UNIVERSITATEA DIN BUCURE TI

FACULTATEA DE ADMINISTRATIE I AFACERI

DEPARTAMENTUL DE TIIN E ECONOMICE I ADMINISTRA IE
Cursul: MANAGEMENTUL CRIZELOR N SISTEMUL DE ORDINE I SIGURAN
PUBLIC
CONCEPTUL DE ORDINE I SIGURAN PUBLIC
- Suport de curs C1 -
- PARTEA I A -
TITULAR DE CURS: ANDREI GHEORGHE
BUCURESTI 2014
1
CUPRINS
Nr.
crt.
CONSIDERAII GENERALE pag. 3
1.
DEFINIREA ORDINII PUBLICE !I REFLECTAREA CONCEPTULUI "N
LEGISLAIA ROM#NEASC pag. 4
2.
DIMENSIUNILE NAIONALE !I INTERNAIONALE ALE ORDINII
PUBLICE . pag. 7
3.
SITUAIA ACTUAL A ORDINII PUBLICE DIN ROM#NIA REFLECTAT
DE PRINCIPALELE ELEMENTE ALE ANALI$EI S%OT A SISTEMULUI
INTEGRAT DE ORDINE !I SIGURAN PUBLIC pag. 9
4.
FACTORI DE RISC LA ADRESA ORDINII PUBLICE pag. 11
4.1. Factori de risc i ameninri din mediul
intern
pag. 11
4.2. Factori de risc i ameninri din mediul
internaional
pag. 13
4.3. Riscuri neconvenionale
asimetrice.
pag. 14
5.
ELEMENTE STRATEGICE ALE ORDINII PUBLICE ........................................................... pag. 17
BIBLIOGRAFIE pag. 20
2
CONSIDERAII GENERALE
nceputul secolului XXI este marcat, de transformri profunde ale mediului de
securitate. !umea de"ine tot mai comple# $i interdependent, iar fenomenul
glo%ali&rii se afirma tot mai mult ca fiind ire"ersi%il.
'"olu(ia, )n general po&iti", a securit(ii glo%ale )n ultimul deceniu, a confirmat
c succesul ac(iunilor $i sta%ilitatea pot fi numai re&ultatul cooperrii multidimensionale
a comunit(ii interna(ionale * )n primul r+nd prin punerea )n "aloare a dialogului )n cadru
institu(ionali&at $i prin acti"area rolului decisi" pe care marile organi&a(ii interna(ionale
)l au )n definirea strii de securitate a lumii.
,fidrile induse de procesul glo%ali&rii, suprapunerea acestuia cu tendin(ele spre
regionali&are $i fragmentare generea& noi tensiuni $i factori de risc.
-ultiplicarea continu a numrului de entit(i ce ac(ionea& pe scena glo%al
conduce la cre$terea comple#it(ii procesului de luare a deci&iilor )n politica e#tern $i
de securitate a statelor. .cestor sfidri tre%uie s li se rspund prin forme noi de
solidaritate, capa%ile s gestione&e un spectru larg de tensiuni $i riscuri $i o gam "ariat
de manifestare a acestora, cum sunt/ tensiunile etnice, traficul de droguri, su%stan(e
radioacti"e $i fiin(e umane, criminalitatea organi&at, insta%ilitatea politic a unor &one,
re)mpr(irea unor &one de influen( $i altele.
-arile discrepan(e )n ni"elul de de&"oltare economic * care se accentuea& tot
mai mult, )n condi(iile unor progrese te0nologice fr precedent * accesul
discriminatoriu la educa(ie $i aprare a snt(ii, la resurse esen(iale ale "ie(ii, la
informa(ie $i cunoa$tere, pro"oac gra"e cri&e sociale, generea& frustrri $i st+rnesc
nemul(umiri. n condi(iile glo%ali&rii economice, cri&ele sociale sunt )nso(ite de cri&e de
identitate, generatoare de "iolen(e a cror amploare este greu de anticipat.
n acest conte#t, de"ine tot mai e"ident faptul c interesele $i o%iecti"ele de
securitate ale statelor pot fi reali&ate doar prin cooperare interna(ional, care s se
manifeste nu numai )n situa(ii*limit, precum sunt cele create )n urma atacului asupra
,.1... din 11 septem%rie 2001 $i cel din ,pania, de la 11 martie 2004, ci $i )n conte#tul
economic, social, financiar mondial.
,e poate aprecia c, dup sf+r$itul r&%oiului rece, amenin(area cu for(e militare
con"en(ionale a disprut, fiind )nlocuit de riscuri multina(ionale $i amenin(ri
asimetrice care au creat noi medii conflictuale a cror gestionare a impus necesitatea
unei cooperri interna(ionale foarte acti"e.
1tili&+nd resurse uria$e, gruprile criminale s*au speciali&at, iar criminalitatea s*a
interna(ionali&at. 2utem lua )n calcul $i faptul c aceste edificii criminale s*au construit
3
$i s*au de&"oltat $i pe fondul "idului legislati" iar gene&a tre%uie cutat $i )n perimetrul
intereselor de putere.
'ste necesar s fie su%liniat $i ideea potri"it creia, crima organi&at nu este un
fenomen nou, specific societ(ii rom+ne$ti contemporane, ea s*a de&"oltat )ntr*o lung
perioad de timp $i ac(ionea& )ntr*o &on suprana(ional, care, prin amploare $i
consecin(e, constituie o pro%lem ce preocup gu"ernele tuturor statelor.
3rima organi&at modern tinde s se e#tind realmente la infinit. 'a se anga4ea&
)n toate tipurile de tran&ac(ii, legale sau ilegale, cu condi(ia s fie profita%ile $i s ofere
posi%ilitatea reciclrii fondurilor. n plus, pe msura epui&rii resurselor, este de a$teptat
ca e#ponen(ii crimei organi&ate s aleag, ca alternati" pentru suplimentarea
"eniturilor, sus(inerea sau c0iar organi&area unor ac(iuni teroriste interne prin
e#acer%area unor stri conflictuale aflate )n stare latent. 2+n )n pre&ent, 5om+nia nu a
fost teatrul producerii unor ac(iuni teroriste. '#ist )ns temeri c at+t ca urmare a
o%(inerii de ctre (ara noastr a statutului de mem%ru N.67 $i 1', c+t $i datorit
participrii trupelor rom+ne$ti pe di"erse teatre de opera(ii, astfel de e"enimente se pot
produce )n "iitor.
