Aciditatea gastric.

n mod normal, aciditatea este de 1,5 pn la 1,8 g la litru, aceasta fiind dat de prezena acidului
clorhidric. Acidul clorhidric este necesar pentru activitatea normal a pepsinei i oac un rol de steriliza!
re a alimentelor ingerate, omornd o serie de "acterii. #odificri apar $n diferite afeciuni ca% nevroza
gastric, ulcer, cancer stomacal, etc.
&iperaciditatea apare de o"icei $n ulcerul stomacal. &ipo i aclorhidria sunt suspecte de cancer.
'nterpretarea acestor rezultate $n urma analizelor va fi fcut doar de ctre medic.
(e pot folosi urmtoarele plante medicinale%
Aloe vera, angelic, anasonul, "anane, "usuiocul, cartofi, castravei, ceai negru, chimen, cim"ru, coada
calului, conopid, dovlecei, dud, fasole verde, fenicul, lmie, mrar, mtciune, mselari, morcovi,
nsturel, osul iepurelui, ppdie, pstrnac, ptrunel, pedicu, pir, praz, prun, ridichi, roii, rozmarin,
salat verde, scorioar, sfecl roie, soc, soia, spanac, suntoare, oprlai, tarhon, ttneas, turi
mare, elin, urzic, usturoi, varz, vsc.
#odul de folosire al plantelor%
Aloe (Aloe vera) sucul din aceste plante proaspt obinut sau uscat luat praf ajut la alcalinizarea
coninutului stomacal.
Angelic )Angelica arhangelica* + lingurie de plant mrunit se pune la +5, ml ap clocotit. (e
acopera pentru 15 minute, apoi se strecoar. (e pot consuma cte 1 can dup fiecare mas, pentru
efectul de alcalinizare al coninutului stomacal. (e poate lua i su" form de praf care se o"ine cu rnia
de cafea i din care se pune un vrf de cuit su" lim" pentru 5 minute, apoi se $nghite cu ap. (e poate
folosi i rdcina la fel.
Ananas! se consum fructele fiind alcaline i com"tnd aciditatea gastric.
Anason )-impinella anisum* 1 linguri de semine mcinate se pune la +5, ml ap clocotit. (e acopere
pentru 15 minute, apoi se strecoar. (e pot consuma cte 1 can dup fiecare mas, pentru efectul de
alcalinizare al coninutului stomacal. (e poate lua i su" form de praf care se o"ine cu rnia de cafea
i din care se pune un vrf de cuit su" lim" pentru 5 minute, apoi se $nghite cu ap.
Banane - Cur de banane: se vor consuma -! banane pe zi care vor reduce aciditatea "i au o
aciune calmant asupra mucoasei stomacului. #ste unul dintre puinele fructe neutre.
Busuioc ($cinum basilicum) linguri de plant mrunit se pune la !%& ml ap clocotit. 'e
acopere pentru % minute( apoi se strecoar. 'e pot consuma c)te can dup fiecare mas(
1
pentru efectul de alcalinizare al coninutului stomacal.
*iure de cartofi : este cel mai util remediu +n vindecarea deranjului stomacal. 'e poate consuma +n
orice cantitate. ,a fel se poate consuma "i supa de cartofi ca "i cartofii cruzi. Acestea ajut la
calmarea crampelor "i arsurilor stomacale.
Castravei (Cucumis sativus) se consum cruzi sau sub form de suc +n cazul aciditii mari.
.eai negru! 1 plic se pune la +5, ml ap clocotit. (e las pentru 15 minute apoi se scoate afar plicul i
se consum ceaiul pentru efectul alcalinizant.
.himen ).arum carvi* 1 linguri de semine mcinate se $nghit pentru efectul alcalinizant cu ap. (au se
pun 1 linguri la +5, ml ap clocotit. (e acopere pentru 15 minute, apoi se strecoar. (e pot consuma
cte 1 can dup fiecare mas, pentru efectul de alcalinizare al coninutului stomacal.
.im"ru )/0mus vulgaris* 1 linguri de plant mrunit se pune la +5, ml ap clocotit. (e acopere
pentru 15 minute, apoi se strecoar. (e pot consuma cte 1 can dup fiecare mas, pentru efectul de
alcalinizare al coninutului stomacal.
Coada calului (#-uisetum arvense) linguri de plant mrunit se pune la !%& ml ap clocotit.
'e acopere pentru % minute( apoi se strecoar. 'e pot consuma c)te can dup fiecare mas(
pentru efectul de alcalinizare al coninutului stomacal. 'e va lua planta uscat "i se macin cu
r)"nia de cafea. 'e cerne apoi "i se ia un v)rf de cuit de . ori pe zi cu % minute +naintea
meselor. 'e ine puin +n gur( dup care se va +ng/ii cu ap. Ajut +n toate cazurile +n care e0ist
o /iperaciditate stomacal.
