4.

Caractere generale ale celulelor eucariote (Nr dimen forme volum)

Nr celulelor : organismul este format din aprox 10
12
-10
15
celule ce apartin la aprox 100 0 ce tipuri
celulare cu dunctii diferite.Cele mai numeroase sunt hematiile(mii de miliarde),hepatocitele(aprox 100
miliarde)
Dimensiunea: Cuprins intre 10-30 microni,cu unele exceptii : ovocitul uman matur -200 microni , corpul
neuronilor purkinje si bets -100-200 microni ; fibra musculara striata lungime de cativa cm . cele mai
mici celule sunt neuronii din stratul granular al scoartei cerebeloase (3-4microni) si limfocitele mici(5-6
microni)
Forma: Diversa,variaza cu localizarea si tipul lor.in general sunt primastice, sferice,alungite,
cubice,cilindrice ,poliedrice,piriforme,etc.
Volumul: dimensiunea organului este data de nr celulelor si nu demarimea acestora.
5.princ componente ale cel eucariote. Membrana celulara (def,functii) tipuri de membrane
Membrana este un invelis celular activ si selectiv,alcatuita din proteine si lipide,acopera si delimiteaza la
exterior citoplasma,controleaza schimburile cu mediul inconjurator.Prezinta
jonctiuni,microvilozitati,cili,flageli,etc
Are functii de mariera,intervin direct in metabolismul celulei,controleaza fluxul de informatii dintre
celula si mediul inconjurator,intervine in procesele de aparare a organismului.
6. Princ componente ale cel eucariote. Nucleul celular -localiz forma poz si dimensiuni.citoplasma
Citoplasma contine organitele celulare : ReR.ReN,Aparatul golgi,lisosomi,mitocontrii,peroxisomi.
Prezinta o zona periferica- lipsita de organite si o zona interna-granuloplasma-ce contine organitele si
incluziuni celulare.Citosolul are un rol important in mentinerea formei celulei,si desfasoara procese
metabilice : glicoliza,glicogeneza,etc.
Nucleul contine informatia genetica ,asigura ereditatea si reactiile de sinteza ale celulei .Majoritatea
celulelor sunt nucleate,unele pot avea 2 nuclei(hepatocitul) sau zeci de nucllei9firba musc striata).In
structura nucleului se afla membrana nucleara 9dubla ,ce prezinta pori) ,carioplasma,nucleolii.
7. elem chimice din materia vie si subst chimice
Se impart in 3 categorii :
-elemente majore : C O H N
-elemente putin abundente P S Cl Na K Ca Mg
Acestea sunt elemente plastice,deoarece joaca un rol important.
-Oligoelementele-Au rol catalitic fe Cu Mn I F B.
In materia vie,C are pozitie centrala ,formeaza lanturi lungi si variate sau cicluri./
Substantele chimice pot fi anorganice(apa si sarurile minerale) si organice(proteine,lipide,glucide,Acizi
nucleici). Proportia in care apar acesti constituenti chimica in tipurile celulare variaza cu specia,tipul
celularstarea functionala
9. Membrana celulara (structura )
Acopera si delimiteaza la exterior citoplasma,conferindu-I indivit\dualitate,este alcatuita din proteine si
lipide si contine structura bidimensionala continua.
Prezinta un bistrat de molecule lipidice alcatuite din fosfolipide,glicolipide si colesterol si proteine(unele
inserate in stratul lipidic,altele la periferie).Cele periferice poarta numele de citoschelet-reprezentate de
actina,spectrina si ankirina.Bistratul lipidic impreuna cu proteinele formeaza plasmalema.
10. structura glicocalixului si functiile sale
Glicocalixul reprezinta gruparile glucidice ale glicoproteinelor si glicolipidelor,continuand diferite tipuri
de monozaharide.
Functii: intervine in dezivitatea celulara,depozit de cationi,confera identitate celulei,intervine in
recunoasterea si semnalizarea celulara,are rol de imunitate.
Intre glicocalix si matricea extracelulara nu exista o limita de demarcatie.
11. lipidele din membrane
Asigura functia de bariera,si sunt reprezentate de:
-Fosfolipide : sfingogliceride(au la baza molecule de glicerol cu 3 grupari hidroxil,la care sunt esterificate
2 acizi grasi si un rest fosfat cuplat cu diferite grupari polare) si sfingolipide(au la baza sfingozina-un
aminoalcool cu lant lung de atomi de carbon)
-Glicolipidele-au la baza structua sfingomielinei,prezinta resturi glucidice.Cele mai simple sunt
cerebrozidele,iar cele mai complexe gangliozidele.
