www.picatura.

ro
Universitatea Spiru Haret
MAEI Specializarea Marketing
Anul I Semestrul 2
MACROECONOMIE
ADEVARA!"A#S
"$%& Val'area a(augata neta reprezinta val'area a(augata )ruta plus am'rtizarea capitalului *i+&
A$2& ,r'(usul intern )rut -,I./ e+prima val'area t'tala a )unuril'r *inale pr'(use (e agentii ec'n'mici
aut'0t'ni si straini pe terit'riul tarii1 2n (ecursul unui 'riz'nt (e timp1 (e ')icei un an&
"$3& ,r'(usul nati'nal )rut -,N./ e+prima val'area pr'(uctiei *inale )rute ')tinute (e agentii ec'n'mici
nati'nali care isi (e*as'ara activitatea pe terit'riul tarii&
A$4& ,r'(usul Nati'nal Net este (enumit si Venit Nati'nal atunci can( este evaluat la preturile *act'ril'r&
A$5& In calculul in(icat'ril'r macr'ec'n'mici atri)utul 6nati'nal7 are in ve(ere apartenenta statala a
agentil'r ec'n'mici1 in(i*erent (aca ei isi (es*as'ara activitatea 2n pr'pria tara sau 2n alte tari&
"$8& C'nsumul (e capital *i+ -CC"/ este inclus 2n ,r'(usul Nati'nal Net -,NN/9
"$:& In(icat'rii macr'ec'n'mici se calculeaza numai (upa met'(a pr'(usului *inal&
A$;& Intre preturile pietei si preturile *act'ril'r (e pr'(uctie e+ista ' relatie (e la intreg la parte&
"$<& Imp'zitele in(irecte - VA1 accize si ta+e vamale / nu sunt incluse in preturile pietei&
"$%=& C'nsumul interme(iar este inclus in ,r'(usul Intern .rut&
A$%%& C'nsumul interme(iar este inclus in ,r'(usul >l')al .rut&
A$%2& Investitia neta este inclusa 2n ,r'(usul Intern .rut&
A$%3& ,I. p'ate *i egal cu ,N.&
"$%4& ,NN -pr'(usul nati'nal net/ nu este in nici un caz egal cu VN -venitul nati'nal/&
A$%5& ,I. n'minal reprezinta e+primarea in preturi curente a val'rii )unuril'r si serviciil'r pr'(use intr$'
peri'a(a (ata&
"$%8& ,r'(usul Intern .rut real e+prima val'area )unuril'r *inale 2n preturi curente&
"$%:& Din punct (e ve(ere te'retic1 ,I. si ,N. in termeni reali nu p't *i nici'(ata mai mari (ecat in
termeni n'minali&
"$%;& V'lumul val'ric al am'rtizaril'r serveste la inl'cuirea capitalului *i+ si nu la cresterea ec'n'mica&
"$%<& ,r'gresul te0nic este un *act'r in(irect al cresterii ec'n'mice&
"$2=& ,r'p'rtia investitiil'r pentru cercetare (ezv'ltare in ,I.1 vizeaza e+clusiv latura calitativa a
pr'gresului te0nic&
"$2%& Cresterea ec'n'mica implica un ec0ili)ru permanent intre cerere si '*erta&
"$22& Cresterea ec'n'mica este (eterminata ('ar (e pr'(uctia (e )unuri si servicii si nici(ecum (e *'rmele
(e circulatie1 (e repartitie sau (e c'nsum&
"$23& Cresterea ec'n'mica zer' re*lecta situatia 2n care rezultatele ec'n'mice raman c'nstante&
"$24& ipul e+tensiv (e crestere ec'n'mica se caracterizeaza prin c'ntri)utia prep'n(erenta a laturil'r
calitative ale *act'ril'r (irecti la sp'rirea ,N.&
A$25& ipul intensiv (e crestere este speci*ic taril'r avansate ec'n'mic&
A$28& ,r'gresul ec'n'mic reprezinta un e*ect1 in timp1 al cresterii si (ezv'ltarii ec'n'mice&
A$2:& Nivelul scazut al venituril'r si agravarea pr')lemei (at'riei e+terne sunt trasaturi ale taril'r
su)(ezv'ltate&
"$2;& Su)(ezv'ltarea este ' etapa necesara in calea spre pr'gres ec'n'mic si s'cial al unei tari&
"$2<& Su)(ezv'ltarea nu are nimic in c'mun cu numarul si cresterea p'pulatiei&
"$3=& Su)(ezv'ltarea este un *en'men speci*ic taril'r ramase in urma si (e aceea el nu p'ate *i evi(entiat
prin c'mparatie cu tarile (ezv'ltate&
"$3%& Su)(ezv'ltarea este (eterminata e+clusiv (e a)senta resursel'r (e crestere ec'n'mica&
"$32& Strategiile (e eliminare a su)(ezv'ltarii se pregatesc mai ales (e tarile (ezv'ltate si (e 'rganismele
internati'nale&
"$33& Este c'recta relatia9 V ? C $ E &
"$34& Investitiile )rute insumeaza resursele inainte (e a *i c'rectate cu in*luenta preturil'r&
A$35& Rata c'nsumului ia int't(eauna val'ri p'zitive si su)unitare&
A$38& Este c'recta relatia9 c @ e ? % &
A$3:& Este c'recta relatia9 cA @ eA ? % &
"$3;& Inclinatiile marginale spre c'nsum si spre ec'n'misire au int't(eauna val'ri supraunitare&
A$3<& Multiplicat'rul investitiil'r este int't(eauna un c'e*icient supraunitar&
"$4=& Multiplicat'rul investitiil'r este (eterminat numai (e sp'rul investitiil'r&
A$4%& Multiplicat'rul investitiil'r se aplica si in cazul re(ucerii v'lumului investitiil'r&
www.picatura.ro
"$42& Accelerat'rul (em'nstreaza ca partea (in venit (estinata c'nsumului nu are nici un r'l in cresterea
ec'n'mica&
"$43& "luctuatiile sez'niere ale activitatii ec'n'mice sunt (eterminate (e *act'ri sau evenimente
neprevazute&
"$44& Ciclicitatea este ' *'rma intamplat'are 1 nespeci*ica in ev'lutia *en'menului ec'n'mic&
"$45& Ciclicitatea este (eterminata numai (e cauze si *act'ri in*rastructurali si structurali&
"$48& Interventia *act'ril'r manageriali aButa ('ar la eliminarea recesiunii&
A$4:& Ciclul ec'n'mic nu este ('ar un *en'men uni(imensi'nal&
A$4;& Ciclurile Cuglar se mai numesc si cicluri (e a*aceri&
"$4<& Ciclurile D'n(ratie** se mai numesc si cicluri (ecenale&
"$5=& Amplitu(inea ciclului ec'n'mic e+prima (i*erenta1 masurata la nivelul ,I.1 (intre ('ua puncte
succesive (e c'ntractie sau (e relansare&
"$5%& Investitiile in(eplinesc un r'l min'r in mecanismul ciclicitatii ec'n'mice&