.onopid preparat $n diferite preparate culinare )orice form* aut la alcalinizarea coninutului stomacal.
(e poate consuma i su" form de suc $n amestec cu alte legume cu un efect mai puternic.
.urmale se consum fructele autnd la dispariia aciditii stomacale.
1ovlecei! preparat $n diferite preparate culinare )orice form* aut la alcalinizarea coninutului stomacal.
(e poate consuma i su" form de suc $n amestec cu alte legume cu un efect mai puternic.
1ud! ceaiul din frunze este foarte util dia"eticilor i cardiacilor, acionnd prompt $n rceli, fiind sudorific i
$n diaree datorit caracterului lor astringent. (unt foarte utile pentru alcalinizarea stomacului fiind deci
utile $n gastritele hiperacide. (e consum 1 can zilnic dintr!o lingur de frunze puse la +5, ml ap
clocotit. n cazurile de ulcer se pot pune + linguri de frunze la +5, ml ap clocotit i se "ea din + $n +
ore cte o $nghiitur. (e folosete $n crizele de ulcer. 2eutralizeaz acidul gastric i proteeaz mucoasa
stomacal de su"stanele nocive.
3asole verde )-haseolus vulgaris* se consum fasolea verde suc sau crud $n salate sau chiar gtit
autnd la dispariia aciditii gastrice.
3enicul )3oeniculum vulgare* 1 linguri de semine mcinate se $nghit pentru efectul alcalinizant cu ap.
(au se pun 1 linguri la +5, ml ap clocotit. (e acopere pentru 15 minute, apoi se strecoar. (e pot
2
consuma cte 1 can dup fiecare mas, pentru efectul de alcalinizare al coninutului stomacal.
4repfruit ).itrus decumana* cu toate c este un fruct care are mult acid citric $n stomac are reacie
alcalin, com"inndu!se cu mineralele coninute. (e poate consuma crud.
,m)ie (Citrus lemon) $ felie de lm)ie crud m)ncat fr za/r calmeaz rapid durerea. 'ucul
de lm)ie (acidul citric) are reacie cu mineralele (1etalele ) din stomac rezult)nd neutralizarea
sucului.
#ango se consum fructul care aut la neutralizarea sucului gastric.
#rar )Anthum gruveoles* 1 linguri de semine mcinate se $nghit pentru efectul alcalinizant cu ap.
(au se pun 1 linguri la +5, ml ap clocotit. (e acopere pentru 15 minute, apoi se strecoar. (e pot
consuma cte 1 can dup fiecare mas, pentru efectul de alcalinizare al coninutului stomacal.
#tciune )1racophalum moldavica* 1 linguri de plant mrunit puse la +5, ml ap clocotit. n
cazurile de ulcer se pot pune + linguri de frunze la +5, ml ap clocotit i se "ea din + $n + ore cte o
$nghiitur. Aut la calmarea durerilor.
#selari )&iosciamus niger* 1 linguri de plant mrunit puse la +5, ml ap clocotit. n cazurile de
ulcer se pot pune + linguri de frunze la +5, ml ap clocotit i se "ea din + $n + ore cte o $nghiitur.
Aut la calmarea durerilor.
1ere (1allus pumilla) se consum fructe crude ajut)nd la neutralizarea sucului gastric.
1orcovi (2aucus carota) sucul de morcovi este unul dintre cele mai bune alcalinizante. 'e poate
con-suma de . ori pe zi( c)te !&& ml . 2e asemenea se poate amesteca cu orice alt suc de legume.
'e pot de asemenea consuma "i morcovi fieri sau se fierb c/iar "i frunzele cu acela"i rezultat.
2sturel )2asturtium officinale* 1 linguri de plant mrunit se pune la +5, ml ap clocotit. (e
acopere pentru 15 minute, apoi se strecoar. (e pot consuma cte 1 can dup fiecare mas, pentru
efectul de alcalinizare al coninutului stomacal.
5sul iepurelui )5nonis spinosa* 1 linguri de plant mrunit se pune la +5, ml ap clocotit. (e
acopere pentru 15 minute, apoi se strecoar. (e pot consuma cte 1 can dup fiecare mas, pentru
efectul de alcalinizare al coninutului stomacal.
-pdie )/ara6acum officinale* frunzele proaspete se pun dup splare cu puin ulei i suc de lmie i
se consum ca orice salat de mai multe ori pe zi. (uplimentar are i rolul de a fortifica ficatul. Aut la
alcalinizarea aciditii stomacului.