!a ni"el na(ional, -inisterul .dministra(iei $i Internelor asigur aplicarea
pre"ederilor 3onstitu(iei, legilor, decretelor, 0otr+rilor 8u"ernului $i ale 3onsiliului
,uprem de .prare a 9rii, precum $i ale tratatelor, acordurilor, con"en(iilor $i
)n(elegerilor )nc0eiate cu alte state, )n domeniile specifice de responsa%ilitate.
6otodat, prin situarea sa la confluen(a aprrii intereselor statului $i ale
cet(eanului, -inisterul .dministra(iei $i Internelor cola%orea& cu autorit(ile pu%lice
legal constituite pe plan central $i local, care au responsa%ilit(i )n domeniul ordinii
pu%lice, cu organisme gu"ernamentale $i negu"ernamentale, agen(i economici $i se
spri4in pe concursul larg al cet(enilor.
n acest conte#t, transformarea structurilor de ordine pu%lic este pe deplin
4ustificat iar societatea ci"il tre%uie s sus(in statul rom+n )n acest demers.
4
CAPITOLUL 1
DEFINIREA ORDINII PUBLICE& REFLECTAREA
CONCEPTULUI "N LEGISLAIA ROM#NEASC
2ro%lematica ordinii pu%lice a fcut o%iectul anali&ei unor remarca%ili speciali$ti
)n drept, constituind o preocupare constant a acestora. .%ordrile au "i&at, )n principal,
aspecte 4uridice $i ac(ionale.
:omeniul ordinii pu%lice este )n general a%ordat ca su%sistem al sistemului de
securitate na(ional.
:ar, ordinea pu%lic nu este doar conceptul care define$te starea de normalitate ci
rele" o dinamic deose%it $i se constituie )ntr*un proces deose%it de comple#.
,trict teoretic, dreptul pu%lic consider ordinea pu%lic o func(ie statal pentru
care a creat ser"icii speciali&ate, permanente $i profesioniste a"+nd )n centrul lor 2oli(ia,
cu misiunea de a pre"eni, a apra, a men(ine $i a resta%ili ordinea fireasc )ntr*o
comunitate.
.stfel, in cadrul $tiin(elor 4uridice, una dintre concep(ii porne$te de la ideea c
ordinea pu%lic este o stare de drept $i de fapt care permite reali&area $i men(inerea
ec0ili%rului %a&at pe consensul social necesar func(ionarii optime a ansam%lului social )n
condi(iile reglementarilor 4uridice interne )n "igoare, consacrrii, aprrii $i respectrii
drepturilor $i li%ert(ilor fundamentale ale cet(enilor, a"utului pu%lic si pri"at, a
celorlalte "alori supreme )n scopul promo"rii $i afirmrii progresului social )ntr*o
societate democratic.
.l(i autori aprecia& ordinea pu%lic din punct de "edere al dreptului
administrati" pentru a desemna un minim de condi(ii esen(iale pentru o "ia(a social
con"ena%il, con(inutul acesteia "ariind cu stadiul )ncrederii sociale.
6otodat este necesar s su%liniem faptul c ordinea pu%lic este un ec0ili%ru
re&ultat )n urma interac(iunii unor for(e reunite ori reali&ate )n cadrul unui grup ca
urmare a e"olu(iei acestuia.
7rdinea pu%lic este definit $i ca ;parte component a securit(ii na(ionale ce
pre&int starea de legalitate deplin, de ec0ili%ru $i de pace, capa%il s asigure un ni"el
corespun&tor, socialmente accepta%il de respectat, a normelor legale de comportament
ci"ic, care permite e#ercitarea drepturilor constitu(ionale precum $i func(ionarea
eficient a structurilor specifice statului de drept $i se caracteri&ea& prin credi%ilitatea
<
institu(iilor statului de drept, sntatea $i morala pu%lic, starea de normalitate )n
organi&area $i desf$urarea "ie(ii politice, sociale $i economice, culturale, militare )n
concordan( cu normele 4uridice, interne $i interna(ionale, etice, morale, religioase $i de
alt natur, unanim acceptate de societatea rom+neasc $i de 1niunea 'uropean.
1

."+nd )n "edere aceste idei $i concepte referitoare la ordinea pu%lic, precum $i
terminologia consacrat de 3onstitu(ie, prin ordine public se )n(elege starea de
legalitate, de ecilibru i pace social prin care se asigur linitea public, sigurana
persoanei, a colectivitilor i a bunurilor, sntatea i morala public a crei
meninere, potrivit principiilor i normelor statornicite prin !onstituie se reali"ea"
prin msuri de constr#ngere speci$ice poliiei.
:in punct de "edere sistemic, ca element de sine stttor, ordinea pu%lica are trei
componente /
ordinea social define$te con"ie(uirea pa$nic $i cooperarea armonioas intre
mem%rii societ(ii=
ordinea constitu(ional define$te func(ionarea normal a organelor statului create
)n conformitate cu pre"ederile 3onstitu(iei pentru ela%orarea, punerea )n aplicare
$i asigurarea respectrii legilor )n societate=
ordinea natural define$te men(inerea ec0ili%rului )ntre factorii naturali $i de
mediu.
:in aceste trei componente re&ult dou mari principii ce se regsesc )n
documente interna(ionale/
fiecare persoan are dreptul s %eneficie&e pe plan social $i interna(ional de
e#isten(a unei ordini care s permit ca drepturile $i li%ert(ile sale indi"iduale
fundamentale s*$i poat gsi o reali&are deplin=
statelor le re"ine responsa%ilitatea de a apra $i prote4a conform legilor,
o%liga(iilor $i anga4amentelor interna(ionale )n materia drepturilor omului, ordinea
democratic sta%ilit )n mod democratic )mpotri"a acti"it(ii persoanelor,
grupurilor sau organi&a(iilor care iau parte sau refu& s renun(e la acte de
terorism sau "iolen( )n scopul rsturnrii acestei ordini.