"$52& Ec'n'mia (e piata regleaza singura ciclurile ec'n'mice1 *ara nici ' interventie a institutiil'r statului&
"$53& S'maBul este un *en'men intamplat'r1 *ara nici un r'l p'zitiv in ec'n'mia (e piata&
A$54& S'maBul nu p'ate *i masurat si (elimitat cu precizie (e p'pulatia 'cupata si (e p'pulatia inactiva&
"$55& Orice crestere a pretului inseamna in*latie&
"$58& In*latia este starea (e (ezec0ili)ru (eterminata ('ar (e masa m'netara e+istenta&
"$5:& In*latia are numai e*ecte negative si (e aceea tre)uie c'mplet inlaturata&
"$5;& In*latia se mas'ara in *'rma a)s'luta ca masa m'netara&
"$5<& In(icele ,returil'r (e C'nsum -I,C/ are int't(eauna aceeasi val'are ca In(icele >eneral al ,returil'r
-I>,/&
"$8=& In*latia este generata in e+clusivitate (e (inamismul int't(eauna mai mare al '*ertei (ecat al cererii
(e )unuri&
"$8%& C'm)aterea in*latiei se impune a se realiza prin interzicerea emisiunii (e m'ne(a suplimentara&
A$82& Unul (intre r'lurile statului in ec'n'mie este (e a ela)'ra pr'grame macr'ec'n'mice sau planuri (e
(ezv'ltare&
A$83& Veniturile )ugetare au ('ua resurse principale9 *iscale si ne*iscale&
"$84& a+a pe Val'area A(augata este un imp'zit (irect&
"$85& Imp'zitul pe (ivi(en(e este un imp'zit in(irect&
"$88& En c'nceptia clasica p'litica *inanciara a unui guvern tre)uie Bu(ecata (upa rezultatele ')tinute si nu
(upa ec0ili)rul sau (ezec0ili)rul )ugetel'r (e stat&
A$8:& Serviciul (at'riei inseamna ram)ursarea imprumuturil'r si ac0itarea (')anzil'r a*erente&
"$8;& Veniturile )ugetare (in imp'zite nu (epin( (e per*'rmantele ec'n'mice&
"$8<& Imp'zitele (irecte sunt acele imp'zite care sunt cuprinse in preturile mar*uril'r&
"$:=& Ec'n'mia (e piata genereaza s'maB si saracie (ar nu creaza )unastare1 aceasta *iin( realizata prin
interventia statului&
"$:%& ,r'tectia s'ciala realizata (e stat asigura (ecisiv e*icienta ec'n'miei (e piata&
"$:2& R'lul statului in ec'n'mie se realizeaza numai prin pr'tectia s'ciala a p'pulatiei&
A$:3& Institutiile statului sunt principalele instrumente (e lupta imp'triva c'ruptiei&
"$:4& Veniturile )ugetare se alcatuiesc in t'talitate (in resurse *iscale&
"$:5& ,'litica )ugetara este inc'mpati)ila cu (e*icitul )ugetar&
"$:8& Dat'ria pu)lica rezulta (in imprumuturile interne c'ntractate si se mas'ara ca rap'rt intre
imprumuturile interne si v'lumul imp'zitel'r si ta+el'r platite (e p'pulatie&
"$::& Serviciul (at'riei pu)lice c'nsta numai in ram)ursarea imprumutului&
"$:;& Multiplicat'rul )ugetar p'ate im)raca in practica ' singura *'rma&
"$:<& ,'litica *iscala este e*icienta (aca sistemul *iscal asigura veniturile si capacitatea statului (e a *inanta
c0eltuielile (e intretinere a cel'r sla)i&
A$;=& ,erceperea imp'zitel'r se realizeaza numai su) ('ua *'rme9 imp'zite (irecte si imp'zite in(irecte&
"$;%& ,lani*icarea macr'ec'n'mica este e+clusa (aca se ('reste *uncti'narea mai e*icienta a ec'n'miei (e
piata&
A$;2& Nivelul (e trai este un in(icat'r ec'n'mic reprezentan( aspectul cantitativ al satis*acerii nev'il'r
ec'n'mice ale unui in(ivi( sau ale unei c'lectivitati&
"$;3& Inegalitatea venituril'r nu are nimic c'mun cu meritele si ec0itatea s'ciala&
"$;4& Discriminarea (e catre patr'ni c'nstituie ' cauza ')iectiva a inegalitatii venituril'r&
"$;5& Cu cat venitul minim garantat este mai ri(icat cu atat se stimuleaza mai puternic per*'rmantele
ec'n'mice ale *irmel'r&
A$;8& Calitatea vietii are ' s*era (e cuprin(ere mai larga (ecat nivelul (e trai&
"$;:& Stilul (e viata nu are nici ' tangenta cu m'(ul (e viata&
A$;;& ,uterea (e cumparare a m'ne(ei este cantitatea (e )unuri si servicii care p'ate *i cumparata cu '
unitate m'netara&
www.picatura.ro
A$;<& Sta)ilitatea macr'ec'n'mica asigura1 impreuna cu un ca(ru legislativ a(ecvat1 cre(i)ilitatea
climatului (e a*aceri&
A$<=& Unul (intre ')iectivele interventiei statului in ec'n'mie il c'nstituie (iminuarea s'maBului si
in*latiei&
A$<%& ,'si)ilitatea c'mparatiil'r internati'nale este un avantaB al utilizarii e+primarii ,I. la ,aritatea
,uterii (e Cumparare -,,C/&
A$<2& Intre ,I.!l'cuit'r si in(icele (ezv'ltarii umane e+ista ' (i*erenta semni*icativa&
A$<3& arile cu un nivel ri(icat al (ezv'ltarii umane au val'ri ale In(icat'rului Dezv'ltarii Umane cuprinse
in intervalul - =1; $ % /&
"$<4& "iliala straina este ' *irma in care investit'rul rezi(ent in alta tara (etine cel putin 5%F (in actiuni1
ceea ce ii permite sa c'ntr'leze managementul sau 'rganele (e supervizare a s'cietatii&
ALEGERE
%& In calculul in(icat'ril'r macr'ec'n'mici1 atri)utul 6nati'nal7 se re*era la9
a& pr'(uctia sau venitul creat si c'nsumat (e catre agentii ec'n'mici care isi (es*as'ara activitatea in
interi'rul tarii respectiveG
b. apartenenta statala a agentilor economici, indiferent daca ei isi desfasoara activitatea in propria
tara sau in alte tari;
c& inclu(erea c'nsumului (e capital *i+ in calculul pr'(uctiei *inaleG
(& eliminarea c'nsumului (e capital *i+ (in calculul pr'(uctiei *inale&
2& C'mp'nenta c'muna a in(icat'ril'r macr'ec'n'mici ,>.1 ,I. si ,NN este9
a& c'nsumul interme(iarG
)& am'rtizareaG
c& investitia )rutaG
d. investitia neta.