-strnac )-astinaca sativa* se poate folosi sucul $n cantitate de 5, ml pus la +,, ml suc de morcovi. (e
poate o"ine din rdcin i frunze. (e poate de asemenea consuma fiert.
*trunjel (*etroselinum crispus) e poate folosi sucul +n cantitate de %& ml pus la !&& ml suc de
morcovi. 'e poate obine din rdcin "i frunze. 'e poate de asemenea consuma fiert. #ste unul
dintre sucurile foarte tari "i nu se consum singur.
3
-edicu )70copodium clavatum* frunze verzi cu ulei i puin suc de lmie aut la neutralizarea
coninutului stomacal i $n plus contri"uie la curirea ficatului i chiar refacerea celulei hepatice.
-ere )-irus communis* se consum fructe crude autnd la neutralizarea sucului gastric.
-epeni ).ucumis melo* se consum pepenii autnd la neutralizarea sucului.
-ortocale ).itrus auratium dulcis* se consum fructe crude autnd la neutralizarea sucului gastric.
-ir ).0nodon dact0lon* 1 linguri de plant mrunit se pune la +5, ml ap clocotit. (e acopere pentru
15 minute, apoi se strecoar i se pune puin "icar"onat. (e poate i arunca prima ap i s se pun
alta. (e pot consuma cte 1 can dup fiecare mas, pentru efectul de alcalinizare al coninutului stoma!
cal.
*raz (Allium porrum) se consum crud cu diferite preparate culinare sau c/iar se pune +n diferite
m)n-cruri +n special cu legume pentru a obine alcalinizarea coninutului stomacal.
-run )-runus domestica* se consum fructele crude pentru efectul alcalinizant. 3ructele tre"uie s fie ct
mai coapte.
8idiche )8aphanus sativus* se d pe rztoare se pune ulei i puin oet sau suc de lmie i se
consum.
8oii )70copersicum esculentus* se consum roiile pentru efectul de alcalinizare al coninutului
stomacal. (e poate consuma i su" form de suc $mpreun cu alte legume, pentru acelai efect.
8ozmarin )8ozmarinus officinalis* 1 linguri de plant mrunit se pune la +5, ml ap clocotit. (e
acopere pentru 15 minute, apoi se strecoar. (e pot consuma cte 1 can dup fiecare mas, pentru
efectul de alcalinizare al coninutului stomacal.
'alat verde (,actuca sativa) se consum frunzele proaspete sub form de salat cu puin suc de
lm)ie( pentru efectul alcalinizant al lor.
(corioar ).inammomum ce0lonicum* 1 linguri de praf de coa o"inut cu rnia de cafea se pune la
+5, ml ap clocotit. (e acopere pentru 15 minute, apoi se strecoar. (e pot consuma cte 1 can dup
fiecare mas, pentru efectul de alcalinizare al coninutului stomacal.
'fecl ro"ie (Beta vulgaris) se consum sub form de suc simplu sau +n amestec cu alte sucuri
din legume. 'e poate folosi "i +n diferite preparate culinare.
(mochine )3icus carica* se consum pentru neutralizarea sucului.
'oc ('ambucus nigra) 3inctura de fructe de soc- ajut "i la revenirea la greutatea normal "i
modific rapid *4-ul. 5nltur constipaia( ajut la funcionarea mai bun a rinic/ilor( debloc/eaz
tranzitul intestinal( duc)nd la o reec/ilibrare a acidului stomacal( normalizeaz apetitul( dispar
anumite mirosuri neplcute din organism "i multe altele. 'e poate lua c)te linguri de -. ori pe
zi diluate +n ap sau ceai.
(oia )(oa hipoida* se consum "oa"ele $n orice mod preparate, inclusiv lapte de soia care aut la
4
neutralizarea sucului stomacal.
'panac ('pinaceae oleraceae) se consum frunzele proaspete sub form de salat cu puin suc
de lm)ie( pentru efectul alcalinizant al lor. 2e asemenea se poate folosi +n diferite preparate
culinare.
(truguri )9itis vinifera* se consum strugurii pentru efectul de neutralizare al sngelui.
'untoare (4ipericum perforatum) se consum +n fiecare diminea pe ne m)ncate (la trezire)
linguri de ulei de suntoare care neutralizeaz aciditatea "i protejeaz stomacul.
:oprlai )(uccisa pratensis* 1 linguri de plant mrunit se pune la +5, ml ap clocotit. (e acopere
pentru 15 minute, apoi se strecoar. (e pot consuma cte 1 can dup fiecare mas, pentru efectul de
alcalinizare al coninutului stomacal.
/arhon )Artemisia dracunulus* 1 linguri de plant mrunit se pune la +5, ml ap clocotit. (e acopera
pentru 15 minute, apoi se strecoar. (e pot consuma cte 1 can dup fiecare mas, pentru efectul de
alcalinizare al coninutului stomacal. (e poate folosi i la diferite preparate culinare.
