Natura intinderii

Ruperea betonului prin ntindere, nu se produce brusc n toata masa sa. Ea

constituie un fenomen complex care este precedat de aparitia unor
microfisuri n piatra de ciment, la suprafata de contact dintre piatra de
ciment si agregat si numai n cazuri foarte rare, cnd se folosesc agregate
slabe, chiar n agregate. Microfisurile iau nas tere prin smulgerea pietrei de
ciment, aceasta fiind o distrugere cauzata de actiunea eforturilor normale de
ntindere, fara dezvoltarea unor deformatii de lunecare. Procesele de natura
fizica ce apar pe parcursul nca rcarii unei epruvete sunt o consecinta a
structurii betonului ntarit, care se caracterizeaza prin prezent a unui volum
important de pori, goluri, discontinuitat i diverse. Sub actiunea nca rcarilor,
la astfel de materiale, dupa cum s-a demonstrat teoretic s i experimental
apare o stare neuniforma de tensiuni, care ntr-o sectiune normala pe direct
ia fortei se caracterizeaza prin dezvoltarea unor concentrari, a caror valori
pot depasi de cteva ori ma rimea efortului mediu (fig. 3.8).
n dreptul zonelor de concentrare maxima s i n punctele unde piatra de
ciment sau agregatele prezinta rezistente minime, ca urmare a depasirii
locale a capacitatii betonului de a prelua eforturi de ntindere, pot apare
microfisuri. Pentru valorile eforturilor unitare mai mici ca jumatate din
rezistenta la ntindere, microfisurile existente au o comportare elastica. Ele
se deschid fara a se extinde si se nchid la loc atunci act iunea exterioara
nceteaza. La o crestere a eforturilor peste limita ment ionata, caracterul
deformatiilor se modifica . Microfisurile cresc, se unesc ntre ele, precum si
cu alte defecte nvecinate, procesul de afnare a structurii generalizndu-se
n toata masa betonului. La descarcare, microfisirile nu se mai nchid
complet conducnd la aparit ia unor deformatii remanente care determina o
comportare plastica na betonului, ncepnd de la un anumit nivel de nca
rcare. Spre deosebire de compresiune unde ntr-o prima etapa se
producea o compactare, la ntindere centrica, procesul de afnare a
structurii interne se dezvolta odata cu cresterea efortului unitar. Hotartoare
n aparit ia si extinderea microfisurilor este densitatea, forma porilor si a
golurilor, precum si dimensiunile lor.
3.3.2. Rezistent a betonului la ntindere
Efortul unitar limita obt inut la ncercarea de ntindere centrica , se numes
te rezistenta la ntindere (R ) si este cea mai mica dintre rezistentele
betonului, ea reprezentnd doar 1/10...1/20 din rezistenta la compresiune.
Des i prezinta un deosebit interes practic, stabilirea rezistentei la ntindere
n mod direct se face destul de rar, datorita necesitatii de a folosi epruvete
complicate din punct de vedere al prinderii n mas ina de ncercat, iar pe de
alta parte, datorita dificultatilor ce apar n asigurarea si mentinerea pe
toata durata ncerca rii a unei coincident e perfecte ntre linia de actiune a
fort elor si axa centrelor de greutate a sectiunilor transversale. O dezaxare
este posibila ca urmare fie a unei fixari incorecte a epruvetei n masina de
ncercat, fie datorita neomogenitat ii structurii betonului. Chiar s i n cazul
unei centrari perfecte, sub efectul nca rcarilor, pe sectiune apar anumite
dislocari, care produc o disimetrie si deci un moment ncovoietor. Ca
urmare a acestui efect suplimentar, starea de eforturi este perturbata si
rezultatele experimentale nu mai redau ma rimile reale ale rezistentei
materialului.