7rdinea pu%lic este o stare de drept, con(inutul fiind legat de pre"ederile legale,
ceea ce permite reali&area $i men(inerea ec0ili%rului %a&at pe/
o consensul social necesar func(ionrii optime a ansam%lului social )n
condi(iile reglementrilor 4uridice )n "igoare =
o aprarea $i respectarea drepturilor $i li%ert(ilor fundamentale ale
cet(enilor =
1
8l. mr. dr. 3ostic ,ilion, col.dr. .urel 6a%acu, 2ro 2atria !e#, re"ist de studii $i cercetri 4uridice, 'd. 1ni"ersul >uridic,
?ucure$ti, 200@, pag. 21@, 217
@
o aprarea a"utului pu%lic $i pri"at =
o aprarea "alorilor supreme )n scopul promo"rii $i afirmrii progresului
social )ntr*o societate democratic.
Iat de ce, ordinea pu%lic este str+ns legat de ordinea de drept $i repre&int
proiec(ia acesteia din urm )n organi&area $i desf$urarea acti"it(ii pu%lice )ntr*un stat $i
const )n respectarea tuturor normelor de comportare general, a regulilor de con"ie(uire
social, de aprare a cet(enilor $i a integrit(ii lor, a drepturilor legitime ale acestora
precum $i a propriet(ii pri"ate $i pu%lice.
!egisla(ia din domeniu )nglo%ea& totalitatea actelor normati"e )n "igoare care
reglementea& acti"itatea de ordine pu%lic inclusi" cele referitoare la organi&area $i
func(ionarea autorit(ilor cu atri%u(ii )n aceast direc(ie/
3onstitu(ia 5om+niei, apelea& frec"ent la no(iuni ce se refer direct sau indirect la
ordinea pu%lic/ persoana are dreptul de a dispune de ea )ns$i dac nu )ncalc
ordinea pu%lic Aart. 2@B, incitarea la "iolen( pu%lic $i manifestrile contra %unelor
mora"uri constituie limitri ale li%ert(ii de e#primare Aart. 30B, )n acti"itatea 4uridic,
-inisterul 2u%lic repre&int interesele generale ale societ(ii $i apr ordinea de drept
Aart. 130B etc. :ac la toate acestea adugm $i pre"ederile referitoare la starea de
urgen( $i asediu, putem arta c, legea fundamental creionea& un sistem coerent de
ordine pu%lic.
!egea nr. 41<C2002 pri"ind organi&area $i func(ionarea 3onsiliului ,uprem de
.prare a 6rii, cu modificrile $i completrile ulterioare, prin care sunt
compati%ili&ate toate aspectele referitoare la locul $i rolul acestuia )n cadrul
sistemului autorit(ilor $i institu(iilor pu%lice ale statului cu pre"ederile 3onstitu(iei.
718 30C2007 pri"ind organi&area $i func(ionarea -inisterului .dministra(iei $i
Internelor, cu modificrile $i completrile ulterioare, preci&ea& c acesta este
organul de specialitate al administra(iei pu%lice centrale a"+nd pe l+ng celelalte
atri%u(ii care )i re"in $i aprarea drepturilor $i li%ert(ilor fundamentale ale omului, a
propriet(ii pu%lice $i pri"ate $i pre"enirea $i com%aterea faptelor antisociale.
!egea nr. <<0C2004 pri"ind organi&area $i func(ionarea >andarmeriei 5om+ne,
stipulea& faptul c >andarmeria 5om+n este institu(ia militar speciali&at a
statului, care are ca atri%u(ii, printre altele, asigurarea $i resta%ilirea ordinii pu%lice,
pre"enirea $i com%aterea infrac(iunilor, $i pre"enirea $i neutrali&area actelor
di"ersioniste $i teroriste pe teritoriul 5om+niei.
!egea nr. 21DC2002 pri"ind organi&area $i func(ionarea 2oli(iei 5om+ne potri"it
creia 2oli(ia 5om+n este institu(ia speciali&at a statului, care e#ercit pe teritoriul
(rii atri%u(iile pri"ind aprarea drepturilor $i li%ert(ilor fundamentale ale
7
persoanelor, a propriet(ii pri"ate $i pu%lice, pre"enirea $i descoperirea infrac(iunilor,
respectarea ordinii $i lini$tii pu%lice )n condi(iile legii.
%ctivitatea poliiei constituie serviciul public speciali"at i se reali"ea" &n
interesul persoanei, al comunitii precum i &n spri'inul instituiilor statului, e(clusiv
pe ba"a i &n e(ecutarea legii, cooperea" cu instituiile statului i colaborea" cu
asociaiile i organi"aiile neguvernamentale, precum i cu persoanele $i"ice i 'uridice.
!egea nr. @0C1991 pri"ind organi&area $i desf$urarea adunrilor pu%lice, completat
$i modificat cu !egea nr. 31C2004. n ca&ul )n care adunrile pu%lice )$i pierd
caracterul pa$nic $i ci"ili&at, 2oli(ia $i >andarmeria "or inter"eni pentru )mpiedicarea
sau neutrali&area manifestrilor ce tul%ur gra" ordinea $i lini$tea pu%lic, pun )n
pericol "ia(a, integritatea corporala a cet(enilor, a for(elor de ordine sau amenin( cu
de"astri ori distrugeri de cldiri $i alte %unuri de interes pu%lic sau pri"at=
!egea nr. @1C1991 cu modificrile ulterioare, pentru sanc(ionarea faptelor de
)nclcare a unor norme de con"ie(uire social, a ordinii $i lini$tii pu%lice. .ceast
lege pre"ede faptele care )ncalc unele norme de con"ie(uire social, a ordinii $i
lini$tii pu%lice, comise de persoane sau grupuri de persoane care constituie dup ca&
infrac(iuni sau contra"en(ii $i sunt sanc(ionate conform legii.
