolesc$ Ei nu suport% s% se '%seasc% +ntr3o situaie dezavanta5oas%$ Ei 5oac%* din r%sputeri*
rolul celui care pare mai mult dec4t este$ Eei constata la acest b%iat tendina de a30i da
importan%* trebuina de a30i face loc +n primul plan* dar fiind +ncredinat c% drumul +i este barat +n
partea util% a vieii$
Avem datoria s% ar'ument%m cele afirmate mai sus$ ,ama ne3ar putea ar%ta dac% l3a
r%sf%at pe copil* precum 0i condiiile +n care acesta a crescut$ A0 dori s% subliniez c% b%iatului +i
lipse0te cura5ul 0i se impune s% vedem dac% aceast% caren% nu se manifest% 0i +n alte +mpre5ur%ri$
&3ar putea ca noaptea s% cear% ca mama s% stea l4n'% el* dup% cum s3ar putea s% scoat% ipete +n
timpul somnului$ Dac% la 0coal% se comport% aro'ant fa% de institutor* asta nu +nseamn% cura5J el
cunoa0te limitele ce3i sunt impuse institutorului 0i o face pe eroul$
Al doi ha caz este un tip comple6* mai r%sf%at de c%tre tat% dec4t de c%tre mam%*
raporturile lui cu mama fiind tensionate* deoarece nu a 0tiut s%3i c40ti'e simpatia$ Dup% r%spunsul
+n le'%tur% cu su'estia institutorului* care i3a cerut s%30i trateze b%iatul de preferin% cu dra'oste*
s%rut4ndu3l din c4nd +n c4nd +n loc s%3l bat%* putem presupune c% aceast% femeie este dur% 0i rece$
"e amintim ce a r%spuns ea: A0a ceva nu se obi0nuie0te la noi"$ >rebuie s% se fi petrecut lucruri
mai 'rave pentru ca mama s% se poarte +n felul acesta$
)%iatul are o sor% mai mic%$ Dac% auzii spun4ndu3se c% un copil este mai ata0at de tat%l
s%u dec4t de mam%* putei presupune c% el se afl% +n a doua faz% de evoluie$ Dac% mama* +ntr3un
fel sau altul* nu menine le'%tura cu copilul* atunci pe primul plan trece tat%l$ Ar trebui* de
asemenea* s% +ncerc%m s% 0tim dac% nu cumva* +naintea acestui b%iat* mama nu a avut un alt copil
care s%3i fi monopolizat tandreea$ 7oate c% tat%l* o m%tu0%* un unchi s3au ocupat mai mult de
d4nsul* pe c4nd mama era +n imposibilitate s% o fac%* din cauza bolii$ "u cunoa0tem dac% boala
mamei a reprezentat un motiv suficient ca s%3l deturneze pe copil de la d4nsa$
&3ar putea ca el s% aib% unele deficiene or'anice$ Dotarea sa dep%0e0te media$
/oeficientul de inteli'en% al acestui copil* stabilit prin administrarea unui test* este superior fa%
de medie* probabil pentru c% are o foarte marcat% aptitudine de a stabili raporturi +ntre fapte$
Atitudinea lui fa% de 0coal% are o cu totul alt% e6plicaie dec4t +n cazul prietenului s%u$ El are
nevoie de c%ldur% afectiv%* de a fi r%sf%at$ >imp de 0ase ani a fost copil unic 0i a tr%it +n centrul
ateniei celorlali* alintat de toi* ca +ntotdeauna c4nd e0ti copil unic$ ,%tu0a 0i unchiul 0i3au adus
0i ei contribuia$ a 0coal% a intrat cu trebuina ca cineva s% se ocupe de el +n mod special$ /eea
ce nu este cu putin% aici* +n pofida oric%rei bun%voine$
Ace0ti copii* care vor s% atra'% +n permanen% atenia asupr%3le* prefer% s% se fac%
remarcai +ntr3un mod nepl%cut* pe latura nefolositoare* dec4t pe latura pl%cut% 0i folositoare a
vieii$ R%sf%ai* +n 'enere ei sunt lipsii de cura5* prefer4nd s% ias% +n relief +n situaii mai facile$
)%iatul nostru se simte frustrat +n comparaie cu situaia lui anterioar%* at4t la 0coal%* c4t 0i acas%$
/e face uri copil c4nd se simte frustratT Lncearc% s% se +mbo'%easc%* iar aceast% tendin% 0i3o
manifest% +n +ncercarea de a o face pe superiorul* pe eroul$ Aceea0i tr%s%tur% o '%sim +n
ima'inaia sa confabulatorie 0i nu ne mir% c% asemenea copii fur%$ a copilul de care ne ocup%m
o asemenea atitudine s3a 0i manifestat* c%ci fleacurile pe care le subtilizeaz% de la cole'i
reprezint% dorina lui de a se +mbo'%i c4t mai u0or cu putin%$ &e comport% ca unul care dispune
de dinamismul* de nevoia de a poseda 0i de a fi mai mult dec4t ceilali$
7rimul b%iat trebuie +ncura5at s% pro'reseze la +nv%%tur%J pe al doilea trebuie s%3l
convin'em c% nu este totdeauna necesar s% se afle +n centrul ateniei 0i c% nu trebuie s% se
considere frustrat ori de c4te ori antura5ul se ocup% de alt copil$ Dac% vrea s% ocupe centrul
scenei* atunci trebuie s% colaboreze +n sens pozitiv la aceasta$ Dac% o persoan% pe care el nu o
cunoa0te +i va spune aceste lucruri* el va reflecta asupra lor$ Astfel el se va +mbo'%i cu o noiune
nou%* care ar putea fi aprofundat% dac% institutoarea +i va adresa un sur4s comprehensiv* ca 0i
cum i3ar spune: "u e0ti +nc% destul de mare ca s% faci s% tr%iasc% +n tine ceea ce am discutat noi
+n treac%t"$
/onfirmarea tezei noastre trebuie s% o obinem +n cursul dialo'ului pe care +l purt%m$
/%ut%m s% stabilim dac% ne '%sim pe drumul cel bun sau dac% vom fi obli'ai s% renun%m la
eforturile noastre$ Este e6trem de important pentru noi s%3i indic%m o cale de urmat acestui b%iat*
cale care probabil va avea asupra sa o influen% mai important% 0i va stabili un raport social mai
bun dec4t am putea noi s% facem$ Dac%* prin pedepse* +i vom face 0i mai nepl%cut% 0coala* este
posibil ca el s% refuze definitiv s% mai mear'% la 0coal%$
Dr$ A .adres4ndu3se mamei lui #$1: /hestiunea cea3mai important% este s%3l facem pe
copil s% pro'reseze la +nv%%tur%$ El 0i3a pierdut cu totul cura5ul 0i crede c% niciodat% nu va putea
fi un elev bun$ Are prieteniT
,ama: "u are$ a 0coal% +i place s% scrie frumos* dar nu3i place s% citeasc%$ ,ai de'rab%
frecventeaz% asociaia de ocrotire$
Dr$ A: Acolo nu se dau nici e6amene* nu se pun note$ >rebuie s% i se permit% s% avanseze*
s% obin% un succes$ ,i3ar pl%cea s%3l a5utai* spre a3l +ncura5a$ &punei3i: >u e0ti un b%iat
inteli'ent* e p%cat s% abandonezi"$ Ln rest* este un b%iat amabilT
,ama: Da* +ns% e zburdalnic$ P
Dr$ A: /eilali copii +l iubescT
,ama: &e ceart% cu ei$
Dr$ A: /um st% cu tat%l s%u* cu fraiiT Este iubit +n familieT
,ama: Adesea se iau la sfad%* ca toi copiii$
Dr$ A: >at%l manifest% afeciune fa% de elT
,ama: &oul meu +l iube0te mult 0i copilul se lipe0te de elJ pe mine nu m% ascult% dec4t
dac% +i vorbesc cu dr%'%l%0enie$
\e r$ AU A fost bolnav c4nd era mic de totT
,ama: A fost bolnav de pl%m4ni$
Dr$ A: >rebuie e6aminat de un medic care* desi'ur* v% va da sfaturile necesare$ Doarme
bine* ori e a'itatT Li este fric%* noaptea* de fantomeT
,ama: "u3i este fric% de nimic$
Dr$ A: >rimitei3ni3l ca s% vedem dac% este timid sau nu* +ns% f%r% s%3i spunei despre ce
este vorba$ .Auditoriului* dup% plecarea mamei1: Un copil +0i poate compensa timiditatea prin
aro'an%$ .Adres4ndu3se copilului1: /e vrei s% te faci c4nd vei fi mareT
#* .nu r%spunde1$
Dr$ A: /e i3ar pl%cea cel mai multT Ai vrea s% devii un b%iat inteli'ent* +n stare de ceva*
ori crezi c%l4u vei reu0i niciodat% a0a cevaT
.&e constat% c% este un copil st4n'aci$1
Faptul acesta trebuie s% fi +mpiedicat mult pro'resele copilului$
Dr$ A: +i lipse0te cura5ulJ crezi c% ceilali pot totul* iar tu nimic$ /rezi c% nimic nu3i va
ie0i cum trebuie 0i de aceea +i stin'here0ti pe ceilali$ Eu sunt +ncredinat c% e0ti un b%iat cura5os$
Ea fi bine dac% te apuci cura5os de treab%* concentr4ndu3i atenia +n aceast% direcie$ ,ai bine nu
va fi nici m4ine* nici poim4ine* dar +n vreo dou% s%pt%m4ni vei putea deveni un elev bun$ >otul va
mer'e mai bine$ /e creziT Erei s% +ncerciT /hiar dac% nu prime0ti nota cea mai bun%* nu trebuie
s% te dai b%tut$ Dac% deran5ezi leciile* ia stai puin 0i '4nde0te3te dac% n3o faci pentru c% nu crezi
c% poi 0i tu s% reu0e0ti s% +nvei$
)%iatul st% cu ochii +n p%m4nt 0i uneori +0i furi0eaz% privirea +ntr3o parte$
Dr$ A: >are a0 vrea s% 0tiu* c4nd vei reveni aici* peste o lun% de zile* dac% vei avea mai
mult cura5* ori dac% ai s% r%m4i acela0i fricos 0i la0$
.)%iatul* care* +n tot acest timp* nu a scos un cuv4nt* iese$1
Dr$ A .auditoriului1: A0 vrea s% adau' o observaie$ >rebuie s% ai o anumit% e6perien% ca
s% le vorbe0ti p%rinilor 0i copiilor* dar cine altul s% o poat% avea* dac% nu chiar institutorulT "u
este vorba pur 0i simplu de o e6plicaie verbal% a st%rilor de lucruri$ Ln fiecare caz de copil3
problem% ne confrunt%m cu o situaie dramatic%$ Ln calitate de psihopeda'o'ie asum%m un anumit
rol* pe care suntem obli'ai s%3l +ndeplinim cum se cuvine* +n mod 5udicios* +n vederea atin'erii
unui scop clar definit$ Activitatea noastr% nu o putem compara cu nimic altceva$ >rebuie s% ne fie
limpede c% nu o putem asemui dec4t cu arta$ ( art% de o mare eficien%* at4t pentru copii* c4t 0i
pentru aduli
.,amei lui &$1: &untei mulumit% de fiul dumneavoastr%T
,ama: E tare r%u$ &e ia de cei mici$
Dr$ A: >imp de 0ase ani a fost sin'urul dumneavoastr% copil$ A tr%it o tra'edie$ Ln
momentul +n care s3a n%scut surioara lui* pentru c%* dintr3o dat%* el nu a mai fost unicul copil la
p%rini$ /e p%rere aveiT =at% ce trebuie noi s% +nele'em$ "u trebuie s% '4ndim +ntotdeauna +ntr3o
lumin% at4t de crud%* dar +n astfel de situaii totul se petrece ca 0i cum ar trebui s% p%r%se0ti brutal
c%ldura 0i s% ie0i +n 'er$ Este mai ata0at de alte persoaneT
,ama: "u* dar eu sunt* poate* prea aspr%$
Dr$ A: >otdeauna este insuportabil pentru un copil s% constate c% p%rinii fac deosebiri +n
tratamentul pe care +l aplic% frailor 0i surorilor$ Ar fi de folos dac% ai putea sta de vorb% cu soul*
spre a v% pune de acord cum s% procedai fa% de copii$
,ama: &unt bolnav%$ >ocmai am stat patru luni +n spital$ &unt nervoas%$ /opilul nu a
inut niciodat% la mineJ numai pe taic%3su +l iube0te$
Dr$ A: /opilul unde st% c4nd suntei internat% +n spitalT
,ama: Anul trecut am stat 0ase luni +n spital 0i alte 0ase +ntr3o staiune balnear%$ Ln tot
acest timp b%iatul a stat la bunica h4i$
Dr$ A: )unicii +i r%sfa% +ntotdeauna pe copii$ Acum el simte deosebirea$ "oaptea scoate
ipeteT Ud% a0ternutulT
,ama: Doar c% este puin$ A'itat$ De la v4rsta:le doi ani nu30i mai ud% a0ternutul$
Dr$ A: +0i face u0or prieteniT f f
,ama: Este foarte autoritar$
Dr$ A: Are impresia c% nu mai este primul* ca odinioar%* la bunica lui* unde a avut aceast%
impresie$ Ascultarea +nseamn% pentru d4nsul +n5osire$ &e crede victima unei nedrept%i c4nd
cineva nu se ocup% de d4nsul$
,ama: >rebuie s% discut mereu cu el* dar nu m% ascult% niciodat%$ Este ne'li5ent* dar +i
place s%30i fac% toaleta$ &e spal% sin'ur$
Dr$ A: Asta e foarte bine* e dr%'u din partea lui$ &e pare c% nu devine r%ut%cios dec4t
c4nd nu se ocup% cineva de d4nsul$
,ama: ,% plictise0te +ntr3una$ &%pt%m4na trecut% a plecat de acas% la ora BH* mi3a promis
c% se +ntoarce la ora amiezii* +ns% nu s3a +ntors dec4t la ora W seara$ 3
Dr$ A: +i place s% fie c%utat 0i s% manifeste cineva 'ri5% fa% de el$ E cura5osT
,ama: "u se teme de nimic$
Dr$ A: A0 dori s% stau de vorb% cu el 0i s%3i spun s% n3o mai fac% mereu pe eroul$ 7entru c%
dac% se va purta +n acest fel la 0coal% va sf4r0i prin a o apuca pe un drum r%u +n via%$ Lncercai s%
fii mai prietenoas% cu d4nsul 0i spunei3i cu bl4ndee: >u vrei ca mereu s% se ocupe cineva de
tine* dar acum e0ti b%iat mareV"
.,ama iese$1
Dr$ A .auditoriului1: Femeia aceasta nu mi se pare chiar at4t de bolnav%V .Adres4ndu3se
copilului* care a intrat1: /um o duci cu 0coalaT
@$J Foarte bineV
Dr$ A: Ni3ar pl%cea s% fii primulT /e frumos ar fi dac% ai fi mai bun la aritmetic%* la
compunere 0i dac% te3ai menine printre frunta0iV Dar pentru asta ar trebui s% colaborezi* pe c4nd
tu* cel mai adesea* faci opoziie$ "u vrei s% colaborezi cu clasa* cu institutorulT Ar fi mult mai
bineV
.&e constat% c% copilul este st4n'aci$1
"ici un copil st4n'aci nu 0tie lucrul acesta* dar tra'e consecinele$
Dr$ A: /um mer'e cu scrisulT
@$: "u mer'e bine$
Dr$ A: Dac% ai fi mai silitor* +n loc s% te ii de n%zb4tii* dac% ai face ceva efort* ai putea s%
ai un scris frumos$ .Adres4ndu3se auditoriului1:
=at% dou% materii .scrisul 0i cititul1 care prezint% dificult%i deosebite pentru copilul
st4n'aci$ Dac% vei fi c4t se poate de ateni la modul +n care citesc ace0ti copii* vei vedea c% ei
silabisesc de la dreapta la st4n'a$ Acest fel de citire sun% fals 0i ai impresia c% ei nu 0tiu s%
citeasc%$ .Adres4ndu3se lui &$1: E cazul ca institutorul s% se ocupe de tine$ Dar nu este drept s%3l
st4n5ene0ti c4nd +0i ine leciile$ /e ai tu de c40ti'at din astaT
@$J "imic$
Dr$ A: Ai putea fi un elev bun* 0i* fire0te* asta nu se poate face de azi pe m4ine$ Dar dac%
e6ersezi* vei scrie frumos$ 7este o lun% ai s%3mi ar%i c4t de frumos 0tii s% scrii$ &%3mi mai spui
dac% e0ti destul de cura5os ca s% colaborezi cum se cuvine la lecii Fii atent fa% de surioara ta 0i ai
'ri5% ca hainele tale s% fie +n ordine$ ,ama ta e bolnav%* dar se va +ns%n%to0i* dac% o a5ui 0i tu un
pic$
A0 dori s% mai adau' c4teva cuvinte cu privire la frecvena mare a copiilor st4n'aci$ "u
e6ist% copii dotai 0i nedotaiJ e6ist% dou% tipuri de copii: primul tip* total del%s%tor* care nu face
nici un efortJ iar al doilea tip* copii care mer' orbe0te +nainte$ Unii se tr%deaz% pe parcursul
+ntre'ii lor viei printr3o anumit% ne+ndem4nareJ ei i'nor% faptul c% sunt copii r%sf%ai* dar sufer%
consecinele acestei dispoziii$ &e +nt4mpl% foarte adesea ca ei s% se subestimeze* +n timp ce +i
spupraestimeaz% pe alii$ Eei '%si un mare num%r de st4n'aci printre copiii3problem%* nevrotici*
criminali* candidai la sinucidere* perver0i se6ual* dar 0i printre marile personalit%i: arti0tii* de
e6emplu* cuprind un mare procent de st4n'aci$
E6trem de important% +n educarea unui st4n'aci se dovede0te +ncura5area$ /hiar dac% v%
limitai doar s%3l +ncura5ai pe un 0colar st4n'aci 0i tot vei avea totdeauna succes$
"(>E
B die Aufmer-sam-eit"* +n te6tul ori'inal$ ."ota trad$1
[E=$ U7>A 7E">RU RE/U/ER=REA 7ARAD=&UU= 7=ERDU>$
Este vorba de an pre0colar +n v4rst% de cinci ani* al c%rui caz ne va permite ca* analiz4ndu3
i viaa de p4n% acum* s% tra'em o concluzie cu privire la modul +n care se va comporta la 0coal%$
Ereau s% v% ar%t* +n stil tele'rafic* calea pe care putem reu0i s% +nele'em structura unui caz 0i
confirmarea acestei structuri$
Avem de3a face cu un copil3problem%"$
Acest copil se afl% +n mod cert an'a5at +ntr3o lupt% 0i tr%ie0te +n aceast% stare* +ntr3un
antura5 bl4nd* care cu si'uran% l3a r%z'4iat$ &e pune* a0adar* +ntrebarea: +n ce scop se afl% el +n
lupt% +n prezentT De ce are el impresia c% acum nu mai este r%sf%at ca +nainteT Actualmente
poziia sa nu mai este at4t de favorabil% pe c4t i3a fost$ >oate acestea pot fi prezise$
Este hiperactiv"$
Este pentru noi o noutateT "e putem* oare* reprezenta un lupt%tor care s% nu fie
hiperactivT Dac% nu ar fi 0i activ* l3am socoti deficient mintal$ /%ci este ne+ndoielnic faptul c%
lupt%tor" 0i activ" sunt atribute de nedesp%rit 0i fac parte din stilul de via% al unui copil
modern$
+i place s% strice lucruri* s% le spar'%"$
Este un mod de a lupta$
Din c4nd +n c4nd are crize de furie"$
>oate acestea sunt de =a sine +nelese 0i trebuie s% avem de3a face cu un copil inteli'ent$
&e pune* +ns%* problema de a stabili dac% face parte din cate'oria copiilor deficieni mintal* care
trebuie crescui +ntr3un mod cu totul diferit$ Astfel de copii nu dispun de un stil de via%* pe c4nd
al nostru* dimpotriv%* are un scop: s% lupte 0i s% +nvin'%* s% tr%iasc% bucuria +nvin'%torului$
,ama relateaz% c% starea de s%n%tate a copilului este bun%* c% el este plin de via%$ Mi c%
vrea ca +ntotdeauna cineva s% se ocupe de persoana lui"$
Este o lupt% ca aceea care se poate desf%0ura +ntr3o familie* unde neap%rat trebuie s% faci
ceva ca s%3i scoi din s%rite pe ceilali$
&e ca%r% +nc%lat cu boc%nceii murdari pe mas%$ Lncearc% cea mai mare satisfacie s% se
5oace cu lampa* +n timp ce mama sa este ocupat% 0i are nevoie de lumin%"$
Mtie e6act +n ce punct s% atace$
Dac% mama lui c4nt% la pian sau cite0te* tocmai aceste momente le ale'e el ca s% se 5oace
cu lumina$ "u st% o clip% locului* nici +n timpul meselor* cer4nd o permanent% suprave'here"$
Erea s% ias% +nvin'%tor 0i s% se situeze +n centrul ateniei$ A5un0i aici* ni se impune
urm%toarea idee: dac% el are o at4t de mare nevoie de a se afla +n centrul ateniei* este de crezut c%
s3a 0i aflat +n aceast% situaie anterior 0i c% acum dore0te s3o restabileasc%$ /e eveniment a putut*
a0adar* s% a'raveze at4t de tare situaia saT Evenimentul este na0terea unui fr%ior$
/aut% mereu prile5ul s% bo6eze cu tat%l lui* s% se 5oace cu d4nsul"$
Dup% cum vedem* '%se0te ceea ce caut%* ceea ce +i este de trebuin% ca s% lupte 0i s%
tulbure lini0tea$
* Are obiceiul s%30i +nfunde m4na +n pr%5itur% 0i s%30i umple 'ura"$
Ar putea lupta 0i prin refuzul hranei$
Dac% mama sa are invitai* el +i +mpin'e* +i scoal% de pe scaunul lor 0i se a0az% +n locul
lor"$
Este un act care ne dovede0te c% nu30i iube0te semenii* constat%m un deficit de sentiment
al comuniunii sociale* ceea ce e6plic% 0i pornirea lui +mpotriva fratelui mai mic$
Dac% tata 0i mama c4nt% la pian* copilul stri'% f%r% +ncetare* spun4nd c% nu3i place
c4ntatul la pian"$
Ar vrea ca p%rinii s% se ocupe e6clusiv de persoana lui$ Dar orice meteahn%* orice nea5uns
am constata la copil* nu trebuie s%3l pedepsim* pentru c% pedeapsa nu a5ut%$ Mtim de5a cum trebuie
s%3l trat%m$ )%ieelul acesta se simte ofensat* r%nit* +mpins pe planul al doilea$
>at%l este c4nt%re 0i c4nt% la concerte$ ,ama copilului +l acompaniaz%$ )%iatul a stri'at
o dat%: ^>at%* vino3ncoaceV_$
Deci toate eforturile lui au drept el ca p%rinii s% se ocupe mereu 0i numai de d4nsul$