/tneas )(0mph0tum officinalis* 1 linguri de rdcin mrunit se pune la +5, ml ap i se fier"e
pentru 5 minute. (e strecoar i se pot consuma + cni pe zi, pentru efectul alcalinizant.
/uri mare )Agrimonia eupatoria* 1 linguri de plant mrunit se pune la +5, ml ap clocotit. (e
acopere pentru 15 minute, apoi se strecoar. (e pot consuma cte 1 can dup fiecare mas, pentru
efectul de alcalinizare al coninutului stomacal.
;elin )Apium graveolens* se consum sucul o"inut din rdcin sau frunze fiind un puternic alcalinizant.
(e indic folosirea cu suc de morcov.
<rzic )urtica dioica* se consum frunze de urzic $n diferite salate crude )cu ulei i puin suc de lmie*
sau chiar puse $n diferite mncruri. (e poate face de asemenea i un ceai din + lingurie de frunze
mrunite puse la +5, ml ap clocotit. (e acopera pentru 15 minute, apoi se strecoar. (e pot consuma
+!= cni cu =, minute $nainte de mese. Acestea aut la drenarea i fortificarea ficatului i stomacului,
neutralizea!z acidul gastric i proteeaz mucoasa stomacal de su"stanele nocive.
6sturoi : acesta lini"te"te durerile de stomac( +n special cele provocate de surplusul de suc
gastric. 'tudiile efectuate arat c usturoiul reduce +n mod evident producerea de suc gastric(
+ntrind totodat "i mucoasa stomacal "i de asemenea ajut la distrugerea multor microbi din
stomac.
7arz (Brasica oleracea) 'e poate face o cur de suc de varz timp de !-. sptm)ni( zilnic c)te !-
. pa/are( ajut la reglarea activitii stomacului "i la vindecare. 'uc de varz: cercetrile "tiinifice
confirm efectul curativ al sucului de varz +n combaterea inflamaiei mucoasei stomacale. 2urata
consumului este de minimum ! sptm)ni c)te !-. pa/are pe zi( but puin c)te puin( +nainte "i
+ntre mese.
5
9sc )9scum al"um* 1 linguri de praf de plant se pune la +5, ml ap i se las pentru 8 ore la
temperatura camerei. (e strecoar i se consum pentru efectul care!l are $n neutralizarea aciditii.
#ierea, iaurtul i usturoiul au efect anti"acterian.
(e vor evita prelile, zahrul, dulciurile, alcoolul de orice fel, alimentele conservate, mai ales cele
conservate cu aditivi alimentari sintetici, priturile, sucurile din comer, etc.
Alte alimente hipoacidifiante% ciupercile proaspete de orice fel, pinea graham i cea neagr.
(ucul de morcovi cu sfecl roie $n pri egale la care se adaug i suc de castravete este de asemenea
util, pentru calmarea durerilor.
(uc de morcovi + pri i o parte suc de spanac. (e poate $n acest fel consuma +,, ml de = ori pe zi,
prefera"il $nainte de mese.
n general se poate afirma c toate sucurile de legume sunt alcalinizani pentru sucul gastric.
n hipoaciditate% ctin, roini, schinel.
-entru calmarea durerilor provocate de aciditatea gastric, cel mai eficient tratament, care vindec i
ulcerul gastric, este 1 linguri de cartof ras, mncat cu =, minute $nainte de fiecare mas.
2e asemenea se poate lua argil c)te linguri zilnic +n cure de lung durat pentru c acesta
face un pansament gastric "i anuleaz aciditatea dac e0ist.
-revenirea arsurilor si a reflu6ului gastro!esofagian
-revenirea si ameliorarea simptomelor reflu6ului gastro!esofagian se poate face prin adoptarea unei serii de masuri%
Atentie % 1aca arsurile persista timp indelungat sau se agraveaza si nu sunt tratate pot conduce la aparitia
gastritei, a ulcerului gastro!duodenal, la arsuri esofagiene, la complicatii ale sistemului respirator.
prin adoptarea unui regim alimentar echili"rat>
in cazul fumatorilor, prin renuntarea la fumat>
evitand consumul de "auturi alcoolice, de "auturi car"ogazoase>
avand in vedere scaderea in greutate, daca este necesar>
optand pentru mesele mici cantitativ, mai dese si cu cat mai multe fi"re vegetale>
acordand atentie vestimentatiei, care tre"uie sa fie leera>
evitand decu"itul dorsal imediat dupa masa>
inaltand capatul patului prin adaugarea unor "ucati de lemn su" picioarele acestuia, doar folosirea
unor perne suplimentare nu este suficienta.
