CURS 7

ADMINISTRATIA PUBLICA LOCALA II

I. Actele consiliului local. Rispunderea consiliului local. Rlspunderea consilierilor locali
II. Primarul. Viceprimarul. Secretarul unititii administrativ-teritoriale
I. Actele consiliului local. Rlspunderea consiliului local. Rispunderea consilierilor locali
in epoca modernd, actele autoriti{ilor publice poart6, de regul6, astfel precum subliniazd
doctrina, o denumire specificd. Astfel, actele organelor colegiale, precum consiliul local sau
consiliul
judefean,
sunt denumite hotdrdri sau regulamente, iar actele organelor de conducere
unipersonald, precum primar sau preqedintele consiliului
judefean,
in funclie de calitatea pe care
o define persoana emitentd a actului, sunt denumite dispozifii, ordine, decrete.
Conform art. 45 din Legea nr. 21512001, republicatd, cu modificdrile gi completdrile
ulterioare, in exercitarea atribuliilor ce ii revin consiliul local adoptd hotdrdri, cu votul majoritdlii
membrilor prezenli, in afard de cazurile in care legea sau regulamentul de organizare qi
funclionare a consiliului cere o altd majoritate. Regula instituitd de legiuitor este, agadar, cea a
adoptdrii hotdrdrilor consiliului local cu votul majoritAfli simple a consilierilor locali in funclie.
Acelagi articol la alin.(2) prevede expres situaliile in care, prin exceplie de regula anterior
mentionatd, hotdrdrile consiliului local se adoptd cu votul majoritdlii consilierilor tn
func\ie,
agadar cu o majoritate absolutd, firnd vorba despre:
o
hotdrdrile privind bugetul local;
o
hotdrArile privind contractarea de imprumuturi, in condiliile legii;
o
hotdrArile prin care se stabilesc impozite qi taxe locale;
r
hotdr6rile privind participarea la programe de dezvoltare
judefeand, regionald, zonal[ sau
de cooperare transfrontalierd;
o
hotdr6rile privind organizarea qi dezvoltarea urbanisticd, a localitdlilor qi amenajarea
teritoriului;
o
hotdrdrile privind asocierea sau cooperarea cu alte autoritdli publice, cu persoane
juridice
romdne sau strdine
O altd exceplie instituitd expres de lege este cea a hotdrdrilor privesc patrimoniul,
acestea adoptdndu-se cu o majoritate calfficatd de doud treimi din numdrul total al consilierilor
locali fnfunclie.
Acelaqi articol mai menlioneazd, ci in anumite situalii consiliul local poate stabili ca unele
hotdrAri sd fie adoptate prin vot secret. Legea nu menfioneazd aceste situalii rdmdndnd la
latitudinea consiliului local care sunt aceste situafii. insd, in nici un caz, iar aceasta este o
menfiune expresd a legii, nu pot fi adoptate ?n urma unui vot secret hotdrdrile care au caracter
individual gi sunt cu privire la persoane, excepliile in aceste situalii put6nd fi expres prevdzute de
lege.
Iniliativa legislativd la nivel local, anume cine poate propune proiecte de hotdrdre,
aparline consilierilor, primarului, viceprimarilor, dar qi cetSfenilor. Indiferent de cine le propune,
redactarea acestora se face de cei care le propun cu sprijinul secretarului unitdlii administrativ-
teritoriale gi al serviciilor din cadrul aparatului de specialitate al primarului.
In anumite cazuri expres delimitate de lege, in cazul consilierii locali ac[ioneazd o
restrdngere legald a exerci[iului dreptului de vot, aceqtia neputdnd sd-qi exprime votul, legea
stabilind astfel o serie de incompatibilitafi. Astfel, art. 46 alin.(l) din Legea nr. 21512007,
republicatd, cu modificdrile qi completdrile ulterioare, menfioneazd cd nu poate lua parte la
deliberarea qi adoptarea hotdrArilor consilierul care, fie personal, fie prin so!, sofie, afini sau rude
p6nd la gradul al patrulea inclusiv, are un interes patrimonial in problema supusd dezbaterilor
consiliului local. in cazulin care se adoptd o hotirAre de consiliu cu incdlcarea acestor prevederi,
sancliunea impusd de lege este nulitatea de drept a hotdrArii, nulitate care va fi constatatd de
instanla de contencios administrativ. tn acest caz acliunea in instanld poate fi introdusd de orice
persoand interesatd.
Conform art. 47 din Legea nr. 21512001, republicatd, cu modificdrile
qi completdrile
ulterioare, hotdrdrile consiliului local se semneazd de consilierul local care indeplineqte func[ia
preqedintele de qedinf6, desemnat in condiliile art.35 din acelagi act normativ, care a condus
qedinla de consiliu gi se contrasemnedzd, pentru legalitate, de cdtre secretarul unitdfii
administrativ-teritoriale. Dacd acesta din urmd va aprecia cd respectiva hotdrdre este ilegal6, va
putea sd refuze contrasemnarea, caz in care secretarul va expune consiliului local opinia sa
motivatS. Din pdcate legea prezintd o lacund in sensul cd nu este prevdzutd solulia
juridicd pentru
aceastd situalie gi, practic, rdspunsul la intrebarea
,,Se
va mai putea consideratd adoptatd legal
hotdrArea dacd aceasta nu este contrasemnatd de secretar?" Doctrina a oferit o posibild solutie
-
secretarul are dreptul sd il sesizeze pe prefect pentru ca acesta sd poatd acliona in contencios
administrativ impotriva acesteia. Este adevdrat cd gi aceastd rezolvarc comportd un risc, anume
acela ca prefectul sd nu o atace in contenciosul administrativ din diverse motive. Indirect aceast[
solulie poate fi desprinsd qi din prevederea legala pentru cd, potrivit alin.(2) qi (3) al ale art.48,
secretarul unitdtii administrativ-teritoriale va comunica hotdrdrile consiliului local
primarului
{i
pre.fectului de indatS, dar nu mai tArziu de 10 zile lucrdtoare de la data adoptirii, aqadar inclusiv
cele fafd de care a avut obiecfii gi a refuzat a le semna, comunicarea, insolitd de eventualele
obieclii cu privire la legalitate, fbcdndu-se in scris chiar de cdtre secretar. Aceastd ultimd obligalie
trebuie sd fie respectatd de cdtre secretar qi iarbqi putem identifica o lacund a legii prin faptul cd
nu este precizatd, o sancliune pentru situalia in care acesta nu-gi indeplinegte aceastd obligafie,
pentru cd altfel primarul nu are cum sd le aducd la indeplinire, iar prefectul nu poate exercita
controlul de legalitate asupra acestora conform legii, dacd este cazul, prin atacarea lor in
contenciosul administrativ.
