Q:Analizati decalajul recensionist.

Prezentati o modalitate de ajustare a acestuia prin

influentarea cererii agregate, folosind un instrument de politica monetare. Reprezentati
graphic.
R: Decalajul recesionist
(DR): intersecia dintre cererea agregat !i oferta are loc la st"ngaofertei agregate pe
termen lung (care corespunde ni#elului potenial al #enituluinaional)

#enitul naional realizat ($R) este mai mic dec"t #enitul naional potenial($%)

Decalajul inflaionist
(D&): intersecia dintre cererea agregat !i oferta agregat petermen scurt are loc la
dreapta #enitului naional ($R'$%)
Ajustarea decalajului recesionist
Ajustare prin oferta agregat:
presupune cre!terea ofertei agregate pe termen scurt(deplasarea spre dreapta a cur(ei
)A*+, de la )A*+, la )A*+-). .a urmare a acestuifapt scade ni#elul general al
preurilor (de la P, la P-), iar #enitul naional realizat ($R)tinde spre #enitul naional
potenial ($%), decalajul recesionist fiind eliminat.

-
.re!terea ofertei agregate pe termen scurt poate a#ea loc /n dou moduri:0 Printr1o
relansare de la sine a acti#itilor economice. 2n starea de criz economicfactorii de
producie sunt su(1utilizai (cantitile folosite sunt mai mici dec"t celecorespunztoare
ni#elurilor optime). Datorit acestui fapt cererile de factori de produciescad, ceea ce face
ca preurile acestora s se diminueze. &eftinirea factorilor de producie d
posi(ilitatea/ntreprinztorilor ca la acela!i #olum al (ugetelor de producie s poat
utiliza o cantitatemai mare de factori de producie, adic s creasc #olumul produciei
realizate.0 2n cazul /n care iniiati#a pri#at nu reu!e!te s iniieze relansarea economic,
gu#ernul poate aplica o politic macroeconomic de stimulare a ofertei . De e3emplu, pot
fi acordate su(#enii pentru /ncurajarea anumitor acti#iti economice, sau pot fireduse
impozitele pe profit
Ajustare prin cererea agregat:
relansarea economic se (azeaz pe
cre!terea cereriiagregate (de la .A, la
.A-). Aceasta face ca #enitul naional
realizat ($R) s tind spre#enitul naional
potenial ($%), iar ni#elul general al
preurilor #a cre!te (de la P, la P-)
43ist dou modaliti de cre!tere a cererii
agregate:0 Printr1o relansare de la sine a
cheltuielilor agregate. Anticip"nd dep!irea
crizei unii ageni economici #or face
in#estiii (pentru a fi pregtii ca s
(eneficieze de #iitoareaconjunctur
fa#ora(il).0 2n cazul /n care iniiati#a
pri#at nu este suficient pentru a susine
cre!terea cereriiagregate, gu#ernul poate
implementa o politic macroeconomic de
stimulare a cererii(
. 43.: cre!terea cheltuielilor (ugetare.
Ajustarea decalajului inflaionist
Ajustare prin oferta agregat:
presupune scderea (deplasarea spre st"nga a cur(ei)ofertei agregate pe termen scurt. .a
urmare #a cre!te ni#elul general al preurilor (de laP, la P-), iar #enitul naional realizat
($R) #a re#eni la ni#elul #enitului naional potenial ($%).
5
Reducerea de la sine a ni#elului acti#itilor economice. +upra1utilizarea factorilor
de producie din perioada de e3pansiune, pro#oac cre!teri ale cererilor de factori
de producie !i implicit ale preurilor acestora. +cumpirea factorilor de producie #a face
cala acela!i #olum al (ugetelor de producie, /ntreprinztorii s poat utiliza cantiti
maimici de factori de producie, ceea ce #a duce la scderea #olumului produciei
agregate.0 Pentru a e#ita 6supra/nclzirea economiei7, gu#ernul poate implementa o
politicmacroeconomic de temperare a acti#itii economice.
Ex.
: cre!terea fiscalitii lani#elul /ntreprinztorilor.
Ajustare prin cererea agregat:
se (azeaz pe diminuarea cererii aggregate (de la .A,la .A-). Aceasta face ca ni#elul
#enitului naional realizat ($R) s re#in la cel al#enitului naional potenial ($%).