-colesterolul proportie mai mare in plasmalema si in mielina.
12. proteinele membranare
Confera functionalitatea membraneiintervine in transport,au functii enzimatice sau de receptori.
Pot fi : Periferice ( la exteriorul stratului dublu lipidic) si integrale (majoritatea strabat stratul dublu
lipidic-sunt amfipatice-au o portiune hidrofila si una hidrofoba).
13. enzimele din membrane (marker)
Prin tehnici speciale s-au identificat peste 50 de proteine diferite,si enzimele specifice marker ,cum ar
fi : 5-nucleotidaza(pt plasmalema) , monoaminoxidoza (pt membrana externa a mitocondriilor) si
glucozo-6-fosfataza (Pt RE)
14. liganzii-def ,clasificare,exemple
Liganzii sunt molecule receptoare specifice ce reactioneaza la suprafata sa externa cu slte molecule ce se
leaga cu acestea in mod fiziologic.
Poy fi : endogeni (mediatori chimici locali,hormoni si neurotransmitatori) ,exogeni (
Virusi,bacterii,toxine,medicamente) .
Exemple : un hormon eliberat de adenohipofiza TSH -,asupra celulelor tinta implicate in elaborarea de
tiroxina. (mesager ordinul I)
15. efectele complexului ligand-receptor asupra celulei
Complexul ligand-receptor poate genera urmat efecte: Cresterea AMPcului,influxul rapid de Ca
2+
in
matricea citoplasmatica,datorat deschiderii canalelor de Ca ale memvbranei RE. Ip3 eliberat in citosol
determina cresterea concentratiei ionilor liberi de Ca prin eliberarea din depozitele interne ale
celulei,actionand canalele de Ca din membrana acestuia.
16. Adezivitatea si recunoasterea intercelulara
Este o proprietate a suprafetei tuturor celulelor. Implica recunoasterea ,adica interactiunea intre
moleculele apartinand suprafetelor celulare adiacente si matricei extracelulare corespunzatoare..
Adezivitatea directa intre suprafetele celulelor este mediata de un grup de molecule integrale ale
membranelor celor 2 celule adiacente. Moleculele care mediaza adezivitatea intercelulara apartin unor
diferentieri loccale ale plasmalemei si ale matricei extracelulare care dau o anumita configuratie locului
de jonctiune ,formand dispozitive speciale jonctionale,ce se gasesc in toate tesuturile in special
epiteliale.
17. dispoz jonctionale de adezivitate-Descriere,localizare,functii
Asigura aderarea mecanica a celulelor,le ancoreaza intre ele,ele devenind capabile sa actioneze ca o
unit structurala.
Pot fi sub 3 forme: Desmozomi in centura ( formwaza o banda continua in jurul polului apical al fiecarei
celule adiacente) desmozomi in spot( au urmatoarele componente : memrbrane plasmatice adiacente
asezate paralel la o distanta de 25-30 microni. Un material intercelular de aspect filamentos,des in
fluxul de electroni.. densificari sub forma de disc pe frontul citoplasmatic al plasmelemelor celor 2 celule
adiacente. Elemente citoscheletice.Dispozitive de legatura microfilamente scurte.
Desmozomii sunt cei mai raspanditi : 200 pt o celula malipghiana din piele.
18. jonctiuni impermeabile-descriere,localizare,functii
Fac posibil transportul selectiv trasnsepitelial prin 2 mecanisme. Aceste jonctiuni impart membrana
celulara in 2 domenii distincte si impiedica deplasarea proteinelor de pe domeniul apical pe cel latero-
bazaal si invers.
Zona ocludens repr componenta paracelulara a barierei transepitaliale.
Jonctiunile stranse mentin functia de bariera selectiva a epiteliilor.
19. jonctiuni de comunicare descriere,localizare,functii
Permit moleculelor mici,solubile in apa sa treaca direct din citoplasma unei celule in citoplasma altei
celule invecinate. Ele sunt zone de minima rezistenta electrica.Prin jonctiuni Gap moleculele mici pot
trece de la o regiune a unui tesut la alta,unde concentratia lor este mai mica. Jonctiunile gap sunt
alcatuite din proteine comune celor 2 membrane plasmarice adiacente- conexoni-acestia formeaza
canale intercelulare prin care ionii si moleculele mici pot trece direct de la o celula la alta.