sau normativ. in funclie de acest ultim aspect diferd qi momentul in care intrd in vigoare
hotdrArea respectivd. Astfel, art. 49 din Legea nr. 21512001, republicatd,
prevede cd hotdrdrile cu
caracter normativ devin obligatorii qi produc efecte
juridice de la data aducerii lor la cunoqtin{d
public6, aducerea la cunogtinld a acestora se face in termen de 5 zile de la data comunicdrii
oficiale cdtre prefect.
/Acest
termen de 5 zile reprezintd chiar termenul aflat la dispozifia
prefectului in care acesta poate lua o decizie cu privire la legalitatea actului, putdnd aprecia chiar
necesitatea introducerii unei acfiuni in contenciosul administrativ. Doctrina apreciazd cd aceastd
dispozifie legald introduce practic o prezumlie de ilegalitate. Fa[d de acestea, actele
administrative
-
hotdrAri ale consiliului local cu caracter individual igi produc efectele
juridice de
la data comunicdrii lor cdtre persoanele interesate.
Din cauza ambiguitdfii actualei legi, doctrina gi-a pus intrebarea dacd poate consiliul local
sd emitd sau sd incheie qi alte categorii de acte
juridice. Degi actuala reglementare
prevede
pentru unitdlile administrativ-teritoriale doar calitatea de persoane
juridice de drept public, ce
dispun de patrimoniu propriu qi capacitate
juridicd deplin6, doctrina apreciazd' cd acestea iqi
pdstreazd, gi calitatea de persoane juridice
civile, califrcarea de persoane de drept public
presupunand personalitatea
de drept civil, dar qi prerogative de putere publicS. Aqadar, trebuie sd
facem distinclie, in ceea ce priveqte consiliul local, intre:
o
Calitatea de persoane juridice
de drept public
-
caz in care acesta poate incheia acte
administrative unilaterale qi contracte administrative, precum un contract de concesiune
o
Calitatea de persoan5 juridicd
de drept privat
-
caz in care poate incheia acte supuse unui
regim de drept civil, precum un contract de vdnzare-cumpdrare a unui bun din domeniul
privat al unitdlii administrativ-teritoriale
Mai mult dec6t atdt trebuie sd ludm in considerare qi faptul cd in sarcina primarului sunt
prevdzute atribulii de reprezentare
a comunei sau oraqului, inclusiv in
justifie,
fapt ce a dus la
formularea in doctrind a opiniei conform cdreia atunci cAnd acliunea in instanld vizeazd hotdr6ri
ale consiliului local, exist6nd qi capete de cerere de naturd patrimoniald, in litigiu, aldturi de
consiliul local, trebuie sd fie chemat qi primarul, care exercitd qi funclia de ordonator principal de
credite.
Referitor la rispunderea consilierilor locali qi a consiliului local, legea stabileqte:
o
Rispunderea solidarl a consilierilor pentru activitatea consiliului local din care fac
parte sau, dupd, caz, in nume propriu pentru activitatea desfrquratd in exercitarea
mandatului, precum gi pentru hotdrdrile pe care le-au votat. Art. 51 alin.l prevede clar
faptul cd aceqti consilieri locali, in exercitarea mandatului, sunt in serviciul colectivit6lii
locale. Pentru a se vedea situalia exactd a celor care au votat,legea dispune obligalia
consemnbrii in procesul-verbal
al gedinlei consiliului local a rezultatului votului gi, la
cererea consilierilor, a votului nominal. Implicit a fost, astfel, consacratd lipsa de
rdspundere a persoanei
care a absentat sau a persoanei care a votat impotriva unei
hotdrdri care ulterio r atr age rdspunderea consilierilor.
o
Rispunderea administrativ disciplinari constdnd fie in declararea vacantd a locului de
consilier, fie in suspendarea din funcfie, fie in alte sancliuni prevdzute de regulamentul de
funcfionarea a consiliului sau de Statutul alegilor locali (Legea nr. 39312004 privind
Statutul aleqilor locali, cu modificdrile gi completdrile ulterioare)
o
Rispunderea administrativ-patrimoniali
ce constd in repararea prejudiciului cauzat
printr-un act administrativ
o
Rispunderea penali
Suspendarea mandatului de consilier intervine de drept, conform art. 56 din Legea nr.
21512001, republicatd, cu modificdrile qi completdrile ulterioare, numai in cazul in care acesta a
fost arestat preventiv. Aceastd mdsurd a arestdrii trebuie sd fie comunicatd de indatd de cdtre
instanfa de
judecatd
prefectului
care, prin ordin, constatd suspendarea mandatului. Este, in
consecinfd, o obligalie a prefectului de a constata existenla acestei situalii gi de a lua mdsura
suspenddrii din funcfie. Aceastd mdsurd va dura pdnd, la incetarea situafiei care a determinat
luarea mdsurii arestdrii preventive,
iar in cazul in care consilierul este glsit nevinovat, el va avea
dreptul la a solicita, conform legii, despdgubiri.
Mandatul unui consilier local poate tnceta inainte de termen, adicd inainte de data declardrii
ca legal constituit a noului consiliu local ales, in urmbtoarere cazuri
o
demisie;
o
incompatibilitate;
o
schimbarea domiciliului ?ntr-o altd unitatea administrativ-teritoriald. inclusiv urmare a
r eor garizdrii ace steia;
.
condamnarea, prin hotdrdre judecdtoreascd
definitivd, la o pedeapsd privativd de libertate;
o punerea sub interdicliejudecdtoreascd;
o pierdereadrepturilor
electorale;
o
deces;
o pierderea calitdlii de membru al partidului politic sau al organiza\iei minoritSlii nafionale
pe a cdrei listd a fost ales;
o
lipsa nemotivatd de la mai mult de 3 qedinfe ordinare consecutive ale consiliului local;
.^
imposibilitatea exercitdrii mandatului pe o perioadi mai mare de 6 luni consecutive.
