Analiza rivalitii ntre concurenii existeni

Rivalitatea ntre competitorii existeni ia forma concurenei preurilor, a introducerii de noi produse,
a mbuntirii serviciilor i garaniilor oferite cumprtorilor dup vnzare etc., toate cu scopul
obinerii unei poziii avantajoase.
Intensitatea rivalitii dintre agenii economici existeni n cadrul unei ramuri industriale depinde de
o serie ntreag de elemente, ntre care:
structura sectorului, respectiv numrul de ageni economici, mrimea i specificul lor, puterea lor
economic;
absena diferenierii produselor, situaie care conduce la ascuirea concurenei prin preuri;
rata sczut a creterii, fapt ce determin agenii economici s-i intensifice eforturile pentru a
ocupa un segment ct mai important de pia.
Aproape fiecare ramur industrial are un lider care deine o pondere nsemnat din pia; acesta
poate determina variaia preurilor, are o capacitate mare de promovare a produselor i un sistem
special de distribuire. Aceste firme domin net i i pun problema extinderii pieei globale prin
descoperirea de noi utilizatori ai produselor lor, prin lrgirea gamei sortimentale i crearea de noi
produse, avnd la baz un proces inovaional continuu, susinut att prin alocarea de resurse
umane, ct i financiare.
Firmele care se situeaz pe primele locuri n cadrul ramurii industriale, imediat dup lider, lupt
pentru extinderea segmentului de pia, folosind strategii ofensive. Firmele mici i mijlocii lupt
pentru meninerea segmentelor lor de pia i pentru atragerea de noi clieni.
Concurena este mai mare atunci cnd:
exist multe firme mici sau cnd nu exist o firm dominant care s fixeze standarde pentru
concureni;
ieirea din ramur este dificil;
exist supracapacitate economic, costuri fixe mari, produse perisabile;
ramurile au o producie nedifereniat. Cnd preul este singurul element de difereniere pentru
cumprtor, exist dorina de a ctiga segmentul de pia prin scderea preului, determinnd un
rzboi al preurilor.
Demersul strategic este puternic influenat de caracteristicile ramurii industriale din care firma face
parte.



Relatia cu avantajul competitiv
Intru-un mediu concurential, avantajul competitiv se masoara prin avantaje sau puncte tari
ale unei organizatii fata de cele cu care se afla in competitie si care se concretizeaza in active
si capabilitati superioare. Pe piata internationala insa, ceea ce reprezinta avantaj competitive
intr-o tara, poate fi dezavantaj intr-o alta tara. Cauzele nevalorificarii avantajului competitiv
se datoreaza competitiei diferite, nevoilor diferite ale consumatorilor si beneficiarilor, modului
diferit de actiune pe piata si competitorilor diferiti (internationali) sau locali cu care se
confrunta o organizatie intr-o anumita tara. Activitatea intr-o tara straina a unei organizatii
conduce la urmatoarele situatii relativ la avantajul competitiv:
1) Avantaj competitiv transferabil din tara de origine in tara gazda:
avantaje specific-unice fata de competitorii din tara gazda
active specifice in tara de origine: resurse, capabilitati, relatii si caracteristici specific
corporatiei
atribute generale si acces la factorii specifici industriei
cunostintele acumulate in sistemul de distributie
reputatia organizatie
2)Avantaj competitiv netransferabil din tara de origine in tara gazda:
forta de munca
pozitia de monopol pe piata
detinerea si controlul retelei de distributie
reputatia specifica pe piata din tara de origine
relatiile cu furnizorii si beneficiarii
cunostintele tacite (competente, capabilitati si abilitati) provenite din experiente acumulate
3) Avantaj competitiv transferabil din tara gazda in tara de origine sau intre tari gazda prin:
filiale, reprezentante
organizatii care fac parte din corporatii multinationale,
organizatii independente
experiente acumulate in activitatea de import-export