20. Transport membranar criterii de clasificare a tipurilor de transport. Transportul pasiv.
Clasificare :
Dupa natura subst fundamentale : transport de ioni,de molecule mici sau macromolecule.
Dupa consumul de energie : pasiv sau activ
Dupa locul de membrana pe unde trec substante : transport prin strat dublu lipidic si transport mediat
de peptide sau proteine de transport.
Transportul pasitv se face fara consum de energie,in sensula gradientului de concentratie.
Poate fi simplu (prin grosimea stratului lipidic0 sau facilitat (prin molecule proteice transportoare).
Substantele fara sarcina electrica trec de la o concentratie mare la una mai mica,iar cele de sarcina
electrica trec in sensul gradientului electrochimic.
Proteinele canal pot fi deschise permanent sau tranzitoriu.cele permanente sunt canale de selectivitate
pt apa,cele deschise temporar,implucate in transportul ionilor se mai numesc canale cu poarta
.Canalele cu poarta pot fi comandate de ligand sau dependente de voltaj . O alta clasa de proteine
implicate n difuziunea facilitata sunt transportorii specifici.
21. transport membranar activ- caractere generale
Se face cu consum de energie obtinuta prin scindareA unei molecule macroergice. Transportul este
efectuat de proteine transportoare din membrana,contra gradientului electrochimic. Pt transportul
membranar al ionilor sunt folosite pompele ionice.Cele mai utilizate sunt pompele de Na si K si pompele
de Ca.

22. transport membranar al ionilor (pompele ionice)
Pompa de Na si K seafla la plasmalema tuturor celulelor animale.
Este responsabila de mentinerea potentialului de membrana si fol energia rezultata din hidroliza unei
molecule de Atp pt a expulza 3 ioni de Na din celula si a introduce 2 de K .Plasmalema este polarizata
,prezinta un potential de membrana cu val intre 20-200 mV. Pompa ATPaza N/k CONTRIBUIE LA
REGLAREA VOLUMULUI CELULAR,ACESTA FIIND DETERMINAT DE ECHILIBRUL DINTRE PERSIUNEA
OSMOTICA si cea a mediului extracelular. Pompele de Ca expulzeaza ionull de Ca pt a mentine diferenta
de concentratie fata de exteriorul celulei ,unde Ca este in concentratie de 1000ori mai mare.Cele 3
pompe de Ca sunt situate : una in plasmalema,una in membrana RE si una in membrana interna a
mitocondriilor.
23. transportul macromolecular:exocitoza
Macromoleculele pot fi trecute prim membrana direct sau pe calea microveziculelor.transportul direct
este reprez de transportul prin porul de fuziune,iar cel prin vezicule se realizeaza prin
exocitoza,endocitoza,transcitoza.
Exocitoza reprez eliminarea in afar celulei a materialului inclus in vezicule.Macromoleculele,ambalate in
vezicule de secretie in interiorul celulei,sunt transportate spre plasmalema cu ajutorul
citoscheletului.Ajunse la nivelul plasmalemei,veziculele fuzioneaza cu aceasta,membrana veziculei se
integreaza in plasmalema iar continutul veziculei este varsat in afara celulei.
24. fagocitoza si fazele ei
Celulele capabile sa fagociteze sunt macrofagele si polimorfonuclearele neutrofile. Macrofagele sunt
numite monocite in sangele circulat,care prin diapedeza histiocite.
Fazele: chemotactismul (miscarea dirijata a fagocitelor spre locul infectiei ) ; recunoasterea si atasarea
fagocitelor de particule,care se face prin receptorii din plasmalema fagocitului ce recunosc liganzii de pe
suprafata particulei ; inglobarea (se face prin emiterea de catre fagocit a unor pseudopode ce inconoara
particula inchizand-o intr-o vzicula din citpolasma numita fagosom ;si omorarea Celulelor fagoxcitate si
digerarea lor.
25. pinocitoza
Este de doua feluri :
Independenta de receptori in celule se introduc cant mari de macromolec in solutie,in acest tip de
endocitoza ,concentratia substantelor din vezicule este egala cu cea din fluidul extracelular.
Dependenta de receptori se realizeaza cu ajutorul receptorilor din plasmalema ce recunosc
macromoleculele specifice din lichidul extracelular.
Prin endocitoza mediata de receptori se realizeaza captarea colesterolului in celule animale si umane.