Incetarea de drept a mandatului de consilier se constatd de cdtre consiliul local, prin hotirdre,
la propunerea primarului
sau a oricdrui consilier, constatare ce vizeazd inclusiv situalia de
incetare a mandatului urmare a demisiei consilierului local. Astfel, conform art.I2 din Legea nr.
39312004, cu modificbrile qi completdrile ulterioare, in toate situaliile de incetare a mandatului
inainte de expirarea duratei normale a acestuia consiliul local adoptd in prima qedinld ordinari, la
propunerea primarului,
o hotirdre prin care se ia act de situalia apdrutd qi se declard vacant locul
consilierului in cauz6. Fald de cele menlionate prin art.I2, acelagi act normativ
-
Legea nr.
39312004 subliniazd intr-o modificare a art.9 alin.(4), cd in cazurile in care aceastd hotdrAre a
consiliului local a fost adoptatd urmare a intervenirii uneia dintre urmdtoarele situalii: schimbarea
domiciliului intr-o altd unitate administrativ-teritoriald, inclusiv ca urmare a reorganizdrii
acesteia; lipsa nemotivatd de la mai mult de 3 gedinle ordinare consecutive ale consiliului;
imposibilitatea exercitdrii mandatului pe o perioadd mai mare de 6 luni consecutive, cu exceplia
cazurilor prev[zute de lege; pierderea calitdlii de membru al partidului politic sau al organizalrei
minoritdlii nafionale pe a cdrei listd a fost ales, aceasta va putea fi. atacatd de consilier, la instanla
de contencios administrativ, in termen de 10 zile de la comunicare. Instanla se va pronunla in
termen de cel mult 30 de zile, in acest caz, proaedura prealabilS nu se mai efectueazd, iar
hotdrdrea primei instanfe de
judecati
este definitivd qi irevocabild. Considerdm cd aceste
prevederi de naturd procedurald
ar trebui extinse la situaliile in care o astfel de contestare a fi
adusl in fala instanfei de
judecatd,
neexistdnd, in opinia noastr6, veritabile motive pentru a
institui un regim de excepfie, derogatoriu doar pentru unele dintre acestea, astfel precum ar reiegi
dintr-o interpretare ad literam a prevederilor legale mai sus menfionate.
CAt privegte consiliul local, sancliunea prevdzutd de Legea nr.21512001, republicatl, cu
modificdrile qi completdrile ulterioare, prin art.55 este cea a dizolvdrii acestaia. Dizolvarea
consiliului local poate fi, in funclie de modalitatea prin care se decide sau impune luarea acestei
mdsurii:
o
Dizolvare
prin
referendum local
-
referendumul se organizeazd, in condiliile Legii nr.
312000, cu modificirile qi completdrile ulterioare, ca urmare a cererii adresate in acest
sens prefectu\ui de cel pulin 25o/o din numdrul cetSlenilor cu drept de vot inscriqi pe listele
electorale ale unitdfi administrativ-teritoriale. Cheltuielile pentru organizarca
referendumului se suportd din bugetul local. Referendumul local este organizat de cdtre o
comisie numitd prin ordin al prefectului, compusd dintr-un rcprezentant al prefectului,
cdte un reprezentant al primarului, al consiliului local gi al consiliului
judelean qi un
judecdtor
de la
judecdtoria
in a cdrei
jurisdiclie
se afl6 unitatea administrativ-teritorial[ in
cauzd. Secretarul comisiei este asigurat de institulia prefectului. Referendumul este
valabil dacd s-au prezentat la urne cel pufin
jumdtate plus unu din numdrul total al
locuitorilor cu drept de vot. Activitatea consiliului local inceteazdinainte de termen dacd
s-au pronunlat in acest sens cel pulin jumdtate plus unu din numbrul total al voturilor
valabil exprimate. Stabilirea datei pentru organizarea alegerii noului consiliu local se face
de Guvern, la propunerea prefectului.
Alegerile se orgarizeazd in termen de maximum 90
de zile de la rdmdnerea definitivd qi irevocabild a hotdrArii
judecitoreqti
prin care s-a
constatat dizolvarca
consiliului local sau, dupd caz, de la validarea- rezultatului
referendumului.
de
local
-
poate interveni, conform art. 55 alin.l din
Legea nr. 21 5 12001, republicatd, in urmltoarele situa{ii :
o in cazul in care acesta nu se intrunegte timp de doud luni consecutiv. desi a fost
convocat legal;
o in cazul in care nu a adoptat in 3 qedinle ordinare consecutive nicio hotdr6re;
o in situalia in care numdrul consilierilor locali se reduce sub
jumdtate
plus unu qi nu
se poate
completa prin supleanfi.
Fald de ultima situafie, in doctrind, s-a ridicat problema organizdrli doar a unor alegeri
parliale pentru cazul in care consiliul este in funcfiune, dar numdrul consilierilor a scdzut
la
jumdtate
plus unul, iar lista supleanfilor nu este suficientd pentru a se completa locurile
rdmase vacante. De asemenea, avAnd in vedere cd primarul este cel care convoacd
consiliul local in qedinle
ordinare, doctrina a relevat cd existd gi posibilit atea ca acesta s6
nu convoace consiliul pentru 3 luni consecutive, caz in care s-ar ajunge, practic, la
dizolvarea consiliului local nu din cauza consilierilor sdi. Aceastd constatare a dus la
modificarea Legii nr.21512001 in anul 2010, prin introducerea, in mod expres a condiliei
convocdrii lesale.
in vederea dlzolvdrii de drept, primarul, viceprimarul, secretarul unitalii administrativ-
teritoriale sau orice altd persoand interesatd sesizeazd"instanfa de contencios administrativ
cu privire la cazutile prevdzute
mai sus, instanfa analizdnd, situafia de fapt gi pronunfAndu-
se cu privire la dizolvarea consiliului local. Hotdrdrea instan{ei este definitivd qi se
comunicd prefectului.