Are crize de furie dac% dore0te ceva 0i nu obine imediat"$
Atitudine de lupt%tor$
Distru'e tot ce3i cade +n m4n%* cu o 0urubelni%* cu care desface 0i 0uruburile de la patul
lui"$
Aici apare din nou atitudinea lui asocial%$ Face tot ce poate spre a le aduce pre5udicii
p%rinilor 0i pentru a30i ar%ta proasta dispoziie$
Uneori face remarci cinice* mai ales c4nd a f%cut vreo pozn% 0i 0tie c% asemenea remarci
+l vor a5uta s% ias% din impas$ umea +l consider% b%iat inteli'ent pentru c% face observaii
caustice$ Este instabil* neput4ndu3se ocupa mult timp de unul 0i acela0i lucru$ ,ama face
+ncerc%ri de a3l dezb%ra de acest prost obicei" .evident* f%r% s% reu0easc%1$
,ama +i d% o palm%J r4de 0i vreo dou% minute st% lini0tit$ ,ama este de p%rere c% b%iatul
a fost +n mod e6cesiv r%sf%at de c%tre tat% 0i bunic%$ Ln prezent* la drept vorbind* nu mai este
r%sf%at"$
&entimentul de comuniune social% nu s3a putut dezvolta la copil* care a r%mas le'at +n
e6clusivitate de tat%l 0i mama saJ de unde modelarea eronat% a copilului$
Mi tat%l* ca 0i mama* este mereu epuizat* pe c4nd copilul are o ener'ie neistovit%"$
Fire0te c% acest 5oc* care +i place* nu3l obose0te$ ,unca de educaie nu place nici tat%lui*
nici mamei* e6tenu4ndu3i$ /onstr4n'erea nu serve0te la nimic* pentru c%* dac% este constr4ns*
b%iatul se r%zbun%$
"u are memorie 0i nu se poate concentra"$
Asta pentru c% nu dispune de cele necesare 0i nu are pre'%tirea cerut% spre a aciona +n
mod independent$ De aici 0i lipsa sa de memorie* ca 0i imposibilitatea de a se concentra$
"u a frecventat niciodat% 'r%dinia de copii"$
Deci mama pare s%3l fi crescut pur 0i simplu pentru ea +ns%0i$
Este e6trem de important s% ne d%m seama de modul +n care +nele'em aceste raporturi$
7utem vorbi de comprehensiune atunci c4nd 0tim c% este vorba aici de un element de ansamblu*
nu de un proces fiziolo'ic$ A +nele'e este a sesiza raportul e6istent +ntre lucruri* +ntre fapte$
[E==$ 7=ERDEREA AFE/N=U"== 3/AU\O A R(N=E=
/opil n%scut +ntr3un ora0 meridional din Un'aria$ Lmplinea doi ani 0i 5um%tate* c4nd tat%l
s%u a dat faliment"$
Faptul acesta ne face s% ne '4ndim c% p4n% la v4rsta de trei ani probabil c% b%iatul a
crescut +ntr3o situaie material% favorabil%* situaie care apoi trebuie s% se fi schimbat$ /a urmare
a falimentului tat%lui s%u* b%iatul s3a '%sit +ntr3o situaie mizerabil%* cople0itoare$ "u este u0or s%
te adaptezi la o astfel de situaie c4nd ai tr%it +ntr3una total diferit%$ /opiii care au cunoscut la
+nceput o bun% stare material% sunt puternic impresionai de o schimbare +n r%u survenit% ulterior$
&3a mutat cu soia 0i cu unicul s%u fiu la Eiena* ca s% caute aici de lucru"$
Reinem* deci* c% +n acel timp copilul era unic* r%sf%at 0i obi0nuit s% se '%seasc% +n centrul
ateniei$ 7utem prezice c% din acel moment o nou% situaie defavorabil% trebuie s% fi e6ercitat o
impresie z'uduitoare asupra acestui copil$
+n urm%torii 0apte ani tat%l 0i3a c40ti'at e6istena ca voia5or comercial$"
Aceast% circumstan% este de notat* +ntruc4t noi adesea am constatat c%* atunci c4nd tat%l
este voia5or comercial* mama 2date fiind frecventele absene ale tat%lui nu30i poate +ndeplini
cea de3a doua funcie a sa* anume l%r'irea interesului social al copilului fa% de alte persoane 0i +n
primul r4nd fa% de tat%$ Acest element are* +n 'eneral* importana sa atunci c4nd tat%l este
constr4ns s% absenteze adesea de acas%$ Acela0i factor acioneaz% 0i atunci c4nd +ntre soi e6ist%
'rave ne+nele'eri$ Ln acest caz este imposibil s% treze0ti interesul copilului pentru semenii s%i$
Adesea +n c%sniciile nefericite se +nt4lnesc copii3problem%$ /rizele de furie ale tat%lui sau
folosirea de mi5loace de educaie autoritare sunt obstacole +n calea dezvolt%rii sentimentului
social$
$ Mi s3a zb%tut +n procesul care a urmat falimentului s%u"$
Dac% ne ima'in%m situaia +n care tr%ia acest copil* vom putea +nele'e tristeea de moarte
cu care acel proces impre'nase atmosfera familial%$
/opilul nu30i aminte0te ca acea atmosfer% s%3l fi zdruncinat"$
Dac% acea atmosfer% nu a l%sat urme +n memoria sa* +n schimb va fi influenat stilul s%u de
via%$
(ricum* +nainte de faliment copilul era ascult%tor* lini0tit 0i dr%'%stos$"
Aceasta +nseamn% c% era foarte ata0at de mama sa$
$ Mi o mare tandree +l le'a de mama sa foarte t4n%r%* dar nu +ntotdeauna 0i foarte dreapt%
0i +nc% 0i mai mult de tat%l s%u* bl4nd 0i bun"$
Dac% aceast% observaie este e6act%* trebuie s% subliniem +ndeosebi e6presia nu
+ntotdeauna 0i foarte dreapt%"$ ,ama nefiind poate +n stare s%30i +ndeplineasc% +n mod corect
prima sa funcie* copilul s3a +ndreptat spre o alt% persoan%$ Ln pofida frecventelor sale absene de
acas%* tat%l a putut c40ti'a afeciunea copilului care* +ntr3o a doua faz% a dezvolt%rii* s3a ata0at mai
mult de d4nsul$
+n prim%var% familia 0i:3a schimbat domiciliul 0i tat%l a fondat o cas% de comer pentru
soia sa 0i pentru unul dintre fraii acesteia"$
Faptul +l interpret%m +n felul urm%tor: +ntruc4t mama a fost implicat% +ntr3o nou% ocupaie*
situaia s3a a'ravat pentru copil* pentru c% ea nu mai dispunea* ca +nainte* de timp spre a se ocupa
de d4nsul 0i a3l r%sf%a$
7robabil c% b%iatul a intrat +n c4rd%0ie cu indivizi de o condiie dubioas%"$
=nformaia aceasta confirm% ipoteza noastr%* potrivit c%reia mama nu prea mai avea timp
de consacrat copilului* care dorea s% aib% pe cineva l4n'% el$
* !EB a furat cravate din ma'azinul p%rinilor s%i$"
7robabil c% acest copil are sentimentul de a fi fost deposedat$ >at%l este pe drumuri* mama
la ma'azin* iar el este privat de +n'ri5irea ce i se cuvine* situaie care +i d% sentimentul frustr%rii$
>rebuie v%zut ce a f%cut el cu cravatele$ 7oate c% le3a d%ruit unor copii* spre a le c40ti'a c%ldura
afeciunii* acele sentimente pe care nu le mai '%sea la propria3i mam%$
$ &pre a le face cadou ucenicilor mindiri'ii din acea cas% de comer"$
Faptul confirm% pe deplin concepia noastr%$
A furat trandafiri dintr3un parc de prin +mpre5urimi* fie spre a3i oferi unei m%tu0i foarte
frumoase 0i care +l iubea mult* fie spre a3i aduce acas%"$
/a muli copii care se simt deposedai* el +ncepe s%3i corup% pe alii* pentru a le c40ti'a
dra'ostea* tandreea$ Avem aici unul dintre motivele cele mai frecvente care +i determin% pe copii
s% fure$ Este un motiv complet necunoscut la tribunalele pentru minori* de e6emplu* unde nimeni
nu30i bate capul cu acest punct de vedere$
+ntr3o zi* b%iatul* care +n acel timp avea opt ani* ie0ea de la 0coal% +mpreun% cu cole'ii
luiJ pe c4nd ace0tia l3au salutat politicos pe abatele +nt4lnit +n drum* el i3a aruncat acestuia o
necuviin% nemaipomenit%"$
A0adar* iat%3l un liber3cu'et%torV )a chiar trebuie s% ducem 0i mai departe deduciile
noastre: b%iatul acesta* care dore0te at4t de mult s% se afle +n centrul ateniei* prezint% probabil o
ne+nfr4nt% tendin% de a se face remarcat$ /um pe o cale normal% nu are nici o 0ans% de succes*
+ncearc% alte c%i$
De ceT" se +ntreab% acela care a redactat referatul din care e6tra'em citatele$* !EB nu a
avut niciodat% de3a face cu acel abate"$ /are era deci motivul acelei conduite incalificabileT Dup%
o or% el a fost adus la 0coal%* pentru a s%ruta m4na abatelui 0i a3i cere iertare* dar a refuzat"$
Avei aici* iar%0i* o ima'ine a +ntre'ului s%u caracter: el* care +ntotdeauna a vrut s% 5oace
un rol dominant* nu concepe s% se plece +n faa nim%nui* nici prin cap nu3i trece s% recunoasc%
faptul c% nu are dreptate$ 7ersonal nu +nclin s% le cer copiilor s%30i cear% iertare 0i s% recunoasc% a
nu avea dreptate$ A0 prefera s% se procedeze +n modul +n care s3a procedat o dat% cu mine$ Aveam
v4rsta de 0ase ani c4nd le3am 5ucat un ren'hi p%rinilor mei$ ,ama mea* v4nat% de m4nie* mi3a
cerut socoteal%* pe c4nd eu eram foarte 5enat* fiind c4t se poate de con0tient de vinov%ia mea$
>at%l meu* care st%tea l4n'% d4nsa* t%cut* a sf4r0it prin a m% lua de m4n%* zic4ndu3i: as%3l"$
&cena aceasta m3a impresionat profund 0i +mi amintesc mereu de ea$ Li sunt recunosc%tor tat%lui
meu pentru atitudinea lui de atunci$ ,3a influenat mai mult dec4t dac% mi3ar fi cerut s%3mi pun
cenu0% +n cap sau dac% mama mi3ar fi tras o palm%$ "u v%d de ce ar fi bun% metoda care const% +n
a3l sili pe copil s%30i cear% iertare$ Este +n afar% de orice +ndoial% faptul c% b%iatul despre care
discut%m 0tie c% a 're0it$ De ce s%3i cerem o m%rturisire public%T 7entru ce s%3l umilim +n mod
public* demonstr4ndu3i c% a trebuit s% se supun%T
A primit o not% proast% la purtare 0i tot restul anului 0colar a fost obli'at s% ocupe banca
din fundul clasei"$
7utem face prezicerea c% m%sura aceasta nu va putea s% e6ercite o influen% pozitiv%
asupra lui* deoarece prin aceasta el va r%m4ne +n centrul ateniei clasei$ &e va face remarcat +ntr3
un mod nepl%cut 0i o va face pe eroul 0i pe martirul$
=nstitutorul nu +l trata cu r%utate"$
=at%* +n mod cert* o circumstan% atenuant%* aduc%toare de roade bune$ Dac% institutorul ar
fi ar%tat o atitudine du0m%noas%* b%iatul s3ar fi r%zvr%tit +n continuare* +nc% 0i mai v4rtos$
Un eveniment banal din acea perioad% s3a fi6at pentru totdeauna +n memoria lui$ /opilul*
umbl4nd prin curte* i3a dat unui lucr%tor care dul'herea acolo o buc%ic% de azim% din care
ciu'ulea el$ ucr%torul a pus buc%ica aceea pe bancul s%u 0i* cu ciocanul* a f%cut3o mici f%r4me*
spun4nd: ^A0a ar trebui s%3i zdrobim pe toi 5idaniiV_$
Dup% cum vedem* era vorba de un b%iat evreu$ Este firesc ca o astfel de replic% s% fi
z'uduit profund pe acest copil avid de bl4ndee* de afeciune 0i bun%voin%$ "ici pe noi acea
replic% nu ne3ar face s% z4mbim* v%z4nd +n ea e6presia unei tendine 'eneraleJ iar dac% ar fi s% o
e6amin%m mai +n profunzime* am c%uta +n primul r4nd r%d%cinile acestui sentiment$ &% vedem ce
alte urm%ri a avut asupra copilului aceast% +nt4mplare$
"u ne3a stat +n putin% s% stabilim dac% aceast% +nt4mplare s3a petrecut +nainte sau dup%
incidentul cu abatele$ "u ar fi fost lipsit% de interes 0i de importan% stabilirea acestui fapt$ &e
poate ca respectiva +nt4mplare s% fi declan0at la el o atitudine de du0m%nie 0i ca ofensa adus%
abatelui s% fi fost rezultatul unei astfel de atitudini$
Ln prim%vara anului urm%tor* tat%l a lichidat casa de comer 0i s3a mutat din nou +n
arondismentul =[$ /eva mai t4rziu tat%l a +nceput s%30i isp%0easc% pedeapsa cu +nchisoarea* la
care fusese condamnat ca urmare a falimentului s%u"$
Din nou o zdruncinare a sufletului acestui copil +nsetat de afeciune 0i at4t de ata0at de
tat%l s%u$ A trebuit* deci* s%30i vad% s%rmanul tat% b%'at la +nchisoare$ "u m3a0 mira ca acest copil
s% fi manifestat o puternic% opoziie fa% de le'islaia noastr% 0i s% fi sfidat +ntrea'a societate$ &e
poate ca acea z'uduire emoional% s% fi +mpiedicat cu totul manifestarea interesului cresc4nd fa%
de semenii s%i 0i s% fi ruinat orice rudiment al unui atare interes$ /opilul va afi0a tendina de a se
asocia cu indivizi care pun +n pericol ordinea social%J probabil c% o va apuca 0i pe calea crimei$
"imeni 0i niciodat% nu a putut discuta despre acest fapt cu copilul"$
Este e6trem de 'reu s%3i ascunzi un fapt ca recluziunea tat%lui$ Evident* mai bine ar fi fost
ca niciodat% s% nu fi 0tiut nimic despre aceasta$ Dar ne +ndoim c%* +n cazul dat* ar fi fost posibil% o
t%inuire a adev%rului$
,ai t4rziu* ca adolescent 0i ca adult* a evitat s% abordeze o discuie pe aceast% tem%$ El a
tr%it faptul ca pe o umilire 0i o ve6aiune profund%$ &e pref%cea +ntotdeauna c% i'nor% acel fapt*
despre care nu le3a vorbit niciodat% nici m%car prietenilor lui intimi"$
"e afl%m +n faa unui fapt e6trem de interesant* pentru c%* dac% b%iatul era revoltat* dac%
ar fi simit ca pe o in5ustiie ceea ce s3a petrecut cu tat%l s%u* pe bun% dreptate ar fi trebuit s%
insiste asupra ipotezei c% tat%l s%u fusese +nchis pe nedrept$ Dar* pesemne* era puternic influenat
de tradiie 0i de concepiile bur'heze 0i nu a putut domina aceste concepii* spre a discuta
lucrurile +ntr3un mod deschis 0i liber$ "u se poate s% vorbe0ti despre toate celeJ e6ist% lucruri
despre care ar fi nes%buit s% vorbe0ti$ a b%iatul acesta* care +ncepe s% ias% din cadrul societ%ii*
+nscriindu3se +ntr3o mi0care de revolt%* putem decela limpede o anumit% ezitare +n atitudinea sa$
Evenimentele e6terioare au o importan% capital% +n structurarea atitudinilor$ 7robabil c% el ar fi
p%0it pe calea cea bun% dac% tat%l s%u nu ar fi fost b%'at la +nchisoare 0i dac% nu s3at fi simit
oprimat din cauza reli'iei sale$
Recalcitrana sa din ultimii doi ani a disp%rut brusc* copilul cople0ind3o cu o tandree
f%r% seam%n pe m%mica lui* at4t de t4n%r% 0i de frumoas%* fa% de care se ar%ta ascult%tor 0i
potolit"$
Eedem aici manifestarea trebuinei de a se ata0a de cineva* nu de un cerc de oameni mai
lar'* ci de o persoan% unic%$ &tructura sa este de a0a natur% +nc4t nu se poate ata0a dec4t de o
sin'ur% persoan%$ Dac% i se ia pentru un anumit timp tat%l* el +0i caut% altul$ Dac% mama lui era
ocupat%* +ncerca s% c40ti'e simpatia uceniculuiJ are mereu nevoie de cineva fa% de care s% se
ata0eze$
Dup% ce tat%l a fost eliberat* printr3o munc% ne+ncetat% a putut dep%0i 'reut%ile materiale
'enerate de absena sa$ Dar acea +ndelun'at% opresiune care planase asupra familiei disp%ruse ea*
oareT
Dificult%ile materiale prin care trecuse +l f%cuser% pe b%iat s% simt% iar%0i povara
circumstanelor e6terioare$
/opilul s3a reanimat"$
Lnc% nu suntem cu totul satisf%cui* deoarece nu 0tim ce semnific% aceast% reanimare* nu
cunoa0tem de ce ea s3a produs$ /opilul +nc% nu 0tie ce atitudine s% adopte* +ntruc4t +n memoria sa
tat%l s%u tr%ie0te ca acea fiin% care l3a r%sf%at$
+n primii ani de 0coal% era printre cei mai buni eleviJ ulterior* s3a situat printre
submediocri* pentru ca acum s%3l vedem +nviorat 0i vesel"$
Aceasta coincide cu perioada +ntoarcerii acas% a tat%lui s%u$
Fiind ascult%tor 0i s4r'uincios* cur4nd s3a num%rat printre frunta0ii clasei"$
Este cu putin% s% fi avut 0i un institutor pe care +l simpatiza$
A fost l%udat +n repetate r4nduri* pentru rezultatele bune* de c%tre institutorul pe care el +l
stima mult* iar aceste laude l3au stimulat"$
=ar% a '%sit o persoan% care s% se ocupe de d4nsul$ 7are s% fi fost salvat de dra'ostea 0i
afeciunea ce i s3au ar%tat$
+n toamn%* la liceu* a avut un start bun"$
&in'urele noastre temeri se refer% la evoluia lui pe mai departe: ce se va +nt4mpla dac% nu
reu0e0te s% ocupe la 0coal% o poziie +n care s% fie stimatT &3ar putea s% aib% un diri'inte care s%
nu3i fie pe plac sau s% aib% 'reut%i le'ate de reli'ia sa 0i astfel s% se simt% dezavanta5at &3ar putea
s% dea peste unele obstacole sau s% nu '%seasc% metoda potrivit% pentru munca sa 0colar%$ ,ai
t4rziu* +n via%* de asemenea va putea cunoa0te situaii +n care c%ldura afectiv% s%3i lipseasc%$ &unt
rezervele noastre cu privire la viitorul evoluiei b%iatului$
* !n luna noiembrie* tat%l s%u a c%zut 'rav bolnav"$
E6periena pe care am acumulat3o ne vine +n a5utor* ar%t4ndu3ne c% +n cazul +n care un
asemenea copil pierde contactul cu cei care +i asi'ur% c%ldura afectiv%* pierdere cauzat% de boala
tat%lui* ca 0i de faptul c% mama trebuie s% se ocupe +n primul r4nd de bolnav* nemaiput4ndu30i
r%sf%a copilul* acesta poate trece printr3o situaie nou%* adesea foarte 'rea pentru d4nsul$ >ocmai
+n astfel de con5uncturi au loc e0ecurile$ 7entru noi faptul este de +neles: tat%l e bolnav 'rav*
mama trebuie s% se ocupe de d4nsul* iar copilul este din nou izolat$ Dac% ar avea 0ansa ca +n
aceast% perioad% s% aib% la 0coal% un diri'inte care s% se poat% ocupa de d4nsul* dificultatea ar fi
u0or de dep%0itJ dar* pentru moment* nu cunoa0tem nimic +n aceast% privin%$
+n timpul unei c%l%torii* tat%l* +n v4rst% acum de ?H de ani* a f%cut un ictus 0i a r%mas
hemiple'ie"$
Lnele'em prea bine ce +nseamn%* +ntr3un c%min* +mboln%virea capului familiei* a
susin%torului acesteia* mai ales c4nd este vorba de o familie unit%$ Lnele'em* de asemenea*
consecinele acestui eveniment$
a faliment l3au dus marile sacrificii materiale pe care a trebuit s% le fac% pentru
numero0ii s%i frai 0i surori* mai ne v4rstnici* precum 0i pentru p%rinii s%i"$
=at% e6plicaia care ar fi trebuit dat% copilului* ceea ce i3ar fi +nf%i0at +n propriul s%u tat%
un b%rbat drept 0i cinstit$
"ervii +ncordai din cauza procesului* care a durat mai muli ani* ve6aiunile* re'retul de
a nu30i mai putea a5uta3p%rinii* fraii 0i surorile* surmena5ul 0i acea particularitate nefericit% de a
nu se fi putut confesa altuia* nici chiar soiei sale* pe care* de altfel* o alinta mult* 'ri5ile care +l
+mpov%rau* toi ace0ti factori au pricinuit desi'ur pr%bu0irea fizic% a acestui b%rbat* p4n% atunci
perfect s%n%tos"$
Aici se termin% referatul din care am e6tras citatele pe care vi le3am e6pus* iar de aici
+ncolo trebuie s% recur'em la supoziii$ Dac% b%iatul se simte +n apele lui la 0coal%* el va dep%0i
situaia dificil% +n care se '%se0te$ Dac% va abandona 0coala* va fi nevoit s% se supun% destinului
s%u 0i s% se mulumeasc% cu o funcie de subaltern* situaie +n care va suferi nespus$
Mtim c% are un stil de via% automatic* care se manifest% prin nevoia de a '%si o persoan%
de care s% se ata0eze$ "u vom fi surprin0i s% constat%m c% din nou re+nvie +n el acea revolt% pe