6
896C3# A,CA,:;# 896C3# AC:2#
stafide, curmale, smochine, ananas, mere si cidru
caise, piersici, cirese, avocado, struguri, "anane coapte,
capsuni, grape!fruit, mango, pepene gal"en?rosu,
nectarine, masline negre, papa0a, pere,
toate conservele, gemuri, dulceturi, fructe zaharisite,
glazurate, fructe uscate conservate cu sulfura
fructe proaspete consumate zahar
"anane verzi, masline verzi, prune
,#<61# A,CA,:;# ,#<61# AC:2#
ciuperci, mazare verde, "roccoli, conopida, rosii varza
rosie si al"a, ceapa, usturoi, praz, salata verde, sfecla
morcovi, cartofi, spanac, anghinare, castraveti, andive
patrunel, pastrnac, ardei, dovleac, ridichi, soia "oa"e
in, "ostan, nap, vinete, leguminoase $ncoltite
ardei iute,
asparagus
ru"ar"ar
toate tipurile de fasole si linte cu e6ceptia celor germinate @
C#9#A,# A,CA,:;# C#9#A,# AC:2#
cereale proaspete, orz verde
alimente neutre dar care absorb aciditatea digestiva:
pine praita, pine mai veche de + zile (contin mai putin
gluten care genereaza exces de mucus n corp).
produse de patiserie, pine al"a, pine int 1A+1Ac+5t
egrala sau graham, amidon, aluaturi, popcorn, malai, paste
fainoase, gris, orez )al", "run, "asmati*
faina de ovaz, orez, orz, secara, fulgi de cereale @
,AC3A3# A,CA,:;# ,AC3A3# AC:2#
lapte smntnit, Befir, zer, unt, frisca
lapte proaspat )vaca, capra*
iaurt simplu nepasteurizat sau lapte prins
-armezan, "rnzeturi fermentate, cascaval, telemea
$nghetata, iaurt $ndulcit sau iaurt cu fructe
lapte fiert, lapte praf, smntna fermentata
A,:1#;3# <=3:3# A,CA,:;# A,:1#;3# <=3:3# AC:2#
legume fierte, coapte, mncaruri sau ghiveci de legume,
dar fara rosii sau "ulion
supe de zarzavat si de radacinoase fara carne
Alimente foarte acide% mncaruri ce contin rosii fierte,
"ulion sau pasta de rosii, supele $n care a fiert carnea,
supele cu adaos de vegeta, spanac gatit, conserve
26,C:69: A,CA,:;# 26,C:69: AC:2#
suc de trestie de zahar, zahar din trestie uscat
sirop de orez "run
)mierea $n cantitati mari poate forma si acizi*
dulciuri, praituri, "iscuiti, napolitane, ciocolata, $ndulcitori
sintetici )zaharina,aspartam, sor"itol*, miere artificiala sau
prelucrata cu zahar, fructoza, lactoza
*9$26'# A;:1A,# A,CA,:;# *9$26'# A;:1A,# AC:2#
oua de prepelita, oua de rata
mezeluri, toate tipurile de carne de mamifere, pasare,
peste, gelatina, grasime, icre, oua de gaina
B=6369: A,CA,:;# B=6369: AC:2#
sucuri de legume radacinoase, ceaiuri de plante
ne$ndulcite, apa plata si apa de izvor sunt considerate
neutre, desi $n realitate au un p& usor acid )$ntre C!D*
toate "auturile alcoolice, racoritoare sintetice, cola, cafea,
cacao, sifon
2:7#9'# - A,CA,:;# 2:7#9'# - AC:2#
aproape toate condimentele,
produse din lucerna, alge
ghim"ir, amalaBi, sare de mare
drodie de "ere )calup*
muraturi facute cu otet, maioneze, sare
rafinata,sosuri, Betchup, pasta de rosii, mustar
)pasta*, curr0
aditivi alimentari sintetici% arome, coloranti, glutamat,
conservanti ca% "enzoat, otet, saramura, fum
A,:1#;3# 6,#:$A'# A,CA,:;# A,:1#;3# 6,#:$A'# AC:2#
ulei presat la rece de floarea soarelui sau masline
ulei de peste, ulei de primula, migdale, sm"uri de
dovleac, alune,susan, castane,nuca de cocos proaspata
ulei rafinat de floarea soarelui sau de masline
fructe oleaginoase si seminte coapte sau praite
nuci, fistic
$B:C#:69: CA9# A,CA,:;:>#A>= $B:C#:69: CA9# *9$26C AC:2$>=
7
C$9*6,
somnul, rela6area, sauna, e6ercitiul fizic, meditatia,
e6ercitiile de respiratie
"una dispozitie, "ucuria, fericirea, calmul
fumatul, aromatizanti si parfumuri sintetice
somn insuficient, medicamentele de sinteza
suprasolicitarea, supararea, mnia, stresul,ura,revolta
@ 1intre alimentele care genereaza aciditate, grupa cerealelor si a leguminoaselor constuie o parte
importanta din piramida alimentatiei. Ele se recomanda a fi consumate $mpreuna cu alimente alcaline
pentru a realiza un echili"ru $n digestie.