3& Daca s'l(ul ')tinut in urma c'mpararii val'rii pr'(uctiei *inale )rute a agentil'r nati'nali1 care isi
(es*as'ara activitatea in strainatate1 cu val'area pr'(uctiei *inale )rute a agentil'r straini1 care isi
(es*as'ara activitatea in tara1 este negativ1 atunci inseamna ca9
a& ,NN este egal cu ,ING
)& ,N. este egal cu ,I.G
c. PNB este mai mic decat PIB;
(& ,NN este mai mare (ecat ,ING
4& De*lat'rul ,I. este un instrument (e masura a9
a& cresterii ec'n'miceG
)& (ezv'ltarii ec'n'miceG
c. inflatiei;
(& s'maBului&
5& ,r'(usul (intre (e*lat'rul ,I. si ,I. real reprezinta9
a& rata in*latieiG
b. PIB nominal;
c& in(icele preturil'rG
(& pr'(usul nati'nal )rut&
8& ,I. n'minal e+prima val'area a(augata )ruta a )unuril'r si serviciil'r *inale9
a& in preturi c'nstanteG
b. in preturi curente;
c& in preturi c'mpara)ileG
(& la ,,C - ,aritatea ,uterii (e Cumparare /
&
:& Daca ,>. ? %125 + ,I. ? %=&===1 IN ? investitiile nete1 iar investitiile )rute -I./ reprezinta 3=F (in
,I.1 atunci9
a& ,I. ? <===
b. I ! "###
c& IN ? 2===
(& I. ? 3===
www.picatura.ro
;& Intr$' ec'n'mie ,I. este (e %==&=== ml(& u&m& Daca p'n(erea c'nsumului *inal privat in ,I. este (e
85F1 a investitiil'r )rute (e %5F1 iar a c'nsumului *inal pu)lic (e %=F1 atunci e+p'rturile nete v'r avea '
p'n(ere in ,I. (e9
a& 35F
)& %5F
c. $#%
(& 5F
<& ipul intensiv (e crestere ec'n'mica este caracteristic acel'r ec'n'mii nati'nale care9
a& sunt inzestrate cu resurse naturale a)un(enteG
)& inregistreaza ' rata re(usa a s'maBuluiG
c. sunt capabile sa genere&e si sa absoarba pe scara larga progresul te'nic;
(& inregistraza ' rata re(usa a in*latiei&
%=& In cazul in care ' tara are In(icat'rul Dezv'ltarii Umane cuprins in intervalul =15 $ =1;1 se c'nsi(era ca
este ' tara9
a& cu un nivel ri(icat al (ezv'ltarii umaneG
b. mediu de&voltata;
c& sla) (ezv'ltataG
(& nu se p'ate (etermina nivelul (ezv'ltarii in acest caz&
%%& ,rincipiul multiplicat'rului investitiil'r e+prima interactiunea care se *'rmeaza intre9
a& cresterea venitului si cresterea c'nsumuluiG
)& cresterea c'nsumului si cresterea ec'n'miil'rG
c. cresterea venitului si cresterea investitiilor;
(& cresterea ec'n'miil'r si cresterea investiil'r&
%2& In cazul in care inclinatia marginala spre c'nsum este ;=F1 inclinatia marginala spre
ec'n'mii este9
a& %==F
b. "#%
c& ;=F
(& =
%3& In cazul in care inclinatia marginala spre ec'n'mii este =121 multiplicat'rul investitiil'r este9
a. (
)& 2
c& %=
(& 2=
%4& ,'trivit legii psi0'l'gice *un(amentale a lui C& M& DeHnes1 atunci can( venitul (isp'ni)il creste1
c'nsumul1 (e regula9
a& sca(eG
)& creste1 (ar intr$' pr'p'rtie mai mare (ecat a venituluiG
c. creste, dar intr)o proportie mai mica decat a venitului;
(& ramane c'nstant&
%5& Investitiile realizate (in *'n(ul (e am'rtizare se numesc9
a& investitii )ruteG
)& investitii neteG
c. investitii de inlocuire;
(& investitii (e p'rt'*'liu&
%8& Care (intre relatiile (e mai B's este a(evarata9
a& ,>. ? ,N. @ CI
)& CI ? ,I. $ ,N.
c. PIB ! PGB ) I
(& ,NN ? ,I. I A
www.picatura.ro
%:& ,unctul (e relansare este punctul in care9
a& cresc varia)ilele care cuanti*ica pr'cesul ec'n'micG
b. factorii ce concura la incura*area cresterii economice preiau dominatia asupra factorilor ce
franea&a cresterea economica;
c& *act'rii ce c'ncura la *ranarea varia)ilel'r ec'n'mice preiau ('minatia asupra *act'ril'r ce incuraBeaza
cresterea ec'n'micaG
(& pre('mina elementele pertur)at'rii ale ciclicitatii&
%;& C'0n MaHnar( DeHnes rec'man(a in c'n(itii (e recesiune1 pentru p'litica *iscala9
a& sp'rirea imp'zitel'rG
)& scumpirea cre(ituluiG
c& cresterea masei m'netareG
d. reducerea impo&itelor.
%<& In cazul cre(itel'r c'ntractate anteri'r1 in*latia9
a& avantaBeaza pe cre(it'riG
b. avanta*ea&a pe debitori;
c& nu avantaBeaza nici cre(it'rii si nici (e)it'riiG
(& avantaBeaza atat cre(it'rii cat si (e)it'rii&
2=& Rata s'maBului se (etermina ca rap'rt intre9
a& p'pulatia t'tala si p'pulatia 'cupataG
)& numarul (e s'meri si p'pulatia t'talaG
c. numarul de someri si populatia activa;
(& numarul (e s'meri si p'pulatia 'cupata&
2%& S'maBul este un (ezec0ili)ru macr'ec'n'mic care apare atunci can( cererea (e munca -Cl/
si '*erta (e munca -Ol/ se a*la 2n relatia9
a& Ol ? Cl
b. +l , l
c& Ol J Cl
(& Ol $ Cl ? =
22& Cresterea c0eltuielil'r (e pr'(uctie in(epen(ent (e cererea agregata c'nstituie ' cauza a 9
a& in*latiei prin structuriG
)& in*latiei imp'rtateG
c. inflatiei prin costuri;
(& in*latiei prin m'ne(a&
23& Cur)a ,0illips evi(entiaza9
a. o relatie inversa intre rata inflatiei si rata soma*ului;
)& ' relatie (irecta intre rata in*latiei si rata s'maBuluiG
c& ' relatie inversa intre rata in*latiei si rata (')anziiG
(& ' relatie (irecta intre rata in*latiei si rata (')anzii&
24& In*latia are ca e*ect9
a. stimularea inclinatiei spre consum;
)& stimularea inclinatiei spre ec'n'mii pe termen me(iuG
c& stimularea inclinatiei spre ec'n'mii pe termen lungG
(& stimularea inclinatiei spre ec'n'mii pe termen scurt&
25& In 2==4 in R'mania In(icele ,returil'r (e C'nsum -I,C/ a *'st (e %%%1<F& Aceasta
semni*ica *aptul ca9
a& rata (e crestere ec'n'mica reala a *'st (e %%1<FG
b. rata inflatiei a fost de $$,-%;
c& rata s'maBului a *'st (e %%1<FG
(& In(icele >eneral al ,returil'r a *'st t't %%%1<F&
28& Anul 2=== 2==% 2==2 2==3 2==4
Rata in*latiei -F/ 451: 3415 2215 %513 %%1<
Sursa9 Rap'rt (e M'nit'rizare R'mania 2==51 CE1 p& <3
www.picatura.ro
C'nsi(erKn( (atele (in ta)elul (e mai sus1 in peri'a(a 2=== $ 2==41 in R'mKnia a *'st9
a& in*latie m'(erata
)& in*latie linistita
c. inflatie galopanta
(& 0iperin*latie
2:& Interventia statului in ec'n'mie tre)uie sa urmareasca9
a& cresterea salariil'rG
)& plani*icarea imperativaG
c& asigurarea un'r venituri cat mai mari la )ugetul (e statG
d. functionarea eficienta a ansamblului economic;
2;& In t'talul venituril'r )ugetare ale statului cea mai mare p'n(ere ' au9
a& c'tizatiile pentu asigurarile s'cialeG
)& varsamintele (in )ene*iciul intreprin(eril'r (e statG
c& imprumuturile (e la 'rganismele *inanciare internati'naleG
d. incasarile din impo&ite si ta.e;
2<& >uvernul p'ate sa c'ntracareze recesiunea ec'n'mica prin p'litica )ugetara1 recurgan( la9
a. marirea c'eltuielilor publice;
)& sca(erea c0eltuielil'r pu)liceG
c& cresterea imp'zitel'rG
(& sp'rirea *'n(uril'r ec'n'misiteG
3=& >ra(ul (e in(at'rare a unei tari se evi(entiaza prin9
a& s'l(ul anual al )alantei (e platiG
)& p'n(erea imprumuturil'r e+terne in ac'perirea (e*icitului )ugetarG
c& serviciul (at'riei pu)liceG
d. raportul dintre marimea datoriei publice si PIB;
3%& Dat'ria pu)lica nu semni*ica9
a. preluarea de catre stat a finantarii c'eltuielilor de protectie sociala;
)& recurgerea statului la imprumuturi interneG
c& in(at'rarea e+terna a statului1 in peri'a(a respectivaG
(& in(at'rarea interna a statuluiG
32& Rata 'ptima (e presiune *iscala este9
a. acel prag de impunere care asigura ma.imul incasarilor fiscale;
)& ' c'nstructie te'retica1 imp'si)il (e atins in realitateG
c& sta)ilita (e catre guvernG
(& acel prag (e impunere *iscala ce multumeste pe t'ti agentii ec'n'mici&
33& Sca(erea nivelului (e impunere *iscala are e*ecte p'zitive atunci can( 9
a& c'n(uce la (e*icite )ugetareG
b. asigura cresterea accentuata a veniturilor impo&abile;
c& stimuleaza (isp'ni)ilizarileG
(& (uce la ' sca(ere a c0eltuielil'r pu)lice pentru ')iective s'cialeG
34& ,r'gramarea macr'ec'n'mica in ca(rul ec'n'miei (e piata nu p'ate *i9
a& in(icativaG
)& in*'rmalaG
c. imperativa;
(& incitativa&
35& In c'n(itiile actuale plani*icarea macr'ec'n'mica9
a& are ' (eterminare su)iectivaG
)& este un element pertur)at'r al activitatii ec'n'mmice1
c& este interzisa (e 'rganismele *inanciare internati'naleG
d. are o determinare obiectiva.