care am mai +nt4lnit3o la d4nsul* +n cazul +n care se va simi iar%0i dezavanta5at sau dac% +l
+ncearc% un puternic sentiment de inferioritate$ Dac%* +ns%* are parte de o situaie favorabil%*
cineva ocup4ndu3se de el* este posibil ca b%iatul s%30i urmeze drumul +n via% +n a0a fel +nc4t
nimeni s% nu aib% a3i repro0a nimic$
,ai t4rziu poate c% va pro'resa +ntr3un mod satisf%c%tor$ Dac% se va '%si +ntr3o situaie
care s%3i convin%* nu va +nt4mpina dificult%i deosebite +n e6ercitarea profesiunii sale$ ,ai 'rea
pentru d4nsul va fi soluionarea problemei afeciunii* dat fiind faptul c% va c%uta mereu s% se fac%
r%sf%at$ Ea fi mereu +n c%utarea unei femei care s% se poarte cu el +ntruc4tva ca mama sa* la care*
cum am v%zut* '%sea +mplinirea tuturor dorinelor lui de copil$ Dar o astfel de situaie nu s3ar
putea ivi dec4t printr3o fericit% coinciden%$
"u ne sup%r% faptul c% a trebuit s% e6ers%m pe mar'inea unui fra'ment de referat*
etal4ndu3ne paleta de cuno0tine +n materie de psiholo'ie individual%$ A0 dori s% profit de prile5
ca s% subliniez c% este mai puin important de a 0ti dac% am 'hicit tot ceea ce ar putea avea loc
ulterior$ "e satisface fie 0i numai faptul de a fi putut scoate +n eviden% detaliile cazului respectiv
cu mai mult% precizie ca de obicei$ a fel proced%m 0i +n via%* +nt4lnind fiine omene0ti din a
c%ror e6isten% nu sesiz%m dec4t un fra'ment 0i +n le'%tur% cu care restul suntem nevoii s%3l
'hicim$ "iciodat% nu ne este dat s% '%sim un portret perfect* iar concluziile trebuie s% le tra'em
noi +n0ine* cu osteneala de ri'oare$
[E===$ E"URE>=/U .7=M(R/(&U1 Emil are BD ani 0i sufer% de enurezie"B$
/4nd auzim vorbinduse de enurezie* putem presupune* baz4n3du3ne pe propria3ne
e6perien%* c% avem de3a face cu o dinamic% psihic% al c%rei scop este stabilirea unui contact cu
mama* de0i pe o cale mai puin obi0nuit%$ )%iatul despre care discut%m aici ne vorbe0te prin
intermediul enureziei lui$ Este ca 0i cum el ne3ar vorbi +n !ar'onul vezicii urinare"$ 7utem
considera c% toate formele de e6primare ale unui subiect sunt variet%i de limba5$ Ln cazul pe care
+l avem +n vedere* respectivul limba5 semnific%: "u sunt destul de mare* trebuie +nc% s% fiu
suprave'heatV" +n 'eneral* mama este obli'at% s% se trezeasc% de dou% sau trei ori pe noapte* s%
suprave'here copilul 0i* la nevoie* s%3l trezeasc%$ /opilul +0i +ncarc% mama cu o treab%
suplimentar%$
Enurezia nu este o maladie or'anic% 0i 0tim c% enureticul +0i poate foarte bine controla
vezica +n timpul zilei$ 7roblema care se pune este de a 0ti de ce nu poate face acela0i lucru +n
timpul nopii$ ,otivul const% +n faptul c% se afl% +ntr3o tensiune psihic%* tensiune care +i face
imposibil% reinerea de la actul de a urina$
De unde provine aceast% tensiuneT Mtim cu ce constan% persist% copiii +n enurezia lor$
7rin aceasta ei caut% un contact uman* doresc ata0area de cineva* doresc s%3l +ncarce pe acel
cineva cu o activitate suplimentar% .remarca unui bolnav: ei vor s%30i creeze un fel de sucursal%
la unul din semenii lor"1$ Din nou avem de3a face cu tipul copilului r%sf%at$ Dac% descoperim un
asemenea efort spre a se face 0i mai r%sf%at* 0tim c% este vorba de un copil care +nt4mpin%
oarecare dificultate +n meninerea ata0amentului +n care este interesat$ &untem destul de st%p4ni
pe domeniul nostru de investi'aie ca s% putem spune c% enurezia reprezint% probabil un atac care
rezult% dintr3o atitudine adoptat% de un copil +n scopul monopoliz%rii cuiva$ Aceluia0i tip +i
aparin 0i copiii care nu au ast4mp%r noaptea* care scot ipete +n timpul somnului .pavor
noctumus1 0i care* prin z'omotul f%cut* +ncearc% s% stabileasc% le'%tura cu ceilali$ Este un limba5
e6ercitat de un alt or'an$ &emnificativ este modul +n care reu0e0te copilul s% fac% aceasta$ E6ist%
aici un raport cu o inferioritate a vezicii urinare 0i cu centrii nervo0i care o comand%$ Am fost cel
dint4i care .+n BCHY1 a ar%tat c% la enuretic '%sim o sl%biciune a coloanei lombare$ Am subliniat*
de asemenea* c% enurezia se '%se0te +n raport cu spina bifidaD sau cu un ne' con'enital al acestei
zone anatomice .profesorul Fuchs +mp%rt%0e0te aceast% p%rere1$ 7e de alt% parte* trebuie s%
+nele'em cum reu0e0te copilul s% vorbeasc% +n acest ^!ar'on al vezicii urinare"$ /onstat%m acest
fapt +ndeosebi la copiii c%rora li s3a atras atenia asupra importanei funciei* ca 0i atunci c4nd
mama 0i3a dat osteneala s%3l in% pe copil curat noaptea* ea supraestim4nd importana suprim%rii
enureziei$ Ln felul acesta copilul a5un'e +n mod automat la ideea: aici e ceva de f%cut +n favoarea
mea* este un punct +n care a0 putea ataca$ &e +nele'e c% la toi ace0ti copii sunt totdeauna de
descoperit semnele r%sf%atului$
&% nu r%m4nem la do'me 0i s% vedem cum stau +n continuare lucrurile* care este realitatea$
Deci b%iatul are BD ani$ "u trebuie s% pierdem din vedere c% avem de3a face cu un copil
r%sf%at care* de c4nd este enuretic* are impresia c% nu este suficient de iubit$ &e pot deduce de
aici c4teva elemente$ )%iatul are* probabil* un frate sau o sor% mai mici dec4t d4nsul$ &unt motive
care +l determin% pe un copil r%sf%at s% +nceap% lupta* ori el +0i acuz% p%rinii +n mod manifest*
prin deficiena sa* c% +l r%sfa% mai puin$ ( acuzaie este identic% cu un atacJ deosebirea este nul%$
/opilul se socoate e6pulzat din poziia pe care o deinea$ 7oate c% are un tat% vitre' sau o mam%
vitre'%$ "u avem o re'ul% fi6%J important pentru noi este s% 0tim ce se petreceJ trebuie s%
descoperim de ce copilul este actualmente mai puin r%sf%at$ )%iatul are un scop ideal fictiv
.idealul s%u se identific% cu intenionalitatea sa1J idealul este acela de a fi r%sf%at* de a avea pe
cineva care s%3i stea la dispoziie$ &e impune s%3i schimb%m acest scop* s%3i indic%m un alt scop*
a0a +nc4t s% se poat% face folositor semenilor$
"iciodat% noaptea* ci e6clusiv ziua"$
Este o informaie care influeneaz% puternic maniera noastr% de a '4ndi$ \iua copilul
tr%ie0te o mare tensiune* pe c4nd noaptea pare mulumit$ "e putem face tot felul de idei 0i s%
presupunem c% adesea* noaptea* copilul doarme cu mama sa* pe c4nd ziua dore0te s% se fac%
remarcat +ntr3un mod deza'reabil* ca 0i cum ar voi s% spun%: (cupai3v% mai mult de persoana
meaV" \iua lupta lui este mai intens%$
* Adesea enurezia se +nsoe0te cu emisia de materii fecale"$
Din acelea0i motive el se face* de asemenea* remarcat prin murd%rirea cu materii fecale$
upta o duce +ntr3o stare de complet% descura5are$ &tabilirea* +n acest caz* a dia'nosticului de
imbecilitate depinde de ideea pe care ne3o facem despre tulbur%rile lui$ "e +ntreb%m: de ce n3o
face noapteaT "u de puine ori vedem c%* absorbii cu totul de 5oc* copiii +0i pierd orice control
asupra funciilor fiziolo'ice$ 7ornind de la aceste detalii* putem constata c% avem aici de3a face
cu o funcie social%$ (r* trebuie s% consider%m ca fiind anormal% o funcie care +0i d% curs +n afara
oric%rei conduite le'itimate din punct de vedere social$
)%iatul este ile'itim"$
&3ar putea ca acest copil s% fi crescut f%r% dra'oste* f%r% c%ldura afeciunii* f%r% acea
atmosfer% de tandree creat% +n mod normal +n 5urul copiilor +n primii lor ani de e6isten%$ Dar 0i
printre ile'itimi '%sim copii r%sf%ai$ Ea trebui* prin urmare* s% obinem clarific%ri +n aceast%
privin%$
>at%l s%u a c%zut pe c4mpul de onoare* +n r%zboi* iar mama sa s3a rec%s%torit"$
=poteza se confirm%: copilul are un tat% vitre'$
Din aceast% a doua c%s%torie s3au n%scut doi copii: un b%iat* care are v4rsta de opt ani 0i o
feti%* care are 0ase ani"$
Amintindu3v% c% am pomenit mai +nainte de o acuzare* v% vei convin'e 0i mai mult c%
modul nostru de a interpreta cazul de fa% este 5udicios$ 7robabil c% b%iatul are motive pentru
acuzaia sa* motive pe care el le resimte$ Lmi amintesc de cazul unui b%iat care +0i pierduse mama
pe c4nd avea numai dou% s%pt%m4ni$ >at%l se rec%s%torise imediat 0i nimeni nu 0tia c% b%iatul are
mam% vitre'%$ "ici lui nu i s3a spus* niciodat%* cum stau lucrurile$ ,ai t4rziu s3a n%scut un al
doilea copil$ /u prile5ul unei consultaii* b%iatul mi3a spus c% p4n% la v4rsta de B? ani a tr%it cu
ideea c% acea femeie nu era mama lui bun%* ci o mam% vitre'% 0i c% aceast% impresie se
confirmase$ Acest fapt v% arat% +n ce m%sur% copiii deslu0esc realitatea* chiar dac% sunt bine
tratai$ Ei percep distinct nuanele unui comportamentJ dac% au frai vitre'i* simt c% ace0tia se
bucur% de mai mult% atenie 0i +n'ri5ire din partea mamei care pentru ei* cei mai puin cocolii*
este mam% vitre'%$
/opilul se comport% fa% de fraii 0i surorile sale +ntr3un mod absolut satisf%c%tor"$
Deci nu constat%m o lupt% +ntre ace0ti copii$ Adesea am remarcat c% un copil poate fi
invidios 0i c%* +n pofida acestui fapt* +0i iube0te fraii 0i surorile$ &e poate simf dezavanta5at*
pentru ca* pe de alt% parte* s% se +nelea'% cu d4n0ii$ Un astfel de sentiment poate avea consecine
diferite$ ( feti% +n v4rst% de cinci ani* copil unic =a +nceput* avea o sor%$ ,ai t4rziu s3a aflat c%
acea feti% a ucis trei fetie nou3n%scute* ca 0i cum ar fi vrut s% spun%: >oate fetele trebuieIs4
dispar%"$ Fa% de sora ei* dimpotriv%* s3a comportat impecabil$ (morurile le3a s%v4r0it cu o
abilitate deosebit%* nefiind descoperit% dec4t +n timp ce comitea cea de a treia crim%G$
>at%l vitre' era* la +nceput* foarte sever fa% de d4nsul"$
)%iatul a tr%it o perioad% trist%J situaia lui s3a a'ravat din momentul +n care a avut un tat%
vitre'* moment din care a +nceput 0i acuzarea sa$
+ns%* datorit% interveniei mamei* situaia lui s3a +mbun%t%it"$
Dup% cum ne putem +nchipui* aceast% +mbun%t%ire nu era de o asemenea natur% +nc4t
b%iatul s% beneficieze de ea +n mod permanent$
+n 'eneral* copilul a tr%it departe de cas%* fie la o m%tu0%$"
a +nceputul e6istenei sale el trebuie s% se fi simit ?1 +ne$ a m%tu0i sau la bunici copiii
sunt* +n 'eneral* bine tratai$
$ Fie la orfelinat"$
"u a0 putea afirma c% lucrurile au stat la fel +n orfelinat$ "u am cele mai bune p%reri
despre aceste instituii$ Domne0te aici o anumit% disciplin%* care interzice ca vreun copil s%30i ude
a0ternutul sau s% se murd%reasc%$ Disciplina aceasta era prea sever% pentru copilul despre care
discut%m$ 7robabil c% 0i m%tu0a sa a acordat prea mare importan% acestor lucruri$ Am putut
observa c% +n cazul +n care se +ncearc% s% i se demonstreze unui copil importana aliment%rii*
copilul va manifesta
BXDr dificult%i +n aceast% privin%$ /ei care vor s% fie st%p4ni pe funciile lor or'anice sau
pe m%dularele lor* vor refuza s% primeasc% ordine referitoare la acestea$ Eom putea vedea cum*
noaptea* se scoal% +ntr3o stare de semisomn* a0ez4ndu3se pe olia lor* f%r% a avea nevoie de
asisten%$ Dar c4nd este trezit 0i pus pe oli%* intervine refuzul* +nsoit de crize de furie$
"u ne este +ndea5uns de clar unde s3au comis erori +n educarea acestui copil$ 7robabil c%*
de la o situaie pl%cut%* el a trebuit s% treac% la una prea puin a'reabil% pentru d4nsul$
/opilul frecventeaz% +n prezent prima clas% de liceu"$
/red c% este cam t4rziu pentru v4rsta lui$ /lasa aceasta el ar fi trebuit s3o urmeze la v4rsta
de zece sau unsprezece ani$ 7utem admite ca si'ur faptul c%* din moment ce a a5uns s%
frecventeze liceul* nu este nici idiot* nici imbecil 0i nici m%car debil mintal$ Este verosimil faptul
c% ar fi fost un elev mai bun +n cazul +n care nu ar fi avut de suferit +n permanen% acea tensiune
psihic% pe care o cunoa0tem$
A trebuit s% repete prima 0i a treia clas% la 0coala primar%"$
Aceasta se coreleaz% cu ipoteza noastr%* potrivit c%reia el a suferit de pe urma unei
anumite tensiuni 0i c% nu s3a putut consacra +ndea5uns activit%ii la 0coal%J mai ales dac% a avut
de3a face 0i cu un institutor sever$ /eea ce l3a descura5at 0i mai mult$ Desi'ur c% aceste
circumstane nu i3au adus nimic bun nici acas%$
+n prezent face pro'rese mulumitoare la +nv%%tur%$"
7robabil c% diri'intele este un om cumsecade$
Are prieteni"$
Lncepe s%30i recapete sperana 0i s% priveasc% viaa cu mai mult cura5$
Adesea* la 0coal% sau pe strad%* face 'rimase"$
Mi 'rimasele prezint% o form% dinamic% pe care o putem considera un limba5$ /e vor s%
spun% str4mb%turile lui dec4t c% b%iatul cere s% fie privit* s% sar% +n ochii celorlaliT El 5oac% un
rol* un rol de comedie* spre a atra'e atenia semenilor$ Fenomenul este analo' cu acela al
enureziei 0i cu murd%rirea cu e6cremente$ El ar dori s% se situeze c4t mai +n prim plan$ Are
impresia c% nu este luat +n seam% 0i lupt% spre a se face remarcat$
Din informaiile ce ne stau la dispoziie* ar fi +nceput s% mear'% la v4rsta de BB luni 0i a
+nceput s% vorbeasc% destul de t4rziu"$
E6ist% copii a c%ror dezvoltare a limba5ului este re'lat% de +mpre5ur%rile e6terioare
.mutism1$ Am f? avut +nele'ere chiar 0i pentru* cel care ar fi susinut c% acest b%iat este imbecil*
cu toate c% nu este cazul$
Are* pe deasupra* un defect de pronunare a cuvintelor$ /4nd vorbe0te* limbai se
+mpiedic% de dini"$ "
Este" ceea ce numim a fi pelticI<"u +nele' de ce nu s3a trecut la remedierea Nintii
asemenea defect de vorbireJ ar fi trebuit s% i se arate copilului* cu bl4ndee* cum trebuie s%30i in%
limba c4nd vorbe0te sau s% fie pus s% se foloseasc% dispozitivele destinate remedierii acestei
metehne$ Este lesne de +nl%turat acest defect care* +n cazul pe care +l discut%m$* trebuie s% fi
accentuat sentimentul de inferioritate$ F%r% +ndoial% c% pelticia a fost inta unor reflemeli 0i3c%
aceste zeflemeli i3au m%cinat cura5ul$ B$
>at%l s%u ar fi prezentat acela0i defect de pronunie"$
"u defectul de pronunie s3a transmis pe cale ereditar%* ci forma limbii sau conformaia
ma6ilarului$ (rice defeet de pronunie este favorizat de o dispoziie or'anic% special%$ a '4n'avi
constat%m foarte adesea fie o conformaie anormal% a bolii ma6ilarului sau a larin'elui* fie
anomalii dentare$ >oate acestea contribuie la st4n5enirea mecanismului pronuniei normale 0i
deschid calea unui defect de vorbire$
2 )oli ale copil%riei: ru5eol%* varfcel%* precum" 0rpneumon4e$ Ablaia unor ve'etaii
adenoide 0i ami'dalectomie8Pacum trei ani"$
Asemenea informaii nu trebuie trecute cu vederea$
/opilul este pl%p4nd* astenic 0i =as%?mpresia c% este timid 0i an6ios"$
"ici nu ne a0teptam s% ne dea impresia unui copil cura5os$ Dac% +n ultimul timp starea lui
psihic% s3a +mbun%t%it pe acest plan* este probabil pentru c% este +n pro'res la +nv%%tur%* Din
cauz% c% ma6ilarul lui superior este mai proeminent dec4t cel inferior 0i c% ine 'ura aproape +n
permanen% deschis%* las% impresia de prost%nac"$
Eedei* a0adar* c% prezint% anomalii ale osaturii feei$ Aspectul de nerod trebuie s% fi
contribuit la +nsin'urarea copilului$
E6amen or'anic 'eneral: nimic de semnalat* refle6e normaleJ +nc% nu s3a efectuat o
e6aminare din punct de vedere neurolo'icJ nici o e6aminare rinol%rin'olo'ic%Un frate al mamei
copilului a suferit de nefrit%"$*$* AJ
Esle e6tremele interesant* din punctul de vedere al psiholo'iei individuale* faptul c% la
enu5etici '%sim o inferioritate a +ntre'ului sistem uro'enital :dee6emp5u* inferioritateaunui
rinichi1* fapt asupra c%ruia am 0i insistat +n studiul meu asupra inferiorit%ii or'anelor"?$ Aceste
inferiorit%i sunt uneori cauza unor maladii* ceea ce nu +nseamn% c% enurez4a este ea +ns%0i
consecina unei maladii or'anice$ E6ist% o inferioritate embrionar% care favorizeaz% apariia
enureziei$ a enuretici se mai constat% 0i o debilitate + tractului di'estiv* precum 0i a aparatului
'enital$ &l%biciunea aparatului 'enital este prezent% aproape +n totalitatea cazurilor$ 2
&% vedem acum +n ce mod putem discuta cu mam% copilului 0i s% stabilim dac% acest coprl
este un caz cu adev%rat disperat$ Eom4neerca* pe de alt% parte* s% ne d%m seama dac% situaia
b%iatului s3a +mbun%t%it +n ultima perioad%* dat fiind faptul c% avem semne pozitive +n acest sens*
cum ar fi acela c% 0i3a f%cut prieteni 0i c% randamentul s%u 0colar este mai bun$ &e pune 0i
problema de a3o determina pe mam% s%3l fac% pe copil s% +nelea'% c% el are valoarea sa 0i s%3i
demonstreze c% nu este ne'li5at$ Ar trebui* de asemenea* s% o facem pe mam% s% obin% de la soul
ei o conduit% mai benefic% fa% de copil* s%3i fac% acestuia uneori pl%cerea* de e6emplu* de a3l lua
cu el la plimbare* duminica$ Ln aceste condiii copilul va renuna la atitudinea lui acuzatoare 0i nu
va mai strica buna dispoziie din familie$
Ea trebui s%3f +ncura5%m pe t8%iat s% obin% succese* s%3i propunem un scop de care s% fim
si'uri c% poate fi atins$ Eom +ncerca s%3i contur%m eihprecizie acest scop 0i +l vom +ntreba dac%
este capabil s% stabileasc% raporturi amiabile cu p%rinii$ Dac% vom reu0i s%3rfacem mai prietenos*
el +nsu0i va face eforturi de a evita s% le fac% altora necazuri$ 7utem presupune c% ntr30i va p%ta
cinstea +n faa diri'inteluiJ el nu se terfele0te dec4t +n cazurile +n care este complet descura5at$
Eedei* prin urmare* care sunt punWtele cele nf4i importante ale demersului nostru: s%
obinem din partea p%rinilor o atitudine mai favorabil% fa% de copil 0irs%3l +ncura5%m pe acesta*
f%c4ndu3l s% +nelea'% importana pre'%tirii pentru o profesie>$
Dr$ A$ .adres4ndu3se mamei1: Am dori s% discut%m referitor la b%iat$ /um mer'e el cu
0coal%T
,ama: +n ultimul timp 0i3a dat silina s% mear'% mai bine$