Aqadar, dupd aceastd modificare din 2010 a Legii nr.215012001,
dizolvarea de drept a consiliului local nu se mai constatd prin ordin al prefectului, ci direct
de cdtre instanla dejudecatd.
$i-n
cazul dizolvdrii de drept, stabilirea datei pentru organizarea alegerii noului consiliu
local se face de Guvern, la propunerea prefectului. Fdna la constituirea noului consiliu local,
primarul
sau, in absenla acestuia, secretarul unitdtii administrativ-teritoriale va rezolva
problemele
curente ale comunei, oragului sau municipiului, potrivit competenlelor gi atribuliilor
ce ii revin, potrivit legii.
Legea nr.21512001, republicatd, cu modific5rile gi completirile ulterioare, reglementeazdla
att. 78-86, situafia speciald pe care o prezintd., din punct de vedere
juridic,
adminiitrayia pubticd
a municipiului Bucuregti. Astfel, pornindu-se
de la organizarea municipiului Bucu.eqti in O
subdiviziuni administrativ-teritoriale -
sectoarele
-
in Capitald funclion
"uri
7 consilii locale qi 7
primari, respectiv: consiliul general al municipiului Bucureqti qi consiliile locale ale sectciareior,
primarul general al capitalei qi primarii de sectoare.
Potrivit art.85 din Legea nr.21512001, republicatd, cu modificdrile gi completdrile ulterioare,
hotdrArile Consiliului General al Municipiului Bucureqti qi dispoziliile cu caracter normativ ale
primarului general sunt obligatorii qi pentru autoritdlle administraliei publice locale organizate in
sectoarele municipiului Bucureqti. Aceastd prevedere a determinat doctrina sd afirme, pe bund
dreptate, cd astfel se consacrd o formd de subordonare intre autoritdlile alese la nivelul sectoarelor
Capitalei qi cele alese la nivelul Capitalei, punAndu-se sub semnul intrebdrii respectare
principiului autonomiei locale la nivel acestor autoritdti.
Consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureqti se constituie, funclioneazd gi pot fi
dizolvate in condiliile prevdzute de dispoziliile legii administraliei publice locale pentru consiliile
locale care se aplici in mod corespunzdtor.
Doctrina apreciazd cd oricdt de mult s-a incercat prin aceste norrne legale ca organizarea,
funclionarea gi atribufiile consiliilor locale de la nivelul Bucureqtiului sd fie realizate potrivit
principiului autonomiei locale, nu poate fi asimilat consiliul unui sector cu cel al unui orag sau al
unei comune, precum nici consiliul general nu poate fi asimilat cu un consiliu
judelean.
Raporturile acestuia din urmd cu consiliile
judelene
se bazeazd pe principiile autonomiei,
legattAlii, responsabilitdfii, cooperdrii gi solidaritillii, fapt contestabil cdt priveqte raporturile
dintre consiliile de sector gi Consiliul Municipiului Bucureqti.
II. Primarul. Viceprimarul. Secretarul unitifii administrativ-teritoriale
Din punct de vedere al dreptului comparat, funclia de primar este una de tradilie in
administralia public6. In Romdnia, solufia alegerii consiliului local gi a primarului de cdtre
locuitorii comunei rurale, pebaza votul cenzitar, a fost prevdzutd prin Legea comunald din anul
1864. Primarul era magistratul comunal, cdruia legea ii incredinla intreaga administralie a
comunei, dar, in acelaqi timp, era qi delegatul puterii centrale, in comunele rurale unde trebuia sd
fie confirmat de prefect.
Prin reglementdrile ulterioare a fost consacratd regula alegerii primarului de cdtre
consiliu, insd indiferent de modalitatea in care acesta era ales, era investit, pentru perioada
mandatului sdu, cu calitatea de funcfionar public.
Legea nr.21512001, republicatd, cu modificdrile qi completdrile ulterioare, prin art.57, a
optat pentru varianta alegerii primarului prin vot direct de cdtre cetdlenii cu drept de vot din
cadrul comunitdlii locale respective
-
ora;, municipiu, comun6. Astfel, legea prevede cd
,,comunele,
oragele au c6te un primar gi un viceprimar, iar oraqele regedinld de
jude!
au c6te doi
viceprimari, alegi in condiliile legii", fiind vorba despre Legea nr.6712004, cu modificdrile qi
complet[rile ulterioare.
Spre deosebire de validarea alegerilor consilierilor locali, alegerea primarului este
validatd,, in aceleaqi condilii in care este validatd in camera de consiliu a
judecdtoriei in raza
cdreia se afld unitatea administrativ-teritoriald, de cdtre un
judecdtor desemnat de preqedintele
instanfei. Validarea alegerii primarului se face in termen de 20 zrle de la data desfbqurdrii
alegerilor, conform art.58 alin.(l) din Legea nr. 21512001, republicatd, cu modificarile qi
completdrile ulterioare.
Invalidarea alegerii primarului se pronunla doar dacd se constatd:
-
incdlcarea condiliilor de eligibilitate,
-
frauda electorald produsd pe parcursul alegerii.
Conform art.59 alin.(l), rezultatul validdrii sau invaliddrii alegerii primarului se aduce la
cunoqtinld prefectului qi se prezintd in qedinla de constituire a consiliului local sau, dacl este
cazll, chiar in cadrul unei qedinle extraordinare, de cdtre
judecdtorul desemnat de preqedintele
instanfei de
judecatd.
Ulterior validdrii, conform art.60 alin.(1), primarul depune acelagi
jurdmdnt
pe care-l depun gi consilierii locali, prevdzut de art. 32 alin.(l) din Legea nr. 21512001,
republicatd, cu modificdrile gi completdrile ulterioare. Deqi acelaqi articol prevede in cazul
refuzului de a depune
jurdmdntul
ca gi in cazul consilierilor locali, ca sancliune
-
considerarea
acestuia ca fiind demisionar de drept, totuqi doctrina, punct de vedere pe care am menfionat deja
anterior cd il impdrtdqim, considerd corectd. variarfia conform cdreia acestuia i se retrage
validarea.
in caz de invaliditate a alegerii primarului, art.59 alin.(2) din Legea nr. 21512001,
republicatd, cu modificdrile qi completdrile ulterioare, prevede c6, la propunerea prefectului,
Guvernul va stabili data alegerilor in termen de cel mult 90 de zile de la data invaliddrii sau, dupi
caz, de la data rdmdnerii definitive qi irevocabile a hotdr6rii
judecdtoreqti, in condiliile legii.