1oua grupe aparte de alimente sunt%
Alimentele alcaline sau neutre care genereaza
aciditate
Alimentele acide care genereaza alcalinitate
zahar, dulciuri, maoritatea produselor de cofetarie si
patiserie preparate cu faina al"a si zahar, alimente
"ogate $n glucide cum ar fi orezul
lamie, grape!fruit, otet de mere diluat $n apa
muraturi usor fermentate cum sunt castravetii de vara $n
saramura sau varza murata $n primele = luni. Aceste
alimente, prin acizii sla"i pe care $i contin, favorizeaza
digestia si scad hipersecretia de acid din stomac.
#aoritatea fructelor au o reactie chimica acida $n la"orator, dar nu acelasi lucru se petrece $n corpul
uman, pentru ca $n realitate ele devin alcaline prin meta"olizare. n schim" mierea si zaharul sunt
alcaline, dar din cauza continutului mare de glucide formeaza acizi.
4iperaciditatea
5 stare prelungita de o"oseala, uneori pna la epuizare, poate fi semnul unor deficiente sau maladii de
natura foarte diferita. Este stiut ca lipsa de vitamine, de fier sau alte minerale, schim"arile de vreme sau
lipsa luminii datatoare de energie pot avea drept consecinta o stare de o"oseala. 1ar si apneea ce
$nsoteste sforaitul din timpul somnului duce la o epuizare $n timpul zilei. #ai putin cunoscut este faptul ca
si o sinuzita cronica este $nsotita de o"oseala sau ca, la femei, o epuizare de durata poate anunta un
infarct miocardic. 1ar o"oseala mai poate avea o cauza ct se poate de neasteptata.
F-loaia acida a facut vlva $n urma cu ctiva ani, omul acid va face $n viitorF. Afirmatia $i apartine
pu"licistului 2or"ert /reutGein, autorul cartii F&iperaciditate ! "olnav fara motivF, sustinator al teoriei dupa
care, datorita unei hiperaciditati cronice, omul nu numai ca este lipsit de vlaga si morocanos, dar $si
distruge cu totul sanatatea. Autorul crede ca migrenele si reumatismul, cancerul, infarctul miocardic si
dia"etul, psihozele si nevrozele sunt $ntotdeauna $nsotite de o aciditate crescuta.
7a orice adult sanatos sunt $n functie mecanisme de reglare, care sta"ilesc un echili"ru $ntre continutul
acid si cel "azic din organism. 7a pacientii cu acidoza )cresterea aciditatii si reducerea rezervei alcaline
din snge* este vor"a $ntr!adevar de o stare patologica. -e "aza valorii p& se poate sta"ili ct de acid
sau ct de "azic este sngele, dar si urina. -e o scala de la 1 pna la 1H, punctul de neutralitate se afla
la D. (ngele nostru are valori p& de D,=5 pna la D,H5, este asadar usor "azic. 9alorile din urina pot
oscila $ntre H la oamenii foarte "olnavi si 8 la sugari. n general, starea de "oala este asociata cu acizii,
starea de sanatate cu "azele si mineralele alcaline. 1at fiind ca rinichii contri"uie la eliminarea acizilor, la
8
oamenii mai $n vrsta, la care functia renala $ncepe sa fie $ngradita, hiperaciditatea este o pro"lema
serioasa. m"atrnirea ! se mai spune ! nu este nimic altceva dect into6icarea continua cu depunerile
acide, pe care organismul nu mai reuseste sa le neutralizeze.
#0ista +n corp mai multe sisteme lic/idiene interconectate si fiecare are p4-ul sau:
1. p&!ul digestiv
n functie de alimentele consumate si de secretiile digestive, p&!ul poate varia aici de la + )acidul
clorhidric din stomac*, pna la A )sucul pancreatic*. 1intre toate sistemele de p& amintite sistemul
digestiv se dezechili"reaza cel mai usor si de aceea el reprezinta o cheie $n mentinerea sanatatii. ntr!un
mod similar A0urveda considera focul digestiv Agni drept cheia sanatatii si a "olii. 1e aceea vom acorda
un spatiu mai larg alimentatiei.