Dr$ A: Mi3a e6primat p4n% acum vreo dorin% cu privire la ceea ce ar vrea s% fac% +n via%T
,ama: Ar vrea s% se fac% electrician$
Dr$ A: +nseamn% c% are ambiie$ 7ricepe c4te ceva din meseria aceastaT
,ama: Da* dovede0te ceva interes pentru aceast% meserie$
Dr$ A: Acas%* pune el m4na s% v% a5uteT
,ama: Da$
Dr$ A: Este bucuros c4nd i se recunosc meritele 0i este l%udatT ,i3ar pl%cea s% fie l%udat
mai des copilul acesta$ E +nsetat dup% laude* ar vrea s% fie tratat cu tandree 0i sensibilitate$ /um
v% +nele'ei +mpreun%T
,ama: E ascult%tor$ >e poi bizui pe d4nsul$
Dr$ A: Are 'ri5% de ceilali copiiT &e +nele'e cu eiT "u este prea izolatT
,ama: /el de al doilea b%iat al nostru nu se uit% la ce spune el* +l las% rece$
Dr$ A: &ecunzii sunt mult mai +ndr%znei* mai iui* mai rapizi +n aciune$ /um doarmeT
,ama: &for%ie de z%n'%ne ferestrele$ A avut ve'etaii adenoide$
Dr$ A: Unde doarmeT
,ama: +n aceea0i +nc%pere cu mine$ /red c% +i este team% de tat%l s%u vitre'J de altfel e
foarte fricos$ Lnainte a stat la rude 0i m%tu0a lui a fost foarte bun% cu d4nsul$ 7e urm% a intrat la
orfelinat$
Dr$ A .punctul de cotitur% al situaiei copilului a fost orfelinatul1: "u l3am putea face pe
soul dumneavoastr% s% priceap% c% trebuie s% se comporte +n a0a fel +nc4t copilului s% nu3i mai fie
team% de elT E un b%iat de treab%* care are nevoie de un tratament tandru* de amabilitate* +n acest
sens se poate face c4te ceva$ Dac% soul dumneavoastr% ar consimi s%3l ia +ntr3o duminic% la
plimbare* f%c4ndu3i o pl%cere* ar fi c4t se poate de bine$ )%iatul nu trebuie b%tut 0i nici s% se stri'e
la el$ A pornit3o pe calea cea bun% 0i se va dezvolta bine$ /e poziie ia c4nd doarmeT
,ama: Doarme culcat pe burt%$
Dr$ A: +ntoarce vieii dosulJ se ascunde$
,ama: +0i tra'e 0i cuvertura pe cap$ Este tem%tor de c4nd a fost la orfelinat$
Dr$ A: +ncercai s% nu3i mai facei moral%* s% nu3l mai mustrai pentru orice fleac$ /4t
despre mine* i3a0 spune: E0ti un b%iat capabilV" 3a0 l%uda 0i i3a0 dovedi c% in la el$ Un astfel de
copil are nevoie de o dovad% de afeciune$ Dac% ar avea3o* totul ar mer'e mai bine +n ceea ce +l
prive0te$ "u are tendina de a v% abandonaT
,ama: /4nd +i spun c% +l voi duce din nou la orfelinat se +n'roze0te$
Dr$ A: Eu nu l3a0 amenina cu a0a ceva$ Are acela0i comportament la 0coal% ca acas%T
,ama: a 0coal% +i este fric% pentru c% nu poate ie0i din clas% oric4nd$ Mi nu +ndr%zne0te
s% cear% voie de la profesor$
Dr$ A: 7oate c% ar fi bine ca profesorii s% fie avertizai din partea spitalului c% este vorba
de un enuretic$ .,ama pleac%$1
Dr$ A .adres4ndu3se lui Emil1: )un% ziuaV E0ti silitor la +nv%%tur%T /e3ai vrea s% te faciT
Emil: ,ecanic$
Dr$ A: )ravoV E0ti +n stareT /um mer'e cu scrisulT
Emil: "u prea bineV
Dr$ A: Dar cu desenulT
Amil: Destul de bine$
Dr$ A: 7oi s% te faci mecanic* dar pentru asta trebuie cura5* cu frica nu faci nimic$ "imeni
nu3i vrea r%ul$ Ai putea s% +nvei s% nu3i mai fie fric%T "u trebuie s3o faci pe pu0tiul +n faa
profesorilorV E0ti de3acum b%iat mare* nu mai e0ti un su'aci$ /hiar dac% mai iei 0i note rele* 'ata
cu fricaV Mi eu luam uneori note rele* dar m% +nver0unam s% +nv% mai bine 0i dup% aceea luam
note bune$ "iciodat% nu trebuie s%3i fie fric%V /4nd te apuc% frica* te commpori ca un pu0tiulic%$
/4t timp mai ai de frecventat 0coalaT
Emil: +nd% doi ani* apoi intru ucenic$
Dr$ A: a 'imnastic% cum mer'eT
Emil: Am luat nota DV
Dr$ A: Ai muli prieteniT
Emil: Am 0i prieteni r%ut%cio0i* care m% bat$
Dr$ A$: >e ceri cu d4n0iiT
Emil: /4teodat%$
Dr$ A: "u trebuie s% le faci altora r%u$ 7oi s% te ceri f%r% s% r%ne0ti pe cineva!Disputele
sunt* +ntr3un fel* e6erciii de 'imnastic%$ >e ceri 0i cu fratele t%uT
Emil: Are opt ani$
Dr$ A$: Atunci +nseamn% c% tu e0ti cel mare$ E frumos s% te ceri cu d4nsulT
Emil: Mi el e r%ut%cios$ El se ceart% cu mineV
DrA: &e pare c% nu e at4t de fricos ca tine$ >rebuie s% +ncerci s% faci pro'rese la
+nv%%tur%$ Dac% el* la cei opt ani ai lui* se poate purta ca un om mare* cu at4t mai mult ai putea s%
o faci tu$ &% revii aici peste o lun% 0i s%3mi spui cum mer' lucrurile* dac% ai prins cura5 0i dac% te
pori ca un b%rbat +n toat% firea 0i nu ca un mucos$ Lncearc%* apoi +mi vei povesti cum ai reu0it$
.)%iatul iese$1
Deocamdat% ne afl%m +n faza +ncura5%rii$ Dac% i3am vorbi de defectele lui* am fi departe
de a3l +ncura5a$ Dac% revine dup% o lun% 0i constat%m c% a f%cut pro'rese* atunci vom putea s%
abord%m 0i problema defectelor lui$
"(>E
B Urinare involuntar%* +n timpul somnului* care +n cazul unor copii poate c%p%ta caracter
sistematic$ Unii autori utilizeaz% termenul enurezis$ &e +nt4lnesc 0i cazuri de enurezie diurn%$
."ota trad$1
D ,alformaie con'enital% a canalului spinal* const4nd +n absena sud%rii arcurilor
vertebrale la una sau mai multe vertebreJ malformaia se +nt4lne0te +n special +n zona
lombosacral%$ ."ota trad$1
G /azul respectiv este pe lar' +nf%i0at +n Alfred Adler* /unoa0terea omului* capitolul
>r%s%turi de caracter de natur% a'resiv%"* para'raful consacrat 'eloziei$ ."ota trad$1
? &tudiu dat publicit%ii +n BCHY$ ."ota trad$1
[=[$ E"URE\=A ,=!(/ DE /(,U"=/ARE
F$* +n v4rst% de BD ani* s3a prezentat la consultaie pe motiv de enurezie"$
Este* pesemne* un copil b%t%ios* desi'ur r%sf%at mai +nainte 0i pe care anumite
evenimente l3au f%cut s% piard% privile'iul acestui tratament$ De atunci nu se mai simte +n apele
lui 0i +ncepe s%30i atace mama +n a0a fel +nc4t s% o obli'e s% se ocupe de d4nsul chiar 0i +n timpul
nopii$ Este necesar s% identific%m semnele care s% ne permit% s% susinem c% avem de3a face cu
un copil r%sf%at* anume: descura5area* invidia din partea unui copil mai mic* mofturile +n ceea ce
prive0te alimentaia* +ncercarea de a se situa +n centrul ateniei* c%utarea simpatiei altora$
$ Enurezie pe care adesea o manifest% 0i +n timpul zilei$"
/4nd descoperii c% un copil manifest% enurezie diurn%* este semn al unei lupte de o
e6trem% violen%$ "u se mulume0te s%3i deran5eze pe cei din 5uru3i noaptea* ci o face 0i +n timpul
zilei$ >rebuie neap%rat s% stabilim dac% nu cumva prezint% deficiene psihice$ )olile or'anice care
provoac% asemenea enurezii sunt foarte rare$
$ Din c4nd +n c4nd 0i noaptea"$
upta violent% o duce ziua* probabil pentru c% +n timpul nopii se '%se0te +ntr3o situaie
mai favorabil%* calm4ndu3se$ "u ne3ar mira s% auzim c% lupta aceasta o duce +ntr3un mod
con0tient 0i c% tr%s%tura dominant% a caracterului s%u este aro'ana$ 7entru c% aro'ana este o
form% de lupt% cvasicon0tient%$
Dac% l4n'% d4nsul se '%se0te mama* ori c4nd b%iatul este la 0coal%* niciodat% nu urineaz%
pe el"$
Este semnul c% enurezia lui este motivat% de elemente psihice$ Dac% mama copilului se
afl% +n prea5m%3i* nu are nevoie s% caute s% 0i3o apropie$ =ar la 0coal% probabil c% se simte bine$
7oate c% e un elev bun sau poate c% vrea s% evite o e6matriculare$
,ama este divorat%"$
"e+nele'erile din familie au o influen% c4t se poate de rea asupra copiilor$ &oii care se
ceart% se ocup%* +n 'eneral* puin de copiii lor 0i +0i manifest% indispoziia fa% de ei$ Este de
subliniat faptul c% printre copiii3problem%* delincveni* nevrotici* perver0i se6ual* beivi se '%sesc
adesea copii din c%sniciile nefericite* dezor'anizate$ Eom c%uta s% vedem dac% nu cumva b%iatul
de care ne ocup%m a fost supra+nc%rcat* supra+nc%rcarea fiind totdeauna motiv de a'ravare a st%rii
copiilor$
El locuie0te la bunici"$
&e cuvine s% ne amintim c% bunicii se poart% adesea foarte afectuos cu nepoii$ "u
+ntotdeauna* pentru c% +n cazul +n care mama r%sfa% copilul* bunica +i face fiicei sale repro0uri pe
aceast% tem%* iar dac% mama nu r%sfa% pe copil* atunci bunica este aceea care face lucrul acesta$
,ai +nainte copilul dormea +n aceea0i +nc%pere cu p%rinii"$
Aceasta dovede0te c% b%iatul este r%sf%at* fie pentru c%* datorit% propriilor eforturi* s3a
putut ata0a de mam%* fie pentru c% p%rinii ineau ca b%iatul s% le stea aproape$
Acum copilul doarme sin'ur"$
/ircumstana aceasta nu ne este indiferent% 0i 5oac% un anumit rol +n etiolo'ia enureziei$
Dac% copilul ar dormi +n patul mamei sale* el nu ar uda a0ternutul$
/opilul este puternic ata0at de mama sa"$
&e confirm% ideea c% b%iatul este puternic le'at de mama sa$ El +ncearc% s%30i rec40ti'e
mama 0i s3o foloseasc% spre binele s%u$
Este foarte r%sf%at de c%tre bunici"$
&upoziiile noastre 0i3au '%sit* deci* confirmarea$
+n urm% cu patru ani* a z%cut pe un pat de spital timp de 0apte luni* din cauza unei
osteomielite la 0old 0i femur"$
Este vorba de o maladie cronic%* caz +n care copiii sunt nespus de r%sf%ai$ Astfel de
+mpre5ur%ri provoac%* de obicei* dup% +ns%n%to0irea acestor copii* o teribil% senzaie de caren%
afectiv% +n comparaie cu modul +n care erau tratai pe parcursul bolii$ "iciodat% un copil nu va fi
at4t de r%sf%at ca +n cazul spitaliz%rii pentru o maladie de felul osteomielitei$
+ntr3un timp se propusese o amputare* dar copilul s3a vindecat* r%m4n4nd totu0i cu o
anchiloz% important%"$
Are* prin urmare 0i o deficien% or'anic%$ Aceasta contribuie la trezirea 0i la meninerea la
ace0ti copii a unui puternic sentiment de inferioritate$ /opiii r%sf%ai au din start un asemenea
sentiment* +ndoindu3se de propriile lor aptitudini$ /um b%iatul prezint% o anchiloz%* sentimentul
s%u de inferioritate se amplific%* el +ncerc4nd s% se spri5ine 0i mai mult pe alii$ Din cauza bolii* a
+ntrerupt 0colarizarea timp de trei ani* +ntre v4rsta de Y 0i BH ani$ Evident* anii ace0tia i3a petrecut
l4n'% mama sa$
/lasele au6iliare au accentuat 0i mai mult sentimentul de inferioritate* ceea ce se +nt4mpl%
de re'ul%* cu e6cepia cazurilor de imbecilitate sau de debilitate mintal%$ Ln asemenea cazuri
copilul nu30i d% seama c% se afl% printre copiii arierai$ a Eiena* de e6emplu* se vorbe0te +n mod
curent de clase de imbecili" +n aceste cazuri$ Un copil normal are impresia unei de'rad%ri dac%*
din nefericire* nimere0te +ntr3o clas% au6iliar%$ /opilul nostru are* deci* destule motive s% se simt%
inferior 0i dezavanta5at$
Activitatea lui la 0coal% este bun%"$
"u ne mir% s% afl%m c% face pro'rese la +nv%%tur%* din moment ce este normal din punct
de vedere psihic$ "u3i mare lucru s% fii chior printre orbiB$
+nt4mpin% 'reut%i la aritmetic%"$
Dac% +ntr3o bun% zi va descoperi metoda potrivit% lucrului cu numerele* va face pro'rese
0i la aritmetic%* situ4ndu3se la +n%limea celorlali$
/4nd li se pun +ntreb%ri altor elevi* tocmai el se '%se0te s% intervin% cu voce tare*
anticip4nd r%spunsurile"$
De aici putem deduce c% avem de3a face cu un copil inteli'ent$ Acest copil r%sf%at ar voi
s% le3o ia +nainte celorlali$ Enurezia lui este un mi5loc de atin'ere a acestui scop$ a 0coal% ocup%
o poziie satisf%c%toareJ poate fi mulumit de el +nsu0iJ dar 0i aici ar vrea s%3i +ntreac% pe alii 0i
tocmai de aceea r%spunde mereu ne+ntrebat$
/hiar c4nd este vorba de amuzamente* +0i impune s% 5oace primul rol"$
Are propriu3i stil* ceea ce nu vei '%si la prost%naci 0i putem face afirmaia c% locul s%u nu
este la 0coala a5ut%toare$ Mtim c%* din cauza bolii sale* nu a putut fi suficient de pre'%tit pentru o
clas% normal% 0i c% i3ar fi 'reu s% urmeze o astfel de clas%$ Ar fi necesar s% se deschid% o 0coal%
pre'%titoare special% pentru astfel de elevi$
Are un frate* cu patru ani 0i 5um%tate mai mare dec4t el* care alt%dat% fusese foarte
r%sf%at de c%tre tat%l s%u"$
>ra'em concluzia c% nu are nici un frate sau o sor% care s%3i urmeze$ 7robabil c% el
tr%ie0te cu ideea c% fratele mai mare +l +ntrece$ /el mare este r%sf%at de c%tre tat%l s%u 0i nu
frecventeaz% o 0coal% a5ut%toare$
Fratele m4i mare este tare chipe0$ A fost nevoit s% repete clasa +nt4i primar%* dar acum e
frunta0 la +nv%%tur%* fiind foarte serios 0i cump%tat +n ce face"$
(ri de c4te ori auzim vorbindu3se de doi frai* din care cel mare se dezvolt% bine 0i este
imbatabil* secundul* +n 'eneral* este un copil3problem%$ Dac% secundul este acela care
pro'reseaz%* calc% pe urmele celui mare 0i chiar +l +ntrece* atunci primul3n%scut va deveni un
copil3problem%$ Aceast% concepie se confirm%* o dat% +n plus* +n cazul de fa%$ 7robabil c%
primul3n%scut nu se 5eneaz% s% sublinieze faptul c% i fratele s%u urmeaz% 0coala a5ut%toare$
/opilului nostru +i place mult s% o fac% pe m%sc%riciul"$
,anifestare frecvent% la copiii care au un puternic sentiment de inferioritate* care nu se
prea ostenesc* dar vor s% se situeze +n centrul ateniei$ Adesea la ace0ti copii '%sim trei
manifest%ri paralele: enurezie* nevoia de a3i +ntrerupe pe alii 0i bufonerie$ >oate acestea sunt
forme de e6teriorizare a unei fiine slabe 0i ambiioase$ Acela care are +ncredere +n sine nu se va
manifesta +n acest fel$
"oaptea* adesea* scoate ipete"$
/aut% 0i +n cazul acesta un contact$ &% stri'i* s% o faci pe m%sc%riciul sunt dovezi ale
inteli'enei luiJ el procedeaz% 5udici+s* face ceea ce* f%r% +ndoial% 0i noi am fi f%cut dac% 2fie3mi
permis s% m% e6prim a0a ne3am fi '%sit +n aceea0i situaie 0i dac% am fi +nele0i 're0it aceast%
situaie* care cere cura5$
a mas% nu face 'reut%i* nu este mofturos la m4ncare"$
&emn c% +n aceast% familie nu s3au f%cut erori de educaie pe acest plan* nepun4ndu3se un
prea mare accent pe importana hranei$ Dar copilul a f%cut +n aceast% privin% o eroare: trebuia 0i
aici s% creeze dificult%i$ "u trebuie s% ne mire dac%* +n structura unui stil de via%* constat%m
absena anumitor simptome care* dat% fiind e6periena noastr%* ar fi trebuit s% se manifeste$
+0i face toaleta 0i se +mbrac% sin'ur"$
Ln aceast% privin% s3a procedat* probabil* +n mod satisf%c%tor$
7%rinii 0i bunicii dinspre tat% sunt consan'vini"$
"u are* +n fond* importan%* deoarece acela0i fapt se semnaleaz% la muli copii$ ,eteahna
copilului nu poate fi imputat% factorilor ereditari$ A0 dori* +ns%* s% subliniez c% descop%r
+ntotdeauna c%s%torii +ntre consan'vini +n cazul unor oameni lipsii de cura5$ Ei caut% un fel de
securitate +n ale'erea partenerului de via%$ Mi o '%sesc mai cur4nd la persoanele pe care le cunosc
din copil%rie$ Este indiciul unui slab sentiment de comuniune social%* familia lor reprezent4nd
pentru d4n0ii +ntrea'a societate$ "u vreau s% ne' c% aceste c%s%torii +ntre consan'vini dau copii
care prezint% inferiorit%i or'anice .inferioritatea v%zului sau auzului1$ Dar* dup% cum am putut
constata p4n% +n prezent* aceasta se +nt4mpl% numai +n cazul +n care la ambii parteneri se '%sesc
inferiorit%i identice$ =ar* pe de alt% parte* '%sim copii perfect s%n%to0i acolo unde nu e6ist% astfel
de inferiorit%i paralele$ "e opunem maria5ului +ntre consan'vini pur 0i simplu pentru c%
sentimentul de comuniune social% cere un vast amestec de s4n'e$ =ndivizii care fac o deosebire
at4t de mare +ntre persoanele din propria lor familie 0i alte familii nu au un sentiment de
comuniune social% prea dezvoltat$
/opilul a suferit de varicel% 0i de tuse convulsiv%"$
7%rinii +i r%sfa% mult pe copii atunci c4nd ace0tia sunt bolnavi$ Eei observa c% e6ist% o
serie de boli ale copil%riei care +i fac +n mod automat pe p%rini s%30i r%sfee copiii$ Astfel sunt* de
e6emplu* scarlatina* tu0ea m%'%reasc%* urmate adesea de unele dificult%i caracteriale* pe care
tindem s% le imput%m bolii$ =nvers* vei putea constata uneori c% un copil3problem% +0i
+mbun%t%e0te comportamentul dup% ce a trecut printr3o boal% 'rav%$ "u vom mer'e totu0i p4n% la
a susine c% scarlatina ar putea s% e6ercite o influen% favorabil% asupra caracterului copilului$
A +nv%at s% mear'% la v4rsta de BW luni"$
Dac% mama nu se +n0al%* atunci poate c% b%iatul a fost rahitic$ Evident c%* +n asemenea
+mpre5ur%ri* copilul a beneficiat de o suprave'here special% din partea mamei* suprave'here de
care acesta nu ar fi avut parte +n +mpre5ur%ri normale$
Abia la v4rsta de trei ani a +nv%at s% pronune corect unele cuvinte"$
Aceasta dovede0te c% nu a avut +n mod deosebit nevoie de limba5* deoarece dac% limba5ul
i s3ar fi p%rut necesar* ar fi +nv%at s% vorbeasc% mai repede$ >rebuie s% i se fi satisf%cut toate
dorinele f%r% ca el s% fi avut nevoie s% vorbeasc%$ a fel se +nt4mpl% cu muii care au auzul intact$
Astfel de copii sunt* +n 'eneral* foarte r%sf%ai 0i nu au nevoie s% vorbeasc%$ Adesea vedem
mame care se m4ndresc cu faptul c% ele prev%d +ntotdeauna dorinele copiilor lorJ ace0tia vor s%
fie +nele0i f%r% a se obosi s% scoat% vreo vorb%* dup% cum vor ca cineva s% le stea mereu la
dispoziie$ Dat fiind +ns% faptul c% ace0ti copii nu vorbesc 0i c%* pe de alt% parte* persoana aleas%
e6ecut% totdeauna munca suplimentar% cu care ei o +ns%rcineaz%* devine inteli'ibil modul +n care
se constituie structura psihic% a acestor mui care aud 0i +nele'$ ,ai 0tim ca ei pot s%30i
structureze 0i s%30i re'leze funciile potrivit cu antura5ul$
/unosc cazul unui copil n%scut +ntr3un mena5 de surdomui* el fiind +ns% perfect normalJ el
auzea 0i vorbea ca toi copiii$ Dar dac% se lovea* pl4n'ea f%r% s% scoat% nici un sunetJ lacrimile +i
cur'eau pe obra5i* faa +i era trist%* dar de auzit nu se auzea nimic* el 0tiind c% z'omotul era inutil$
A0adar* funciile se dezvolt% +ntr3un mod diferit$ 7utei apela +n cazul acestor consideraii la
psiholo'ia instinctelor* deoarece instinctele se dezvolt% e6clusiv +n conformitate cu antura5ul$
