Draghici Cristian (TCM gr.

2121)
29.05.2014


Pagina 1


Motoare termice cu ardere interna

Ce este un motor cu ardere interna? Generalitati
` Un motor cu ardere interna este definit ca fiind un motor care transforma
energia chimica a combustibilului, prin intermediul energiei de ardere, in lucru
mecanic, lucru mecanic disponibil la arborele cotit al masinii.
Cum nici un motor nu are un randament de 100%, transformarea energiei
chimice a combustibilului in energie mecanica este insotita de o serie de pierderi:
- pierderi prin gazele de evacuare 25-55 %
- pierderi prin fluidul de racire 15-25 %
- pierderi prin frecare 10 %
- energie consumata de mecanismele auxiliare 10 %
rezultand in final o energie mecanica utilia de 25-40 %.

Clasificarea motoarelor cu ardere interna

Dupa modul n care se realizeaza procesul de ardere a combustibilului
motoarele cu ardere interna se clasifica n:

cu ardere la volum constant - se aspira un amestec format din aer si
vapori de combustibili care dupa comprimare se aprinde prin
declansarea unei scntei electrice (motoare cu aprindere prin scnteie);

cu ardere la presiune constanta - se aspira aer care se comprima si la
sfrsitul comprimarii se injecteaza combustibil care se autoaprinde
datorita faptului ca aerul comprimat are o temperatura nalta, peste cea
de aprindere a combustibilului (motor cu aprindere prin comprimare).
Dupa numarul de curse simple ale pistonului motoarele pot fi clasificate in:
motor n doi timpi - un ciclu de functionare se realizeaza la doua curse
simple;

motor n patru timpi - un ciclu de ardere se realizeaza la patru curse
simple ale pistonului.



Draghici Cristian (TCM gr. 2121)
29.05.2014


Pagina 2


Motorul in 4 timpi sau motorul Otto

1. Scurt istoric
1


1. Nikolaus Augustus Otto s-a nascut in anul 1832 in Germania.
2. In 1867, impreuna cu inginerul Eugen Langen, a construit un motor termic cu
ardere interna, cu piston in patru timpi, care folosea combustibil gazos
3. In anul 1878, Nikolaus Otto, a pus la punct un motor in 4 timpi alimentat cu
combustibil lichid(benzina) cu un randament de 22%.
4. Inventatorii germani Karl Benz si Goottlieb Daimler au avut o contributie
importanta

2. Definitie

Motorul cu ardere interna in 4 timpi (absorbtia, compresia, aprinderea,
evacuarea) transforma energia chimica a combustibilului n energie termica (prin
ardere, n interiorul camerei de ardere a motorului) si apoi n energie mecanica, prin
deplasarea unui piston. Explozia gazelor n camera de ardere aplic o presiune
pistonului, care se va deplasa impingand tija (biela) care la randul ei invarte arborele
cotit. Mecanismul de transmitere a miscarii pistonului la arborele cotit poart numele
de mecanism biel-manivela.
3. Componentele motorului Otto











Fig.1 Componentele unui motor Otto

1
http://scoala.tineriisecolului21.ro/course/view.php?id=7&topic=2

Draghici Cristian (TCM gr. 2121)
29.05.2014


Pagina 3


Cilindrul- componenta in care culiseaza pistonul
Pistonul- Este o pies din mecanismul biel-manivel,avnd form cilindric, care
culiseaz n cilindru.
Segmenii- Sunt inele elastice, montate pe piston n canale executate pe suprafaa
cilindric exterioar a pistonului, care au urmtoarele roluri:
1. de etanare a jocului dintre cilindru i piston
2. de ungere i radere (raclare) a uleiului depus pe peretele interior a cilindrului.