CAPITOLUL 2
DIMENSIUNILE NAIONALE !I INTERNAIONALE
ALE ORDINII PUBLICE
:e$i aparent ordinea $i siguran(a pu%lic este su%sumat e#clusi" cadrului intern
al unui stat, totu$i o a%ordare e#tins a acestui concept conduce la conclu&ia c, )n "iitor
configurarea unui sistem de ordine pu%lic european )n condi(iile determinate de li%era
circula(ie a persoanelor $i %unurilor, interna(ionali&area fenomenului infrac(ional, crimei
organi&ate $i terorismului este a%solut necesar.
7rdinea pu%lic )n 5om+nia se afl )n str+ns interdependen( cu ordinea pu%lic
a statelor din regiune $i )n aceste circumstan(e, orice a%ordare a acestei pro%lematici nu
poate fi fcut dec+t )n conte#tul )n care aceasta este pri"it ca parte a unui sistem de
ordine pu%lic european.
n 5om+nia, ordinea pu%lic este perceput ca un proces dinamic cu o geometrie
"aria%il care necesit raportarea permanent la diferitele tipuri de amenin(ri din
mediul e#tern/ terorism, crim organi&at, migra(ie ilegal, insecuritatea frontierelor sau
deficit democratic.
D
:in acest moti" orice proces de proiectare C reproiectare a concep(iei na(ionale de
ordine pu%lic tre%uie s se raporte&e la comple#itatea $i fluiditatea mediului actual
interna(ional de securitate iar ra(iunea fundamental a oricrui demers pri"itor la
men(inerea ordinii pu%lice este consolidarea statutului de E"ector de sta%ilitateE la
frontiera rsritean a comunit(ii europene $i euroatlantice, )n condi(iile )n care multe
dintre amenin(rile transna(ionale cu care se confrunt 'uropa pro"in din aceast &on.
:e altfel, succinte anali&e asupra demersurilor altor state referitoare la aceast
pro%lematic e"iden(ia& interesul crescut pentru identificarea formelor $i metodelor de
cooperare pentru asigurarea concomitent a propriilor securit(i cu implementarea
politicilor de promo"are $i aprare a intereselor comune %a&ate pe principiile $i "alorile
democratice.
-ai mult dec+t at+t, )n condi(iile )n care insta%ilitatea $i glo%ali&area sunt o
pro"ocare la adresa interesului na(ional al statelor, pre&er"area identit(ii na(ionale este o
precondi(ie a securit(ii, progresului general $i prosperit(ii.
1n sistem integrat de ordine $i siguran( pu%lic european este, cu at+t mai
necesar cu c+t, )n multiple situa(ii, s*a putut constata faptul c )n fa(a amenin(rilor
necon"en(ionale pe care le poart cu sine glo%ali&area, pro%lemele securit(ii nu*$i pot
gsi re&ol"area dec+t prin ac(iuni $i eforturi con4ugate ale tuturor statelor.
:e altfel, la ni"elul comunit(ii europene s*au creat premisele reali&rii unui astfel
de sistem prin/
constituirea unei platforme comune de cooperare care asigur/
Identificarea $i clarificarea )n comun a riscurilor care tind s afecte&e, simultan
sau consecuti", mai multe state sau regiuni ale planetei, respecti", a cilor de
ac(iune pri"ind cooperarea pentru pre"enirea $i com%aterea acestor amenin(ri=
,c0im%ul operati" de informa(ii )ntre agen(ii=
:e&"oltarea unor proiecte regionale=
3ontinuarea, la ni"elul ma4orit(ii statelor, a proceselor de armoni&are a
legisla(iei=
.ntrenarea, )n e#erci(ii comune, a personalului care aplic legea=
.cordarea de asisten( $i spri4in autorit(ilor competente )n com%aterea crimei
organi&ate.
continua dinami&are $i di"ersificare a rela(iilor cu "ecinii, )n concordan( direct cu
interesele na(ionale ale statelor, cu interesele declarate ale acestora $i o%iecti"ele
fundamentale ale noii ar0itecturi de securitate ale acestui )nceput de mileniu.
promo"area unor politici ec0ili%rare )n spa(iile unde e#ist tensiuni, proiectarea
capacit(ilor proprii $i aliate pentru contracararea riscurilor=
9
cre$terea preocuprii pentru eliminarea decala4elor economice, acceptat fiind faptul
c un ni"el sc&ut de trai poate s fie sursa principal a intoleran(ei, manifestrilor
radicale si e#tremiste=
de&"oltarea unor politici comune )n domeniul migra(iei.
Interesul manifestat de ma4oritatea statelor europene fa( de men(inerea unei
atmosfere de )ncredere reciproc, face din cooperarea regional un instrument util $i
indispensa%il pentru atingerea acestui scop.
CAPITOLUL '
SITUAIA ACTUAL A ORDINII PUBLICE DIN ROM#NIA REFLECTAT
DE PRINCIPALELE ELEMENTE ALE ANALI$EI S%OT A SISTEMULUI
INTEGRAT DE ORDINE !I SIGURAN PUBLIC
'"aluarea situa(iei operati"e e"iden(ia& cre$teri la principalii indicatori pe fondul
multiplicrii e#ponen(iale a riscurilor generate de crima organi&at, proliferrii armelor
de distrugere )n mas, men(inerii )n actualitate a pro%lemelor generate de flu#urile
migra(ioniste $i de refugia(i, reacti"rii, )n mediul intern, a unor nuclee e#tremiste $i
tendin(elor de fu&iune cu acti"ismul interna(ional, intensificrii fenomenului de
radicali&are $i recrutare, a #enofo%iei $i intoleran(ei, cre$terii $oma4ului etc.
6oate acestea generea& un poten(ial ma4or de agresare a securit(ii interne,
siguran(ei pu%lice $i democra(iei.
n acest conte#t, efortul )ntregului personal al -...I. este )ndreptat tot mai mult
spre gsirea formelor $i metodelor de pre"enire $i com%atere a fenomenului infrac(ional,
concomitent cu eliminarea disfunc(ionalit(ilor care gre"ea& )nc asupra ,istemului
integrat de ordine $i siguran( pu%lic.