38& Nu este ' cauza ')iectiva a inegalitatii venituril'r9
www.picatura.ro
a& gra(ul (e instruireG
)& averea m'stenitaG
c. varsta;
(& n'r'culG
3:& ,r'tectia s'ciala9
a& se asigura numai (e catre statG
)& se a(reseaza intregii p'pulatiiG
c. este asigurata atat de catre stat cat si de agentii economici privati;
(& este speci*ica numai peri'a(ei (e tranzitie&
3;& Masurarea puterii (e cumparare a venitului n'minal se *ace prin interme(iul9
a& salariului me(iuG
)& ratei in*latieiG
c& cursului (e sc0im) valutarG
d. coeficientului puterii de cumparare;
3<& Dupa mai )ine (e %5 ani (e tranzitie putem a*irma ca R'mania este ' tara9
a& (ezv'ltataG
)& me(iu (ezv'ltataG
c. in curs de de&voltare;
(& puternic (ezv'ltata&
4=& ,rivatizarea are (rept ')iectiv9
a& im)'gatirea rapi(a a unui numar re(us (e 'ameni (e a*aceriG
b. eficienti&area activitatii intreprinderilor privati&ate;
c& eliminarea c'mpleta a interventiei statului in ec'n'mieG
(& in(eplinirea un'r c'n(itii impuse (e 'rganismele internati'nale&
4%& Ec'n'miile tertializate sunt9
a& ec'n'miile )azate prep'n(erent pe (ezv'ltarea agriculturiiG
)& ec'n'miile a car'r crestere ec'n'mica e )azata pe e+p'rturiG
c& ec'n'miile )azate prep'n(erent pe (ezv'ltarea sect'arel'r in(ustrialeG
d. economiile in care ponderea serviciilor in PIB este ma*oritara.
42& Investitiile (e capital L(e p'rt'*'liuL reprezinta9
a& plasamente (e capital pentru ')tinerea pac0etului (e actiuni (e c'ntr'lG
)& plasamente 6green*iel(7G
c. capitaluri speculative /0fierbinti12 afllate in cautare de plasamente avanta*oase pe perioade scurte
de timp;
(& plasamente (e capital pe termen lung&
43& Ec'n'mia m'n(iala s$a c'nstituit pe masura maturizarii premisel'r necesare9
a& aparitia un'r mari superputeri ec'n'mice capa)ile sa uni*ice ec'n'miiile statel'r nati'naleG
b. marile descoperiri geografice, formarea pietelor nationale, desavarsirea constituirii divi&iunii
mondiale a muncii, revolutia masinista, sistemul modern de transporturi;
c& aparitia unei puternice nazuinte (e c'la)'rare internati'nala intre statele lumii1 pr'm'vate (e
c'n(ucat'rii l'r luminatiG
(& interesul taril'r mici (e a *i pr'teBate (e cele puternice si interesul puteril'r ec'n'mice (e a$si su)'r('na
tarile mai sla)e ec'n'mic&
44& Structurile c'mp'nente esentiale ale ec'n'miei m'n(iale sunt9
a& statele lumii1 c'mertul si turismul internati'nalG
)& c'mpaniile transnati'nale si relatiile ec'n'mice (intre eleG
c. economiile nationale, divi&iunea mondiala a muncii si relatiile economice internationale, dreptul
international si institutiile economice mondiale;
(& stiinta si te0n'l'gia avansate1 relatiile interumane1 (ezv'ltarea in*'rmaticii si ap'aritia Internetului&
45& Apr'+imati numarul actual al statel'r nati'nale9
a& circa %==G
)& circa 4==G
www.picatura.ro
c& circa %:5G
d. circa "##.
48& Analiza caracteristicil'r ec'n'miil'r nati'nale se realizeaza prin utilizarea criteriil'r9
a& supra*ata tarii si marimea p'pulatieiG
)& gra(ul ('tarii cu resurse naturale si capacitatea (e e+pl'atare a acest'raG
c& nivelul atins in (ezv'ltarea si utilizarea stiintei si te0niciiG
d. nivelul de&voltarii economice, structurile de ramura ale economiilor nationale, potentialul
economic, gradul de participare la relatiile economice internationale.
4:& AvantaBul a)s'lut reprezinta
a& castigul realizat (e un agent ec'n'mic care (etine p'n(erea cea mai mare in t'talul pr'(uctiei si
(es*acerii pe piata unui pr'(usG
)& castigul realizat (e agentul ec'n'mic care pr'(uce si (es*ace )unuri (e calitate superi'araG
c. castigul reali&at de agentul economic care produce si desface bunurile cu costurile cele mai sca&ute
fata de cele ale altor producatori;
(& castigul t'tal realizat (intr$' a*acere ec'n'mica&
4;& AvantaBul relativ este 9
a& castigul suplimentar realizat (e un agent ec'n'mic care intra primul pe piataG
)& plusul (e castig realizat la vanzarea unei mar*i (e calitate superi'araG
c& castigul realizat (e un pr'(ucat'r care are c'sturile (e pr'(uctie mai mici (ecat cele ale c'ncurentil'rG
d. surplusul de profit incasat de un producator sau comerciant care are costuri de oportunitate mai
reduse decat cele ale concurentilor.