43ist dou modaliti de realizarea a acestui tip de ajustare:0 Prin reducerea de la sine a
ni#elului cheltuielilor agregate !i implicit al cererii agregate.Agenii economici /!i #or
ajusta anticiprile pri#ind consumul, constat"nd c nu #or putea susine ni#elul ridicat al
cererii. De e3emplu, #or fi re#izuite anumite proiecte dein#estiii /n sensul reducerii
capacitilor de producie.0 Dac nu #or e3ista semnale c iniiati#a pri#at tinde s se
tempereze, gu#ernul #aimplementa o politic macroeconomic de descurajarea a cererii
agregate.
Ex.
: o politic (ugetar de austeritate.
8
Q: Definiti inflatia. Prezentati si analizati doua cause majore ale acesteia.
Def inflatie: Inflatia este cresterea generala a nivelului preturilor la bunuri si
servicii intr-o perioada de timp considerabila.Se masoara ca procentaj in rata de
schimbare a indicelui preturilor.Sunt multe mijloace de masurare a inflatiei pentru
ca sunt diferiti indici care se refera la diferite sectoare ale economiei.Cei mai
cunoscuti indici pentru rata de inflatie sunt Indicele Pretului de Consum si indicii
de masurare a bunurilor si produselor.
Forme cauzale ale inlflatiei:
Iflatia prin cerere.!cest tip de infla"ie apare ca urmare a cre#terii cererii
agregate$ %ntr-o anumit& perioad&$ %ntr-un ritm mai mare dec't oferta
agregat&.relativ ridicat$ atunci cre#terea cererii agregate poate antrena %n mod
direct o sporire a produc"iei (ofertei agregate)$ %ntr-un ritm mai mare fa"& de
cre#terea nivelului general al pre"urilor$ adic& suntem %n situa"ia unei oferte
elestice care poate asigura echilibrul pe pia"a bunurilor. *ste momentul %n care
economia poate fi relansat&$ iar #omajul diminuat. Din acest motiv$ sunt
economi#ti care promoveaz& conceptul de +politic& infla"ionist&+$ recomand'nd-o
factorilor politici ca remediu pentru ie#irea din criz& #i cre#terea ocup&rii.
Infla"ia prin costuri
Infla"ia prin costuri apare %n situa"ia %n care$ pe ansamblul economiei$ costurile de
produc"ie cresc %ntr-un ritm accentuat$ independent de cererea agregat&. Dac&
agen"ii economici produc&tori sunt confrunta"i cu o sporire a costurilor$ ei vor
r&spunde par"ial prin cre#terea pre"urilor de v'nzare #i par"ial prin reducerea
volumului activit&"ii.
,&sura %n care agen"ii economici vor m&ri pre"urile #i vor reduce produc"ia
depinde de evolu"ia cererii agregate.
Cu c't cererea agregat& este mai inelastic&$ cu at't produc"ia se va reduce mai
pu"in$ povara costurilor mai mari fiind transferat& asupra consumatorilor prin
pre"uri mai ridicate$ marc'nd astfel %nceputul unei infla"ii prin costuri.
Q: Analizati pe termen scurt efectele cresterii impozitului pe veniturile
populatiei asupra consumului, cererii aggregate, productiei si nivelurile
generale ale preturilor.
Presiunea fiscal& e-prim& intensitatea cu care sunt prelevate venituri de la
persoane fizice sau juridice prin intermediul impozit&rii.
Presiunea fiscal& ridicat&. Dac& impozitele directe reduc veniturile nominale
disponibile #i$ %n consecin"&$ presiunea cererii infla"ioniste$ nu aceea#i este
situa"ia %n cazul impozitelor indirecte$ care se reg&sesc %n pre"urile de v'nzare
ale produselor #i orice cre#tere a lor afecteaz& %n mod direct nivelul acestora.