Validarea este, agadar, operaJia prin care o autoritate a statului sau a administraliei publice
locale, aleasd prin vot universal, egal, direct, secret qi liber exprimat, este confirmatd in vederea
ocupdrii gi a exercitdrii funcliei respective.
Rolul primarului reiese din prevederile art. 61 din Legea rc. 21512001 republicatd, cu
modificdrile qi completdrile ulterioare, conform cdrora primarul indeplineqte o funcfie de
autoritate publicd, nefiind funclionar public, acesta fiind qeful administrafiei publice locale gi al
aparatului propriu de specialitate al autoritdtilor administraliei publice locale, pe care il conduce
qi il controleazd. Rolul acestuia este tridimensional, anume:
-
asigurd respectarea drepturilor qi libertdtilor fundamentale ale cetdfenilor, a prevederilor
Constituliei, precum gi punerea in aplicare a legilor, a decretelor Preqedintelui Rom6niei, a
hotdrdrilor qi ordonanlelor Guvernului, a hotdrdrilor consiliului local;
-
dispune mdsurile necesare qi acordd sprijin pentru aplicarea ordinelor qi instrucliunilor cu
caracter normativ ale miniqtrilor, ale celorlalli conducdtori ai autoritdlilor administraliei publice
centrale, ale prefectului, precum gi a hotdrdrilor consiliului
judefean;
-
reprezintd. unitatea administrativ-teritoriald in relafiile cu alte autoritdli publice, cu persoanele
fizice sau
juridice
romdne ori strdine, precum qi in
justilie.
Pentru indeplinirea acestui rol, a acestor funclii, primarul beneficiazd gi conduce un aparat
de specialitate, precum qi servicii publice locale.
In baza acestor prevederi, doctrina a stabilit trei categorii de sarcini ale primarului, in
calitatea sa de autoritate executivd a consiliului local, acesta din urmd putAnd fi considerat
autoritatea deliberativS. Acestea sunt:
.
cea de reprezentare
-
primarul reprezint6nd comuna sau oragul in relaliile cu alte
autoritdli publice, cu persoanele fizice sau
juridice romAne sau strdine, precum qi in
justifie;
o
cea de executiv al consiliului local
-
acesta avdnd atribufii pentru pregdtirea deciziei
consiliului local, pentru punerea in aplicare a acesteia gi de a raporta;
.
cea de qef al administrafiei locale qi aparatului de specialitate
-
primarul are trei direcfii
de acliune
-
cea privind personalul, cea privind mijloacele materiale qi financiare qi cea
privind serviciile publice locale.
Atribu{iile primarului sunt stabilite de art. 63 din Legea nr.21512001, republicatd, acestea
fiind clasificate astfel:
a)atribufii exercitate in calitate de reprezentantal statului, precum indeplinirea funcfiei de ofi1er
de stare civild qi de autoritate tutelard;
b)atribufii referitoare larelalia cu consiliul local;
c)atribulii referitoare la bugetul local, precum exercitarea funcliei de ordonator principal de
credite; intocmirea proiectului bugetului local qi a contului de incheiere a exerciliului bugetar qi
supunerea acestora spre aprobarea consiliului local; verificarea, prin compartimentele de
specialitate, a corectei inregistrdri fiscale a contribuabililor la organul fiscal teritorial, atdt a
sediului social principal, cdt gi a sediului secundar;
d)atribufii privind serviciile publice asigurate cetdlenilor, precum coordonarea reahzdrii
serviciilor publice de interes local prestate prin intermediul aparatului de specialitate sau prin
intermediul organismelor prestatoare de servicii publice qi de utilitate publicd de interes local;
luarea de mdsuri pentru prevenirea qi, dupd caz, gestionarea situaliilor de urgen!6; asigurarea
elabordrii planurilor urbanistice prevdzute de lege, supunerea acestora aprobdrii consiliului local
qi acfionarea pentru respectarea prevederilor acestora;
e)alte atribulii stabilite prin lege.
in ceea ce priveqte raporturile primarului cu consilial local, in primul rdnd trebuie sd
amintim faptul cd acesta participd la qedinlele acestuia av6nd gi dreptul de a-qi exprima punctul
de vedere asupra tuturor problemelor supuse dezbaterii. De asemenea, potrivit art. 63 alin.(3) din
Legea m.21512001, republicatd, cu modificdrile qi completdrile ulterioare, primarul prezintd
consiliului local, in primul trimestru, un raport anual privind starea economicb, sociald gi de
mediu a unitefii administrativ-teritoriale; prezintd, la solicitarea consiliului local, alte rapoarte qi
informdri; elaborcazd" proiectele de strategii privind starea economicd, sociald qi de mediu a
unitdfii administrativ-teritoriale qi le supune aprobdrii consiliului local.
Pe de altd, parte, in cazuJ in care primarul refuzd sd pund in aplicare o hotdrAre a
consiliului local, av6nd in vedere faptul cd legea nu prevede nimic in mod expres cu privire la
consecinlele
juridice
ale unei astfel de inacliuni gi pentru cd acesta nu poate fi tras la rdspundere
de cdtre consiliul local pentru simplul motiv cd nu a fost ales de cdtre acesta, singura solulie
posibild este acfionarea in faJa instanlei de contencios administrativ a primarului. Iatd cum
inclusiv aceastd situalie a determinat doctrina a propune ca, de lege ferenda, primarul sd fie ales
de cdtre consiliul local, cazin care acesta il va putea trage la rdspundere pentru activitatea sa ceea
ce ar putea intdri spiritul de rdspundere gi responsabilitatea acestuia in raporturile cu consiliul
local qi, in special cu colectivitatea locald.