4<& Diviziunea m'n(iala a muncii reprezinta9
a. speciali&area economiilor nationale in productia si comerciali&area diferitelor bunuri si servicii;
)& rap'rturile (e putere ec'n'mica intre (i*eritele regiuni si tari ale lumiiG
c& impartirea taril'r lumii in tari )'gate si tari saraceG
(& impartirea ec'n'miil'r nati'nale in (e)it'are si cre(it'are&
5=& Criteriile principale (e clasi*icare a ec'n'miil'r statel'r lumii in (i*erite grupe sunt9
a& rapi(itatea (ezv'ltarii l'r ec'n'mice si marimea p'pulatieiG
)& ('tarea l'r cu resurse naturale si c'n(itii climaterice *av'ra)ile (ezv'ltariiG
c. nivelul de&voltarii economice, potentialul economic, structurile sectoriale ale economiilor
nationale, participarea la relatiile economice internationale;
(& nivelul inzestrarii te0n'l'gice1 gra(ul (e cultura al p'pulatiei1 l'cul si r'lul in relatiile ec'n'mice
multilaterale
5%& DecalaBul ec'n'mic a)s'lut semni*ica9
a& (e'se)iri intre structurile (e ramura ale ec'n'miil'r nati'naleG
)& (i*erentele a)s'lute intre tari in ('tarea cu *act'ri (e pr'(uctieG
c. diferenta cantitativa, masurata in cifre absolute intre nivelurile economice a diferitelor grupe de
tari ori tari ale lumii;
(& (i*erentele a)s'lute intre ritmurile (ezv'ltarii ec'n'mice ale taril'r (ezv'ltate si al taril'r in curs (e
(ezv'ltare&
52& DecalaBul ec'n'mic relativ e+prima9
a& (i*erenta cantitativa intre pr'(usul t'tal si pe l'cuit'r al taril'r in curs (e (ezv'ltare si cel al taril'r
(ezv'ltateG
)& (e'se)irile (intre nivelurile (e trai ale l'cuit'ril'r taril'r sarace si ai cel'r )'gateG
c. diferenta calitativa, masurata procentual intre ponderile detinute de diferite tari si grupe de tari in
indicatorii economici mondiali;
(& (i*erentele calitative intre tari in ce priveste marimea p'pulatiei1 supra*ata1 gra(ul (e participare la
relatiile ec'n'mice internati'nale&
53& DecalaBul te0n'l'gic e+prima9
a. starea calitativa diferita a aparatului si metodelor de productie, a in&estrarii te'nologice a muncii
in diferite tari si grupe de tari;
)& (i*erentele calitative intre pr'(usul pe l'cuit'r al taril'r in curs (e (ezv'ltare si cel al taril'r (ezv'ltateG
www.picatura.ro
c& (i*erentele (intre nivelurile (e cali*icare pr'*esi'nala a *'rtei (e munca in tarile in curs (e (ezv'ltare si
cele (ezv'ltateG
(& (i*erentele (intre tari in ce priveste ('tarea l'r cu *act'ri (e pr'(uctie&
54& In(icele (ezv'ltarii umane -HDI/ se c'nstruieste prin agregarea urmat'ril'r in(icat'ri9
a& ritmul cresterii ec'n'mice1 nivelul (e cultura al p'pulatiei1 rata (e crestere (em'gra*icaG
b. durata medie de viata, PIB)ul pe locuitor calculat in functie de paritatea puterii de cumparare,
nivelul de instruire al populatiei;
c& p'n(erea p'pulatiei )'gate in t'talul p'pulatiei1 p'n(erea elevil'r in t'talul p'pulatiei (e varsta sc'lara1
(inamica rap'rtului (intre in(icele natalitatii si cel al m'rtalitatiiG
(& c'nsumul alimentar pe l'cuit'r1 p'n(erea c0eltuielil'r pentru instructie si e(ucatie in )ugetul *amiliei1
numarul (e elevi si stu(enti la %===== (e l'cuit'ri&
55& Ec'n'mia m'n(iala ca ec'n'mie (esc0isa se caracterizeaza prin9
a& e+istenta in ca(rul sau a numer'ase structuri si inter(epen(enteG
b. capacitatea de a genera progres te'nic in conditiile lipsei oricarei constrangeri asupra principiului
eficientei activitatii economice;
c& li)ertatea 'ricarei pers'ane (e a initia legaturi (e a*aceri cu alte pers'aneG
(& (ezv'ltarea in ritmuri rapi(e a pr'(uctiei si c'mertului m'n(ial&
58& Circuitul ec'n'mic m'n(ial este9
a& t'talitatea retelel'r (e transp'rt terestru1 aerian si maritim (in lumeG
)& t'talitatea *lu+uril'r internati'nale (e turistiG
c. totalitatea flu.urilor economice internationale;
(& t'talitatea *azel'r parcurse (e materia prima pana la pr'(usul *inal&
5:& Or(inea ec'n'mica m'n(iala inseamna9
a. normele *uridice,legislative si institutiile care reglementea&a relatiile economice internationale;
)& rap'rturile (e putere e+istente intre ec'n'miile nati'nale ale statel'r lumiiG
c& rap'rturile (intre n'rmele Buri(ice 1 legislative suprastatale si cele nati'naleG
(& m'(urile in care se structureaza rap'rturile intre tarile )'gate si cele sarace&
5;& Scenariu al (ezv'ltarii ec'n'mice m'n(iale inseamna9
a& un m'(el (eterminist )azat pe *act'ri ')iectivi ai (ezv'ltarii ec'n'mice m'n(ialeG
)& ' ip'teza a)stracta privin( (irectiile ev'lutiei ec'n'miei m'n(ialeG
c. un model e.plicativ)e.plorativ al evolutiei economiei mondiale sub impactul factorilor subiectivi,
al deci&iei, asupra dinamicii vietii economice mondiale;
(& ' c'nstructie l'gic'$matematica privin( ev'lutia ec'n'miei m'n(iale&
5<& Dezv'ltarea unip'lara a ec'n'miei m'n(iale semni*ica9
a. modelarea procesului de&voltarii mondiale a ordinii economice mondiale de catre o superputere
potrivit propriilor ei interese;
)& ev'lutia ec'n'miei m'n(iale spre atingerea ')iectivului *un(amental $ ri(icarea nivelului (e viata a
tutur'r cetatenil'r lumiiG
c& miscarea ec'n'miei m'n(iale su) impactul (ecisiv al pr'gresului te0nic'$stiiti*icG
(& *'rmarea unei ec'n'miii m'n(iale 'm'gene1 ne(i*erentiate si *ara (ecalaBe ec'n'mice maB're&
8=& Dezv'ltarea multip'lara a ec'n'miei m'n(iale9
a& (e*ineste ev'lutia (i*erentiata1 ne'm'gena a regiunil'r si taril'r lumiiG
b. afirma probabilitatea e.istentei nu doar a unui singur centru mondial de putere, ci a doua sau mai
multe centre aflate in competitie pentru conducerea lumii;
c& (e*ineste ev'lutia ec'n'miei m'n(iale pentru a realiza c'nc'mitent ')iective ec'n'mice1 s'ciale si
ec'l'gice c'respunzat'areG
(& a*irma p'si)ilitatea e+istentei in viit'r a mai mult'r ec'n'mii m'n(iale&
8%& "'n(ul M'netar Internati'nal si .anca M'n(iala reprezinta9
a& institutii ale Uniunii Eur'peneG
b. institutii speciali&ate ale +N3;
c& institutii in(epen(ente *ata (e 'rice 'rganisme internati'nale 'ri nati'naleG
(& institutii internati'nale (e )ine*acere&
www.picatura.ro
82& Integrarea ec'n'mica semni*ica9
a& a)senta (iscriminaril'r (in rap'rturile ec'n'mice (intre tariG
)& li)eralizarea sc0im)uril'r ec'n'mice internati'naleG
c& uni*icarea tutur'r ec'n'miil'r nati'nale si (isparitia statel'r nati'naleG
d. proces contemporan de creare, pe ba&a interdependentelor dintre economiile nationale a unor
entitati comune in care are loc miscarea libera a marfurilor, capitalurilor si persoanelor, unificarea
treptata a politicilor economice si de aparare.
83& In etapa actuala1 gl')alizarea ec'n'mica inseamna9
a& c'nstituirea unei singure piete m'n(iale pentru t'ate mar*urile si serviciileG
)& renuntarea (e catre state la suveranitatea nati'nala in sc0im)ul participarii la relatiile ec'n'mice
internati'naleG
c& c'mpleta li)eralizare a c'mertului internati'nalG
d. treapta superioara a interdependentelor economice internationale, crearea unor entitati economice
comune pentru tarile din diferite &one geografice, miscarea libera a marfurilor, capitalurilor si
persoanelor, un proces de unificare a politicilor economice.
