Baltagul

de Mihail Sadoveanu
Roman tradiional, realist-obiectiv
Introducere: Argumente text tradiionalist
Creaia literar sadovenian st sub semnul direciei impuse de tradiionalismul ideologic promovat de revista
Viata romneasc, nsumand principiile poporaniste si smntoriste. ntr-o epoc n care culturii romneti i
se cerea sincroni!area cu valorile culturii europene "#ugen $ovinescu%, &i'ail (adoveanu se simte agresat de
progresul civili!aiei, de te'nilogi!are si urbanism, ast)el ncat opera sa devine o e*presie a de)ensivei
su)leteti care ncearca s conserve )ondul auto'ton despre care vorbea i +itu &aiorescu. Re)ugiindu-se n
istorie "Creanga de aur%, n natura "Valea Frumoasei% sau n universul patriar'al al satului "Baltagul%, &.
(adoveanu se iposta!ia! n scriitorul care apar o motenire spiritual ancestral, tradiii, religie, rituri,
superstiii, ntreaga structur interioar a romnului sunt relevate in pro!a sa. -na dintre creaiile
repre!entative din perspectiva cultivarii tradiionalismului este romanul Baltagul, publicat n ./01, inconsistent
valoric prin caracterul de nuvel poliieneasc "2. Clinescu%3 n sc'imb, adevarata calitate a scrierii se
identi)ic n arta deosebit prin care autorul renvie legile nescrise ale lumii moldovenilor de la munte, scrierea
nu produce emoii estetice veritabile dect aceluia care o reduce la noiunea unei civilizaii arhaice "2.
Clinescu%.
Cuprins : 1. Roman realist-oiecti!
+ema romanului inscrie creatia in aria larga a operelor de )actura realista, este reali!ata o ampla monogra)ie
"intr-un spatiu tipogra)ic limitat% a satului moldovenesc la inceputul secolului al 44-lea, persona5ele
intruc'ipand e*istente obisnuite, surprinse in mediul tipic de viata, tarani-pastori, carciumari, preoti, 5andarmi
s.a. #ste respectat principiul verosimilitatii3 mai mult, cu e*ceptia denumirii )ictive a satului &gura-+arcului,
abundenta toponimelor si 'idronimelor ampli)ica veridicitatea te*tului prin e*istenta lor in realitate "Cruci,
6orca, 7orna, 8iatra, 6istria etc.%. 8otrivit principiilor realiste generale, naratorul devine o instanta demiurgica,
omniscienta si omnipre!enta, autorul optand pentru naratiunea e*tradiegetica. 8e de alta parte, insa, in po)ida
trasaturilor realiste, vi!iunea artistica asupra universului evocat este romantica, Vitoria $ipan, persona5ul
principal, se trans)orma intr-un simbol al unei lumi ideali!ate, utopic re-create, un trm mitic in care )iinta
taranului traieste in deplina comuniune cu natura, cu divinitatea, iesind ast)el de sub incidenta timpului real si
integrandu-se intr-o durata mitica.
". #tructur$ compo%iional$. &ipuri de roman
Con)orm regulilor genului romanesc, te*tul este strucurat in 4V9 capitole, precedate de motto-u Stpane,
stpane/ Mai chiam -un cne care situea!a creatia in evidenta descendenta baladesc-mioritica. 7e
altminteri, desi intinderea narativa este redusa, impresionea!a alternanta planurilor narative, iar )iliatia tematica
in sensul de!voltarii mitului mortii si al nasterii, dar si cel al trans'umantei ii con)era statut de roman mitic.
+otodata, datorita )rescei rurale a societatii surprinse in mani)estarile caracteristice, scrierea dobandeste
valentele de roman social. 7in persepctiva initierii in viata si obiceiuri a tanarului 2'eorg'ita, creatia are
caracter de Bildungs roman. Cu toate ca sentimentul de dragoste nu este in prim-plan, iubirea matrimoniala
e*ista in acea iposta!a neverbali!ata, ci doar simtita, speci)ica )irii taranilor, ast)el incat te*tul poate )i
interpretat si ca roman de dragoste. :ara indoiala, latura de roman politist nu lipseste, dar aceasta, anali!ata,
este menita a reduce valoarea intrinseca a scrierii.
'. (omentele suiectului. Incipit )i *inal. Caracteri%are
9n sensul unui anumit cod de lectura stau atat motto-ul cat si incipitul romanului. Ca atare, e*po!itiunea
propriu-!isa este precedata de o secventa constituita de o poveste, rostita de ;ec'i)or $ipan in momentele
.