Bujia- Pies component a unui motor cu aprindere prin scnteie care servete la
aprinderea amestecului carburant n cilindru prin producerea unei scntei electrice
ntre doi electrozi la un moment bine stabilit.
Supape- Au rolul de a deschide i nchide orificiile prin care se realizeaz admisia
combustibilului n cilindru i evacuare gazelor arse. Supele execut o micare de
translaie, fiind comandate de camele de pe axul cu came.
Camera de ardere- Reprezint locul unde are loc compresia i arderea amestecului
de aer cu combustibil. Camera de ardere i schimb volumul odat cu micarea
pistonului..
Biela- Este de forma unei tije sau a unei bare. Face legtura dintre piston i arborele
cotit. Ea este legat articulat la ambele capete de piston i respectiv braul arborelui
cotit, astfel nct, mpreun cu arborele cotit, transform micarea alternativ de
translaie a pistonului n micarea de rotaie a arborelui cotit.
Arborele cotit- El este cel care, mpreun cu biela, transform micarea de
translaie care vine de la piston, ntr-o micare circular.








Draghici Cristian (TCM gr. 2121)
29.05.2014


Pagina 4


4. Functionarea motorului OTTO
2

Functionarea motorului Otto se face pe baza unui ciclu termodinamic (Fig.2)
format din doua izocore (2-3 si 4-1) si doua adiabate (1-2 si 3-4) cu
respectarea principiilor 1 si 2 ale termodinamicii.

Fig.2: Ciclul de functionare a motorului Otto
Pistonul se deplaseaza n cilindru de la PMS (punctul mort superior) la PMI
(punct mort inferior), ntr-o miscare rectilinie alternativa, realiznd admisia unui
amestec format din aer si benzina. Introducerea vaporilor de benzina n aer se
realizeaza prin aspiratie sau prin injectie (0 1). La cursa pistonului dintre PMI catre
PMS se realizeaza comprimarea amestecului (12). nainte de a ajunge la PMS -
avansul la aprindere - se declanseaza o scnteie electrica, datorita unui sistem de
nalta tensiune, care provoaca arderea combustibilului n amestec.Ca urmare a
arderii se produce o crestere rapida a presiunii, practic la volum constant 23, si se
degaja o mare cantitate de caldura. Gazele se destind ntre 34 , faza producatoare
de lucru mecanic care conduce la mpingerea pistonului n jos. nainte de punctul 4
se deschide supapa de evacuare astfel ca, practic la volum constant, scade foarte
repede presiunea; ca urmare 41 este o transformare izocora deoarece volumul
scade foarte putin, dar presiunea variaza foarte mult ntr-un interval foarte scurt de
timp. ntre 1 0 se evacueaza gazele arse si la cursa inversa 0-1 se realizeaza
admisia amestecului si se reia ciclul.
Asadar,apar urmatoarele faze identificate pe diagrama din figura 2:
a) faza I => 0 - 1 admisia amestecului de aer si benzina ntr-o proportie care
permite arderea n incinta nchisa formata din cilindru si piston;
b) faza a II-a => 1 - 2 comprimarea izoterma a amestecului;
c) faza a III-a => 2 - 3 arderea amestecului aer-benzina cu aprinderea data de
o scnteie comandata si corelata cu miscarea pistonului n cilindru;

2
http://www.scritub.com/tehnica-mecanica/Motoare-termice-cu-ardere-inte81916.php
Draghici Cristian (TCM gr. 2121)
29.05.2014


Pagina 5


d) faza a IV-a => 3 - 4 destinderea gazelor arse cu evacuarea caldurii n
exteriorul incintei si deplasarea pistonului sub actiunea fortei de presiune;
e) faza a V-a => 4 - 1 evacuarea libera a gazelor arse datorita presiunii mari din
cilindru superioara celei atmosferice n care se realizeaza refularea acestora;
f) faza a VI-a => 1 - 0 evacuarea fortata a gazelor arse datorita miscarii
pistonului catre punctul mort superior.