Acest copil a fost scutit de necesitatea de a vorbi 0i astfel limba5ul s%u nu s3a putut dezvolta la
timpul potrivit$
2 U<<i< og pe nas 0fa proceciat la ablaia ide* cu patru ani +n urm%* dar poate tatea
nazal% va trebui repetat%$ >ip
2 A a ceea ceT
/i b e6prim a0if 're0it aceast% s a mas% ne s% afl%m c% este vorba de un tip m ca nu
cumva* +n /ele din urm%* =ilor mintal$ Eu nu l3a0 clasa cu at4ta e tip mon'oloid$ 74n% acum nu s3a
i% nu fi fost debil mintalJ s% nu uit%m* +ns%* c% unii copii seam%n% cu mon'oloizii* f%r% ca din
cauza aceasta s% fie debili mintal$
Are o r%d%cin% a nasului lat%* urechi cl%p%u'e* buza inferioar% proeminent%$ E6amenul
sistemului nervos nu prezint% nimic aparte* iar inteli'ena este normal%$ 7iciorul drept este ri'id$
)%iatului +i place s% fac% 'imnastic% 0i a putut obine autorizaia de a lua parte la e6erciii +n
m%sura +n care piciorul i3o permite* pe c4nd la +nceput orice 'imnastic% +i era interzis%"$
Am constatat deseori c% acei copii care prezint% deficiene ale membrelor superioare sau
inferioare se consacr% cu mult zel 'imnasticii$ Astfel se confirm%* o dat% mai mult* una din tezele
fundamentale ale psiholo'iei individuale* potrivit c%reia cele mai bune randamente se obin atunci
c4nd se manifest% un interes special* provocat de e6istena la individ a unui or'an care prezint% o
anumit% inferioritate anatomo3funcional%D$ Acum c4iva ani* +n ora0ul nostruG* dansa +n faa
publicului un individ care nu avea dec4t un sin'ur picior$
Dup% cum v% putei +nchipui* +n puinul timp care ne st% la dispoziie* nu putem pune +n
valoare toate potentele copilului despre care discut%m$ Dac% cineva s3ar oferi s%3i a5ute pe mam%
0i pe copil* atunci munca noastr% psihopeda'o'ic% ar fi mult +nlesnit%$ >rebuie s% +ncerc%m s%
facem copilul mai independent 0i mai cura5os 0i* prin lecii suplimentare* s%3l facem +n stare s%
frecventeze 0coala destinat% celor normali$ &3ar impune s%3i propunem un scop* spre a3i deschide
ochii asupra modalit%ilor de a a5un'e la realiz%ri mai str%lucite pe latura util% a vieii$ Ln m%sura
+n care el va +nre'istra succese* obi0nuinele sale ne'ative nu vor mai avea raiunea de a e6istaJ
ultimul s%u refu'iu este enurezia$ Dac%* +ns%* +i propunem un scop util* f%r% a o avea de partea
noastr% pe mam%* copilul nu va ie0i din impasul dificult%ilor sale$ Ereau s%3i demonstrez mamei
care este adev%rata structur% a personalit%ii copilului 0i s% +ncerc s% o influenez$
Dr$ A .adres4ndu3se mamei1: &punei3mi* copilul dumneavoastr% este unul dintre cei mai
buni elevi ai claseiT
,ama: "u a0 putea3o spune$
Dr$ A: Este el unul dintre cei mai buni elevi din clasa a5ut%toareT
,ama: Aici mer'e destul de bine* +n afar% de aritmetic%$ &unt +n clas% copii mai buni
dec4t el$ =nstitutoarea spune c% dac% nu s3ar 'r%bi la citit ar fi bine$
Dr$ A: /e meserie ar vrea s% +mbr%i0ezeT
,ama: >4mplar$
Dr$ A: >at%l s%u ce esteT
,ama .cu m4ndrie1: >ehnician dentar$ )unicul s%u ine un ma'azin de mobil%$ >at%l meu
spunea c% ar dori ca b%iatul s% se fac% t4mplar* ca s% poat% confeciona mobile$
Dr$ A: Deci vrea s% se fac% t4mplar$ Are prieteniT
,ama: Desi'ur* dar mereu copii mai mici dec4t d4nsul$
Dr$ A: Are tendina de a se afla +mpreun% cu ali copiiT
,ama: "u vrea s% se 5oace dec4t cu copii mai mici ca el$
Dr$ A: Frecventeaz% vreo instituie de binefacereT
,ama: A frecventat Amicii copiilor"$ Acolo* +ntr3o zi* copiii s3au luat la ceart%* iar
institutoarea i3a tras de urechi 0i i3a pus la col$
Dr$ A: &pune el totdeauna adev%rulT
,ama: Uneori mai +n0ir% verzi 0i uscate* dar de minit nu minte$
Dr$ A: Mtie s%30i chibzuiasc% baniiT
,ama: Da* e foarte serios$ 7oate s% lucreze +n comer are capul pe umeri$ R%spunde la
telefon 0i i se pot +ncredina mici sarcini$ Dar este foarte naiv$
Dr$ A: /um se simte la 0coal%T
,ama: &e simte foarte bine la 0coal%$ ,ai +nainte a frecventat un curs privat$ /redeam c%
acolo va pro'resa cu adev%rat* dar nu s3a ocupat nimeni serios de d4nsul$ Un neurolo' a stabilit
c% b%iatul e normal 0i ne3a sf%tuit s%3l d%m la 0coala a5ut%toare$
Dr$ A: /um +i '%sii pe copiii de la 0coala a5ut%toareT
,ama: &unt +nsp%im4nt%tori* dar nu preocup% pe nimeni$ Am v%zut acolo copii foarte
+nt4rziai la +nv%%tur%$ Dac% a0 fi fost si'ur% c% b%iatul este capabil s% se descurce sin'ur$
Dr$ A: E3ai +ndoit uneoriT
,ama: =nstitutorii m3au asi'urat +ntotdeauna c% el va deveni un bun comerciant$ &e
intereseaz% de toate* 0tie s% discute despre o mulime de lucruri 0i las% impresia c% este
independent$ Dar e c4t se poate de naiv$
Dr$ A: Urineaz% des pe elT
,ama: Da$ Am fost la institutoare 0i m3am interesat cum se comport% la 0coal%$ Ea s3a
pl4ns doar de faptul c% vorbe0te cu voce tare +n timpul leciilor* f%r% a fi +ntrebat* c% ar trebui s% se
dezbare de acest obicei$ Mi la 0coal% urineaz% pe el$ =nstitutoarea spune c% ar fi vorba de o
sl%biciune .or'anic%1$ Ln ultima vreme acest defect s3a a'ravat$
Dr$ A: &ituaia 0colar% i s3a +nr%ut%itT
,ama: Face pro'rese$ ,ai +nainte nu30i f%cea sin'ur temele* pe c4nd acum 0i le face$
Dr$ A: "u a fost depreciat pe nedrept +n ceea ce prive0te aritmeticaT
,ama: a aritmetic% sunt alii mai buni ca d4nsul$
Dr$ A: Ar fi bine dac% ar putea s% pro'reseze la aceast% materie$ "u ai vrea s% v% trimitei
copilul la un c%min de ziT .dr$ A d% adresa1$ 7oate a5un'e acolo sin'urT
,ama: Da* 0tie s% ia tramvaiul$ a 0coal% mer'e sin'ur* nu3l conduce nimeni$
Dr$ A: +n acel c%min de zi vor reu0i s%3l convin'% c% poate face mult mai mult 0i c% are
putina s% frecventeze 0coala pentru copiii normali$
,ama: Mi la Amicii copiilor" a obinut rezultate frumoase$ A confecionat scena unui
frumos teatru$ Are ceva ce lipse0te multor copii* cum spune institutoarea: con0tiinciozitatea$
Dr$ A: Ar fi mult mai profitabil pentru copil s% frecventeze 0coala pentru copii normali$
/el%lalt b%ial cum esteT
,ama: E nemaipomenit$
Dr$ A: /um se poart%$cu fratele mai micT
,ama: +n prezent in unul la altul$ "u se v%d dec4t rareori$ Eu locuiesc la p%rinii mei$
)%iatul cel mare st% la bunic%3sa$ Fraii nu se v%d prea des$
Dr$ A: Fratele mai mare +l tachineaz% pe cel micT
,ama: &e arat% interesat de el* chiar tremur% pentru el* s% nu i se3nt4mple ceva r%u$
Dr$ A: &e comport% ca un tat%$ Aceast% tr%s%tur% de caracter se +nt4lne0te adesea la primii3
n%scui care ies +nvin'%tori din lupta cu secunzii lor$
,ama: /el mare e bine dezvoltat$
Dr$ A: 7are s% fie 0i foarte popular$
,ama: ,ai popular e cel mic$ )%iatul cel mare este or'olios$
Dr$ A: "u3l tachineaz% pe cel mic pe tema 0colii a5ut%toareT
,ama: 7e tema asta nu* dar +0i r4de de d4nsul +n ceea ce prive0te piciorul* iar asta e
+n'rozitorV
Dr$ A: Asta se va rezolva 0i* de asemenea* faptul c% urineaz% pe el$ E3a0 sf%tui s%3i dai
cura5 copilului* s%nu3l supunei criticilor* s%nu3l r%nii 0i s%3l e6ersai s% fac% totul prin el +nsu0i$
,ama: Familia mea este aceea care +l s4c4ie* +l critic%* +l r%ne0te +n permanen% +n amorul
s%u propriu$
Dr* A: >ransmitei3le celor din familie bunele mele sentimente 0i spunei3le c% ar trebui
s%30i mai fr4neze pornirea spre critic%* repro0uri 0i 5i'niri$ Ln ceea ce ne prive0te* vom +ncerca* cu
metoda noastr%* s%3i amelior%m comportamentul$
.,ama +0i ia r%mas bun* mulumind$1
Dr$ A: Este foarte important s% se 0tie dac% un copil este* +n familie* inta permanent% a
atacurilor$ "u 0tiu dac% ai v%zut* la 'r%dina zoolo'ic%* vreun tapir$ Acest animal are
particularitatea ca* atunci c4nd cineva +l s4c4ie* s%3i +ntoarc% s4c4itorului dosul 0i s% urineze$ Este
uneori foarte 5enant s%3l mu0truluie0ti pe cineva c4nd nu este vinovat$
Dr$ A: .adres4ndu3se copilului1: /um o duci cu 0coalaT
/opilul: )ine$
Dr$ A: >u e0ti un b%iat bun 0i ai putea s% fii 0i un elev bun$ /red c% nu prea ai +ncredere +n
tine* i3a intrat +n cap c% nu poi reu0i la aritmetic%$ Este un fleac$ ( s% vezi c% vei reu0i cu
u0urin%$ >e voi a5uta eu s% devii bun la aritmetic%V Atunci vom reu0i s% urmezi alt% 0coal%* unde
iar a0 vrea s% te a5ut$ Eom porni3o cum se cuvine* te vei bucura 0i* deodat%* vei vedea* o s% se
spun% despre tine:=a uite ce pro'rese faceV" A0 dori s% frecventezi c%minul de zi pentru copii* pe
care +l conduc euJ te poi 5uca acolo* +i poi face temele* vei fi fericit +ntre copiii din c%min$ Mi eu
o duceam r%u cu aritmetica* cineva mi3a ar%tat cum s% procedez 0i a0a am a5uns cel mai bun la
aceast% materie$ /e3ar spune institutoarea s% vad% c% ai a5uns cel mai bun la aritmetic%T
/opilul: Ar fi fericit%$
Dr$ A: Erei s%3i faci pl%cerea aceastaT
/opilul: Da$
Dr$ A: Revin3o +n c4teva zile 0i nu te mai m4hni dac% vreun b%iat +i spune ceva r%ut%cios*
pentru c% o face din prostie$ Dac% acas% e0ti criticat* nu trebuie s% te superi 0i s% faci pipi pe tine$
>rebuie s%3mi dai o m4n% de a5utor$ &e poate conta pe tineT
.)%iatul iese$1
"(>E
B 7rintre orbi* chiorul este +mp%rat"* sun% o cunoscut% zical%$ ."ota trad$1
D /eea ce Adler nume0te ,inderFerti'-eit von (r'anen"* adic% inferioritatea or'anelor$
."ota trad$1
G Referire la ora0ul Eiena$ ."ota trad$1
[[$ =" U,)RA FRAN=(R M=
U h
&UR(R=(R /U ( D(>ARE &U7ER=(ARO$
&% continu%m seria de e6plicaii prin care a0 dori s% v% demonstrez cum procedez +n
tratarea unor cazuri de copii 'reu educabili$ Am sub ochi o serie de referate asupra unor copii3
problem%* referate pe care nu le3am e6aminat de mai mult% vreme$ A0 dori s% supun analizei*
+mpreun% cu dumneavoastr%* un anumit subiect* spre a v% ar%ta cum* beneficiind de e6periena pe
care am acumulat3o* lu%m +n considerare am%nunit fiecare aspect* spre a descoperi relaiile 0i a
+n'loba toate manifest%rile +ntr3un ansamblu armonios$ Eei vedea ce +nele'em noi prin a
e6plora"* ca 0i prin a interpreta"* noiuni despre care au discutat muli autori* +ns% care susin
eu nu au fost suficient de bine +nelese$ Dac%* eventual* citim e6puneri privitoare la psiholo'ia
individual%* constat%m c% unii cred c% au +neles aceast% psiholo'ie dac% vorbesc despre tendina
de a se pune +n valoare" sau folosesc e6presii ca sentimentul de inferioritate" 0i tendina de
dominare"$ "u se uit% deloc c% aceste noiuni au fost folosite de "ietzsche$ >oi cred c% sunt
st%p4ni pe psiholo'ia individual%$ Ln ultimii ani s3a afirmat un curent psiholo'ic numit curentul
caracterolo'ic* curent care practic% +ntr3un mod dezm%at caracterolo'ia$ Mi +n cazul acesta este
invocat* f%r% e6cepie* "ietzsche$ "u trebuie s% ne l%s%m p%c%lii* deoarece nu suntem obli'ai s%
atribuim finee psiholo'ic% acelora care +i citeaz% numele$ (ricine citeaz% din vanitate numele lui
"ietzsche* imediat este etichetat drept suspect$
/opilul despre care discut%m a suferit de multe boli ale copil%riei"$
Lnainte de a face meniunea c% un copil care a suferit de multe boli ale copil%riei +nseamn%
c% a fost r%sf%at* a0 dori s% subliniez faptul c% psiholo'ia individual% 0i3a trasat ca sarcin%
principal% e6plorarea 0i interpretarea felului +n care un individ se comport% fa% de semenii s%i*
dat fiind c% nici nu e6ist% pentru d4nsul alt mi5loc de e6teriorizare$ Mtim numai c% este necesar ca
el s% stabileasc% raporturi cu semenii s%i 0i trebuie s% vedem cum o face$ 7ornind de la aceast%
re'ul%* suntem +n stare s% identific%m date perceptibile$ /4nd spun c% cutare copil a suferit mult
de pe urma bolilor copil%riei* v%d contur4ndu3se tabloul unei corelaii sociale$ Ln ce mod a intrat
acest copil +n relaie cu antura5ul s%uT
A avut difterie 0i i s3au f%cut in5ecii"$
Dac% referatul din care cit%m a fost redactat de c%tre p%rini* atunci putem spune c%
in5eciile i3au impresionat puternic* ei v%z4nd +n acest tratament medical ceva +nsp%im4nt%tor$
F%r% +ndoial% c% nu este un fleac s% ai difterie 0i s% i se fac% in5ecii* dar av4nd +n vedere felul +n
care este redactat referatul* tra'em concluzia c% autorii sunt p%rinii copilului* care vor s% ne
inculce impresia c% odrasla lor a suferit nespus de mult$
+n perioada de convalescen% au survenit tulbur%ri nervoase: copilul +0i scutura umerii* +0i
freca coapsele 0i vorbea foarte precipitat"$
7utem considera aceste manifest%ri drept tulbur%ri nervoase* dar complicaiile nervoase pe
care le identific% medicul* ca urm%ri ale difteriei* sunt altele$ Acestea constau +n paralizii ale
v%lului palatin* ale anumitor 'rupuri musculare* +n unele leziuni cerebrale* despre care +n cazul pe
care +l prezent%m nu se spune nimic$ /redem c% aici este vorba fie de un tic* fie de o mi0care
voluntar% care urm%re0te un anumit scop$ &copul acesta +l putem +ntrevedea 0i +n cazul unui tic*
+ns% nu la fel de evident$ Ln cazul +n care vedem c% un copil +0i freac% cu m4inile coapsele avem
confirmarea concepiei noastre* potrivit c%reia nu avem de3a face cu un substrat or'anic$
/omportamentul copilului este suspect 0i trebuie s% ne amintim c% astfel de manifest%ri apar +n
faza de debut a demenei precoceB$ Dar din referat se pare c% aceste manifest%ri 0i3au f%cut
apariia la o v4rst% la care ne este imposibil s% admitem apariia unei asemenea maladii psihice$
>rebuie s% ne '4ndim la altceva* lu4nd +n considerare tema noastr% principal%: ce efect are asupra
celor din 5urul copilului manifestarea respectiv%$ Avem de3a face cu o modalitate de e6teriorizare*
dar +ntr3un mod nesatisf%c%tor$ Frecarea coapselor* scuturarea umerilor$
2 =at% 'esturi care* +n mod si'ur* au atras atenia p%rinilor 0i* +n 'eneral* a antura5ului
copilului$ Este de presupus c% e6ist% o stare conflictual% +ntre copil 0i p%rini* +ntruc4t +n mod
obi0nuit nimeni nu se comport% astfel$ Mtim* din propria e6perien% 0i oricine* de altfel* nu se
poate s% nu a5un'% la aceea0i concluzie c% asemenea comportamente sunt menite s% atra'%
atenia$ Dup% ce am stabilit c% acest copil trebuie s% fi fost r%sf%at* vom presupune c%* ulterior* el
0i3a amplificat eforturile de a30i asi'ura afeciunea din partea antura5ului$ ,odalitatea de a se
situa +n centrul ateniei nu este din cele mai cura5oase* copilul pare a nu fi si'ur pe d4nsul* pentru
c% altfel ar fi recurs la mi5loace mai curente: ar fi +nv%at cu mai mult% seriozitate* s3ar fi purtat
politicos* s3ar fi prezentat sub un aspect amiabil* pl%cut$ Ar fi pro'resat pe latura utila a vieii$ &e
pare c% o asemenea idee nu i3a venit* probabil pentru c% nu are +ncredere +n el +nsu0i$ Dac% b%iatul
vorbe0te precipitat* el de asemenea +ncearc% s% atra'% atenia antura5ului printr3o manier% special%
de a se e6prima* a0a cum se +nt4mpl% atunci c4nd este vorba de un accentuat sentiment de
inferioritate$ "i se cere s% +nele'em de ce copilul a recurs la modalit%i at4t de spectaculare$ Dat
fiind faptul c% s3a '%sit +ntr3o situaie psihic% foarte a'reabil% a fost bolnav* i s3au f%cut in5ecii
0i* din aceast% cauz%* a fost peste m%sur% de r%sf%at este de a0teptat ca el s% nu renune la
privile'iile de care se bucur%$ Dar desf%0urarea vieii 0i destinul acestor copii fac ca la un moment
dat situaia lor s% se schimbe* caz +n care au impresia c% au fost detronai$ Dat% fiind tendina de a
se pune +n valoare* tendin% care anim% toat% lumea* este firesc ca ei s% +ncerce prin toate
mi5loacele s% reintre +n centrul ateniei antura5ului$ Ln prezent* de0i +ns%n%to0it* subiectul nostru
+ncearc% mereu calea care ar putea s%3l duc% din nou la tandreea cu care a fost +ncon5urat +n
perioada +n care a fost bolnav$ Lnc% nu am temeiuri s% afirm c% aceasta ar constitui sin'urul motiv
care +l +mbolde0te pe copil s% re+nvie situaia a'reabil% de alt%dat%$ 7oate c% e6ist% 0i alte cauze$
&% nu ne l%s%m indu0i +n eroare constat4nd c% ali copii prezint% acelea0i manifest%ri f%r% s% fi
suferit de boli 'rave* deoarece aproape toi copiii traverseaz% o faz% +n care doresc s% fie r%sf%ai$
Ln primii doi sau trei ani orice copil va putea contracta obinuina de a se l%sa r%sf%at* dac% p%rinii
nu adopt% metoda care const% +n orientarea interesului copilului asupra altor lucruri 0i asupra altor
persoane$ >ocmai de aceea este necesar s% c%ut%m alte motive care ar fi putut s% +nt%reasc% acest
sentiment de inferioritate$
,edicul care a fost consultat afirm% c% aceste manifest%ri vor disp%rea +n perioada
pubert%ii"$
Din aceast% informaie cred c% putem deduce +n mod si'ur c% b%iatul nu a5unsese +nc% la
v4rsta pubert%ii$ De altfel* aceast% e6plicaie a medicului nu este mai e6act%* +n 'eneral* dec4t
toate acele concepii fantastice* a0 spune nelini0titoare* pe care unii psiholo'i le formuleaz% cu
privire la importana pubert%ii$ /redina lor este c% pubertatea reprezint% o faz%
+nsp%im4nt%toare* c% se6ualitatea +i de'radeaz% pe copii 0i c% +n aceast% faz% de dezvoltare se
produce +n or'anism o transformare fundamental%$ Ln realitate nu avem de3a face dec4t cu faptul
c% puberul obine mai mult% libertate* mai mult% ener'ie* mai multe posibilit%i* +n aceast%
perioad% +n cu'etul s%u r%sun4nd un fel de apel de a se comporta ca 0i cum nu ar mai fi copil$
Acestui apel copilul +i d% un r%spuns +ntotdeauna e6cesiv$ Ln epoca noastr% se face puternic
simit% tendina de a +nele'e actele individului prin prisma dezvolt%rii 'landelor sale 'enitale$ Ln
cur4nd nu ne va mai fi +n'%duit s% ne +ndoim de faptul c% sediul inteli'enei noastre se afl% +n
'landele 'enitale$ 7ubertatea este prezentat% potrivit cu scopul urm%rit: dac% se constat% o
a'ravare +n conduita copilului* vina este a pubert%ii 0i* tot a0a* dac% se constat% o ameliorare pe