Unele dintre atribuliile sale, primarul le poate delega viceprimurului sau viceprimarilor
printr-o dispozilie emisd in acest sens. Degi doctrina recentd a considerat cd aceastd delegare este
una obligatorie, legea nu prevede sancfiuni in cazul in care primarul nu-i deleagd o parte a
atribufiilor. Practica zilelor noastre demonstreazd, frrd nici un drept de apel, faptul cd un primar
nu-qi poate exercita exemplar atribuliile conferite de lege fiind practic obligatorie aceastd
delegare. Reglementarea anterioard modificdrii Legii nr.2l5l200l prin Legea nr.28612006,
prevedea expres, prin art.70, atribuliile pe care primarul le putea delega viceprimarului/lor:
o
indrumarea qi supravegherea activitdlii gardienilor publici, conform angajamentelor
contractuale;
o
controlarea igienei gi a salubritdlii localurilor publice gi a produselor alimentare puse in
vdnzare pentru populafie, cu sprijinul serviciilor de specialitate;
o
asigurarearepartizdrii locuinfelor sociale pebazahotdr6rii consiliului local;
o
exercitarea controlului asupra activitdlilor din tdrguri, piefe, oboare, locuri qi parcuri de
distraclii qi ia mdsuri pentru buna funclionare a acestora;
o
rdspunderea asupra activitdlri de inventariere qi administrare a bunurilor care aparlin
domeniului public qi domeniului privat al comunei sau al oraqului;
o
organizarea evidenlei lucrdrilor de construcfii din localitate qi punerea la dispozilia
autoritAfilor administraliei publice centrale arezultatelor acestor evidenfe;
o
luarea de mdsuri pentru controlul depozitdrii deqeurilor menajere, industriale de orice fel,
pentru asigurarea igienizdrii malurilor cursurilor de apd drnraza comunei sau a oraqului,
precum gi pentru decolmatarea vdilor locale qi a podefelor pentru asigurarea scurgerii
apelor mari;
o
cele de ofi1er de stare civili
-
acestea putAnd fi delegate chiar qi secretarului sau altor
funcfionari cu competenle in acest domeniu, potrivit legii.
In ceea ce priveqte viceprimarul, conform art. 57 alin.(3) din Legea nr. 2151200I,
republicatS, cu modificdrile qi completdrile ulterioare, este ales de cdtre consiliul local din rAndul
membrilor sdi, cu votul secret al majoritdfii consilierilor in funcfie. Schimbarea din funclie a
viceprimarului se poate face de consiliul local, prin hotdrdre adoptatd cu votul majoritalii
consilierilor in funcfie, la propunerea primarului sau a unei treimi din numdrul consilierilor locali
in funclie. Durata mandatului viceprimarului este egald cu cea a mandatului consiliului local,
acesta pdstrdndu-gi pe durata mandatului sdu de viceprimar qi calitatea de consilier local frrd a
mai putea beneficia de indemnizalia aferentd acestui statut.
Sub aspectul naturii
juridice,
viceprimarul nu este a autoritate a administrafiei publice
tocmai pentru cd acesta nu are conferite de lege atribulii proprii pentru a cdror exercitare ar putea
sd emitd acte administrative de autoritate. insd, conform art.57 alin.(2) din Legea nr.2l5l200l,
republicatd, cu modificdrile qi completdrile ulterioare, viceprimarul este subordonat primarului gi
inlocuitorul de drept al acestuia, care ii poate delega atribuliile sale.
Prevederile privind suspendarea de drept a mandatului primarului se aplic6, potrivit art.7I
alin.5 din Legea nr.21512001, republicatd, cu modific[rile qi completdrile ulterioare, in mod
corespunzdtor qi viceprimarului.
Agadar, degi viceprimarul este ales cu votul majoritdlii consilierilor locali in funcfie,
dintre aceqtia, raporturile dintre primar qi viceprimar sunt de subordonare gi nu de colaborare
astfel precum sunt cele dintre primar gi consiliu local. Existenla acestor raporturi se constituie ca
un argument in favoarea faptului cd gi la propunerea primarului poate fi iniliatd procedura de
schimbare din funcfie, decizia asupra acestei schimbdri din funclie aparlindnd tot consiliului
local.
Conform art.77 din acelagi act normativ, viceprimarul aldturi de primar, secretarul unitdfii
administrativ-teritoriale qi aparatul de specialitate al primarului constituie o structurd funclionalS
cu activitate pernanentd, denumitd primdria comunei, oragului sau municipiului, care duce la
indeplinire hotdrdrile consiliului local gi dispoziliile primarului, soluliondnd problemele curente
ale colectivitdlii locale.
Doctrina a precizat faptul cd niciodatd nu pot fi delegate de cdtre o persoand toate
atribuliile pe care le define, iar cel ce le deleagd poate oric6nd sd le retragd, iar cel care a fot
imputemicit sS le exercite trebuie sd rdspundd in fafa celui care i le-a delegat.
Conform art. 68 din acelaqi act normativ, in realizarea atribuliilor sale, primurul emite
dispozilii cu caracter normativ sau individual, acestea fiind practic actele pe care primarul le
poate elibera. Acestea devin executorii fie de la data la care sunt aduse la cunoqtinla publicului,
prin formele consacrate legislativ, precum Monitorul Oficial al
judelului
sau al oraqului, proiect
neftnalizat qi abandonat intre timp, sau prin publicare in presa locald sau afiqate in locuri special
amenajate
-
in cazul in care este vorba despre dispozifii cu caracter normativ
-
fie de ladatala
care au fost comunicate persoanelor interesate
-
in cazul dispoziliilor cu caracter individual.
Ca qi-n cazul hotdr6rile consiliului local, qi dispoziliile primarului cu caracter normativ se
aduc la cunoqtinla publicd in termen de 5 zile de la data comunicdrii oficiale cdtre prefect, tetmen
in care acesta din urmd poate lua o decizie privind atacarea actului respectiv la instanfa de
contencios administrativ.