)estive ale comunitatii, concreti!ata intr-o legenda sociogonica. <cest prolog are rolul de a averti!a cititorul ca,
de )apt, romanul este povestea alegorica a unui modus vivendi al romanului care se distinge intre celelalte
etnii prin placerea de a trai, intruc'ipand ast)el acel spirit dionisiac dacic, =caci 7umne!eu le-a randuit inima
usoara, =sa va para toate bune, =sa vie la voi cel cu cetera, =si cel cu bautura, =s-aveti muieri )rumoase si
iubete. 7e altminteri, cateva pagini mai tar!iu, pro)ilul psi'ologic al romanului este de!voltat, cu re)erire directa
la muntenii moldoveni > =)apturi de mirare, =rabdatori in su)erinti ca si in ierni cumplite, =mai cu seama stau ei
in )ata soarelui c-o inima ca din el rupta. <cest tip uman, dionisiac, pastrator inversunat al datinilor, este
intrupat prin eroina romanului, Vitoria $ipan, care nu e o individualitate, ci un e!pert al speei "2. Clinescu%.
#*po!itiunea creatiei surprinde, printr-un )iltru analeptic relatiile din )amilia $ipanilor, mai ales cele dintre soti,
portretul moral al lui ;ec'i)or $ipan reconstituindu-se pe ba!a amintirilor )emeii si ale celor care l-au cunoscut,
barbatul )unctionand literar ca persona5 in absentia" 9ntriga se de!volta din ingri5orarea Vitoriei, generata de
absenta prelungita a sotului care ii aduce, treptat si monologic, certitudinea mortii lui, #iata muntenilor e $rea,
mai ales viata %emeilor" &neori stau vaduve inainte de vreme, ca dansa" 9ubirea devotata dintre cei doi soti,
legatura pastrata dincolo de orice bariere ale spatiului sau timpului se vadesc in sentimentele negre ale )emeii
care aude glasul barbatului. #ste o c'emare dinspre taramul mortii, iar visurile )uneste "il visea!a trecand
catre o apa neagra, cu )ata intoarsa%, semnele naturii "cucosul da semn de plecare% devin imboldul plecarii in
cautarea sotului.
9n aceste secvente, Vitoria $ipan se dovedeste a )i un spirit superstitios, dar nu irational "pe vra5itoarea
&aranda nu o crede cand i-l descrie pe $ipan in bratele unei )emei%, g'idandu-se dupa legi nescrise si dupa
intuitie. :undamentala ramane motivatia drumului )acut de Vitoria, convinsa launtric de moartea sotului, )emeia
stie ca trebuie sa se supuna unor comandamente e*prese care vin dintr-un trecut incarcat de traditii
"8erpessicius%. 7atoria sotiei este aceea de a-si inmormanta, potrivit datinei, barbatul, iar constiinta ritualica
este catali!atorul calatoriei, pentru a se putea odi'ni pe lumea cealalta este obligatoriu a i se o)icia ritul
)unerar, iar Vitoria intelege sa nu se abata de la aceasta norma moral-crestina. 8rin consecventa si
devotamentul care ii inspira cautarile si scopul, persona5ul este asemanat eroinei antice <ntigona, dar si !eitei
egiptene 9sis3 sora care isi inmormantea!a )ratele, in po)ida pedepsei ce o asteapta, !eita care isi cauta sotul
ucis "mitul lui ?siris% sunt simboluri ale loialitatii si respectarii codurilor etico-religioase la care se raportea!a si
Vitoria $ipan.
7e alt)el, drmurile la parintele 7aniil &ilie, la manastirea 6istria, unde se inc'ina la icoana ()intei <na, postul
negru timp de .@ vineri la rand se convertesc intr-un veritabil ritual de puri)icare menit sa invoce )orta divina
spre a-i )i alaturi in demersul di)icil de a-si gasi sotul si de a-l inmormanta. 8e de alta parte, nu doar credinta
stramoseasca este unicul imbold al )emeii care cunoaste cutuma ar'aica. Vitoria $ipan apartine unei lumi in
care abaterile, rare, sunt sanctionate sever "2. 2an%, iar nevasta banuieste ca sotul i-a )ost ucis. 8rin
urmare, o alta norma, precrestina, pagana, se cere a )i respectata, legea talionului > criminalii trebuie
pedepsiti. 7oar ast)el cercul datoriei ritualice se poate inc'ide, iar viata Vitoriei si a copiilor isi continua mersul
)iresc.
9n relatia cu ambii copii, eroina romanului este aceeasi )emeie, personi)icare a cultivarii datinilor strabune, pe
)iica &inodora o acu!a ca este rebela, intr-o autentica disputa a vec'iului cu noul, i-n le$ea noastr trebuie
s trieti i tu '"""(" )u mai tii ce-i curat, ce-i s%nt i ce-i bun '"""(" <daptarea )etei la progres "coc, val i
bluz% o determina pe Vitoria sa o lase in pa!a maicilor de la manastirea <gapia inainte de a pleca impreuna
cu 2'eorg'i la drum. 9ntelegand ca 2'eorg'i e inca un copil, Vitoria renunta a-l trimite singur in cautarea
lui $ipan, dar scopul calatoriei pentru baiat este subliniat raspicat de mama care isi retine emotia, *nele$e c
+ucriile au stat" ,e acum trebuie s te ari brbat".