plan comportamental* cauza este pubertatea$ Actualmente pubertatea este mai de'rab% un As9lum
i'norantiaeB dec4t un teren de cercetare$
>at%l b%iatului a suferit 0i el de timiditate +n copil%rie* dar +ntr3o m%sur% mai mic%"$
Lnele'em* printre r4nduri* c% 0i copilul sufer% de timiditate$ "u 0tiu ce +neles dau
timidit%ii caracterolo'ii care fac referiri la "ietzsche$ Dac% aplic%m aici modul nostru social de a
vedea lucrurile* timiditatea dovede0te o subestimare a propriei persoane sau* ceea ce +nseamn%
acela0i lucru* o supraestimare a celorlaliJ altfel spus* b%iatul se simte slab$ &l%biciunea lui se
e6prim% prin 'esturi frapante* prin aro'an% fa% de p%rini$ "u suntem uimii constat4nd c%* dat
fiind sentimentul s%u de inferioritate* atunci c4nd se love0te de fore mai puternice* la indivizi
str%ini de antura5ul s%u* apare cu claritate adev%ratul coninut al mentalit%ii sale$ >imiditatea
semnific% ine3te deoparte"* lipsa voinei de a te asocia cu semenii$ Av4nd +n vedere 'esturile lui*
putem stabili despre ce este vorba: copilul nu se crede +n stare de nimic$ Dac% timiditatea este fapt
si'ur* nimic nu ne va putea surprinde* totul se va desf%0ura cum este de a0teptat s% se desf%0oare$
Avem posibilitatea s% stabilim cum se va comporta +n cutare sau cutare fenomen socialJ +n ceea
ce prive0te prietenia* de e6emplu$
/eilali copii nu sufer% de timiditate"$
A0adar* +n familie sunt 0i ali copii$ Dac% auzim c% ceilali copii nu sunt timizi* putem
stabili c% ei nu au un at4t de marcat sentiment de inferioritate$ Lmpov%r%torul sentiment de
inferioritate poate proveni din faptul c% b%iatul a fost e6trem de r%z'4iat 0i c% timp prea
+ndelun'at s3a bazat pe alte persoane* situaie care la un moment dat a +ncetat$ Afl4nd de e6istena
altor copii +n familie* suntem +ndrept%ii s% '4ndim c% b%iatul acesta a putut tr%i 0i un alt moment
tra'ic pentru d4nsul$ 7oate c% pentru un anumit timp a deinut situaia de mezin$ "u +ndr%znesc s%
spun c% a fost copil unic$ ,ezinul se afl% mai mult dec4t toi +n centrul ateniei* iar dac%* mai
t4rziu* un altul +i ia locul* se +nele'e c% tr%ie0te o a'ravare a +ntre'ii lui situaii$ Dac% ni se
certific% faptul c% e6ist% un 7r4slea care se afl% acum +n favorurile antura5ului* vom pricepe
numaidec4t de ce acest b%iat este +nclinat s% se fac% remarcat$
7rimul3n%scut este aproape de +ncheierea studiilor universitare"$
Dac%* +ntr3o familie* unul termin% studiile universitare 0i altul nu* aceast% deosebire
declan0eaz% +ntotdeauna la muritorii de r4nd" o furie turbat%$ Altminteri* poate c% nu f%r% motiv*
+ntruc4t secundul ar fi +ndrept%it s% spun%: De ce nu m3ai stimulat s% devin un om remarcabilT"
Eom cerceta* +n cele ce urmeaz%* dac% aceasta nu semnific% +ndoiala c% b%iatul ar putea s% a5un'%
0i el at4t de departe$ Dac%* +ntr3adev%r* acestea sunt sim%mintele b%iatului* vom dispune atunci de
materialele necesare stabilirii* +n final* a cauzei sentimentului s%u de inferioritate$
,ezinul era un copil deosebit de dotat"$
Este o observaie care +nt%re0te foarte mult supoziiile noastre$
Acum doi ani el a murit* pe nea0teptate* la v4rsta de B@ ani* dinJ cauza unei menin'ite"$
Acum suntem informai asupra v4rstei pacientului nostru: el area peste BY ani$ 7utem*
a0adar* s% elucid%m chestiunea studiilora universitare$ Am v%zut c% mezinul era un copil foarte
dotat* lma'i3nai3v% situaia +n care b%iatul nostru ar fi trebuit s% obin% succese:a primul3n%scut
era student* mezinul era dotat* iar el se afla la mi5loc$ "u 0tim nimic despre aptitudinile luiJ 0tim
numai c% el recur'e la mi5loace de o mic% valoare$ Este limpede c% b%iatul nu s3a dovedit capabil
s% fac% studii universitare* c%ci +n caz contrar nu ar fi scuturat din umeri* nu 0i3ar fi frecat
coapsele cu palmele 0i nu ar fi fost timid$ "u vrem ca prin aceasta s% susinem c% timizii nu ar fi
api s% urmeze studii universitare* dar pe acest plan referatul urm%re0te s% ne fac% s% +nele'em c%
b%iatul se afl% +n +nt4rziere* c% nu poate suporta comparaia cu ceilali$ Dispunem de elemente cu
adev%rat minime +n motivarea simptomelor ar%tate* dar dac% l3am avea pe b%iat +n faa noastr% am
'%si altele o sut%$
)%iatul nu se prea omora cu +nv%%tura la 0coal%"$
7ot spune de pe acum c% nu vom afla nimic nou despre acest b%iat$ E6periena pe care o
avem ne permite s% spunem ca nu avem de3a face cu un debil mintal$ >otul se desf%0oar% +n
funcie de stilul lui de via%* cum am 0i prev%zutJ nu este lipsit de inteli'en% 0i de motivaie
raional% +n ceea ce +ntreprinde$
A r%mas repetent de dou% ori"$
E0ec care nu a fost de natur% s%3l +ncura5eze$ E6ist% copii care dac% repet% clasa se pun pe
treab%* a5un' elevi buni 0i fac pro'rese rapide la +nv%%tur%$ Ln 'eneral* +ns%* un astfel de e0ec
apas% timp +ndelun'at asupra copilului$ /red c% trebuie s% chibzuim bine +nainte de a l%sa
repetent un copil 0i s% ne +ntreb%m dac% nu am putea folosi alte mi5loace$
(bin4ndu3se o autorizaie special%* el a putut frecventa 0coala p4n% la v4rsta de BW ani*
ceea ce i3a permis s% absolve 'imnaziul"$
Eedem* prin urmare* +n ce m%sur% este el r%mas +n urm% fa% de fratele s%u mai mare$
>rebuie s% subliniez c% avem de3a face cu un secund* adic% cu unul care prin toate mi5loacele
caut% s% dob4ndeasc% drepturi de prim3n%scut .a se vedea istoria lui =acob 0i Essau1$ "u e6ist%
pentru d4nsul dec4t o sin'ur% cale de a3l detrona pe un frate mai mare at4t de capabil: s% se
ata0eze mai str4ns de p%rini* +ncerc4nd s%3i atra'% de parte3i prin mi5loace* +n fond* lipsite de
valoare$ A0a se manifest% cele ar%tate de noi 0i r%mase f%r% e6plicaie din partea altor autori* +n
pofida cercet%rilor lor$ Ln cazul +n care secundul reu0e0te s% in% pasul cu primul3n%scut 0i nu30i
pierde sperana c% +ntr3o bun% zi +l va e'ala* dezvoltarea are loc f%r% conflict 0i secundul va avea
particularit%ile sale caracteristice$ &e va afla mereu sub presiune* va avea un dinamism arz%tor*
va aler'a$ Dac% va izbuti s%30i menin% intacte sperana 0i cura5ul* dezvoltarea +i va fi asi'urat%$
Dac% nu reu0e0te* dac% +0i pierde sperana* devine un copil3problem%"$ >rebuie s% reinem faptul
c% secundul prezint% tr%s%tura de caracter de a avansa ca +ntr3o competiie perpetu%$ 7e parcursul
cercet%rilor mele am constatat mereu acest aspect +n cazul unei pr%bu0iri totale$
7utem identifica* +n cazul pe care +l studiem* semnele unei asemenea competiiiT /opilul
vorbe0te e6trem de precipitat$ /el puin +n acest simptom putei s% constatai un dinamism care ne
dezv%luie o stare de cert% presiuneJ vrea s%3i dep%0easc% pe ceilali prin ritmul vorbirii$
Dup% terminarea 0colii* a intrat ucenic la o patiserie"$
Dup% cum vedei* o nou% deosebire de situaie$ >rebuie s% pricepi ce +nseamn% s% ai un
frate student* iar tu s% fii ucenic la o patiserie$ "u este o situaie u0or de suportat 0i trebuie mult%
m%reie sufleteasc% spre a o face* de a auzi c% e0ti mediocru" 0i totu0i s%3i p%strezi calmul$ Dar
dac% nu am avea s%3i oferim dec4t aceast% consolare* mai de'rab% am renuna la munca noastr%$
=ar el ar avea tot dreptul sa abandoneze totul$
7otrivit informaiilor date de patronul s%u* b%iatul trece prin teribile st%ri de an6ietate
atunci c4nd este confruntat cu probleme dificile"$
Eedei c4t de accentuat este sentimentul s%u de inferioritate* c4t de mare +i este
descura5areaJ ce mare distan% +l desparte de problema social% a muncii$ "u3l vom descifra dec4t
dac% +l vom aborda pe dimensiunea social%$ Dac% credei cumva c% aceste fapte sunt +n raport cu
secreiile sale endocrine* atunci putem dezarmaJ va trebui s% apel%m din nou la in5ecii$
+ncepe s% tremure 0i te vezi obli'at s%3l la0i +n plata Domnului"$
/e +nseamn% aceasta dec4t c% +ntrea'a lui via% social% 0i3a cl%dit3o pe ideea c% altul
trebuie s% lucreze pentru d4nsul$ Este stilul de via% al copilului r%sf%at* care nu concepe s% fac%
nimic sin'ur 0i care este mereu +n c%utarea cuiva care s%3l a5ute$
&3a ar%tat foarte dotat la aritmetic%"$
"u 0tiu ce vor s% spun% cu aceasta p%rinii* dar deoarece putem stabili c% acest b%iat a
urmat 0coala cu mult zel* putem presupune c% are suficiente cuno0tine de aritmetic%* cel puin
cele cerute de nivelul 0colii primare$
= se puteau +ncredina sume mari de bani* nu a pierdut niciodat% nici un creiar 0i
niciodat% n3a dat prile5 de critici"$
Aceasta +nseamn% c% niciodat% nu a furat* nu a tri0at* nu a r%t%cit nici un b%nu$ Li lipse0te
doar +ncrederea +n sine* spre a realiza ceva prin el +nsu0i$ >r%ie0te ca un parazit$ Este* trebuie s% o
recunoa0tem* o critic% necru%toareJ felul s%u de a fi nu este dec4t o tra'ic% eroare$ 7entru c% +n
felul acesta este imposibil s% stabile0ti un raport social$
)%iatul are o inim% de aur"$
Freudienii ar aduce aici urm%toarea obiecie: f%r% +ndoial% c% subcon0tientul s%u este plin
de ur%* ur% pe care a refulat3oJ iat%* prin urmare* mecanismul bun%t%ii lui$ Dac% ar fi fost plin de
ur% +mpotriva semenilor resentiment care se pare c% este ne'at +n caz de descura5are 2* atunci
ar fi clar c% ura ar proveni din subcon0tient .comple6ul lui (edip1 0i c% nu ar fi posibil s%3l
a5ut%mJ va r%m4ne un b%iat +nc%rcat de pofte criminale* de dorina de a ucide$ Ln ceea ce ne
prive0te* credem c% avem de3a face cu un b%iat docil* cu si'uran% un copil bun* c%ruia i3ar fi fost
pl%cut s% se ata0eze de semenii s%i$ 7rin timiditatea lui* prin sl%biciunea lui ostentativ% el a
+ncercat s% e6torcheze un sentiment de bun%voin% fa% de propria3i persoan%$ Ai auzit c% +l apuc%
tremuratul +n a0a hal +nc4t trebuie s%3l scute0ti de o treab% +n care l3ai an'a5at$ "oi credem c%
tr%s%tura sa de caracter dominant%* at4t +n con0tientul* c4t 0i +n incon0tientul lui* este docilitatea$
Este bun de tot +n ceea ce prive0te socotitul +n minte 0i +nv%area pe de rost"$
Aceast% ultim% observaie ne d% de '4ndit$ Li place s% citeasc%* s% viziteze muzeele 0i*
totodat%* afl%m despre el c% asist% la conferine* pe care le poate relata +n mod corect* ceea ce
+nseamn% c% el +ncearc% s%30i imite fratele* despre care 0tie c% cite0te mult 0i c% asist% la
conferine$ Eedem c% nu se las% +nvins 0i c%* chiar dac% este numai ucenic la o patiserie* nu se d%
b%tut 0i prezint% o mi0care ascendent%J este punctul care ne3ar permite s% intr%m +n aciune 0i s%3l
aducem la un nivel mai +nalt$ Lnele'em c% tremurul s%u an6ios e6prim% tendina de a c%uta o
ocupaie +ntr3un alt domeniu* nefiind mulumit cu meseria de patiser$ "u are dec4t o sin'ur%
dorin%$
2 Altul s% o fac% pentru d4nsulJ el prefer% ocupaiile intelectuale$ a muzeu nu tremur%*
ci se arat% capabil$ 7robabil c% aceast% cale i se pare barat%* dat fiind c% nimeni nu3l +nele'e 0i
poate pentru c% a trebuit s% repete de dou% ori clasa$
Eorbe0te at4t de precipitat c% te sperii de el"$
Am mai discutat despre acest lucruJ ar vrea s% fie primul$
Are privirea fu'ar% 0i ochii lui caut% +n 5os"$
Este c%ut%tura care ne dezv%luie timiditatea* repulsia de a stabili un raport cu a5utorul
privirii$ 74n% 0i or'anele noastre de sim cu at4t mai r%u pentru psiholo'ii de alte orient%ri au
funcii socialeJ ele caut% o relaie* ca 0i or'anele limba5ului$ imba5ul reprezint% tentativa de a
stabili un contact cu vecinul nostru$ Ln al s%u 5ar'on al privirii"* b%iatul +0i e6prim% sentimentul
sl%biciunii sale* cum ar face3o prin tehnica limba5ului propriu3zis$ &l%biciunea 0i3o arat% 0i prin
vorbirea precipitat%* ca 0i cum s3ar teme s% nu3l atace cineva dac% nu vorbe0te at4t de repede$
&portul nu3l intereseaz%"$
Evident$
A fost scutit de 'imnastic% +n perioada 0colariz%rii* din cauza unei adenopatii in'hinale"$
Ln aceasta se reflect%* o dat% +n plus* tandreea deosebit% cu care a fost +ncon5urat +n
copil%rie$ 7entru c% mi se pare e6a'erat ca din cauza unei adenopatii cineva s% fie definitiv scutit
de e6erciiile de 'imnastic%$ Acea adenopatie s3a datorat pesemne unei mici pl%'i pe care o va fi
contractat +ntre de'etele de la picioare$ Asemenea accidente se vindec%* +n 'eneral* foarte repede$
/u ocazia unui e6amen 'eneral* la care se supun toi elevii 0colilor profesionale* medicii
au constatat o boal% nervoas% 0i b%iatul a trebuit s% fie supus unui tratament special$ >ratamentul
nu a putut avea loc* deoarece patronul nu se putea lipsi de el din cauza lipsei de personal 0i din
cauza cre0terii momentane a comenzilor"$
>rebuie* a0adar* s% presupunem c%* +n pofida tuturor aparenelor* el a reu0it s% se fac% util$
Actualmente b%iatul 0i3a trecut cu mult succes e6amenul de ucenicJ totu0i* p%rinii
privesc cu nelini0te viitorul s%u$ Ei sunt convin0i c% b%iatul nu este la +n%limea cerinelor
meseriei* a muncii pe care aceasta o cere"$
Aceasta +n pofida reu0itei la e6amenul de ucenic* reu0it% +nsoit% de o meniuneV Desi'ur*
nu se vor '%si muli p%rini care s%30i fac% 'ri5i +n asemenea cazuri$ /opilul pare s% fi fost
dintotdeauna obiectul solicitudinii p%rinilor$ 7robabil c% 0i aceast% atitudine a contribuit la
descura5area b%iatului$ "iciodat% nu a fost crezut capabil de cevaJ viitorul s%u a fost mereu privit
cu nelini0teJ atitudine care nu mi se pare 5ustificat%$ )%iatului i3a lipsit +ncura5area$ /el mai
important mi5loc de remediere a acestei erori peda'o'ice este s%3l l%murim pe copil cu privire la
aceast% 're0eal%$ "u 0tiu dac% putem numi aceasta o teorie* deoarece nu poate fi pus% pe acela0i
plan cu alte teorii psiholo'ice$ "u am fi deloc stin'herii dac% un profan care s3ar ocupa de acest
copil ar a5un'e la acelea0i concluzii ca acelea la care am a5uns noi$ 7e de alt% parte* nu ar trebui
s% ni se repro0eze dac% descoperim mai bine dec4t alii* datorit% e6perienei noastre* asemenea
fenomene$ &e cuvine s% ar%t%m c% o aprofundare a psiholo'iei 0i filosofiei i3a f%cut pe veci miopi
pe toi cei care 0i3au f%cut din psiholo'ie 0i filosofie meseria lor$ Este un fapt cu totul re'retabil*
dar 're0eala nu este a noastr%$ Ultimele noastre consideraii ne vor ar%ta +n ce m%sur% este
supraestimat% se6ualitatea +n zilele noastre$
>rebuie notat c% nu s3a observat nici cea mai mic% tendin% se6ual% la acest b%iat"$
Are v4rsta de BY sau BX ani$ &3ar putea obiecta c% p%rinii* poate* nu 0tiu nimic +n le'%tur%
cu viaa se6ual% a b%iatului lor$ Dac% avem dreptate* am putea susine c% p%rinii 0i3au caracterizat
bine copilul$ Dac%* +ntr3adev%r* era cura5os +n raporturile sale sociale iar tendina se6ual%
reprezint% 0i ea un raport social 2* atunci ne3am '%si pe terenul unei ine6plicabile contradicii$
(r'anizarea vieii lui instinctive prezint%* +ns%* acelea0i modific%ri ca +ntrea'a lui via%$ &3ar
putea ca acest b%iat s% fi mo0tenit un instinct care s% dep%0easc% toate +nchipuirile* s3ar putea ca +n
mod con'enital s% aib% instinctele cele mai perverse* instincte de o putere ie0it% din comun* sau*
dimpotriv%* instinctele cele mai slabe$ Dar acest fascicul de instincte va trebui s% asculte de
scopul ma5or al acestui copil* adic% inerea la distan% 0i eschivarea de la soluionarea problemelor
sale* determin4nd pe alii s% acioneze pentru d4nsul$ Arunc4nd o privire +n viitor* nu suntem
+ndrept%ii s% nu le d%m dreptate p%rinilor* c%ci dificult%ile se vor accentua 0i copilul nu30i va
schimba stilul de via%$ 7utem prevedea care vor fi dinamica 0i distana care +i vor interzice mereu
soluionarea problemelor sale$ /4nd va '%si spri5in* la 0coal%* nu se va face remarcat* iar c4nd va
trebui s% se comporte ca un b%rbat* cum bine ne d%m seama* nu30i va lua +n serios propriul s%u rol
de b%rbat$
Atitudinea educatorului fa% de acest b%iat se deduce din cele spuse mai sus$ ,odul de
educare decur'e +n chip automat din e6plorarea stilului de via% al copilului 0i din erorile pe care
le3am identificat +n acesta$ )%iatul trebuie +ncura5at$ "u putem face lucrul acesta dec4t atr%'4ndu3
i atenia c% trebuie s%30i +nelea'% bine punctele slabe$ >rebuie s% priceap% c%* deoarece a fost
r%sf%at* nu face pro'rese +n via%$ Aceasta las% s% se sub+nelea'% c% va +nfrunta toate
evenimentele cu +ntrebarea: ce profit voi avea din aceastaT 7entru c% el caut% c%ldura afectiv% 0i
aprecierea semenilor* precum 0i a5utorul lorJ nu e6ist%* de altfel* lucru mai dificil dec4t s%
izbute0ti s% faci pe cineva s% +nelea'% astfel de noiuni$ Dac% abord%m problema cu tact
psiholo'ic 0i o sesiz%m cu intuiia proprie arti0tilor* vom izbuti$ Ea trebui s% renun%m la ideea c%
b%iatul are mai puin talent dec4t fratele s%u$ Este necesar s%3i ar%t%m c% totul +i poate reu0i* cu
condiia de a se mobiliza +n suficient% m%sur%$ De asemenea* se impune s%3i netezim drumul$
>at%l 0i mama b%iatului nu trebuie s%3i mai spun% acestuia c% nu se va ale'e nimic de capul lui$
Folositor ar fi ca b%iatul s% nu cread% o iot% din asemenea aseriuni 0i ca* de0i a cunoscut e0ecuri*
s% priceap% c% acestea au fost posibile numai pentru c% a abordat viaa pe o cale 're0it%* cu ideea
nefericit% c% altcineva ar putea face totul pentru eh >oate acestea trebuie s% i le facem inteli'ibile
0i s%3l l%murim asupra faptului c% +nc% nu a atins limita posibilit%ilor pe care le are$ >rebuie s%3i
spunem c% se intereseaz% de conferine 0i le audiaz% pentru c% a fost un elev bun* av4nd avanta5ul
c% 0i3a e6ersat creierul +n sensul acesta$ 7utem reu0i s%3l +ncura5%m +n a0a m%sur% +nc4t el s%
a5un'% s%30i bat%" fratele$ &ub acest drapel trebuie s% +naint%m: superioritatea aparine aceluia