Majoritatea colesterolului este transportat in sange sub forma complexelor numite LDL.
26. transcitoza
Este transportul transcelular de materiale incluse in vezicule care n sunt interceptate de lisosomi si care
trec nemodificate prin celula dintr-o parte in cealalta.,astfel realizandu-=se schimburile intre plasma si
lichidul interstitial.
Transportul prin transcitoza poate avea loc fie prin vezicule independente ,mai rar acestea pot fuziona
formand un canal ce strabate celula. In transportul macromoleculelor prezinta importanta dimensiunea
ei si sarcina electrica si proprietatile chimice ale moleculelor. Proteinele sunt incarcate negativ,de aceea
calea preferata de patrundere va fi prin veziculele de transcitoza.
27. citoplasma-citosolul(structura,functii)
Citoplasma reprez componenta celulei ce ocupa terit afla intre membrana cel si invelis nuclear. Prezinta
doua faze:
-citosolul( faza fluida) formata din apa,electroliti,molecule organice mici,proteine solubile . aici se
desfasoara sinteza de aminoacizi ,monozaharide,ac grasi si glicerol.
- O raza solida alcatuita din : citoscheletul ( reprez de microtubuli,filamente intermediare,molecule
proteice cu functie contractila si proteine reglatoare) , organite celulare si incluziuni metabolice.
28. miozina structura,functii
Filamentele de miozina sunt formate din proteina numita miozina din tesutul muscular . Aceasta poate fi
de mai multe feluri . molecula de miozina este asimetrica,are aspectul unui bastonas cu o zona globulara
si una liniara si este alcatuita din subunitatea S1 si subunitatea S2.
DPDV biochimic,molecula de mipzina este formata din 2 lanturi polipeptidice grele si 2-4 lanturi
polipeptidice usoare.Prin agregarea molec de miozina se formeaza filamentul de miozina.
Filamentele de miozina contribuie la formarea puntilor transversale ce vor intercationa cu situsul de
legatura de pe suprafata moleculei de actina G ; are si activitate ATPazica.
29. actina-structura functii
Filamentele de actina contina inafara de moleculele contractile de actina si molecule reglatoare de
troponina si tropomiozina. Portiunea axiala a filamentului de actina contine molecula contractila reprez
de actina F ,iar tropomiozina este asezata sub forma de bastonas de-a lungul axului de actina F.
Troponina formeaza unitati proteice globulare dispuse la extremitatea molec de trpomiozina.
Molecula de actina se gaseste sub doua forme: actina globulara-G (monomerul de actina) si actina
fibrilar-F (ce reprezinta forma polimerizata a actinei G.
Filamentele de actina stimuleaza activitatea ATPazica a miozinei. Tropomiozina regleaza activitatea
miozina-actina si troponina leaga ionii de calciu,inhiba activ actinei si se leaga de topomiozina.

30. troponina si tropomiozina
Tropomiozina este o molecula proteina cu rol reglator si cu o greutate de 70kDa. Are forma de bastonas
si este alcatuita din 2 lanturi polipeptidice,fiecare cu cate 284 aminoacizi,fiind asezata in filamentul de
actina F.
Troponina este o proteina reglatoare compusa din 3 subinitati : troponina C ( leaga specific ionii de
calciu) troponina T( se leaga de tropomiozina) troponina I ( blocheaza interactiunea actina-miozina)
31. contractia musculara
Contractia musculara consta in alunecarea si intrepatrunderea filamentelor subtiri de actina printre cele
groase de miozina. La fiecare ciclu de atasare-detasare a puntilor transversale se realizeaza o miscare a
filamentelor de actina cu aprox 5-10 nm,corespunzator unei unitati de actina G. Sarcomerul este unit
functionala a miiofibrilelor,cu rol in contractia musculara.miofibrilele sunt alc din filamente de actina si
miozina cu dispunere specifica,asociate cu diferite proteine reglatoare.
32. filamente intermediare structura si functii
Au diametrul intermediar intre cel al microfilamentelor si al microtubulolor.
In acelasi filament exista mai multe proteine diferite care copolimerizeaza,polimerizarea se face prin
insiruirea in sistem cap la coada s componentelor sale,care sunt proteine fibrilare. Sunt structuri
stabile,odata polimerizate se mentin sub aceeasi foprma . Sunt localizate in nucleu,pe fata interna a
INVELISULUI nu clear formand lamina nucleara.