9ntreaga peregrinare a Vitoriei pe urmele sotului, care o iposta!ia!a intr-o trans)igurare culta a imaginii
mcuei btrne din (ioria, arata o )emeie puternica, inteligenta, )iind psi'olog si tenace. (tie sa
investig'e!e ast)el incat sa obtina raspunsurile dorite re)eritoare la trecerea lui $ipan prin acele locuri si se
apropie tot mai mult de tinta. <pare, uneori si o Vitorie s)ioasa in )ata lumii necunoscute3 atacata insa, )emeia
reactionea!a ironic "crasmarita care ii vorbeste sec% sau c'iar )i!ic "necunoscutul necuviincios este lovit de
2'eorg'i cu baltagul%, ast)el incat barbatii o privesc admirativ "7avid carciumarul s-ar insura intr-o
saptamana cu ea% sau nedumeriti '%emeia asta trebuie s %ie de pe alt lume- cele de la noi sunt mai
prietenoase("
@
2asirea osemintelor lui $ipan la Crucea +alienilor cu a5utorul cainelui $upu se constituie intr-o prima scena a
punctului culminant. (trigatul disperat, dureros .eor$hi/ este de)ularea durerii retinute, tocmai prin legatura
tainica a numelui stiut doar de cei doi soti. 8entru baiat este momentul unei bruste maturi!ari, intrucat tanarul
trebuie sa )aca )ata unei nopti in care tenebrele spaimei sunt mai puternice. < doua scena cu rol de punct
culminant se des)asoara in momentul ospatului de la pra!nic, cand perseverenta, intuitia si abilitatea
psi'ologica ale Vitoriei conduc la descoperirea criminalilor, Calistrat 6og!a si 9lie Cuui, in mana lui 2'eorg'i
arma crimei devine arma 5ustitiara "baltagul%, iar cainele duce ra!bunarea pana la capat, in ilustrarea mioriticei
comuniuni om-animal.
<cest pro)il de 0amlet %eminin care bnuiete cu metod, cerceteaz cu disimulaie, pune la cale
reprezentaiuni trdtoare actionand in spirit de vendetta "2. Clinescu% este latura cea mai putin re!istenta
epic si simbolistic a persona5ului, prea mult 1ndr+ire din partea unei %emei ii reprosea!a 2. Clinescu lui
(adoveanu, negand ast)el verosimilitatea persona5ului in aceasta directie. Ceea ce retine cititorul atent la c'eia
romanului este scopul mitic al drumului Vitoriei. 9tinerariul urmat de eroina care re)ace etapele e*istentiale
)undamentale, bote!, nunta si inmormantare. 7e )iecare data, (adoveanu descrie cu minutio!itate riturile,
respectate cu )idelitate de )emeie, care isi ascunde tristetea sau curio!itatea pentru ca ar necinsti petrecerea.
<tentia cea mai mare este acordata de scriitor datinei inmormantarii, ca o dovada a implinirii datoriei constiintei
)emeii )ata de memoria sotului raposat. 7etaliile ritualice impresionea!a, bocitoare tocmite, preoti, poduri,
slu+b mare, ast)el incat Vitoria se socotea destul de mulumit" (inteti!and, cuvintele preotilor sublinia!a
scopul calatoriei Vitoriei, pace pentru su%letul robului ,omnului ,umnezeu intru venica pomenire"
9ntr-un sens biblic se interpretea!a si )inalul romanului, dictonul crestin morii cu morii, vii cu vii poate )i acum
respectat, dat )iind ca datoria moral-crestina, dar si 5ustitiara a )ost indeplinita. (tabilind pomenile pentru )iecare
parastas al sotului, respectiv vi!ita )etei la mormantul tatalui, viata poate sa isi reia cursul )iresc, -apoi dup
aceea ne-am 1ntoarce iar la M$ura, ca s luam de coad toate cte-am lsat "A modalitati de caracteri!are%.
;umita de ;icolae &anolescu o %emeie 1n ara brbailor, Vitoria $ipan ramane in memoria cititorului desc'is
substraturilor adevarate ale romanului o <ntigona, unindu-le misiunea transcedentala si sacra, izvort din
realitatea mitului ";icolae &anolescu%. <ntigona sau 9sis, Vitoria $ipan intrupea!a idealul scriitorului care
cauta, prin acest persona5, sa conserve lumea patriar'ala, a datinilor ancestrale, a spiritului dionisiac latent sau
mani)est al romanului.
Caracteri%are direct$: - portretul )i!ic direct al naratorului, ochii cprui 1n care parc se rs%rn$ea lumina
castanie a prului-
- opinia persona5elor, mama asta trebuie s %ie %rmctoare "2'eorg'i%3
- autocaracteri!are, eu '"""( am trit pe lumea asta pentru omul acela al meu -am %ost mulmit i
1n%lorit cu dnsul"
Caracteri%are indirect$: - anali!a psi'ologica "gradatia, monologul interior%
- mediul3 relatiile cu celelalte persona5e "exemple+%.
0