Anatomia sistemului

circulator
Sistemul ciculator este format din:
inim;
vase sangvine i limfatice.
Acestea alctuiesc o unitate
funcional coordonat i
permanent adaptat nevoilor
organismului.

Inima
Inima, considerata ca un
organ nobil de aproape toate
culturile, nu este sediul
sentimentelor. Rolul sau nu
este nsa mai putin important.
Ea asigura circulatia sngelui
n ntregul corp.
Inima este un organ
muscular gol pe dinauntru, n
forma de para, situat n partea
mediana a cavitatii toracice,
ntre plamni. Vrful sau,
denumit apex, se sprijina pe
diafragm si este usor orientat
spre stnga.

Pompa cardiaca este compusa
dintr-o masa contractila
miocardul, acoperita si protejata
spre exteriorul de epicard - strat
foarte rezistent care o leaga de
diafragma, de stern si de vasele
mari, iar n interiorul de
endocard-membrana fina, alba,
care tapeteaza interiorul cavitatii
cardiace.
Miocardul
Miocardul constituie cea mai
mare parte a masei inimii. Este
constituit mai ales din celule
musculare cardiace care i
confera capacitatea de a se
contracta. Aceste contractii
ritmice sunt denumite batai
cardiace.
Epicardul
Epicardul este o membran
epitelio-conjuctiv subire ce
acoper suprafaa cardiac i
constituie foia visceral a
pericardului. ntre foiele
pericardului se gsete cavitatea
pericardic cu o lam subire de
lichid, care favorizeaz alunecarea
n timpul activitaii cardiace.

Endocardul
Endocardul este constituit
dintr-un endoteliu situat pe o
membran bazal este format
din fibre colagene, fibre de
reticulin, fibre elastice, rare
celule conjuctive i numeroase
terminaii nervoase senzitive.

Muschiul cardiac
Muschiul cardiac contine doua cavitati
superioare, atriile, si doua inferioare,
ventriculele.
n atrii patrunde sngele mai sarac n
oxigen, dupa ce a circulat prin organism.
Data fiind dimensiunea lor mica, acestea nu
participa realmente la activitatea de pompa a
inimii si nici la umplerea ventriculelor a 3
linguri de snge.
Ventriculele sunt cavitati n forma de
con, a caror baza este dirijata n sus.

Ventriculele sunt cavitati n
forma de con, a caror baza este
dirijata n sus. Acestea sunt pompele
propriu-zise ale inimii.
Ventriculul drept trimite sngele
spre plamni pentru a permite
schimburile de gaze. El este pompa
circulatiei pulmonare.
Ventriculul stng trimite sngele
spre aorta, aceasta pornind circulatia
sistemica.

Inima este deseori comparata
cu o pompa. Acest muschi cu patru
cavitati se contracta si se
relaxeaza n permanenta, ntr-un
ritm regulat. Este compus n cea
mai mare parte din miocard.
Contractia muschiului este
complet independenta de vointa
noastra.

Vasele de sange
Pentru ca trupul nostru sa stea in
viata, acesta trebuie sa primeasca in
mod constant mancare si oxigen. In
acelasi timp dioxidul de carbon si alte
substante produse de celule trebuie
inlaturate din corp.
Sistemul circulator este o retea de
vase care permite inimii sa pompeze
sangele prin corp. Vasele de sange sunt
mici tuburi responsabile cu transportul
sangelui peste tot in corp.

Sistemul de vase este format din
3 tipuri de vase :
artere;
vene;
capilare.

Artera este un vas mare de
sange ce conduce sange bogat in
oxigen de la inima pana la
tesuturi si celule ale corpului.
Aceste artere se impart in ramuri
mai mici, numite arteriale, care au
pereti musculari, si care prin
contractie si prin relaxare
rebleaza fluxul sanguin.

Venele sunt vase care transporta
sange sarac in oxigen catre inima. Cand
sangele da oxigenul tesuturilor isi
schimba culoarea in rosu inchis si devine
nefolositor pana cand nu cedeaza
substantele de balast si nu se reincarca cu
oxigen.
Sangele incarcat cu toxine din
capilare, ajunge in venule, care au
diametrul putin mai mare, apoi in vene,
care in sfarsit ajunge in inima.

Capilarele sunt de marime
microscopica (o sutime de milimetru)
si au o buna difuziune. Prin peretii
lor se face schimbul de oxigen,
substante nutritive, respectiv dioxid
de carbon si substante de balast.
Suprefata totala a capilarelor
depaseste 6000 m, iar volumul lor
este atat de mare incat nu se pot
umple toate in acelasi timp cu
sange.