Politica fiscal& const& %n utilizarea sistemului de impozite #i ta-e %n scopuri
anticiclice. .n faza de boom$ statul procedeaz&$de regul&$ la cre#terea fiscalit&"ii
(%n special a celei directe)$ pentru a fr'na cererea global& %n e-pansiune (ca
9
urmare a cre#terii veniturilor) #i a %ncerca s& stopeze dinamica infla"iei$ sporind
ponderea impozitelor %n materia impozabil& (veniturile impozabile). .n acest fel$
se %ncaseaz& #i sume suplimentare la buget$ care acoper& deficitele acumulate
%n faza de recesiune.
Q:Presupunem ca are loc o cerere de autoturisme noi. Ce effect va avea
aceasta evolutie asupra cererii de munca, nivelului salariului si ocuparii
fortei de munca in domeniul constructilor de masini. Explicati si
reprezentati graphic situatia financiara si modificarile intervenite pe piata
muncii din acest domeniu.
Cererea de munc& reprezint& necesarul de for"& de munc& salariat&$ e-istent la
un moment dat$ determinat de locurile de munc& disponibile$ la nivelul fiec&rei
unit&"i economice sau firme$ al fiec&rei ramuri de activitate sau pe ansamblul
economiei na"ionale.
Cererea de munc& () se poate estima raport'nd nivelul produc"iei (/) la
productivitatea muncii (0)$ astfel: 1 /20. .n acest sens$ o cre#tere a
produc"iei$ %n condi"iile men"inerii constante a productivit&"ii muncii$ nu se poate
realiza dec't prin sporirea num&rului de lucr&tori$ deci cre#terea cererii de for"&
de munc&.
Q: Definiti inflatia si 3 urmari ale acesteia:
nfla ia este un dezechilibru major prezent %n economia oric&rei &ri$ reprezentat
de o cre tere generalizat& a pre urilor i de sc&derea simultan& a puterii de
cump&rare a monedei na ionale.
&nflatia genereaza ampl consecinte economice si sociale , negati#e , cunoscute si su(
denumirea de:costuri7 ale inflatiei.1&n primul rand cresterea inflationista a preturilor
reduce puterea de cumparare a salariatilor.&n al doilea rand, prin de#alorizarea (anilor pe
care o antreneaza, inflatia pro#oaca modificari incomportamentul agentilor economici,
alimentand tendintele speculati#e , de#alorizand economiile(acumularile) si descurajand
orientarea spre in#estitii producti#e.1Deoarece inflatia ii deza#antajeaza pe creditori, ale
caror capitaluri date cu imprumut sede#alorizeaza si ii a#antajeaza pe de(itori, care la
scadenta returneaza sumele imprumutate multdepreciate , inflatia incurajeaza cererea de
credite ; care poate alimenta tendintele inflationiste ,stimuland intreprinderile sa se
(azeze mai mult pe resurse imprumutate decat pe cele proprii.1Pe de alta parte
gospodariile populatiei detinatoare de aconomii isi #ad erodata de inflatie o parte din
aceste economii , precum si din creantele lor.1&n scopul contracararii procesului de
erodare a capitalurilor imprumutate , precum si datorita politicii (ancii central de
com(atare a inflatiei , (ancile comerciale maresc do(anda , urmarind ca rataacesteia sa
fie mai mare decat rata inflatiei (deo(anda real poziti#a).1&n al treilea
rand , inflatia accentueaza scaderea puterii de cumparare a monedei nationale inraport cu
alte #alute , conducand la scaderea cursului acesteia.14ste edificatoare in acest sens
e3perienta tarilor dez#oltate , incepand din -<=9 cand s1aaccentuat puternic procesul de
inflatie ca urmare a primului :soc petrolier7 , accentuarea a scos ine#identa ceea ce
economistii a#eau sa denumeasca apoi :efectele perfide7 ale inflatiei ,
>
acestea fiindinsotita de o incetinire a acti#itatii economice si de e3tinderea somajului
(:stagflatia7)..a o concluzie la aprecierea rolului negati#e al inflatiei pentru economie se
poate citaaprecierea facuta de ?.@' AeBnes, inca din -<5, : :Printr1un process continuu
de inflatie, gu#ernele pot sa confiste, in secret sip e neo(ser#ate, o parte importanta din
a#utia cetatenilor lor. Prin aceastametoda , ele nu doar confisca , ci confisca in mod
ar(itrar. Cu e3ista mijloc mai su(til de a rasturna (aza e3istent a societatii decat
deprecierea monedei.7
Q: Definiti somajul. .auzele somajului:
SOA!"#.Definirea somajului
D un dezechili(ru pe piata muncii /n cadrul careia e3ista un e3cedent de oferta de
munca fata decererea de munca.