+. p&!ul sngelui si limfei
-rin cele apro6imativ 5 l de snge si + l de limfa, aceste lichide dreneaza si hranesc restul de apro6imativ
C,!D, de Bg de tesuturi ale unui adult. 1e aceea au rol de tampon pentru pastrarea unei aciditati normale
$n tesuturi.
=. p&!ul tesuturilor
7a cei sanatosi tesuturile au un p& apropiat de cel al sngelui, dar la cei "olnavi, care semnaleaza dureri
reumatice, migrene, la cei o"ezi, cu dia"et, "oli cardiovasculare sau cancer, p&!ul tesuturilor este cu
siguranta acid. (pre deose"ire de snge care tre"uie sa!si pastreze un p& constant, tesuturile pot fi
convertite $n adevarate rezervoare ale rezidurilor acide )grasime $n e6ces, calculi, e6cerscente osoase
sau tumori*. <nele tesuturi cum ar fi oasele si muschii pot fi spoliate de rezerva de minerale alcaline,
acest fapt conducnd la osteoporoza, dureri ale coloanei verte"rale si spasmofilie. Acest sistem al
tesuturilor corporale necesita un timp mai $ndelungat pentru a se echili"ra, de aceea primele saptamni
de tratament sunt destinate transformarilor ce au loc $n tesuturi, fara sa apara neaparat rezultate vizi"ile
cum ar fi scaderea $n greutate sau dizolvarea calculilor.
H. p&!ul urinei si al transpiratiei
Are rol de supapa de control asupra p&!ului sanguin si de aceea poate varia $ntre valorile de H.5 si 8.
#aoritatea oamenilor $n conditiile alimentatiei actuale au un p& cuprins $ntre 5!C. .ei vegetarieni au un
p& urinar usor mai alcalin, cuprins $ntre 5.8!D.
.u ct urina e mai acida, sngele si tesuturile sunt mai acide. n anumite faze ale "olilor p&!ul urinar
poate fi alcalin dar tesuturile sa fie acide, acest fapt datorndu!se unor "locae $n sistemul e6cretor, fie
datorita faptului ca reziduurile acide sunt profund legate $n tesuturi si nu pot fi dizolvate usor, ci doar prin
tratament adecvat. )vezi tratamentele de oleatie A"h0anga din medicina A0urveda*.
Cauzele /iperaciditatii:
1. 1ieta acida )e6plicata pe larg $n ta"elul anterior*.
9
+. Emotii negative
=. Alimente incompati"ile. .hiar si cele mai alcaline alimente pot genera aciditate daca sunt
consumate $mpreuna cu alimente incompati"ile. 1e e6emplu alimentele care contin glucide au nevoie
de sucuri digestive alcaline $n timp ce proteinele se digera la un p& acid.
9eguli pentru a asigura compatibilitatea alimentara si a evita aciditatea:
I 3ructele se mannca $nainte de masa cu cel putin =, de minute sau constituie o masa separata
I 1ulciurile nu se mannca dupa mncare
I 7aptele este un aliment comple6 si greu de digerat. /re"uie "aut cald si eventual condimentat.
Este "ine sa nu fie com"inat cu nici un alt aliment
I 2u se "ea apa rece la masa sau dupa masa, ci doar apa fier"inte
9ezi si capitolul F.ompati"ilitati alimentareF din cartea F4hid de alimentatie sanatoasaF 1r. 5vidiu .his
Alimentatia si stilul de viata
Echili"rul $ntre rezervele de acizi si de "aze din corp depinde de modul nostru de viata. (tresul, lipsa de
miscare, o alimentatie gresita, fumatul, consumul de alcool si de cafea, cresc aciditatea din organism.
.onsecintele caracteristice ale unei hiperaciditati de durata sunt tul"urari digestive, sla"irea sistemului
imunitar, afectari ale coloanei verte"rale, guta, reumatism sau sclerozari ale arterelor. .u hiperaciditatea
sunt puse $n legatura si pertur"arile vegetative, cum ar fi migrenele sau aritmiile functionale.
Aproape toate legumele $n special
cele proaspete sunt alcaline si
echili"reaza aciditatea e6cesiva.
Alimentele care contin multe
minerale "azice sunt salatele,
fructele si legumele, mai cu
seama ceapa, cartofii, morcovii.
Efect "azic sla" au
iaurtul, fructele uscate,
ciupercile si
leguminoasele $n
pastaie.
Efect acid sla" au "rnza
de vaci, smntna, pinea
integrala si familia nucilor.
&iperaciditate provoaca mai
cu seama carnea, inclusiv
mezelurile si dulciurile,
alcoolul si cafeaua. 1ar si
ouale, "rnza si produsele
fainoase.