84& In 2==4 in R'mKnia1 val'area e+p'rturil'r a *'st (e %;&<35 mil& EUR1 2n timp ce val'area imp'rturil'r a
*'st (e 28&2;% mil& EUR& In acesta situatie1 R'mKnia a avut9
a& e+ce(ent c'mercial (e :&348 mil& EUR
b. deficit comercial de 4.567 mil. E3R
c& )alanta c'merciala ec0ili)rata
(& nu se p'ate (etermina tipul )alantei c'merciale&
85& Din punct (e ve(ere al p'tentialului ec'n'mic1 R'mania p'ate *i apreciata (rept9
a& ' tara cu p'tential ec'n'mic ri(icatG
)& ' tara cu p'tential ec'n'mic scazutG
c. o tara cu potential economic mi*lociu spre mic;
(& ' tara *ara nici un p'tential ec'n'mic&
RA8P3N8 N39ERI
%& In situatia in care ,>. este 2=====1 c'nsumul interme(iar reprezinta 25F (in ,>.1 iar am'rtizarea este
cu 5=F mai mare (ecat c'nsumul interme(iar1 sa se (etermine ,IN& -Nu *'l'siti semne (e punctuatie sau
(iacritice& Se va c'mpleta raspunsul ('ar su) *'rma (e numar1 *ara unitati (e masura sau pr'cente1 *ara
separat'r pentru unitati1 utilizan(u$se virgula ac'l' un(e este cazul& / 4(###
2& Ce val'are are ,I. real1 stiin( ca ,I. n'minal este 2= === u&m& si (e*lat'rul acestuia este egal cu %=&
"###

3& Daca inclinatia marginala spre c'nsum este =181 (eterminati multiplicat'rul investitiil'r ",(
4& Daca ec'n'miile cresc (e la 32= la 35= u&m&1 iar venitul creste (e la 5== la 8== u&m&1 (eterminati
inclinatia marginala spre c'nsum #,4
5& Daca inclinatia marginala spre ec'n'mii este =141 iar sp'rul c'nsumului este (e %2== u&m&1 (eterminati
sp'rul ec'n'miil'r :##
8& ,'pulatia t'tala a unei tari este (e 2= mili'ane pers'ane (in care ; mili'ane reprezinta p'pulatie 'cupata
iar 2 mili'ane sunt s'meri& Cate pr'cente reprezinta rata s'maBului "#
:& ,'pulatia 'cupata a unei tari este (e <5==== pers'ane iar rata s'maBului in aceasta tara este (e 5F& Sa se
calculeze p'pulatia activa a acestei tari& $######
;& Statul e*ectueaza c0eltuieli pu)lice1 su) *'rma (e investitii1 in val'are (e %5 miliar(e unitati m'netare&
Sa se calculeze sp'rul (e venituri ce se va ')tine1 stiin( ca multiplicat'rul c0eltuielil'r )ugetare
este 2 5#
www.picatura.ro
<& In c'n(itiile in care veniturile n'minale cresc cu 2=F iar preturile sca( cu 2=F sa se calculeze cu cate
pr'cente cresc veniturile reale (#
%=& Stiin( ca in t%1 t'talul imp'zitel'r a crescut cu 25F1 *ata (e t=1 can( erau (e ;= (e miliar(e u&m&1 iar
veniturile t'tale erau1 in t%1 (e 8== miliar(e u&m&1 a(ica (e %12 'ri mai mari *ata (e peri'a(a anteri'ara1 sa se
calculeze cate pr'cente este rata marginala (e impunere *iscala "#
%%& Dat'ria pu)lica a unei tari este1 in t%1 (e 4= ml(& u&m&1 Bumatate (in cat reprezenta in t=& Stiin( ca in t%
,I.$ul este (e 4== ml(& unitati m'netare1 cu 25F mai mult (ecat in t=1 sa se calculeze cate pr'cente era
gra(ul (e in(at'rare a tarii respective in t= "(
%2& ,entru un e+p'rt (e mar*a1 ' *irma r'maneasca a ac0itat ;;= RON1 pretul mar*ii la pr'(ucat'r1 plus 2=
RON c'stul transp'rtului pana la )'r(ul vasului (e transp'rt in p'rtul C'nstanta1 incasan( pentru e+p'rtul
respectiv 3== eur'& Cat este cursul (e revenire la e+p'rt 5
%3& O *irma e*ectueaza un imp'rt (e mar*a in val'are (e 2== eur'& a+ele vamale sunt (e %== RON iar
mar*a se vin(e pe piata r'maneasca cu :== RON& Care este cursul (e revenire la imp'rt 5
+9PLE;ARE
%& ,r'(usul Intern .rut e+prima val'area a(augata )ruta a )unuril'r si serviciil'r M <INALEMMMMMMM
pr'(use in interi'rul unei tari (e catre agentii ec'n'mici aut'0t'ni si straini1 intr$' anumita peri'a(a (e
timp1 (e regula % an&
2& ,r'(usul Nati'nal Net e+prima val'area pr'(uctiei *inale nete (e )unuri si servicii ')tinute (e catre
agentii ec'n'mici MMA3;+=;+NIMMMMMMM1 evaluata in preturile pietei1 atat in interi'rul tarii respective1
cat si (in
activitatea (es*asurata in alte tari&
3& ,r'(usul Intern .rut real re*lecta m'(i*icarea pr'(uctiei in ec'n'mie1 prin e+primarea tutur'r )unuril'r
si serviciil'r *inale pr'(use in (i*erite peri'a(e (e timp in preturile unui an (e re*erinta1 numite preturi
M+N8;AN;EMMMMMMM sau preturi c'mpara)ile&
4& Ec0ili)rul macr'ec'n'mic e+prima starea (e c'nc'r(anta relativa (intre cererea si MM+<ER;AMMMMM
agregate in ca(rul pietei )unuril'r si serviciil'r1 muncii1 m'netare1 a capitalului1 care are la )aza ' al'care
si *'l'sire rati'nala a resursel'r1 ' *uncti'nare n'rmala a structuril'r in inter(epen(enta l'r&
5& E+cesul (e cerere pe piata )unuril'r si e+cesul (e '*erta pe piata muncii reprezinta ' *'rma a
(ezec0ili)rului ec'n'mic1 numita MMAB8+RB;IEMMMMMMM&
8& Venitul nati'nal este pr'(usul nati'nal MMNE;MMMM evaluat la preturile *act'ril'r (e pr'(uctie&
:& Dezv'ltarea (ura)ila reprezinta acea *'rma (e (ezv'ltare ec'n'mica in ca(rul careia se urmareste ca
satis*acerea cerintel'r MMPRE>EN;EMMMMMMM (e c'nsum sa nu preBu(icieze pe cele ale generatiil'r
viit'are&
;& MME+?E>@+L;AREAMMMMMMMMMM reprezinta cresterea ec'n'mica in stransa c'relatie cu
respectarea legil'r me(iului inc'nBurat'r&
<& Distrugerea MMREA;I@AMMMMMMMM inseamna eliminarea unui pr'(us (e catre un pr'(us superi'r1 a
un'r ec0ipamente (e pr'(uctie (e catre altele1 superi'are1 a un'r pr'cese (e pr'(uctie (epasite te0n'l'gic
(e catre altele1 cu ran(amente mai mari etc&
%=& Di*erentele cantitative in (ezv'ltarea ec'n'mica intre tarile in curs (e (ezv'ltare si cele mai sla)
(ezv'ltate1 pe (e$' parte1 si tarile (ezv'ltate1 pe (e alta parte1 se numesc A?EALABEMMMMMMMM
ec'n'mice&
%%& DecalaBele ec'n'mice MRELA;I@EMMMMMMMM e+prima (i*erenta1 masurata su) *'rma (e rap'rt sau (e
pr'cente1 intre partea (etinuta (e tarile (ezv'ltate si partea (etinuta (e tarile in curs (e (ezv'ltare in (i*eriti
in(icat'ri sintetici m'n(iali&
www.picatura.ro
%2& Clasi*icarea taril'r in *unctie (e nivelul (e (ezv'ltare se p'ate *ace pe )aza criteriil'r
M?E9+GRA<IMMMMMMMM1 ec'n'mic si s'ci'l'gic&
%3& Veniturile *'rmate in pr'cesul repartitiei secun(are - re(istri)uirii / se numesc venituri (e
M;RAN8<ERMMMMMMMM&