In citoplasma se afla 5 tipuri de filam intermed: filam de keratina,de desmina sau
scheletina,neurofilamente si gliofilamente.
33. microtubuli structura si functii
Sunt formati din proteine globulare tubuline. Suntr structuri lungi,cilindrice cu diametrul de
25nm.Peretele lor este format din 13 protofilamente paralele,ficare fiind format la randul sau prin
polimerizarea dimerilor alfa si beta tubulina.
Au rolul de a obtine si mentine forma celulara,prelungirile permanente ale neuronilor a cililor si
flagelilor.de a constitui un sistem de linii conducatoare pt deplasarwa diferitelor comp
subcelulare.Participa la formarea fusului mitotic si miscarile celulare si aranjarea spatiala a organitelor
cel in citoplasma celulei.
34. centrosomul structura si functii
Este format dintr-o retea tridimensionala fdormata din microtubuli,miofilamente si filamente
intermediare ce se intersecteaza in toate directiile in masa citoplasmatica. Au rolul de a determina
forma si modificarile de forma ale celulei,contribuie la realizarea miscarilor celulare,interactioneaza cu
plasmalema si cu organitele celulare
Centrosomul are rol principal in diviziunea celulara prin formarea fusului de diviziune precum si in
declansarea miscarilor cililor si a flagelilor.
35. microvilii localizare,structura,functii
Prezinta doua componente :miezul microvilului ( contine fasc de 20 30 fac de actina dispuse central .La
baza microvilulu radacina miezului patrunde in citoplasma apicala .miezul mai contine polipeptide :
vilina,fimbrina,tropomiozina,calmodulina) si trama terminala de la nivelul radacinii (reprez de
citoplasma apicala a celulei in care patrunde radacina miezului.
Microvilii sunt mai numerosi in celulele a caror functie princ este cea de absorbite sau transport
transepitelial.
Au rolul de a mari suprafata de absorbtie a membranei apicale.
36. cili-localizare,tipuri,structura,functii
Sunt structuri specializate ale plasmalemelor apicale ale unor celule cu rol in transportul de particule sau
al unor celule ( spre ex ovulul).
Pot fi mobili (kinocili) sau fixi (stereocili)
Structura: in jurul fiecarui cil se afla o pereche de microtubuli distantati ,inconjurati de 9 perechi de
microtubuli periferici ce formeaza axonema cilului. Unul dintre tubulii perechuilor periferica prez brate
transversale si dineina. Se realizeaza punti de legatura ,cilii efectueaza miscari de pendulare facilitand
deplasarea mucusului impreuna cu particulele continute de el.
Cilii sunt ancorati in trama terminala,fiind atasati de corspusculii bazali,.
37. centriolii si corpii bazali (structura,localizare,functii)
Centriolii si corpii bazali sunt organite de coordonare a miscarilor celulare si a polarizarii tubulinelor.
Centriolii sunt corpuri cilindrice compusi din 9 elemente alungite.coordoneaza polimerizarea tubulinei
din reteaua de microtubuli in interfaza si asamblarea aparatului mitotic in diviz celulara.
Corpii bazari ai cililor coordoneaza polimerizarea tubulinei din axonema si miscarea ei.
-sunt variante functionale ale acelorasi organite ce isi pot inversa valorile.
38. ribosomii -structura
Reprez ansambluri molec obligatorii pt sinteza de proteine,oriunde se desfasoara acest proces.
La ME ribozomul apare ca o particula de forma sferoidala densa la fluxul de electroni ce au un coef de
sedimentare de 80 S
In repaus,ribvosomii sunt reprez de 2 subunitati ce sunt un ansamblu macromolec de ARNr si proteine
ribosomale :
Subunitatea mica apare ca un corp alungi ,cu un coef de sedimentare de 40 S si contije o singura
molecula de ARNr si 33 proteine.
Subunitatea mare are forma naviculara si un coef de sedimentare de 60S ,contine 3 molec ARNr si 50
proteine ribosomale.
39. organizarea chimica a ribosomilor si functiile lor
Ribozomii contin acid ribonucleic si proteine in concentratii aprox egale,apa,ioni de Mg si Ca.
In subunit mare molec de Arn contine 3300-5500 nucleotide,iar in subinit mica arn contine 1600-2500
nucleotide.
60% din molec de arn ribosomal este organizata in struct dublu helicoidala si 40% in struct simpla
monocatenara.