$auzele somajului
sunt:1 ritmul de crestere economica (azat peproducti#itatea ridicata a muncii, care nu
mai este capa(il saasigure oocupare deplina a fortei de muncaE1progresul tehnic, pe
termen scurt, este generator de somajE criza economicaE1modificarile de structura a
ramurilor si sectoarelor economiceE1imigrarea 1 emigrarea fortei de muncaE
-conjunctura economicasi politica internationala nefavorabila.
Daca e3ista un e3cedent de cerere de munca, atunci se creeaza un c"mp de presiune /n
directia cresteriisalariilor si apar conditii pentru inflatie.
Principalele forme ale somajului sunt:% somaj ciclic
1 generat de e#olutia ciclului economicE
% somaj conjunctural
1 reprezinta efectul restr"ngerii acti#itatii economice /n unele ramuri, sectoareeconomice
su( impactul unorfactori conjucturaliE1
somaj structural
1 deri#a din recon#ersia unor acti#itati economice, din restructurari impuse de progresul
tehnicE
% somaj te&nologic
1 reprezinta efectul introducerii noilor tehnologiiE
% somaj sezonier
1 legat de restr"ngerea acti#itatii economice /n anumite anotimpuri ale anului,datorita
conditiilor naturale, a#"nd un caracter ciclicE
% somaj total
1 presupune pierderea locului de munca si /ncetarea totala a acti#itatiiE
% somaj deg&izat
1 cuprinde acele persoane declarate si /nregistrate ca someri dar care presteazaanumite
acti#itati fara contract de muncaE
% somaj 'oluntar
1 reprezentat de persoanele care refuza locurile de munca oferite, care se transfera dela un
loc de munca la altul din diferite moti#e personale.
F
Q:!eprezentarea grafica si explicatie cu privire la politica monetara si
cererea agregata.
Cererea agregat
reprezint cantitatea total de (unuri !i ser#icii cerut pe pia de ctremenaje, firme,
sectorul gu#ernamental !i sectorul e3tern /ntr1o anumit perioad de timp la
unanumit pre. .omponentele cererii agregate sunt:
1.consumul personal
(.), include cheltuieli le menajelor legate de procurarea (unurilor
deconsum curent, alimentare !i nealimentare, pentru (unurile de folosin /ndelungat,
pentruser#icii comunale !i culturaleE
2.investiii private brute
1 reprezint cheltuielile firmelor efectuate /n urmtoarele direcii:1
3. achi z i i i guver nament al e ( G)
pent r u pr ocur ar ea de (unur i ! i s er #i ci i i ncl ude chel t u i el i l estatului
legate de procurarea (unurilor !i ser#iciilor necesare pentru /ntreinerea
aparatuluiadministrati# al armatei !i poliieiE
4 . e x p o r t u l n e t
d i f e r e n a d i n t r e c h e l t u i e l i l e s t r i n e p e n t r u ( u n u r i l e n a
i o n a l e ! i cheltuielile interne pentru (unurile strine.

Am gasit o foaie pe care imi notasem niste subiecte posibile.. iar la subiectele mici : ce se intampla
daca creste/scade rata dobanzii, cererea agregata, oferta agregata, de explicat ceva legat de inflatie si
cerere, decalajul inflationist prin cererea agregata, tipurile de inflatii, def somajului, in vederea
diminuarii somajului ce face Guvernul si sa analizam efectele pe termen scurt ale reducerii impozitelor
pe venit, politici si nivelul general al preturilor. Probleme cu multiplicatorii, somajul, rata somajului,
inflatia. Sper sa va ajute! Spor la treaba!