%4& Accelerat'rul investitiil'r arata cu cat cresc investitiile in urma unei cresteri anumite a
MM+N8393L3IMMMMMMM&
%5& e'riile MEC+GENEMMMMMMMMM incearca sa e+plice *'rmarea ciclului ec'n'mic prin *act'ri e+teri'ri
pr'cesului ec'n'mic pr'priu$zis&
%8& "luctuatiile MM8E>+NIEREMMMMMMMM sunt (eterminate (e *act'ri naturali si s'ciali si au l'c cu '
anumita regularitate1 (e la un an la altul1 *iin( previzi)ile&
%:& ,rintre *act'rii cauzali ai ciclicitatii ec'n'mice se numara si *act'rii (e MREGLE9EN;AREMMMMMMM1
aici intran( interventiile statului in ec'n'mie1 prin parg0ii si mecanisme ec'n'mice&
%;& ,eri'a(a MMIN=I8AMMMMMMMMM a ciclului ec'n'mic reprezinta intervalul (e timp masurat intre ('ua
puncte (e c'ntractie&
%<& AILII;A;EAMMMMMMMMMMM c'nstituie ' *'rma speciala (e ev'lutie a activitatii ec'n'mice1 in
ca(rul careia alterneaza peri'a(e (e crestere sustinuta cu peri'a(e (e incetinire a cresterii1 (e stagnare sau
c0iar (eclin ec'n'mic&
2=& Atenuarea presiunii s'maBului si cresterea gra(ului (e 'cupare se p't realiza numai prin sp'rirea
v'lumului si e*icientei MMIN@E8;I;IIL+RMMMMMMMMM&
2%& M?E<LA;IAMMMMMM este 'pusul in*latiei1 re*lectan( situatia1 e+istenta in ec'n'mie1 in care1 pe termen
lung1 '*erta (e )unuri si servicii este mai mare (ecat cererea1 avan( l'c sca(erea preturil'r&
22& MA8L39P<LA;IAMMMMMMMMM reprezinta situatia in care1 pe *'n(ul unei stari (e (eclin ec'n'mic1
pr'(uctia nati'nala sca(e1 iar in*latia se mani*esta cu intensitate ri(icata&
23& M8;AG<LA;IAAAAAAAAA caracterizeaza situatia in care pr'(uctia stagneaza1 *ara ca masa m'netara
sa se mics'reze1 accentuan(u$se (ezec0ili)rul (intre cerere si '*erta si *en'menul in*latiei&
24& In*latia MI9P+R;AN;AMMMMMM apare ca urmare a sp'ririi preturil'r mar*uril'r pr'venite (in e+teri'r
care (uce la cresterea c'sturil'r si a preturil'r )unuril'r ec'n'mice pr'(use in interi'r&
25& C'nsecintele in*latiei asupra p'pulatiei si asupra ec'n'miei sunt cun'scute si su) (enumirea (e
MM+8;MMM al in*latiei&
28& Analiza e*icientei implicarii statului prin masuri (e reglementare necesita cun'asterea nu numai a
rezultatel'r ')tinute1 ci si a MM+8;3RIL+RMMMMMMMM interventiei guvernamentale&
2:& ,'litica )ugetara e+prima c'nceptia si actiunile statului privin( M@ENI;3RILEMMMMMMMM )ugetare1
caile si miBl'acele (e m')ilizare a acest'ra&
2;& MMB3GE;3LMMMMMMMMM (e MM8;A;MMMM se prezinta su) *'rma unei )alante ec'n'mice in care sunt
prevazute si aut'rizate veniturile si c0eltuielile anuale ale statului&
2<& Multiplicat'rii )ugetari reprezinta e*ecte ale p'liticii (e MMRELAN8AREMMMMMMMMMM )ugetara&
3=& Dat'ria pu)lica inseamna MI9PR393;3RILEMMMMMMMMMMM interne si e+terne c'ntractate (e catre
stat&
3%& ,'litica *iscala a statului reprezinta ' anumita c'nceptie a acestuia1 precum si un ansam)lu (e masuri si
actiuni privin( r'lul MMMI9P+>I;EL+RMMMMMMM si ta+el'r in sistemul venituril'r )ugetare&
www.picatura.ro
32& Rata marginala (e imp'zitare reprezinta rap'rtul (intre cresterea imp'zitel'r si cresterea
MM@ENI;3RIL+RMMMMMMM&
33& Imp'zitele MM?IRE;EMMMMMM sunt acelea care se sup'rta nemiBl'cit (e cei care le platesc&
34& Cur)a lui MMMLA<<ERMMMMMM reprezinta cur)a (escrisa (e rata (e presiune *iscala&
35& Rata 'ptima (e presiune *iscala c'nstituie acel prag (e impunere pana la care si (inc'l' (e care
incasarile *iscale sunt mai MMA9IIMMMMM&
38& Inegalitatea venituril'r este ' c'nsecinta naturala a *uncti'narii MMMPIE;EIMMMMMM&
3:& Cur)a MML+REN>MMMMM reprezinta instrumentul ec'n'mic prin care se mas'ara inegalitatea
venituril'r in s'cietate&
3;& Un c'ncept mai larg (ecat nivelul (e trai1 cuprinzan( pe langa aspectele cantitative si (imensiuni
calitative1 este MMALI;A;EAMMMMMM vietii&
3<& M'(ul (e viata reprezinta *'rma c'lectiva in care sunt val'ri*icate c'n(itiile privin( calitatea vietii si
p'ate *i c'nsumerist1 ec0ili)rat si MMA8E;IMMMMMMM&
4=& In(icele venitului real este egal cu rap'rtul (intre in(icele venitului n'minal si in(icele
MMMPRE;3RIL+RMMMMMMMMM&
4%& MLIBERALI>AREAMMMMMMMMMM ec'n'mica presupune (es*iintarea c'ntr'lului aut'ritatil'r asupra
pr'(uctiei si preturil'r si asigurarea r'lului pre('minant al pietei in *uncti'narea ec'n'miei&
42& MM;RAN>I;IAMMMMMMMMMMM la ec'n'mia (e piata presupune ela)'rarea unui m'(el pr'priu intemeiat
pe cun'asterea apr'*un(ata a realitatil'r (in tara n'astra1 a e+perientei si m'(elel'r (e ec'n'mie (e piata
e+istente in tarile (ezv'ltate1 preluan(u$se (e la acestea numai acele elemente care se p't aplica cu succes&
43& Veniturile (in s'cietate tre)uie (istri)uite c'n*'rm *unctiei (e MMM3;ILI;A;EMMMMMMMMM marginala&
44& Diviziunea m'n(iala a muncii e+prima pr'cesul ')iectiv (e MA8PEIALI>AREMMMMMMMMMMMM a
ec'n'miil'r nati'nale in pr'(uctia si c'mercializarea (i*eritel'r )unuri si servicii pe piata m'n(iala&
45& Dezv'ltarea unip'lara a ec'n'miei m'n(iale inseamna m'(elarea pr'cesului (ezv'ltarii1 a 'r(inii
ec'n'mice m'n(iale (e catre ' MMM83PERP3;EREMMMMMMMMM ec'n'mica1 p'trivit pr'priil'r interese&
48& Din punct (e ve(ere al capacitatii -*'rtei/ ec'n'mice1 Statele Unite ale Americii reprezinta '
M83PERP3;EREMMMMMMMMMM m'n(iala&
4:& C'mpania MMM;RAN8NA;I+NALAMMMMMMMMM este ' 'rganizatie ec'n'mica care isi (es*as'ara
activitatea intr$un numar mai mare (e tari si (etine cel putin 25F (in activele sale in strainatate&
4;& Investitiile in active *inanciare ce nu (au p'ses'rului (rept (e c'ntr'l legal sunt numite investitii (e
MAP+R;+<+LI3MMMMMMMM&
4<& Investitiile e+terne M?IRE;EMMMMM reprezinta ac0izitii (e active *i+e sau investitii (e capital ale
nerezi(entil'r in urma car'ra se ')tine c'ntr'lul asupra a*aceril'r la care participa&
5=& M'n(ializarea -gl')alizarea/ activitatil'r ec'n'mice ar putea *i (e*inita ca un pr'ces care1 aBuns in *aza
sa *inala1 ar insemna a(minstrarea lumii (e catre *'rte transnati'nale1 ca pe ' unitate ec'n'mica
MMIN;EGRA;AAAAAAAAA.