care triumf%$
>actul peda'o'ic 0i interpretarea printr3o intuiie de tip artistic* cu care trebuie s%
cuprindem problemele* sunt funcii sociale$ >actul peda'o'ic se aplic% atitudinii unei fiine
umane fa% de semenul s%u$ >actul este determinat de dorina de a ameliora starea psihic% a
semenului nostru prin prisma bun%voinei$ /um se e6plic% o atare atitudineT "u este 'reu de
ar%tat: trebuie s% producem +n noi +n0ine acea stare psihic% 0i s3o punem +n raport cu semenul$
>rebuie s% putem vedea cu ochii altuia* s% auzim cu urechile sale* s% simim cu inima sa* +ntr3un
cuv4nt* s% ne identific%m cu d4nsul$ Este un cu totul alt proces dec4t acela care corespunde
concepiei lui Freud$ Este vorba mai de'rab% de acela desemnat +n psiholo'ie cu termenul de
identificare$ "u poate fi +nv%at dec4t +n societate* atunci c4nd ne3am dezvoltat +ntr3un mod util
raportul Eului cu antura5ul 0i c4nd am urm%rit idealul unei dezvolt%ri +n sensul fiinei sociale$
=nte'rarea nu se realizeaz% +n vid* ci pe terenul raporturilor Eului nostru cu semenii$ >rebuie s%
'ust%m din toate formele de raporturi sociale* din camaraderie* din interesul fa% de ceilali$ Ar
trebui s% ne cultiv%m tendina de a deveni ceea ce dorim s% fie copiii no0triJ nici mai mult* nici
mai puin$
&tau pe un vulcan c4nd abordez problema artistului 0i a muncii artistice$ ,uli psiholo'i
de m4na a doua +0i fac iluzia c% sunt foarte avansai* estim4nd cu at4ta or'oliu arta ca art% 0i
susin4nd c% noi nu am +nele'e nimic din aceasta"$ Ln ceea ce ne prive0te* am putut observa c%
ori de c4te ori ne3am apropiat de un artist cu modul nostru de +nele'ere* i3am ridicat demnitatea$
(ri de c4te ori supunem observaiei pe arti0ti* nu3i consider%m fiine incomprehensibile*
imposibil de cunoscut* ci le atribuim cea mai mare demnitate: aceea de a fi prietenii 0i c%l%uzele
umanit%iiV Ei sunt aceia care ne3au +nv%at cum s% vedem* cum s% '4ndim 0i s% simim$ or le
dator%m bunurile cele mai de pre ale umanit%ii$ &ubliniem* +nc% o dat%* c%* dac% recur'em la
dimensiunea social%* lu%m aminte c% artistul +ndepline0te +n cea mai lar'% m%sur% o funcie
social%$ Alt%dat% oamenii 0i3au dat seama de lucrul acesta* pe c4nd azi l3au uitat$ Lmi vin +n minte
cuvintele introductive adresate de essin' lui &chiller* cu prile5ul deschiderii teatrului din
Rambur': &cena socotit% ca o instituie moral%"$ Artistul nu ar trebui s% tind% la altceva dec4t la
+mbo'%irea umanit%ii* la deschiderea de drumuri noi* pentru o mai bun% +nele'ere 0i o
sensibilitate mai profund%$ =ar acolo ne vom '%si din nou pe un teren ferm* pe temelia +ns%0i a
psiholo'iei individuale$
"(>E
B >ermen dat iniial schizofreniei de c%tre ,orel$ ."ota trad$1
D +n limba latin%* +n ori'inal Z loc de sc%pare al ne0tiinei"$ ."ota trad$1
[[=$ /U, &A D=A(#A, /U 7OR="N==$
/red c% este important s% le vorbe0ti +n mod corect p%rinilorV_ elevilor$ Dar nu3i lucru
u0or s% e6plicitezi tehnica dialo'ului cu p%rintiicUb Ar fi util ca toi consilierii de psihopeda'o'ie
s% dezbat% +ntre ei* dfriIf timp +n timp* aceast% chestiune$
Ln primul r4nd pe p%rini trebuie s%3i c40ti'i de partea taJ 0i bruschezi$ Dac% p%rinii vin la
noi pentru consult%ri* o fac dintr3i anumit sentiment de incompletitudine$ Ei se a0teapt% s%
critic%m ste lor sim de responsabilitate$ De aceea trebuie* +nainte de toate* eliber%m de aceast%
povar% a culpabilit%ii$ Lntotdeauna le spun: cum constat* suntei pe calea cea bun%"$ e spun
aceasta chiar 0i at c4nd sunt convins de contrariul$ Dac% doresc s% acionez eficiet trebuie s% 0tiu
s% ale' metoda potrivit%$ Lntr3o veche bio'rafie a h )en5amin Fran-lin* am v%zut c% el proceda +n
acela0i mod* dispenU< s4ndu3se de orice do'm%$ /a un aspect de detaliu* am observat c% i este
bine s% transform%m convorbirea cu mama +ntr3un intero'ate +n ceea ce prive0te problemele
0colare* am apelat la institutori* careJ +neles importana unor asemenea consultaii
psihopeda'o'ice$ "e psiholo'ii* ne afl%m +ntr3o situaie relativ privile'iat%* pe c4 institutorul 0i
mama tr%iesc restul zilei laolalt% cu copilul: ei sunt_ care duc 'reul$
Este foarte important s% sesizezi punctul3cheie al cazului* dar B fel de important este s% nu
arunci pe capul mamei imediat tot ceea ce i +neles$ >rebuie s% p%strezi pentru tine anumite
informaii 0i s% aluzie la ele c4nd se ive0te cea mai bun% ocazie$ Adoptarea acestei atitudini 0i
urm%rirea acestui proces sunt absolut necesare$ &imul critic al psiholo'ilor 0i peda'o'ilor are
r%d%cini puternice$ Este recomandabil s% folosim termenii e6pletivi poate" sau cred c% aceasta
ar fi eficace"$ "u suntem +n situaia de a3i trata 0i pe p%riniJ lor le putem da* eventual* idei$ Este
imposibil s% modifici prin c4teva cuvinte un sistem bine +nr%d%cinat$ De altfel este de prisos* din
moment ce ne putem asi'ura +ncrederea copiilor* sa le ar%t%m c% nu trebuie s% ia dificult%ile +n
tra'ic* c% mai important este s% aib% cura5$ Un consilier dispune de mi5loace de a +ncura5a +ntr3o
5um%tate de or% un copil care se simte aproape de pr%bu0ire$
7e de alt% parte* situaia noastr% este avanta5oas%: avem de3a face cu copii care au fost
criticai$ Ei intr% deodat% +ntr3o atmosfer% nou%* unde +0i pot da seama c% nu sunt considerai
cazuri disperate$
Ar fi bine s% ne afl%m timp mai +ndelun'at +n contact cu ace0ti copii 0i s% putem dispune
de un num%r suficient de educatori$ Din nefericire* nu putem publica statistici* dar institutorii ne
raporteaz% rezultate +ncura5atoare$
Deci* mai +nt4i trebuie s%3i c40ti'%m pe p%rini$ (rice consilier poate dezvolta la 'radul cel
mai +nalt o metod% +n acest scop$ Ln primul r4nd suntem obli'ai s% ne comport%m cu mult%
bl4ndee$ Anumii peda'o'i au atins o adev%rat% m%iestrie +n practicarea tratamentelor
caracterizate prin bl4ndee$ Aceast% manier% este necesar% mai ales atunci c4nd avei +n vedere
defecte cum este furia$ Dar s% nu uit%m niciodat% c% bl4ndeea nu este dec4t aspectul e6terior al
problemei 0i c% important pentru noi este s% clarific%m punctul esenial* s% scoatem la lumin%
stilul de via% al subiectului +n chestiune$ Acesta este marele avanta5 care ne deosebe0te de alii$
Aceast% tehnic% trebuie s% o practic%m fiind con0tieni de misiunea noastr% 0i* mai ales* s% o
practic%m cu inteli'en%$ "u dorim s% obinem ameliorarea comportamentului copilului prin
r%sf%area lui* ci viz%m problema central% care se refer% la lipsa de cura5* la defectele copilului* la
faptul c% el s3a condamnat sin'ur pe sine$ Aici este cheia problemei* restul nefiind dec4t
introducerea$ =at% de ce metoda contactului trebuie s% precead% restul$ Acela care* +ns%* se va
m%r'ini la stabilirea acestui contact se +n0al%$ L0i ima'ineaz% c% prin aceasta va obine o
vindecare* dar dac% o obine* faptul se va datora hazardului 0i nu terapeuticii administrate$
E6ist% con5uncturi +n care copilul +nele'e ceea ce peda'o'ului i3a r%mas ne+neles$ "u
este +ndea5uns s% fii un prieten al 'enului uman* un consilier binevoitorJ toi procedeaz% +n acela0i
fel$ Asemenea educatori le fac copiilor viaa a'reabil%* nu contenesc cu laudele* +nchipuindu30i c%
vor a5un'e la rezultate prin farmecul personalit%ii lor$
Este inutil s% evoc%m controversa asupra chestiunii dac% trebuie s% folosim bl4ndeea sau
severitatea$ "umai prin modestie vom reu0i s% avem acces la sufletul omenesc$ Nine de art% s%3l
c40ti'i pe cineva de partea ta* s% treze0ti +n el anumite sentimente* s%3l faci s% asculte 0i s%
+nelea'% ceea ce i se e6plic%* iar aceast% art% este indispensabil% acelora care lucreaz% cu copiii$
Am auzit spun4ndu3se: a consultaie copilul este adesea bl4nd ca mielul* dar acas% este mai r%u
dec4t diavolul"$ Dac% i3am deschis ochii* este primul pas c%tre +nele'ere$ "u putem menine +n
permanen% un copil +n +mpre5ur%ri care s%3i fie favorabile$ R%sf%34ndu3l* nu putem obine
eliminarea defectelor luiJ trebuie +ns% s% izbutim s%3l facem s% +nelea'% ceea ce are 're0it +n
dezvoltarea lui* iar aici ne conducem dup% le'ile de fier ale psiholo'iei individuale$ Uneori +i sunt
suficiente zece minute unui consilier pentru ca el s% fie complet edificat asupra unui caz$ Arta
const% +n a3l face pe cineva s% +nelea'% ceea ce am +neles noi$ E6ist% oameni tob% de carte* dar
incapabili s%30i comunice didactic 0tiina$ /ei care beneficiaz% de un anumit contact cu oamenii
vor avea o sarcin% mai u0oar%* dat fiind faptul c% +n relaiile cotidiene cu oamenii ei au +nv%at s%
se e6plice$ Aceasta este sarcina primordial% a consilierului de psiholo'ie individual%$
[[==$ ,=&=U"EA #ROD="=NE= DE /(7==$
/onsideraii finale$
Un lucru este cert* anume c% nu este nevoie s% v% atra' atenia asupra marii importane pe
care o are educarea unui copil aflat la v4rsta 0colariz%rii$ "oua psiholo'ie pe care o reprezint
psiholo'ia individual% a insistat asupra faptului c% educaia primit% la 0coal% este cea mai
important% 0i marcheaz% +ntrea'a via% a copilului$ Este si'ur c%* dup% al patrulea sau al cincilea
an de e6isten%* stilul de via% al copilului este de3acum at4t de bine definit +nc4t influenele
e6terioare nu3l mai pot schimba$ &3a crezut mai +nainte c%* potrivit cu situaiile 0i cu v4rsta*
comportamentul unui copil este diferit$ Un fruct verde pare diferit de unul copt$ /u toate acestea*
un cunosc%tor va putea prezice cele ce se vor +nt4mpla cu fructul verde* necopt$ A0 ad%u'a* chiar*
c% fructul care se coace este mai mult dec4t o 'r%mad% celular% care se dezvolt%$ Este vorba de un
lucru viu* care tinde spre ceva* este vorba de un dinamism al psihicului care tinde c%tre o form%
ideal% care dore0te 0i care trebuie* +n confi'urarea sa definitiv%* s% se e6plice cu datoriile vieii$
Fiecare mi0care este mecanizat% la copil +nc% din primii ani de via%$ Aceste mi0c%ri nu mai sunt
succint meditate sau analizate* ci* dimpotriv%* sunt r%spunsuri vii la toate problemele e6istenei* +n
funcie de stilul de via% structurat$
Li putem diferenia pe copii +n funcie de comportamentul lor psihic$ Adev%ratul
cunosc%tor se va +n0ela rareori stabilind c% un copil este timid sau +nchis +n sine* sau c% cutare
copil pus +n faa unei sarcini o va aborda din primul moment sau se va +ndep%rta c4t mai mult
posibil* va ezita sau va +ncerca s% se eschiveze$ Acestea nu sunt dec4t mici detalii* dar din care
putem e6tra'e o mulime de +nv%%minte$ "u ne este +n'%duit s%3l consider%m pe copil +n afara
societ%ii omene0ti$ Ln al patrulea sau al cincilea an de via%* bazele individualit%ii 0i
personalit%ii sunt de3acum o realitate$ Dac% ceva este de la +nceput defectuos instituit* nu mai
putem schimba nimic aici cu a5utorul unor influene e6terioare$
Eiaa noastr% interioar% nu este f%cut% dec4t din forme de relaie* +n fiziolo'ie 0i +n
biolo'ie este e6trem de interesant s% cercet%m* av4nd +n vedere anumite componente* ce sunt
mi0c%rile* ce sunt instinctele$ Ln psiholo'ie* +ns%* ne '%sim pururea +n domeniul relaiilor$ De la
un copil* de e6emplu* nu vom obine un r%spuns coerent dac% nu3i punem +ntreb%ri$ "u 0tim cum
va reaciona dec4t dac% +l vom pune +n faa unei sarcini$ Aflat +ntr3o situaie pl%cut%* copilul nu va
fi tr%dat de diavolul pe care +l ascunde +ntr3+nsul$ Dar de +ndat% ce copilul este confruntat cu o
situaie dificil%* acel diavol +l va tr%da$ &tarea de spirit a unui copil nu ni se va dezv%lui dec4t +ntr3
o atare confruntare$ &uflet 0i psihism +nseamn% pentru noi relaie 0i mi0care social%$ &% vedem de
unde provine aceast% relaie social% 0i de ce este ea at4t de variat%$
>oate facult%ile pe care le vom putea observa la copil e6ist% +nc% din momentul na0terii$
"u putem e6amina viitorul capacit%ilor copilului ne0tiind +n ce m%sur% se vor putea ele dezvolta$
Aplic4nd o metod% adecvat%* este posibil s% facem s% 'enereze ceva prodi'ios* pornind de la fore
foarte limitate$ Relen Qeller* de e6emplu* surd% 0i oarb%* a a5uns o personalitate eminentaB$
Deseori am constatat c% unii copii prea puin dotai s3au dezvoltat +ntr3o m%sur% incredibil%* pur 0i
simplu pentru c% s3a '%sit metoda de educaie potrivit%$ Dezvoltarea facult%ilor unui copil este +n
funcie de antrenament* mult mai muQ dec4t de forele pe care le posed%$ &% apel%m la o
comparaie: cineva este proprietarul unei mari averi* o risipe0te 0i se afl% la anan'hieJ un5 altul*
care nu dispune dec4t de resurse limitate* nu cunoa0te nici ui necaz$
Datoria educatorilor const% +n +ndep%rtarea obstacolelor* +ffb deschiderea c%ii +n a0a fel
+nc4t personalitatea dob4ndit% de copil lUf patru sau la cinci ani s% se dezvolte de o a0a manier%
+nc4t s%3i permit mai t4rziu s%30i duc% la +ndeplinire toate +ndatoririle ce3i revin$ Lnaintei de toate
trebuie structurat un ideal* nu pentru ca el s% fie atins* ci pentruU a3i ar%ta copilului calea de
urmat$ Educaia +n vederea form%rii de fiine sociabile nu este doar o idee teoretic%$ >rebuie s%3l
facem pe copil s% +nelea'% c% lipsa de sociabilitate este cea mai mare eroare +n condiiile vieii pe
care o va duce +n mi5locul adulilor$
/um se pun bazele acestei relaii primordialeT /u a5utorul nemi5locit al mamei copilul
realizeaz% cea dint4i e6perien% a unei relaii sociale$ =nteresul copilului este monopolizat mai
+nt4i de c%tre mam%J este cel dint4i pas al lui spre interesul pe care +l va ar%ta semenilor$ Aceast%
prim% e6perien% are o semnificaie esenial% pentru copil$ ,odul +n care tr%ie0te aceast% prim%
e6perien% "este de o importan% capital%$
a 'r%dinia de copii educatoarele o +nlocuiesc pe mam% 0i trebuie s% e6ercite rolul
acesteia$ Dac% este cazul* trebuie s% corecteze erorile peda'o'ice ale mamei* c%l%uzindu3i +n a0a
fel pe copii +nc4t s% le dea acestora posibilitatea structur%rii de relaii cu semenii lor$ Raportul tu
3eu" +ndepline0te un rol capital +n funcionarea tuturor facult%ilor importante ale individului$
imba5ul* bun%oar%* este un raport tu eu"$ Eocea este liantul unui individ cu alt individ$ Dac%
le'%tura inter3individual% nu este bine dezvoltat%* nici limba5ul nu se va dezvolta cum se cuvine$
(rice copil al c%rui limba5 se dezvolt% cu 'reutate 0i care* pe de alt% parte* nu are deficiene
or'anice care s% e6plice acest fapt* +nseamn% c% nu a fost suficient de pre'%tit* +n ma5oritatea
cazurilor* +n vederea relaiilor tu eu"$ Eei putea tra'e concluzii +n acest sens pornind de la
s%r%cia sau bo'%ia vocabularului unui om* care nu poate fi achiziionat 0i e6ersat dec4t +ntr3un
mediu social +n care a contractat relaii cu semenii 0i +n care el accept% aceste relaii$
/omprehensiunea nu este o afacere privat%$ A3l +nele'e pe altul +nseamn% a '4ndi* a
5udeca* a tra'e concluzii etc* a0a cum presupun c% fiece om rezonabil '4nde0te +ntr3un mod
absolut identic +n +mpre5ur%ri similare$ Ealoarea raiunii este universal%$ Lmi este imposibil s% o
modelez dup% un punct de vedere personal$
Este de remarcat faptul c% copiii3problem% au idei personale de ordinul acelora pe care nu
le consider%m rezonabile$ Aceste idei nu corespund simului comun .common sense1DJ la fel stau
lucrurile cu noiunile de frumos 0i ur4t$ /eea ce noi numim frumos reprezint% de asemenea o
valoare 'eneral%$
/ea dint4i datorie a mamei const% +n a trezi la copil simul vieii sociale* cultiv4ndu3i
ideea e6istenei semenilor s%i$ Eei +nt4lni destui copii care* neprimind de la mamele lor aceast%
idee* i'nor% faptul c% au semeni$ 7rintre ace0tia se num%r% +ndeosebi orfanii 0i copiii ile'itimi$
Re'ula nu este absolut%* deoarece printre astfel de copii vei identifica 0i din cei care dovedesc
sim social$
/opiii lipsii* de obicei* de simul vieii sociale cresc f%r% a se orienta +n societate$ Absena
simului social +i caracterizeaz% 0i pe copiii slui* pe cei nedorii 0i pe cei infirmi$ >rebuie s%
+nele'em efectul produs asupra lor de aceste particularit%i nefericite: ei sunt +n permanen%
respin0i 0i niciodat% nu aud o vorb% bun% la adresa lor$ /resc ca 0i cum s3ar afla +ntr3o ar%
du0man%$ Educatoarele trebuie s% le cultive ideea c% sunt semenii altora ca ei$ Ele au o misiune de
o +nalt% frumusee moral%$ Dac% admitei acest punct de vedere* nu vei comite prea multe erori$
Rolul mamei este le'at 0i de o alt% funcie esenial%$ Ln perioada primilor ani de educare a
copilului* ea trebuie s% stimuleze interesul n%sc4nd al acestuia pentru semenii s%i* ferindu3se s%
fi6eze acest interes asupra ei$ /opiii r%sf%ai* de e6emplu* nu manifest% interes dec4t fa% de
mama lor sau fa% de persoana care +i +n'ri5e0te* e6cluz4ndu3le din sfera lor de interes pe toate
celelalte persoane$ /4nd observai aceast% tendin%* putei conchide c% v% aflai +n prezena unui
copil r%sf%at* care pretinde ca totul s%3i fie adus pe tav%$
=nstitutoarele trebuie 0i ele s% stimuleze simul social al copilului 0i s% o avertizeze pe
mam% s% diri5eze acest sim 0i asupra tat%lui* p%rinii fi64nd +mpreun% modul de via% al copilului$
Ln afar% de aceasta* copilul trebuie pre'%tit +n ceea ce prive0te posibila apariie +n familie a unor
fr%iori sau surioare$ Este un lucru adesea ne'li5at 0i care are o mare influen% +n structurarea
stilului de via% al copilului$
#r%dinia de copii este o prelun'ire a familiei$ Ea trebuie s% fac% 0i s% corecteze ceea ce +n
familie* ca urmare a unei comprehensiuni deficiente 0i a unor tradiii +mb%tr4nite* nu a fost f%cut$
Educatoarele iau +n primire copii pe care nu3i putem compara cu o tabula rasaG$ a aceast% v4rst%