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
capacitate de adaptare a structurilor func(ionale la
sc0im%rile $i cerin(ele mediului socio*economic=
crearea $i opera(ionali&area de structuri speciali&ate
pentru diferite domenii=
structuri organi&atorice fle#i%ile $i dinamice=
posi%ilit(i multiple de pregtire $i perfec(ionare
profesional=
mediu de lucru %ine organi&at $i disciplinat=
transparen( )n rela(iile cu mass*media=
)nsu$irea $i utili&area unor noi instrumente de
management )n diferite domenii=
dificult(i de comunicare intern care
generea& o anumit re&isten( la sc0im%are=
posi%ilit(i reduse de moti"are financiar a
personalului e#istent=
insuficien(a spa(iilor adec"ate de lucru $i
ec0ipamente de calcul $i comunica(ie=
reparti&area neuniform a personalului pe
categorii de "+rst=
lipsa de coeren( )n adoptarea politicilor $i
strategiilor sectoriale=
deficien(e )n delimitarea competen(elor )ntre
10
e#perien( )n gestionarea programelor cu finan(are
e#tern=
rela(ii acti"e cu institu(ii similare interna(ionale=
coe&iunea for(elor de ordine $i siguran( pu%lic=
e#perien( si capacitatea managerial si profesional
consolidat=
structur organi&atoric omogen=
cadrul normati"e %ine structurat=
ni"elul ridicat de pregtire a personalului=
larg desc0idere spre nou, spre ino"are=
4udicioasa folosire a resurselor=
e#perien( )n gestionarea situa(iilor de cri&a.
principalele structuri de ordine $i siguran(
pu%lic.
OPORTUNITI AMENINRI
integrarea 5om+niei )n 1.'., ceea ce a condus la/
o de&"oltarea parteneriatelor cu structuri
similare din statele mem%re=
o de&"oltarea parteneriatelor cu statele
mem%re ale F.I.'.2=
o preluarea $i implementarea celor mai %une
standarde europene )n domeniu=
o cursuri de pregtire $i sc0im% de
e#perien( cu structurile similare din statele
mem%re.
continuarea procesului de moderni&are )n scopul
)ndeplinirii standardelor necesare integrrii )n ,pa(iul
,c0engen=
oferta "ariat de participare la misiuni interna(ionale
su% egida 7.N.1., 7.,.3.'., 1.'. ce conduce la
acumularea de e#perien( ce poate fi utili&at ulterior
)n 5om+nia=
compati%ilitatea $i interopera%ilitatea structurilor din
punct de "edere al pregtirii $i dotrii=
parteneriat cu :epartamentul de ,tat al ,.1.. $i
.m%asada ,.1.. la ?ucure$ti pentru de&"oltarea de
programe de pregtire managerial=
posi%ilit(i de participare la cursuri de pregtire )n
strintate/ F.?.I., I.!.'..., -ars0all, 3'27!=
disponi%ilitatea mediului politic de a sus(ine acte
normati"e care s dea mai mult eficien( reac(iei
autorit(ilor statului )n domeniul siguran(ei pu%lice.
tensiuni sociale care pot degenera in acte
de tul%urare a ordinii pu%lice=
$oma4 )n cre$tere, pe fondul ad+ncirii cri&ei
economice=
legisla(ie )n sc0im%are, derularea cu
dificultate a procesului de promo"are a
proiectelor de acte normati"e=
)ncredere sc&ut a popula(iei fa( de
capacitatea for(elor de ordine pu%lic de a
men(ine pacea social=
prsirea sistemului de ctre o parte a
personalului foarte %ine pregtit ca urmare
a cre$terii ofertei de pe pia(a muncii, )n
special )n sectorul pri"at=
mo%ilitatea crescut a personalului )n
interiorul institu(iei conduce la diminuarea
ni"elului de speciali&are a personalului )n
cadrul structurilor=
li%era circula(ie a persoanelor, %unurilor $i
capitalurilor "or constitui principalele
pro%leme de natur infrac(ional=
di"ersificarea spectrului infrac(ional $i
apari(ia unor noi moduri de operare=
cre$terea deficitului de spa(ii de lucru, de
mentenan( $i depo&itare aflate )n
administrarea ministerului=
posi%ila atitudine refractar a unor
11
repre&entan(i ai administra(iei locale )n
sus(inerea ac(iunilor de ordine pu%lic.
3ele mai multe din aspectele negati"e men(ionate au fost generate de
constr+ngerile %ugetare $i de insuficien(a numeric a personalului )n raport cu necesarul
optim.
CAPITOLUL 4
RISCURI !I AMENINRI LA ADRESA ORDINII PUBLICE
4.1. Factori ! ri"c #i a$!%i%&'ri i% $!i() i%t!r%
n actualul conte#t, responsa%ilitatea esen(ial a statului este de a gestiona, cu
autoritate, )ndeose%i riscurile $i "ulnera%ilit(ile de natur strict intern, care
influen(ea&, ine"ita%il, $i po&i(ionarea 5om+niei )n mediul interna(ional de securitate.
2rin aten(ia acordat acestor factori interni, 5om+nia poate, pe de o parte, s constituie,
)n continuare, un furni&or important de securitate regional $i interna(ional $i, pe de alt
parte, poate s transforme )ndeplinirea o%iecti"elor de de&"oltare economic $i social,
sus(inut $i dura%il, )ntr*o resurs considera%il $i specific pentru securitatea propriu*
&is a (rii.
%nali"a $actorilor de risc interni pe planul urgenei naionale impune teoretic i
practic structurarea acestora &n patru mari categorii) !co%o$ic* "ocia)* +o)itic #i
)!,i")ati-.