Analiza termodinamic a ciclului Otto este uor de fcut n ipoteza ca ciclul
termodinamic este nchis deoarece, dei la sfrsitul ciclului motor fluidul este evacuat
astfel ca la fiecare ciclu este alta porie de combustibil, combustibilul fiind n cantitate
mic prin comparaie cu aerul, putem considera cantitatea de fluid motor constant.
Caldur furnizat fluidului motor de sursa cald se face n cursul transformrii 2-3 iar
fluidul motor cedeaz cldur sursei reci n timpul transformrii izocore 4-1.
Deoarece comprimarea 1-2 i destinderea 3-4 se produc n intervale de timp extrem
de scurte, nepermind schimb de cldur cu mediul nconjurtor, aceste
transformri se pot considera adiabatice. Ca urmare lucrul mecanic produs de motor
este dat de aria ciclului.

5. Randamentul termic al ciclului Otto.

Caldurile primite i cedate n transformarile izocore sunt:


Q
1
=C
V
(T
3
-T
2
) |Q
2
|=C
V
(T
4
-T
1
)

Randamentul ciclului ca randamentul oricarei masini termice va fi:

Tinand seama de ecuatiile transformarii adiabatice: T
1
V
1
k-1
= T
2
V
2
k-1
si de definitia
raportului de compresie:

Considerand transformarile izocore si din nou cele adiabatice se gaseste relatia
dintre temperaturi dupa cum urmeaza:
Draghici Cristian (TCM gr. 2121)
29.05.2014


Pagina 6

Pentru ca: p
3
V
3
k
= p
4
V
4
k
si p
2
V
2
k
= p
1
V
1
k
rezulta:

Deci randamentul devine:

Conform ec. 3, randamentul termic al ciclului Otto depinde numai de
coeficientul de compresie al fluidului motor in transformarea adiabatica 1-2 si este cu
atat mai mare, cu cat raportul de compresie este mai mare.
Concluzia ca o comprimare prealabila a fluidului motor permite ameliorarea
randamentului motorului este foarte importanta si este valabila pentru toate
motoarele cu ardere interna. Aceasta idee a comprimarii prealabile a aerului care
duce la marirea brusca a randamentului termic al motorului a marcat un mare pas
inainte in dezvoltarea teoriei motoarelor cu ardere interna.
Ideea aceasta a fost prezentata de S. Carnot inca din 1824 iar prima schema
a unui motor cu comprimarea aerului si cu ardere la volum constant a fost propusa in
1862 de A. Beau de Rochas. Otto a construit un motor care sa functioneze dupa
ciclul Rochas.
Prin urmare, pentru imbunatatirea randamentului este avantajos sa se
mareasca coeficientul de compresie. In practica, insa nu se pot obtine valori ale lui
foarte mari, deoarece duc la o crestere considerabila a temperaturii si a presiunii si in
consecinta se ajunge la o autoaprindere a amestecului combustibil si ca urma
detonatii care distrug motorul. In motoarele cu carburatoare obisnuite raportul de
compresie nu depaseste valori intre 7-12. Valoarea raportului de compresie depinde
de calitatea carburantului: el este cu atat mai mare cu cat proprietatile antidetonante
ale carburantului, caracterizate prin cifra octanica, sunt mai bune.
Randamentul unui motor Otto modern este de 20-25 %, cu alte cuvinte doar
acest procent din energia calorica a combustibilului fiind transformat n energie
mecanica utila.





Draghici Cristian (TCM gr. 2121)
29.05.2014


Pagina 7


Bibliografie:
http://www.scritub.com/tehnica-mecanica/Motoare-termice-cu-ardere-inte81916.php
http://www.scritub.com/tehnica-mecanica/MOTORUL-CU-ARDERE-INTERN82391320.php
http://scoala.tineriisecolului21.ro/course/view.php?id=7
http://ro.wikipedia.org/wiki/Motor_cu_ardere_intern%C4%83_cu_piston