5%& Ec'n'mia m'n(iala reprezinta un MM8I8;E9AAAAAAAAAAA (e agenti ai vietii ec'n'mice I ec'n'mii
nati'nale1 uniuni ec'n'mice z'nale1 regi'nale si trans nati'nale1 c'mpanii pu)lice si private1 pers'ane
*izice rezi(ente in (i*erite tari ale lumii intre care se (ezv'lta ample relatii ec'n'mice1 te0n'l'gice1
c'merciale1 *inanciare1 m'netare etc& $ institutiile care reglementeaza si m'nit'rizeaza *uncti'narea
structuril'r c'mp'nente si a sistemului ec'n'mic m'n(ial in ansam)lul lui&
P+;RI@IRE
www.picatura.ro
C'relati urmat'arele tipuri (e crestere ec'n'mica cu (e*initiile c'respunzat'are9
a& tipul e+tensiv (e crestere ec'n'micaG
)& tipul intensiv (e crestere ec'n'micaG
c& tipul interme(iar (e crestere ec'n'mica&
%& se caracterizeaza prin c'ntri)utia prep'n(erenta a laturil'r calitative ale *act'ril'r (irecti la
*'rmarea sp'rului (e ,N.G
2& se caracterizeaza prin c'ntri)utia prep'n(erenta a laturil'r cantitative ale *act'ril'r (irecti la
*'rmarea sp'rului (e ,N.G
3& se caracterizeaza prin c'ntri)utii apr'+imativ egale ale laturil'r cantitative si calitative ale
*act'ril'r (irecti la *'rmarea sp'rului (e ,N.G
%&$b
2&$a
3&$c
C'relati urmat'arele *'rme (e crestere ec'n'mica cu (e*initiile urmat'are9
a& crestere ec'n'mica p'zitivaG
)& crestere ec'n'mica zer'G
c& crestere ec'n'mica negativaG
(& crestere ec'n'mica nein*lati'nistaG
e& crestere ec'n'mica in*lati'nista&
4& re*lecta situatia in care rezultatele macr'ec'n'mice si p'pulatia t'tala sp'resc in acelasi
ritm1 iar nivelul rezultatel'r pe l'cuit'r ramane c'nstantG
5& este cresterea ec'n'mica pr'priu $ zisaG
8& re*lecta situatia in care rata (e crestere ec'n'mica este mai mare (ecat rata in*latieiG
:& re*lecta situatia in care rata (e crestere ec'n'mica este mai mica (ecat rata in*latieiG
;& re*lecta situatia in care rezultatele macr'ec'n'mice pe l'cuit'r au ' ten(inta (e sca(ere1
mentinan(u$se su) c'ntr'l ' serie (e c'relatii *un(amentale (e ec0ili)ru1 cu c'mpr'misuri accepta)ile pe
planul e*icientei ec'n'mice si a nivelului (e trai&
4.)b
5&)a
8&$d
:&)e
;&)c
C'relati urmat'arele strategii (e (ezv'ltare a taril'r ramase in urma ec'n'mic cu (e*intiile urmat'are9
a& strategia 6(ezv'ltare spre interi'r7G
)& strategia 6(ezv'ltare spre e+teri'r7G
c& strategia 6(ezv'ltare en('gena7&
<& strategie ce urmareste accelerarea pr'cesului (ezv'ltarii prin relatii ec'n'mice
internati'nale1 in sc'pul ')tinerii a cat mai multe miBl'ace (e plata internati'naleG
%=& strategie ce c'nsi(era (ezv'ltarea (rept un pr'ces c'mple+1 care integreaza t'ate s*erele
pr'(uctiei s'ciale1 t'ate ramurile (e )aza ale ec'n'miei1 in(ustria si agriculturaG
%%& strategie ce pune in centrul pr'cesului (ezv'ltarii accelerarea cresterii ec'n'mice1 sp'rirea
VN1 pe care le i(enti*ica cu pr'gresul ec'n'mic si s'cial general&
<&)b
%=&$c
%%&)a
,'triviti ciclurile (e mai B's cu (e*initiile c'respunzat'are9
a& cicluri Ditc0inG
)& cicluri CuglarG
c& cicluri D'n(ratie**&
%2& au ' (urata (e circa %= ani si se mai numesc si cicluri (ecenale sau (e a*aceriG
%3& au ' (urata (e circa 5= (e ani si se mai numesc si cicluri lungiG
%4& au ' (urata (e circa 4= (e luni si se mai numesc si cicluri ale st'curil'r&
%2&$b
%3&$c
%4&$a
,'triviti tipurile (e s'maB (e mai B's cu (e*initiile c'respunzat'are9
a& este generat (e ev'lutia ciclului ec'n'micG
)& este e*ectul restrangerii activitatii ec'n'mice in unele ramuri sau sect'are1 su) e*ectul un'r
*act'ri c'nBuncturali ec'n'mici1 p'litici1 s'ciali1 interni si internati'naliG
c& (eriva (in rec'nversiunea un'r activitati ec'n'mice1 (in restructurarile (e ramura si
www.picatura.ro
su)ramura impuse (e pr'gresul te0nicG
(& este e*ectul intr'(ucerii n'il'r te0n'l'gii1 care impun un n'u m'( (e 'rganizare a
pr'(uctiei si a muncii si1 in c'nsecinta1 ' re(ucere a l'curil'r (e muncaG
e& este legat (e restrangerea activitatii ec'n'mice in anumite an'timpuri ale anului&
%5& structuralG
%8& te0n'l'gicG
%:& ciclicG
%;& c'nBuncturalG
%<& sez'nier&
%5&)c
%8&)d
%:&)a
%;&)b
%<&)e
Alegeti (e*initia c'respunzat'are tipului (e e+ecutie )ugetara
a& in cazul in care c0eltuielile (epasesc veniturile realizateG
)& atunci can( veniturile sunt egale cu c0eltuielile prevazuteG
c& can( veniturile realizate sunt mai mari (ecat c0eltuielile&
2=& ec0ili)rataG
2%& e+ce(entaraG
22& (e*icitara&
2=&)b
2%.)c
22&)a
Alegeti (e*initia c'respunzat'are tipului (e multiplicat'r9
a& e+prima in*luenta pe care ' are asupra pr'(uctiei marirea egala si simultana a venituril'r si
c0eltuielil'r statuluiG
)& re*lecta cresterea pr'(uctiei si a venituril'r prin (iminuarea imp'zitel'r1 *ara ca ta)l'ul
c0eltuielil'r )ugetare sa *ie m'(i*icatG
c& e+prima cresterea pr'(uctiei si a venituril'r prin marirea c0eltuielil'r pu)lice *ara ca
v'lumul imp'zitel'r sa se m'(i*ice&
23& multiplicat'rul *iscalG
24& multiplicat'rul c0eltuielil'r pu)liceG
25& multiplicat'rul )ugetului ec0ili)rat&
23&)b
24&)c
25&)a