Ri"c(ri)! !co%o$ic! +ot .i i!%ti.icat! /% (r$'toar!)! "it(a&ii0
men(inerea la un ni"el ridicat al infrac(iunilor economice gra"e Acontra%and,
e"a&iune fiscal, delapidare, gestiune frauduloas, )n$elciuni, falsuri, u& de fals
etc.B=
institu(ionali&area unor programe economice pgu%itoare )n domeniul pri"ati&rii,
restructurarea sectoarelor industriale Aminerit, industria c0imic, construc(ii de
ma$iniB $i agricultur=
gra"e deficien(e )n organi&area cadrului normati" pri"ind e"iden(ierea $i colectarea la
%ugetele locale $i centrale a ta#elor $i impo&itelor=
reglementarea defectuoas a unor acti"it(i economice cum sunt acci&ele, 6.G...,
su%"en(ionarea unor produse sau ser"icii, acordarea de e$alonri la plata o%liga(iilor
fa( de stat, fr garan(ii $i fr e#ercitarea unui control minim asupra acestei
categorii de agen(i economici=
12
func(ionarea, cu eludarea oricror forme de control real, a fondurilor de in"esti(ii,
fondurilor financiare $i a pie(ei de capital=
gra"ele fraude din domeniul ac0i&i(ionrii, prelucrrii $i comerciali&rii produselor
petroliere=
nerepatrierea "alutei din acti"itatea de e#port=
e#patrierea unor importante sume )n "alut, prin in"ocarea importului de HnoI*noI,
ser"icii e#terne etc., care )n realitate sunt ficti"e=
gra"e nereguli )n domeniul produc(iei $i comer(ului cu %uturi alcoolice=
men(inerea la un ni"el ridicat a incidentelor de plat prin cecuri, %ilete la ordin etc.=
func(ionarea defectuoas a sistemului %ancar, e#emple fiind falimentele %ancare
)nregistrate p+n )n pre&ent, ale cooperati"elor de credit, ale 4ocurilor de )ntra4utorare
ce sunt mascate su% titulatura de societ(i de in"esti(ii financiare.
n acest conte#t, relansarea economiei constituie o prioritate a politicii de
securitate.
Dir!c&ii)! ! ac&i(%! /% ac!"t o$!%i( "(%t:
consolidarea sta%ilit(ii macroeconomice, adoptarea unor politici
fiscale coerente, prin reglementri simplificate $i stimulati"e, reforma impo&itelor,
reducerea c0eltuielilor interne $i restructurarea marilor companii $i societ(i ale
statului, o politic monetar $i a cursului de sc0im% adec"at=
)m%unt(irea mediului de afaceri, diminuarea %irocra(iei,
reglementri fa"ori&ante pentru in"esti(ii $i pentru men(inerea cre$terii economice
prin produc(ie performant cerut de pia(=
stimularea, prin reglementri eficiente $i su% diferite forme, a
)ntreprinderilor mici $i mi4locii=
continuarea pri"ati&rii, restructurrii $i moderni&rii, cu accent pe
dinami&area domeniilor industriale $i producti"e care au poten(ial, )n condi(iile
programelor sectoriale de aderare la 1niunea 'uropean ori con"enite cu
organismele financiare interna(ionale=
promo"area unor politici industriale func(ionale, corespun&toare
ne"oilor sociale $i adapta%ile cerin(elor pie(ei=
de&"oltarea cooperrii economice interna(ionale prin forme noi, mai
acti"e $i stimulati"e, de comer( e#terior=
consolidarea sectorului %ancar $i de asigurri= disciplinarea pie(elor
de capital )n care sunt implicate categorii largi de popula(ie=
relansarea agriculturii $i de&"oltarea sil"iculturii=
amena4area teritoriului $i rea%ilitarea infrastructurii de transport=
13
amena4area teritoriului $i rea%ilitarea infrastructurii de transport=
promo"area noilor te0nologii eficiente $i trecerea efecti" la
reali&area func(ionalit(ilor unei societ(i informa(ionale=
de&"oltarea turismului $i consolidarea cadrului institu(ional $i
legislati" referitor la mediul )ncon4urtor $i calitatea mediului=
orientarea pentru atragerea de in"esti(ii strine, )ndeose%i din spa(iul
european $i euroatlantic, ca surs a moti"a(iei pentru includerea 5om+niei )n
sistemele de securitate respecti"e=
de&"oltarea acti"it(ilor de comer( interior, inclusi" prin reglementri
ale administra(iei pu%lice locale, pri"ind stimularea produc(iei $i pie(elor locale=
asigurarea protec(iei consumatorilor=
garantarea unui sistem concuren(ial li%er $i onest.
Ri"c(ri)! "ocia)! i!%ti.icat! /% +roc!"() r!.or$!i0
2ro%lemele securit(ii sociale se refer, )ntre altele, la starea de insecuritate
indi"idual, la declinul demografic $i fragili&area strii de sntate a popula(iei, la
emigra(ia tineretului instruit $i superdotat, la insuficienta consacrare, pe toate
componentele, a societ(ii ci"ile $i la a%sen(a unei clase de mi4loc puternice. 2olitica )n
domeniul securit(ii sociale "i&ea& toate aceste aspecte, cu accent pe com%aterea
srciei, consolidarea dialogului $i a solidarit(ii sociale $i alinierea la normele europene
)n domeniul ocuprii for(ei de munc.
2rincipalele fenomene sociale care alterea& coe&iunea societ(ii rom+ne$ti $i
accentuea& "ulnera%ilitatea acesteia la cri&e $i conflicte sociale sunt determinate de
e"olu(ii negati"e la ni"el macroeconomic $i de incoeren(a cadrului legislati".
%ceste riscuri sunt generate de tran"iia la economia de pia i pot
$i grupate, &n principal, &n)
(r)*+)r), *-.,/ulu0=
r)(-12)rs0, 3)40(0+,r5 , 4-r6)0 3) .u1(5 ctre sectoarele producti"e $i a ser"iciilor=
.)1601)r), l, u1 102)l r030(,+ , .u1(00 l, 771)8ru99=
r),(600l) ):0+,1+) ,l) u1-r 01s+0+u600 s+,+,l) )n fa(a tendin(elor de acuti&are a
criminalit(ii $i pertur%rii ordinii pu%lice, cu efecte directe )n planul scderii
coe&iunii $i solidarit(ii sociale=
(r)*+)r), tot mai pronun(at a )(,r+ulu0 dintre diferite categorii de popula(ie )n ceea
ce pri"e$te 102)lul 3) +r,0;
1)r)s<)(+,r), 1-r.)l-r )(-l-80() *0 3) <r-+)(60) , .)30ulu0, fa"ori&+ndu*se
apari(ia unor catastrofe naturale=
14
).08r,r), s<)(0,l0*+0l-r 301 304)r0+) 3-.)100 3) 2=r47 fenomen ce afectea&
semnificati" poten(ialul de de&"oltare al societ(ii rom+ne$ti.