Ribozomii reprezinta sediul sintezei proteice
40. biosintezza ribosomilor
Are loc la niv nucleului,desf in 3 etape:
-biosinteza ARNr si a unei parti din proteinele ribosomale
-organiz lor in cele doua subunit are ribozomului
Aceste doua etape au loc la niv nucleului unde se formeaza neosomii.
-etapa citoplasmatica cuprinde conformarea definitiva a subunit ribosomale si are loc prin adaugarea
unei proteine specifice la precursorii ribosomali.
41. Reticulul endoplasmatic - structura
Reprez un mod particular de organizare a unor sisteme de citomembrane in mici cavitati sub forma de
tubulimvezicule,cisterne si saci aplatizati.
Tubulii sunt interconectati intre ei ,aand aspect de retea .reteaua este alc de tubuli si din saci turtiti sau
cisterne adanci dispuse paralel in pachete. Din reteaua Re se pot desprinde microsomi..Prin asocierea cu
polisomii atasati se transforma in Re rugos (pe membrana se observa ribvosomi cu aspect de granule
).Re neted este lipsit de ribosomi.
42. functiile Reticulului endoplasmatic
-sinteza fosfolipidelor si biogeneza membranelor celulare.
Functii RER : sinteza si glicozilarea proteinelor.
Functii REN : sinteza lipidelor, functia de detoxifiere-realizata prin R de oxidare,reducere ,hidroliza sau
conjugare cu acid glucoroniic . intervine in sinteza colesterolului.



43. complexul golgi structura si functii
La MO Se prezinta sub forma de retea alcatuita din canalicule anastomozate ,tubuli,vacuole mici sferice
La ME - apare structurat in mai multe stive de cisterne asociate cu vezicule mici.Stiva este formata din
mai multe cisterne discoidale. Zona golgiana din vecinatatea nucleului se numeste zona-cis iar cea
distala zona trans.
Functii: constituie principala statie pe calea secretiei celulare. Are rol de transport al proteinelor de
secretie ,concentrarea si prelucrarea biochiimica si sortarea si ambalarea in vezicule de secretie .
biogeneza lisosomiloe ai membranelor,in celulele sexuale seminale,elibereaza substante cu actiune
litica asupra ovulului in scopul fecundarii si formarii zigotului.
44. ciclul secretor al lui palate -etapele
Etapele:
Captarea Aminoacizii din sange patrund in citoplasma celulei secretoare prin mecanisme de transport
activ,cu energie furnizata de ATP eliberat de mitocondrii.
sinteza Ajunsi in citoplasma acitii sunt activati si transformati ,apoi atasati la o molecula transportoare
Ansamblarea aminooac in lanturi polipeptidice printr-o leg peptidica intre gr carboxilica a primului
aminoacid transportat si gruparea aminno a celui de-al doilea aminoacid
Transportul are loc prin intermediul unor microvezicule ce contin proteine.
Eliminarea produsului de secretie prin exocitoza.
45. mitocondriile : pozitia in celula,nr,dimensiuni si forme
In majoritatea celulelor mitocondriile sunt raspandite in toata citoplasma.
Nr mitocondriilor variaza de la o specie la alta,de la un tip celular la altul sau in aceeasi celula in raport
cu momentul lor functional.
Dimensiunea este supusa acelorasi variatii ca si la nr lor. Au o lung de aprox 2.207 microni si un diametru
de 0.5-1 micron.
Forma : prez 3 forme sub denumirea de condriom : forma granulara,condriomitele-granule asezate in
mono,condriocontii-sub forma de filamente sau bastonas .
46. mitocondria-structura si functii
Este constituita din doua membrane si un spatiu intern si unul extern
Membrana externa este neteda si delimiteaza organitul la periferie,lipoproteica ,permeabila pt unii ioni,
in ea se gasesc proteine 60% si lipide 40%.
Membrana interna este de natura lipopoteica,contine proteine 80 % si lipide 20%. Prezinta falduri si
formeaza creste proeminente in lumenul mitocondrial si prezinta un fosfolipid hidrofob cardiolipina.
Functii : Sediul energogenetic al organismului,respiratie celulara.
48. compozitia chimica a mitocondriilor si originea lor
Mitocondria contine 60-64% proteine structurale si 34% lipide. 2-5% vitamine si protein-enzime ,diferiti
ioni si acizi nucleici.
Origine: Se considera ca mitocondria ar reprezenta o bacterie ce a invadat celula si s-a adaptat noului ei
metabolism ,constituind o dubla membrana la periferie.