/re"uie retinut faptul ca $n copilarie organismul reuseste mai usor sa se echili"reze dupa consumul de
dulciuri si carne, desi copii cresc mai sanatosi fara sa le mannce, dar odata cu $naintarea $n vrsta,
consumul lor tre"uie tot mai mult redus. Jenefica pentru eliminarea surplusului de aciditate este
transpiratia, de e6emplu $n sauna. (unt de asemeni recomandate $notul si mersul pe "icicleta. #ineralele
naturale e6trase din cochilii, coaa de ou, alge si saruri marine, $n special calciu, vitamina 1, zinc, cupru si
magneziu sunt recomandate $n curele pentru alcalinizarea corpului.
Alimentele "ogate $n sulfuri, cloruri, azotati si fosfati au un efect acidifiant. -roteinele animale sunt "ogate
$n astfel de su"stante. #ineralele alcaline ca sodiu, potasiu, calciu, magneziu neutralizeaza aciditatea.
Aceste elemente se gasesc din a"undenta $n alimentele vegetale. .orpul stocheaza aceste minerale $n
oase si le eli"ereaza atunci cnd tre"uie sa echili"reze p&!ul sanguin. .nd datorita consumului repetat
10
de alimente acide sau poluate chimic dar si a $m"atrnirii tesuturilor, corpul $si epuizeaza rezervele vitale
de minerale si apare starea de acidoza.
Acidoza este cauza maoritatii "olilor la omul modern. Atunci cnd se instaleaza $n tesuturile corporale,
acest fenomen are loc $n ordinea de hranire a tesuturilor, asa cum este data ea $n medicina A0urveda%
1 8asa dhatu )limfa* ulcer gastro!duodenal, gastrita, dia"et zaharat,
colita
+ 8aBta dhatu )sngele* &ipertensiune arteriala, ateroscleroza,
cardiopatie ischemica, hemoroizi, "oli de piele
= #amsa dhatu )muschii* pietre la rinichi si vezica "iliara, afectiuni ale
ochilor
H #eda dhatu )grasimea* o"ezitate, celulita, afectiuni ale parului, unghiilor
si dintilor, degenerescenta grasa a organelor
5 Asthi dhatu )oasele* osteoporoza, reumatism, artroze, artrita, guta,
cariile dentare, o"oseala generalizata
C #aa dhatu )tesutul nervos si
maduva*
o"oseala, migrene, stres, nevroze, leucemie
D (huBra dhatu )fluidele
reproducatoare*
infertilitate, impotenta, noduli mamari, chisturi
ovariene, infectii si inflamatii ale organelor
genitale, rani ale colului uterin
8 5as )vigoarea si radiatia
energetica*
o"oseala cronica, scaderea imunitatii care poate
permite instalarea unor infectii cronice ca
hepatita, /J. sau a unor "oli grave cum este
cancerul
Cum reglm aciditatea organismului
Pentru a avea un pH optim, include n diet ct mai multe legume, n special verzi
#limin stresul "i sedentarismul?
Atunci cnd suntem stresai, organismul produce o cantitate mai mare de reziduuri acide, uneori chiar
mai multe dect rezult din meta"olizarea alimentelor. -otrivit cercettorului 8o"ert Koung, chiar de
dou!trei ori mai mult dect $n urma consumului de proteine animale.
Acelai efect asupra aciditii mediului intern $l are i lipsa e6erciiului fizic. -lmnii dein unul dintre
sistemele!tampon prin care organismul menine p&!ul alcalin al sngelui. -rin creterea flu6ului de aer $n
timpul e6erciiilor fizice, se realizeaz i o cretere a nivelului p&!ului.
2ieta @oung. 1iracolul p4 pentru o sntate perfect.
8o"ert 5LKoung, micro"iolog i nutriionist, i (helle0 8edford Koung, terapeut specializat $n nutriie, ne
propun un program de nutriie i de via ce are ca scop scderea aciditii sngelui. 'pecialistul nostru
<n rol esenial $n meninerea echili"rului p&!ului, dar i $n distrugerea acestui echili"ru, $l are alimentaia.
1in pcate, dieta pe care foarte muli oameni au adoptat!o $n zilele noastre este alctuit din fast!food i
din semipreparate care amenin echili"rul p&!ului. -rincipalul mod prin care putem McorectaF aciditatea
11
este includerea $n alimentaie a unor cantiti mari de legume i de fructe crude.
7a fiecare mas, ar tre"ui s calculm poriile, astfel $nct cel puin umtate din farfurie s conin
vegetale. .ontrar opiniei generale, fructele acide, cum sunt lmile, portocalele i grepfrutul, nu cresc
aciditatea mediului intern, pentru c ele genereaz su"stane alcalinizante $n urma proceselor de
meta"olizare.
#ficien redus
9egetalele preparate termic $i pierd din proprietile alcalinizante.
12