copiii au de5a o individualitate pe care e6periena dob4ndit% ulterior nu o vor schimba$ Datorit%
superiorit%ii lor intelectuale* educatoarele izbutesc poate s%3l determine pe copil s% renune la
cutare sau cutare proiectJ stilul de via% al acestuia va ie0i la lumin%* totu0i* cu toate ascunzi0urile
care sunt de str%b%tut$ Dac% se dore0te corectarea sau eliminarea defectelor copilului* se impune
e6ercitarea celor dou% funcii definitorii ale mamei$ /opilul care va con0tientiza propriile sale
defecte se poate cori5a el +nsu0i$ Unii copii* c%rora li s3a atras atenia asupra metehnelor lor* +0i
depreciaz% +n consecin% stilul de via% 0i tra'* +n felul lor* concluzia c% acesta nu corespunde
simului comun .common sense1* raiunii$ Un copil r%sf%at se va str%dui fie s% devin% un punct de
atracie pentru antura5ul s%u* fie s% se eschiveze* +nt4lnind dificult%i +n calea sa* un astfel de copil
nu va reu0i s% le dep%0easc%* iar dac% +i luai ceva* va tra'e invariabil concluzia: "u sunt la locul
meu* era mai bine la mama acas%V" Asemenea copii +0i vor dezv%lui totdeauna an'oasa
e6istenial% 0i ne vor ar%ta c% nu se simt +n apele lor$ Dac%* +nlocuind3o pe mam%* vei e6ercita
cele dou% funcii de baz% ale ei 0i vei fi stabilit contactul social necesar* vei +nre'istra reu0ite
remarcabile +n educaia copilului$ /opilul va +nfrunta dificult%ile f%r% tulbur%ri 0i va face eforturi
s% le dep%0easc% pe latura util% a vieii$ Eei constata apariia cura5ului la copil$
/ura5ul este o funcie social%$ "u poate fi cura5os dec4t acela care se consider% parte
inte'rant% a unui tot$ (ptimismul* activitatea* cura5ul* sociabilitatea sunt funcii ale unei educaii
desf%0urate +n cadrul societ%ii$ Dezvoltarea individului nu poate fi 'arantat% dec4t dac% simul
s%u social este suficient de mare$ Dac% m% intereseaz% prosperitatea celorlali* dac% m% pot face
util altora* atunci 0i individualitatea mea este asi'urat%$ Dac% nu m% '4ndesc dec4t la mine* atunci
sunt absolut incapabil de a rezolva problemele acestei lumi$
A0 dori s% v% atra' atenia asupra unui fapt care nu este +nc% suficient +neles$ Rezolvarea
oric%rei probleme cere un sim social dezvoltat$ &ociabilitatea unui copil se manifest% +n felul +n
care el +nt4mpin% na0terea unui fr%ior sau a unei surori$ ,isiunea 'r%diniei de copii este una de
socializare$ Mcoala* camaraderia* dra'ostea* c%s%toria* poziia politic%* realiz%rile artistice sunt*
toate* sarcini sociale$ Arta* 0tiina* sunt pentru noi realiz%ri utile societ%ii$ Ln absena
sociabilit%ii* nimeni nu poate s%30i defineasc% drumul pe care trebuie s% se an'a5ezeJ iat% de ce se
impune s% dezvolt%m sociabilitatea copiilor$
/um se e6plic% faptul c% at4ia copii 0i at4ia aduli prezint% lacune ale simului socialT
7siholo'ia individual% a descoperit obstacolele care stau +n calea dezvolt%rii corecte a
sentimentului social$ Am putut stabili c% copiii r%sf%ai sau detestai tr%iesc ca strivii de o
povar%$ Ln cazul copiilor detestai aceast% afeciune este de +neles$ /um s% ne3o e6plic%m* +ns%* +n
cazul copiilor r%sf%aiT Lntrea'a noastr% via% social% vizeaz% s%3i +mpiedice pe copii* pe cei care
au fost at4t de mult r%sf%ai +n primii lor ani de via%* de a mai fi r%sf%ai +n continuare* +ncetul
cu +ncetul chiar mama +nceteaz% de a mai fi at4t de tandr% 0i mai t4rziu socoate c% preteniile
copilului sunt e6a'erate$ /opilul tr%ie0te e6periena unor contest%ri permanente* +ncerc4nd +n
acela0i timp s%30i p%streze at4t de pl%cuta poziie iniial%$ /re0te +ntr3un climat ostil$ 7rima reacie
a unui asemenea copil este s% se intereseze mai mult de el +nsu0i dec4t de ceilali$* Eei putea
constata* de e6emplu* c% la 'r%dinia de copii o asemenea reacie poate s% de'enereze uneori +n
panic%$ /opiii respectivi au v%rs%turi* nu mai m%n4nc% 0i manifest% semnele vizibile ale unei
tensiuni interioare vecine cu starea morbid%$ &imt c% poziia le este ameninat%$ Ace0tia sunt
e'oi0tii$ Este o stare boln%vicioas%$ /4nd vor avea de rezolvat vreo problem% social%* ei nu vor
dispune de antrenamentul necesar spre a30i face prieteni sau spre a se ata0a de institutor$ &unt
incapabili s% se concentreze* pentru c% +i macin% frica$ Dac% luai vreo m%sur% punitiv% +mpotriva
unui astfel de copil* el se va simi +nc% 0i mai oprimat 0i ameninat$ Dac% ace0ti copii sunt
aro'ani* +nseamn% c% se simt mici 0i slabi$ Acioneaz% ca 0i cum s3ar +n%la +n v4rful picioarelor*
ca s% par% mai mari dec4t sunt$
Un al treilea tip de copii +i include pe cei care* +n ma5oritatea lor* sunt incapabili s%
dezvolte vreun interes fa% de semeni$ &unt cei n%scui sl%b%no'i* firavi sau care au din na0tere o
inferioritate or'anic%?$ Ei +0i privesc sl%biciunea* suferina ca pe o povar% 0i de aceea sunt la fel
de marcai ea<i copiii care aparin celorlalte tipuri* +ncerc4nd s% cucereasc% o poziie mai
lesnicioas%$ /a urmare a debilit%ii or'anismului lor* cura5ul le este deficitar 0i nu au nici o
+ncredere +n ei +n0i0i$ Arat% un interes e6a'erat pentru infirmit%ile lor corporale$ Unii +ncearc% s%3
0i dep%0easc% aceast% sl%biciune* pe c4nd alii se cufund% +n disperare$ /opiii a c%ror vedere este
slab%* de e6emplu* sunt +n ma5oritatea lor mai bine antrenai +n perceperea lucrurilor vizibile
dec4t cei al c%ror v%z este bun$ Ei manifest% un interes aparte pentru a putea recunoa0te lucrurile
din c4mpul vizualului* observ% cu mai mult% atenie culorile* umbrele* perspectivele$ Din aceast%
sl%biciune a v%zului ia na0tere o mare for%$ Asemenea fapte sunt la fel de valabile 0i +n cazul
altor infirmit%i care privesc urechile* respiraia* aparatul di'estiv etc$
#r%diniele de copii cuprind pre0colari al c%ror 'rad de cura5 este foarte variabil$ Ln unele
cazuri* orice '4nd* orice sentiment devine* un semn care ne permite s% +nele'em ceea ce se
petrece +n sufletul copilului$ Este e6trem de important s% stabilim dac% un copil este sau nu debil
mintal$ Ln caz de idioie sau imbecilitate dezvoltarea nu poate atin'e un nivel normal$ Ace0ti copii
trebuie educai +ntr3un mod foarte diferit* ei neatin'4nd niciodat% nivelul copiilor normali$ "u
este deloc u0or s% se determine dac% un copil este debil mintal$ Dia'nosticul poate fi pus numai
prin colaborarea dintre institutori* psiholo'i 0i medici$ Anumite defecte vor fi de imputat
debilit%ii mintale$ /azurile cele mai beni'ne cer o mare e6perien% din partea medicului$
Un mare num%r de anomalii nu afecteaz% +n nici un fel inteli'ena$ /a s% tra'em concluzia
c% un copil este debil mintal nu este suficient s% stabilim c% este hidrocefal sau microcefal@$ Ln
primul r4nd este necesar s% se stabileasc% dac% un copil a suferit sau nu de pe urma unor erori
peda'o'ice$ 7oate c% mai +nt4i ar trebui s% li se administreze copiilor teste$ Debilii mintal nu au o
personalitate definit%$
Eei putea prevedea comportamentul unui debil mintal +n faa cut%rei sau cut%rei sarcini*
precum 0i dup% ce l3ai antrenat +n scopul +ndeplinirii acesteia$ El este incapabil s% tind% la un stil
de via% coerent* lipsindu3i acea unitate a vieii psihice omene0ti pe care o recunoa0tem la ceilali
copii +n maniera lor de a fi$ Este necesar +nainte de toate de a stabili dac% un copil este sau nu
debil mintal* +ntruc4t* dup% caz* va trebui s% procedai diferit$ &e impune s% fie e6plorat% +n
profunzime viaa psihic% a copilului 0i numai dup% +nele'erea coordonatelor acesteia se va stabili
ca de la sine forma de educaie adecvat%$
Educatoarele au de3a face +n 'r%dinie 0i cu st4n'aci* particularitate pe care toat% lumea o
trece cu vederea$ &unt copii ne+ndem4natici* care scriu sau citesc cu 'reutate$ >rebuie s%3i
e6aminai din acest punct de vedere$ Declaraiile p%rinilor nu au relevan%$ Un copil st4n'aci +0i
pierde u0or cura5ul* simte sl%biciunea m4inii sale drepte 0i se crede detestat$ De asemenea* copilul
se descura5eaz% dac% este luat +n r4s* dac% este mereu nec%5it$ 7ierz4ndu30i cura5ul* devine un
timid$ >rebuie s% 0tim c% o educaie sever% pricinuie0te mari nea5unsuri$ Ar fi cu neputin% ca o
astfel de fiin% omeneasc% slab% sau ne'li5at% s% +ndr%zneasc% s% se inte'reze +n r4ndul celorlali
dac% 0i3a pierdut +n +ntre'ime cura5ul e6istenial$ Eei +nt4lni copii pentru care totdeauna a vorbit
mama$ &e constat% c% mama l3a ferit pe copil de orice dificultate* acesta devenind total dependent
de alii$ &e mai poate ca astfel de copii s% aib% defecte de pronunie sau s% nu se poat% concentra
pentru c% nu li s3a dezvoltat '4ndirea a0a cum se cuvine$ E6ist% 0i copii care se opresc la mi5locul
frazeiJ pe ace0tia mama +i +ntrerupe mereu* f%r% a le +n'%dui s% spun% ce au de spus* ceea ce +i va
marca uneori pe toat% viaa$ >rebuie s% +nele'ei toate aceste forme de e6presie* spre a putea
determina 'radul de cura5 0i de optimism al copilului$
Un rol e6trem de important +n dezvoltarea copiilor +l are rivalitatea dintre frai 0i surori$
Este necesar% cunoa0terea v4rstei frailor 0i surorilor unui copil dat$ "u poate fi ne'li5at faptul c%
un copil este prim3n%scut* secund* mezin sau copil unic* dup% cum nu poate fi trecut cu vederea
faptul c% o fat% cre0te sin'ur% +n mi5locul b%ieilor* un b%iat +n mi5locul fetelor etc$
Rece copil poate fi comparat cu un arbust care face parte dintr3o p%durice: toi caut% s%
ias% la lumin%$
&ituaia unui prim3n%scut este cu totul diferit% de aceea a secundului$ /4tva timp el a fost
+n situaia de copil unic* pentru ca apoi* deodat%* spaiul s%u vital s% fie redus prin na0terea unui
alt copil$ Este o tra'edie pentru d4nsul$ Ulterior asemenea copii se comport% ca 0i cum s3ar teme
ca un altul s% nu le ia locul$ Eor sta mereu la p4nd% ca s% vad% dac% nu cumva altul este
preferatul$ &e vor +n'hesui totdeauna pe primul plan$ &ecundul* +n schimb* niciodat% nu a fost
sin'ur* deci niciodat% nu s3a situat +n centrul ateniei$ &ituaia sa este mai bun%* dispun4nd de un
pathma-er"W care* +n multe privine* +i faciliteaz% rezolvarea problemelor$ A0a cum se +nt4mpl%
+ntr3o competiie* secundul se comport% ca 0i cum ar voi s%3l +ntreac% pe cel care +l preced%* chiar
dac% nimeni nu3l +mpiedic% s3o fac%$ ,ezinul cre0te +ntr3o cu totul alt% situaieJ nimeni nu3i
urmeaz%* ci* dimpotriv%* mai muli +l preced%$ Desi'ur* el este cel mai avanta5at* 5oac% la scen%
deschis% 5ocul aspiraiilor sale 0i vrea* mai presus de toate* s% demonstreze c% el este acela care
trebuie s% fie +n frunte .=osif biblicul era mezin1$ &tr%daniile lui sunt recompensate* deoarece un
astfel de copil este deosebit de bine +narmat +n lupta cu dificult%ile$
/40ti'% acela care lupt%$ A0adar* trebuie s% avem 'ri5% s% le d%ma copiilor materialul"
care s% le permit% s% +nvin'%$ Este necesar s% le d%m cura5* dreptul cel mai important pe care li3l
d% educaia$ Descura5area unui copil este e6trem de periculoas%$ ,ulte probleme ale vieii
copilului sunt dificile* rezolvarea lor cere cura5 0i de aceea acesta nu trebuie s%30i piard% cura5ul$
Ln concluzie: niciodat% s% nu combatem un copil* dat fiind faptul c% el este cel mai
puternic$ /opilul nu are nici o responsabilitate$ Acela care +0i asum% o responsabilitate nu este
niciodat% cel mai puternic$
Adev%rata noastr% oper% o constituie practica$ "ici un fel de educaie nu poate construi +n
vid$ Avei de luptat cu dificult%ile care rezult% din diferitele interpret%ri ale cercet%rii 0tiinifice$
&untem pentru tolerarea comparaiei$ >rebuie s% luai cuno0tin% 0i de alte teorii 0i puncte de
vedere$ /omparai3le cu 'ri5% 0i s% nu credei pe nimeni pe cuv4nt: nici pe alii* nici pe mine$
&F`RM=>
"(>E
B Relen Adams Qeller* n%scut% +n BXXH +n statul american Alabama* a devenit la v4rsta de
un an 0i 0apte luni surdomut% 0i oarb%* pentru ca la v4rsta de 0apte ani s% fie +ncredinat% unei
educatoare foarte pricepute* care a +nv%at3o nu numai limba5ul mimico'esticular$ci 0i s% citeasc%
0i s% scrie$ 74n% la urm%* Relen a frecventat 0i cursuri universitare* s3a specializat +n peda'o'ie 0i
a scris instructive c%ri autobio'rafice* printre care umea +n care tr%iesc .BCHX1$ Arthur 7enn a
turnat 0i un film a c%rui eroin% este Relen Qeller: ,iracol +n Alabama .BCWD1$ ."ota trad$1
D +n limba en'lez%* +n ori'inal$ ."ota trad$1
G Unbeschriebenes )latt"* +n te6tul ori'inal$ ."ota trad$1
? Faimoasa ,inderFerti'-eit von (r'anen"* concept3cheie al psiholo'iei individuale
profesate de Adler$ ."ota trad$1
@ Ridrocefalia este rezultatul acumul%rilor de lichid cefalorahidian +n ventriculii cerebrali*
ori +n spaiile subarahnoidiene* av4nd drept consecin% comprimarea 0i atrofierea esutului
cerebral* +nsoite de tulbur%ri neuropsihice 0i deficiene mintale care pot a5un'e p4n% la idioie*
adic% p4n% la cea mai 'rav% form% de arieraie pe planul inteli'enei$ &unt indicate intervenii
neurochirur'icale reparatorii$ /4t prive0te microceK4Kia* aceasta reprezint% reducerea drastic% a
dezvolt%rii craniului* implicit a creierului* din cauza unei ri'idiz%ri cu mult +nainte de termen a
suturilor oaselor craniene* caz +n care au mult de suferit dezvpltarea psihombtorie* av4nd loc
manifeste modific%ri de comportament* convulsii etc$ Rareori microcefalii pot fi recuperabili 0i
numai +n mic% m%sur%$ ."ote trad$1
W +n limba en'lez% Z t%ietor de p4rtie$ ."ota trad$1
2 U" /URR=/UU, E=>AE" "P Aifred Adler s3a n%scut acum BD@ de ani* +n ziu4sde
Y februarie BXYH* +ntr3o familie evreiasc% de mic3bur'hezi* stabilita la periferia ]ienei$ >at%l s%u
se ocupa cu comerul de cereale* av4nd de crescut patru b%iei 0i dou% fete$ Lntre copii* Alfred era
cel de3al doilea n%scut .secundul"* cum avea el s%3l numeasc% pe cel venit pe lume dup% primul3
n%scut1* un b%iat foarte pl%p4nd* rahitic$ De mic l3au impresionat puternic boala 0i moartea$ "u
avea mai mult de patru ani c4nd unul din fraii s%i a murit l4n'% d4nsul* +n patul pe care +l
+mp%reau$ Acest fapt cutremur%tor* ca 0i s%n%tatea mereu 0ubred% a mamei sale* pe care el dorea
din toat% fiina s% o poat% +ns%n%to0i* i3au trezit de timpuriu un interes statornic pentru medici 0i
medicin%$ De altfel chiar el precizeaz% c% +nc% de pe atunci luase decizia de a deveni medic*
decizie care a r%mas definitiv%$ Ln anul BXC@ absolvea cu succes facultatea de niedicin% din ora0ul
natal* specializ4ndif3se +n oftalmolo'ie$
Lnc% din anii studeniei a venit +n contact cu mi0carea socialist% austriac%* fiind +ns%
influenat mai mult de ideile lui Friedrich "ietzsche dec4t de ale lui Qarl ,ar6$ Ln BXCX* ca
urmare a preocup%rilor sale socioeconomice* a scris 0i publicat o bro0ur% de sfaturi medicale
pentru croitori .#esundheitsbuch fur das &chneider'eFebe1* +n care sunt seui +ificative relaia pe
care o descoper% +ntre starea de s%n%tate 0i
2 U" /URR=/UU, E=>AE" starea economic%" a populaiei* dar mai ales concepia
sa despre om ca produs social" .aKs #esellschaftsprodu-t"1$
Un rol cu totul aparte +n evoluia pe plan profesional a t4n%rului oftalmolo' vienez l3a
avut +ns% &i'mund Freud* c%ruia +ntre anii BCHD3 BCHX i3a fost un discipol mai mult sau mai puin
credincios 0i de care +n BCBB s3a separat cu mare v4lv%* +mpreun% cu adepii s%i* respin'4nd
viziunea e6a'erat se6ualist% a freudienilor ortodoc0i" 0i tras4nd treptat coordonatele a0a3numitei
psiholo'ii individuale comparate"* pe care Adler a propa'at3o cu o rar% r4vn% p4n% la sf4r0itul
vieii$
Din anul BCBD* Alfred Adler a +nceput s% or'anizeze* +n zeci de 0coli vieneze* centre de
consultaii psihopeda'o'ice* bazate pe propria sa concepie asupra naturii 0i devenirii umane*
asupra educabilit%ii copiilor$
Dup% ce* ca reacie imediat% la ruptura cu psihanaliza de orientare freudian%* constituise
de ur'en% o Asociaie pentru 7sihanaliza iber% .Eerein fur freie 7s9choanal9se1* ulterior a creat
&ocietatea de 7siholo'ie =ndividual% .BCBD1* iar doi ani mai t4rziu .BCB?1 =ntemazionale
\eitschrift ftir =ndividualps9cholo'ie* publicaie care a contribuit asiduu la cristalizarea ideilor
noii 0coli psihanalitice* adleriene$
>rec4nd la punerea +n practic% a planului cuceririi Americii"* unde Freud c%lcase
victorios +nc% +n anul BCHC* +ncep4nd din anul BCB@ Alfred Adler a +ntreprins tot mai frecvente
c%l%torii peste Atlantic* in4nd conferine +n mai multe ora0e din &tatele Unite ale Americii* unde
+n cele din urm% s3a 0i stabilit$ Din BCBY i s3a oferit posibilitatea de a ine un curs de psiholo'ie
medical% la /olumbia Universit9 0i la "eF ]or- ,edical /enter* pentru ca +n anul BCGD s% ocupe
un post de visitin' professor"la on' =sland /olle'e for ,edicine$ >rei ani mai t4rziu* c4nd a
devenit cet%ean american cu drepturi depline* a fondat !ournal of =ndividual 7s9cholo'9$
&3a stins din via% =a5X mai BCGY*Ba Aberdeen* +n &coia* unde venise s% conferenieze pe
teme de psiholo'ie individual% aplicativ%$ A decedat +n plin% strad%* nu departe de hotelul unde
tr%sese* r%pus de un ful'er%tor atac de apople6ie$
7rincipalele sale scrieri sunt: &tudiu asupra inferiorit%ii or'anelor .BCHY1* A vindeca 0i a
educa .BCB?* +n colaborare cu /ari Furtmuller1* 7ractica 0i teoria psiholo'iei individuale .BCDH1*
/unoa0terea omului .BCDY1* 7siholo'ia individual% +n 0coal% .BCDC1* 7siholo'ia 0colarului
'retrtaucabil .BCGH1 0i &ensul vieii .BCGG1$ ,ai este de amintit 0i volumul Reli'ie 0i psiholo'ie
individual% .BCGG1* scris +n colaborare cu Ernst !ahn$
Dr$ E("ARD #A ER==U