Mundatul primarului este, conform art. 69 din Legea nr. 21512001, republicatd, cu
modificdrile qi iompletdrile ulterioare, de 4 ani qi se exercitd p6nd la depunerea
jurdm6ntului de
cdtre primarul nou- ales, putAnd fi prelungit prin lege organicd, in caz de rdzboi, calamitate
naturalA, dezastru sau sinistru deosebit de grav. Evident cd mandatul incepe de la data la care
primarul nou ales a depus
jurdmdntul.
Mandatul prirnarului poate sd,tnceteze
Si
inainte de termen, putdndu-se vorbi despre:
.
lncetare
de dre.plinurmdtoarele cazuri expres prevdzute de art. 15 alin. (2) dinLegeanr'
39312004, cu modificarile qi completdrile ulterioare,
qi anume:
o demisie;
o incompatibilitate;
o schimbarea domiciliului intr-o alt6 unitate administrativ-teritoriald;
o condamnarea printr-o hotdrdre
judecdtoreascd rdmasa definitivd la o pedeapsd
privativ[ de libertate;
o punerea sub interdicliejudecdtoreascd;
o pierdereadrepturilor electorale;
o decesul;
o pierderea calitdlii de membru al partidului politic sau al organtzaliei
minoritdlii
nalionale pe a cdrei listd a fost ales;
o dar gi in urmdtoarele situafii, prevdzute de art.69 alin.(2) din Legea nr.21512001,
repub r i c ats'
: r:i::
.jif,}
ff
fit""llilf
J::'."#Li i r,,,,.1 i e i d atoriti une i bo r i
gfave, certificate, .ur" nu permite desfbqurarea activitdlii in bune condilii
timp de 6 luni pe parcursul unui an calendaristic;
o
dacd acesta nu iqi exercita, in mod nejustificat, mandatul timp de 45 de zlle
consecutiv.
in toate aceste cazuri,prefectul, prin ordin, ia actde incetarea mandatului
primarului. Deqi
nu se mai regdsesc printre prevederiie Legii nr. 39312004, cu modific[rile
qi complet[rile
ulterioare, considerA, ia ur*atoarele prevederi legale din Legea nr' 21512001, republicatd, cu
modificdrile qi completdrile ulterioare, se aplicd in mod corespunzdtor
in toate caztxile. astfel,
ordinul prefectului poate fr atacat de primaila instanla de contencios administrativ
in termen de
10 zile de |a comunicare. Instan{a de contencios administrativ este obligatd sd se pronunfe in
termen de 30 de zile. in acest caz, procedura prealabild nu se mai efectueazd, iar hothrdrea
primei
instanle este definitivd gi irevocabild.
.
in consecin![, in toate cazurile enunlate mai sus, prefectul este cel care ia act de incetarea
mandatului primarului. Legea nr.21512001 nu prevede cine il sesizeazd
pe prefect dacd ne afld
intr-unul dintre cazurrle mai sus amintite. Doctrina oferd mai multe solufii,
printre care o putem
aminti pe urmdtoarea: adoptarea de cdtre consiliul local a unei hot[rAri in care sd arate motivul
incetdrii mandatului primarului, iar prin intermediul secretarului aceasta sd fie adus6la cunoqtinla
prefectului, urm6nd ca in urma verificdrii de cdtre cel din urmd a acestor motive, acesta sd emitd
sau nu ordinul prin care constatd incetarea de drept a mandatului
primarului.
o
incetare ca urmare a organizirii unui referendum la nivel local pe principiul simetriei
dear t . 70di nLegeanr . 2| 5l 2001, r epubl i cat 6, Acest
referendum va fi organizat cu respectarea normelor legale in materie
-
norme prevdzute
10
de Legea nr. 312000 qi conform procedurii prevdzute de art.55 alin.(3)-(7) din Legea
2151200I, republicatd, cu modificdrile gi completdrile ulterioare, privind organizarea unui
referendum local cu acelaqi scop pentru dizolvarea consiliului local. Pentru orgarizarea
acestui referendum este necesard o cerere adresatd in acest sens prefectului de locuitorii
comunei, oraqului sau municipiului, ca urrnare a nesocotirii de cdtre acesta a intereselor
generale ale colectivitafli locale sau a neexercitdrii atribuliilor ce ii revin, potrivit legii,
inclusiv a celor pe care le exercitd careprezentarrtal statului.
Cererea va cuprinde motivele ce au stat la baza acesteia, numele qi prenumele, data gi
locul naqterii, seria qi numdrul buletinului sau ale cdrfii de identitate gi semndtura olografr ale
cetdlenilor care au solicitat organrzarea referendumului. Organizarea referendumului trebuie
sd fie solicitatd, in scris, de cel pu\in 25%o dintre locuitorii cu drept de vot. Acest procent
trebuie s5 f,re rcalizat in f,recare dintre localitdlile componente ale comunei, oragului sau
municipiului. Fa!6 de aceste prevederi, de lege ferenda, pot fi luate in considerare urmdtoarele
propuneri:
o pentru evitarea unor eventuale abuzuri din parte prefectului, ar fi, indicat ca
analizarea motivelor cererii pentru organizarea referendumului sd nu fie anahzate
doar de cdtre prefect, ci, impreund cu acesta, de cdtre o comisie de la nivelul
Ministerului Administraliei gi Internelor;
o pe perioada organizdrii gi desfbqurdrii referendumului local, ar fi indicat ca printr-
o hotirdre a consiliului local, acesta sd delege unuia dintre viceprimari sau
viceprimarului atribuliile primarului, avAnd in vedere cd nu se mai
justificd
rdmAnerea in activitate a primarului. O astfel de solulie este cu atdt mai
justificatd
cu cdt conform art.72 alin.(1)-(3) din Legea nr.21512001, republicatd, cu
modificdrile qi completirile ulterioare, in caz de vacan!6 a funcliei de primar,
precum qi in caz de suspendare din funclie a acestuia, atribuliile ce ii sunt conferite
prin lege vor fi exercitate de drept de viceprimar sau, dupd caz, de unul dintre
viceprimari, desemnat de consiliul local cu votul secret al majoritdlii consilierilor
locali in functie.
in aceastd situalie consiliul local poate delega, prin hotdr6re, din rAndul membrilor
sdi, un consilier local care va indeplini temporar atribuliile viceprimarului, iar in
situalia in care sunt suspendafi din funcfie, in acelagi timp, atdt primarul, cAt qi
viceprimarul, consiliul local deleagd un consilier local care va indeplini at6t
atribuliile primarului, cdt gi pe cele ale viceprimarului, p6nd la incetarea
suspenddrii.
o ar trebui s5 existe gi in aceastd situalie posibilitatea, expres prevdzutd de lege, ca
primarul sd conteste printr-o acfiune in contenciosul administrativ ordinul
prefectului prin care s-a dispus or ganizar ea referendumului.