in vederea diminuarii somajului ce face Guvernul
O reac ie adecvat a guvernului la omajul ciclic este s impun politici economice de
cre tere a cererii agregate, crescnd cheltuielile guvernamentale, reducnd taxele i
impozitele
i crescnd rata de cre tere a ofertei de bani. Alte m suri de politic economic se
refer la
elaborarea unor programe concrete concentrate asupra omajului, incluznd credite
temporare
pentru dezvoltarea unor programe anti omaj de c tre firme private sau sectorul public
Astfel, n problema infla iei determinant este credibilitatea guvernului, care prin
m surile i anun urile efectuate influen eaz comportamentul agen ilor economici. Atta
timp
=
ct guvernul este credibil, agen ii economici i formeaz anticip rile placnd de la
anun urile
acestuia, i de aici posibilitatea de a concepe politici de cre tere economic viabile. n
schimb
dac agen ii economici observ c ac iunile guvernului nu corespund realit ii, atunci
a tept rile acestora se adapteaz realit ii i nu anun urilor, i de aici imposibilitatea
guvernului de a implementa politici credibile de dezvoltare economic .
n Romnia, num rul de omeri se determin prin mai multe metode: recens mnt,
ancheta prin sondaj, prelucrarea datelor oferite de institu ii guvernamentale, ca
Ministerul
Muncii i Protec iei Sociale. n afara recens mintelor, efectivul omerilor i rata
omajului se
determin i prin alte metode statistice aplicate de c tre Institutul Na ional de Statistic
(I.N.S.) i Ministerul Muncii i Solidarit ii Sociale (M.M.S.S.)
O(iecti'ul principal al politicilor antisomaj este de a proteja #eniturile o(tinute de gospodarii de fluctuatiile
determinate de trecerea in somaj a unuia sau mai multor mem(ri din cadrul unei gospodarii.
Politicile antisomaj se impart in:
&. Politici pasive ; politici prin care statul sustine direct ni#elul de trai al indi#izilor ale caror sanse de angajare in
munca au scazut considera(il. Aceste pol conduc la cresterea chelt statului, adica la deficit (ugetar si datoriei pu(lica
fapt ce constituie o sursa inflationista deose(it de puternica, a#ind in #edere ca deficitul (ugetar se acopera sporind
oferta de (ani. Principala deficienta a politicilor pasi#e este ca ele sunt adoptate dupa ce o persoana a de#enit somer. .u
timpul tarile minimizeaza atit #aloarea indemnizatiilor de somaj cit si perioada de acordare a lor.
&&. Politici active ; pol prin care se inter#ine direct pe piata muncii cu scopul de a reduce rata somajului sta(ilind1o la
ni#el de echili(ru. Tipuri:
-) Pol care au drept scop de a inlesni intrarea in contract a oertantilor si a doritorilor de locuri de munca! care
includ: plasarea in muncaE angajarea acti#itatii agentiilor pri#ate de plasare in muncaE consultanta si orientarea
profesionalaE cursuri de pregatire si consultanta pGu cei deza#antajatiE asistenta pGu a inlesni mo(ilitatea geografica.
5) Programe de caliicare a somerilor, care includ: programe de pregatire a somerilor adulti in alte domenii sau
recalificarea lorE programe care sunt orientate catre cei amenintati cu pierderea locurilor de munca.
8) Politici de crearea a noilor locuri de munca, acestea includ: crearea directa de locuri de muncaE acordarea de
su(#entii pGu pastrarea anumitor locuri de muncaE angajarea de someri cu stagiu indelungatE alocatii pGu intreprinderile
care angajeaza tineri specialisti.
Politicile antisomaj mai pot fi completate si cu urmatoarele pol:
a) Pol de venit ; sunt aplicate atunci cind e3ista forme de control gu#ernamental asupra salariilor, cum ar fi: un procent
ma3im permis de crestere a ratei salariilorE sta(ilirea unui salariu mediu pe economieE acordarea de inde3ari si
compensari pGu toti salariatii etc.
() Pol de impozitare si taxare ; sunt politici de #enit (azate insa pe mecanismele indirecte.
Politicile de sta(ilizare macroeconomica cuprind cele trei tipuri: pol anticiclice, antiinflationiste si antisomaj. &m(inarea
lor in mi3uri politice eficiente necesita studirea atenta a efectelor pe care le au asupra economiei prin utilizarea de
modele de sta(ilizare. .aracteristic unor astfel de mi3uri politice este faptul ca componentele acestora isi pot e3ercita
efectele la inter#ale diferite de timp.
H