Ri"c(ri ,!%!rat! i% ".!ra +o)itic()(i0
!ipsa consensului politic $i formarea unor alian(e politice de con4unctur au dus,
nu de pu(ine ori, la ,,disputeJJ care au generat, pe l+ng posi%ile configurri po&iti"e ale
unor poli politici $i urmtoarele efecte nedorite/
01(-1s)(2)16, >1 s+,?0l0r), -?0)(+02)l-r )(-1-.0() <r0-r0+,r)7 lipsa de strategie
pentru crearea unui sistem financiar adaptat economiei de pia(=
01+)r)sul <-l0+0( )n acapararea unor domenii economice profita%ile=
<r-+)/,r), u1-r 01+)r)s) 3) 8ru< prin )ngrdirea acti"it(ilor economice fa( de
grupurile economice ad"erse=
>1(@)0)r), u1-r +r,+,+)7 (-12)1600 prin care se accept facilit(i "amale $i de
import, fa( de unele mrfuri >1 3)+r0.)1+ul <r-3us)l-r r-.=1)*+0;
r))*,l-1,r), 3,+-r00l-r u1-r ,8)160 )(-1-.0(07 cu implica(ii nefaste asupra
%ugetului=
<r-.-2,r), u1-r <-l0+0(0 )(-1-.0() <-<ul0s+), fr a se urmri identificarea $i
punerea )n practic a unor programe economice reale, "ia%ile, de e#emplu )n
domeniul agriculturii, de&"oltrii micii produc(ii etc.=
l0<s, (-1s)1sulu0 1,60-1,l >1 ()), () <r02)*+) l)80sl,60, ,1+0(-ru<60)&
Factori ! ri"c ! %at(r' )!,i")ati-'0
:ificultatea armoni&rii legisla(iei interne cu cea a (rilor cu o economie de pia(
sta%ili&at, a constituit principala cau& a )nt+r&ierilor $i pertur%rilor aprute )n %una
func(ionare a institu(iilor statului. .cestea au a"ut ca efect/
01s+,?0l0+,+), unor reglementri 4uridice, asociate cu 01(-1s)(2)16, aplicrii legilor $i
procedurilor legislati"e e#istente=
l,(u1)l) *0 01(-)r)16, u1-r 30s<-:0600 l)8,l)7 concreti&ate )n lipsa sau am%iguitatea
reglementrii anumitor aspecte, tratarea prin legi diferite a unor infrac(iuni sau
contra"en(ii, fr o delimitare clar )ntre ele, modificarea frec"ent a unor acte
normati"e, toate acestea fiind de natur s cree&e confu&ii $i interpretri diferite )n
aplicarea legii=
)A0s+)16, u1-r 30s<-:0600 l)8,l) s,u 3) <r-()3ur5 <)1,l5 (,r) l0.0+),:5
<-s0?0l0+560l) 3) ,(60u1) , -r8,1)l-r 3) ()r()+,r) <)1,l5;
,?r-8,r), u1-r r)8l).)1+5r07 cre+ndu*se "id legislati", care a condus la scderea
autorit(ii organelor a%ilitate cu aplicarea $i respectarea legii, concomitent cu
afectarea finalit(ii actului de 4usti(ie=
1<
3)40(0)16) 3) <)r()<60) *0 3) 0.<l).)1+,r) a legisla(iei specifice referitoare la
informa(iile clasificate=
ela%orarea unor acte normati"e ce reglementea& acti"itatea unor organisme nou
)nfiin(ate, fr a asigura suportul financiar necesar func(ionrii corespun&toare a
acestora.
4.1. Factori ! ri"c #i a$!%i%&'ri i% $!i() i%t!r%a&io%a)
Pr01(0<,l)l) r0s(ur0 *0 ,.)10165r0 03)1+040(,+) >1 .)30ul )A+)r1 su1+:
de&"oltarea, consolidarea $i speciali&area filierelor crimei organi&ate,
interna(ionali&area acestora $i atragerea )n componen( a unor elemente $i grupuri
auto0tone, includerea teritoriului (rii noastre )n circuitul transna(ional al migra(iei
clandestine, al traficului ilicit de droguri, fiin(e umane, armament, e#plo&i"i,
su%stan(e to#ice, radioacti"e $i %ancnote false=
cre$terea interesului, )n unele medii de afaceri din strintate, pentru o%(inerea, prin
opera(iuni financiare ilegale, a pac0etului ma4oritar de ac(iuni la unele societ(i
productoare $i utili&atoare de su%stan(e c0imice, materiale $i te0nologii strategice
din (ara noastr, )n "ederea e#portrii lor, direct sau prin intermediar, )n &one de
conflict sau aflate su% em%argo=
di"ersificarea formelor $i procedeelor utili&ate pentru splarea %anilor Aa produsului
infrac(iunilorB, )n care sunt implicate grupri ce ac(ionea& )n spa(iul european, ce au
drept re&ultat trecerea peste frontier, su% form lic0id, a "alutei ori transferul, prin
%nci, al sumelor re&ultate din opera(iunile ilicite desf$urate pe teritoriul 5om+niei=
proliferarea traficului ilegal cu arme u$oare $i cre$terea posi%ilit(ii de scpare de su%
control a sistemelor de gestionare $i comand ale armelor de nimicire )n mas=
manifestarea tendin(elor de autonomi&are a unor &one sau c0iar regiuni, pe %a&a
criteriilor etnice sau religioase=
accidente te0nologice sau naturale cu efecte transfrontaliere=
diminuarea accesului la resurse strategice, te0nologii $i ec0ipamente informa(ionale de
"+rf=
amplificarea fenomenului migra(iei ilegale.