Ca qi in cazul consilierilor local qi mandatul primarului se suspendd de drept numai in
cazul in care acesta a fost arestat preventiv. Mdsura arestdrii preventive se comunicd de indatd de
cdtre instanla de
judecatd
prefectului care, prin ordin, constata suspendarea mandatului. Ordinul
de suspendare se comunicd de indatd primarului, suspendarea durind pdnd la incetarea situaliei
care a determinat-o, anume p6nd la incetarea stdrii de arest preventiv. Dacd primarul suspendat
din funcfie a fost gdsit nevinovat, acesta are dreptul la a solicita plata drepturilor salariale
corespunzdtoare perioadei in care afost suspendat
La nivelul administraliei publice locale nu existd doar organe alese sau numite pe baza
unor criterii politice, ci gi funclionari care au statutul de funcfionari de carierd qi care asigurd
continuitatea autoritSlii respective. Unul dintre aceqtia este secretarul comunei, oraEalui sau al
11
sudivizianii administrativ-teritoriale a municipiilor care, conform art. art.Il6 alin. (1) din Legea
nr. 21512001, republicat[, cu modificdrile gi completirile ulterioare, este funclionar public de
conducere, cu studii superioare
juridice
sau administrative. Legea nu mai prevede, ca o exceplie
de la regul5, posibilitateaca la nivelul unei comune secretarul sd poatd fi qi o persoand cu alte
studii superioare sau cu studii liceale atestate prin bacalaureat, prevederi ce au fost completate de
reglementdrile privind funcfia publicd gi funcfionarii publici din Legea nr. 16112003 privind unele
mdsuri pentru asigurarea transparenlei in exercitarea demnitalilor publice, a funcliilor publice qi
in mediul de afaceri, prevenirea gi sanclionarea corupliei, potrivit cdrora in cazul secretarilor care
au doar studii liceale, concursul pentru ocuparea postului de secretar se va organiza anual, iar
termen de 6 ani, termen ce s-a implinit in prezent, aceqtia au obligalia de a absolvi o formd de
inv6!6mdnt superior de lungd duratd in specialitatea
juridicd
sau administralie pub1ic6, sub
sancfiunea eliberdrii din funclie.
Secretarul nu poate
fi
membru al unui partid politic, in caz contrar va fi destituit din
funcfie. Secretarul unitdtii administrativ-teritoriale nu poate fi, de asemenea, so!, solie sau rudd
de gradul int6i cu primarul sau cu viceprimarul, respectiv cu preqedintele sau vicepreqedintele
consiliului
judefean,
sub sancliunea eliberdrii din funclie. Iar recrutarea, numirea, suspendarea,
modificarea, incetarea raporturilor de serviciu qi regimul disciplinar ale secretarului unitdlii
administrativ-teritoriale se fac, potrivit art.l6 alin.4 din Legea nr.21512001, republicatd, cu
modificdrile qi completdrile ulterioare, in conformitate cu prevederile legislafiei privind funclia
publici qi funclionarii publici.
Secretarul se bucurd de stabilitate in
funclie.
Aceastd stabilitate este doveditd
9i
de
procedura destul de greoaie privind eliberarea din funcfie, precum qi de cea privind sancfionarea
disciplinard a secretarului.
Atribuliile sale surfi prevdzute de art. 117 din Legea nr. 21512001, republicatd, cu
modificdrile qi completdrile ulterioare, printre acestea numirAndu-se: avizarea, pentru legalitate, a
dispoziliilor primarului qi ale preqedintelui consiliului
judefean, a hotdrdrilor consiliului local,
respectiv ale consiliului
judefean; participarea la qedinlele consiliului local, respectiv ale
consiliului
judefean;
asigurarea gestiondrii procedurilor administrative
privind rel4ia dintre
consiliul local qi primar, respectiv consiliul
judelean qi preqedintele acestuia, precum gi intre
aceqtia gi prefect; organizarea arhivei qi a evidenlei statistice a hotdrdrilor consiliului local qi a
dispoziliilor primarului, respectiv a hotdrdrilor consiliului
judelean qi a dispoziliilor
preqedintelui
consiliului
judefean;
asigurarea transparenfei qi comunicarca cdtre autoritdlile, instituliile publice
qi persoanele interesate a actelor prevdzrrte la lit. a), in condiliile Legii nr. 54412001 privind
liberul acces la informaliile de interes public, cu modificdrile gi completdrile ulterioare;
asigurarea procedurilor de convocare a consiliului local, respectiv a consiliului
judelean, qi
efectuarea lucrdrilor de secretariat, comunicarea ordinii de zi, intocmirea procesului-verbal al
gedinlelor consiliului local, respectiv ale consiliului
judefean, qi redactarea hotdrArilor consiliului
local, respectiv ale consiliului
judefean; pregdtirea lucrdrilor supuse dezbaterii consiliului local,
respectiv a consiliului
judefean,
qi comisiilor de specialitate ale acestuia; alte atribulii prevdzute
de lege sau insdrcindri date de consiliul local, de primar, de consiliul
judefean
sau de preqedintele
consiliului
judefean,
dttpd caz.
Funcfia de secretar general se regdseqte gi la nivelul
judefului, prevederile legale
aplicabile acestuia fiind aceleaqi de mai sus, acesta fiind tot un funcfionar public de conducere, cu
studii superioare
juridice
sau administrative.
$i
acesta se bucurd de stabilitate in funcfie qi nu
poate fi membru al vreunui partid politic sau al unei formaJiuni politice, sub sancfiunea eliberdrii
din functie.
t 2