4.2. Ri"c(ri %!co%-!%&io%a)! K a"i$!tric! K "i&ea& atacarea punctelor
"ulnera%ile ale societ(ilor ci"ile/
1@
e#pansiunea re(elelor $i acti"it(ilor teroriste,
proliferarea $i di"ersificarea necontrolat a te0nologiilor $i materialelor nucleare $i
radioacti"e, a armamentelor, agresiunea informa(ional etc.
,e cronici&ea& tot mai mult terorismul etnico * separatist, )ndeose%i )n &ona Loso"o,
dar $i )n ,pania $i .nglia=
Interferen(a tot mai pregnant a terorismului cu traficul de droguri $i de arme=
,e o%ser" )n continuare, preocuparea organi&a(iilor teroriste de a*$i crea o
infrastructur semi*permanent a terorismului=
,pri4inul pe care*l prime$te terorismul, constituie un alt argument )n fa"oarea ideii c
acesta "a persista. ntr*o oarecare msur, terorismul interna(ional a de"enit
institu(ionali&at. ,pri4inul acordat de diferite state, ser"icii de informa(ii ori cercuri
interesate, asigur terori$tilor resurse $i locuri sigure pentru retragere, recuperare,
odi0n $i re)narmare.
2erfec(ionarea tacticilor, metodelor $i mi4loacelor de ac(iune, fac din terorism un
fenomen mereu )n e"olu(ie, de"enind, pe &i ce trece, tot mai noci" pentru omenire.
Pri%ci+a)!)! co%"!ci%&! a)! $a%i.!"t'rii ri"c(ri)or )a ar!"a ori%ii #i "i,(ra%&!i
+(3)ic! "(%t0
pierderea credi%ilit(ii 5om+niei ca (ar anga4at ferm )n procesul de integrare
european $i euroatlantic=
de&organi&area sistemelor de conducere $i de e#ecu(ie Apolitice, economico*
financiare $i militareB, la ni"el na(ional sau )n anumite &one=
scoaterea total sau par(ial a (rii din circuitul regional $i mondial=
e$ecul procesului de reform=
scderea ni"elului de trai al popula(iei su% limita suporta%il $i scderea moralului
$i a )ncrederii )n factorii de conducere=
tul%urri interne cu efect direct asupra sta%ilit(ii democratice a 5om+niei.
CAPITOLUL B
ELEMENTE STRATEGICE ALE ORDINII PUBLICE
3oncep(ia na(ional de reali&are a ordinii pu%lice se implementea& )ntr*un
conte#t interna(ional caracteri&at prin manifestarea unei profunde cri&e financiare $i
economice glo%al.
17
'fectele cri&ei financiare sunt resim(ite puternic c0iar )n statele europene
de&"oltate, care se confrunt de4a cu )ncetiniri semnificati"e ale ritmului de cre$tere
economic sau c0iar cu recesiune economic.
n acest conte#t, 8u"ernul 5om+niei
2
a promo"at un set coerent de politici $i
msuri )n domeniul ordinii pu%lice care s asigure o e"olu(ie fa"ora%il a mediului
intern de securitate $i $i*a asumat )ndeplinirea a 3-u5 -?0)(+02) .,/-r) /
1. 3re$terea gradului de siguran( $i protec(ie pentru cet(eni, com%aterea
infrac(ionalit(ii, a terorismului $i (r0.01,l0+5600 +r,1s4r-1+,l0)r)7 com%aterea traficului
$i consumului de droguri.
2. 5esta%ilirea autorit(ii structurilor de aplicare a legii, descentrali&area $i
reforma institu(ional necesar consolidrii ser"iciilor comunitare $i a celor de ordine
pu%lic din 5om+nia, precum $i reali&area interopera%ilit(ii acestora.
BIBLIOGRAFIE/
2
2rogramul de gu"ernare pentru perioada 2009 K 2012, apro%at prin M.8. nr. 31C200D, pentru acordarea )ncrederii
8u"ernului.
1D
1. 3onstitu(ia 5om+niei=
2. !egea nr. 41<C2002 pri"ind organi&area $i func(ionarea 3onsiliului ,uprem de
.prare a 6rii, cu modificrile $i completrile ulterioare=
3. !egea nr. <<0C2004 pri"ind organi&area $i func(ionarea >andarmeriei 5om+ne=
4. !egea nr. 21DC2002 pri"ind organi&area $i func(ionarea 2oli(iei 5om+ne=
<. !egea nr. @0C1991 pri"ind organi&area $i desf$urarea adunrilor pu%lice, completat
$i modificat cu !egea nr. 31C2004=
@. !egea nr. @1C1991 cu modificrile ulterioare, pentru sanc(ionarea faptelor de
)nclcare a unor norme de con"ie(uire social, a ordinii $i lini$tii pu%lice, cu
modificrile $i completrile ulterioare=
7. 7rdonan(a de 1rgen( a 8u"ernului nr. 30C2007 pri"ind organi&area $i func(ionarea
-inisterului .dministra(iei $i Internelor, cu modificrile $i completrile ulterioare=
D. Motr+rea 8u"ernului nr. 31C200D, pentru acordarea )ncrederii 8u"ernului Acuprinde
2rogramul de gu"ernare pentru perioada 2009 * 2012B
9. Motr+rea 8u"ernului nr. 373C200D pri"ind organi&area, func(ionarea si compunerea
3entrului Na(ional de 3onducere a .c(iunilor de 7rdine 2u%lica=
10. Motr+rea 8u"ernului nr. 373 din 31 martie 200D pri"ind organi&area, func(ionarea
$i compunerea 3entrului Na(ional de 3onducere a .c(iunilor de 7rdine 2u%lic=
11. 8l. mr. dr. 3ostic ,ilion, col.dr. .urel 6a%acu, 2ro 2atria !e#, re"ist de studii $i
cercetri 4uridice, 'd. 1ni"ersul >uridic, ?ucure$ti, 200@, pag. 21@, 217=
12. 0ttp/CCIII.mai.go".roCinde#1<.0tm =
13. 0ttp/CCIII.4andarmeriaromana.roCpaginiCatri%Nop.0tml =
14. III.%i%lioteca.ase.roCdoInres.p0pOtcP@<29.
19