Entomo logie

Entomologia este o ramur a zoologiei

care se ocup cu studiul insectelor.Ca etimologie
ento-
mologia provine din cuvintele greceti entomos =
segmentat, ntretiat i logos = tiin. Deci este
tiina care se ocup cu studiul animalelor cu
corpul segmentat, adic al insectelor .

Entomologia se ocup cu studierea:
Anatomia insectelor;
Morfologia insectelor;
Fiziologia insectelor;
Importana ecologic a insectelor;
Metode generale de combatere a duntorilor

narul este o
specie de insecta
adaptat la mediul
urban.
La unele specii, la
femel, nu se
produce
maturizarea oulor
fr consumarea
sangelui de
mamifere urmand
sa depuna 150-
300 de oua
infasurate intr-un
invelis
special,lipicios,pe
suprofata apei din
locurile cu apa
statatoare,de
ex:apa din putinile
pentru apa de
ploaie,baltoacele,mo
cirlele si
iazurile,etc
Tantarul intr n categoria agenilor suprtori i a duntorilor
pentru igien. narii nu provoac pagube alimentelor sau
materialelor, dar devin foarte suprtori datorit zgomotului pe
care l fac n timpul zborului. Femelele se hrnesc cu snge
odat la 2 -3 zile, nepturile avnd efecte neplcute. Urmrile
nepturii depind de intensitatea reaciei alergice a fiecrei
persoane. n general apar imediat eriteme i urticarie. In
decursul a nc 24 de ore apar pustiile roii, care se vindec n
cteva zile.
Femelele pot actiona si ca transmitor al unor ageni patogeni
precum:virui, bacterii, protiste, viermi (filariae) i arbovirui.
Prevenire:Instalarea plaselor mpotriva insectelor, la ferestre i
ui, pentru a mpiedica accesul narilor. De asemenea pot fi
puse la pat plase speciale pentru nari,aparatele cu
ultrasunete impotriva tantarilor, substane care i ndeprteaz,
sau eliminarea blilor i locurilor de dezvoltare a narilor.

Una dintre cele mai grave boli transmise de tantari
este malaria
Malaria este o boala infectioasa larg rspndit n
regiunile tropicale i subtropicale. ntre 300 i 500 de
milioane de persoane sunt infectate anual;
aproximativ 1 - 3 milioane mor n fiecare an in
Europa.
Malaria este una dintre cele mai frecvente boli
infecioase i este o adevrat problem de sntate
public; este cauzat de paraziti din genul
Plasmodium (Regnul Protozoa). Cele mai grave forme
ale bolii sunt cauzate de Plasmodium falciparum i
Plasmodium vivax, dar i alte specii nrudite.
Acetia sunt transmii de femela tantar. Paraziii se
nmulesc n globulele roii din sange, cauznd
simptome cum ar fi febra,anemia, simptome de gripa .
Infectarea poate fi prevenit eliminnd posibilitile
de a fi nepat de nari.
Din pcate, nu exist nici un vaccin eficient pentru
malarie.
Puricele
Puricele este o insect parazit hematofag, de talie mic, de
culoare cafenie-nchis, avnd membrele posterioare adaptate
pentru srit. Puricii sunt parazii externi, care se hrnesc prin
hematofagie, adic extrag substanele nutritive din sngele supt al
mamiferelor i psrilor.
94 % din speciile de purici sunt ectoparazite pe mamifere i 6 % pe
psri.
Dup comportamentul lor, puricii se mpart n dou categorii: cei
care triesc n blana animalelor i cei care atac locurile de odihn
ale gazdelor (cuiburile psrilor). Puricii de cuiburi stau n
apropierea locului de repaus al gazdei i o caut pe aceasta numai
cnd vine vremea s se hrneasc. In aceast categorie intr de
exemplu puricii specifici omului (Pulex irritans), care se hrnesc cu
sngele omului, n general cnd acesta doarme, i care pe timp de
zi se ascund n crpturi i coluri ntunecate din apropierea patului.
Spre deosebire de acetia, puricii de blan rmn pe gazd tot
timpul i se las chiar transportai de aceasta.

Tipic duntor pentru igien. Puricii se hrnesc cu snge i neap de mai
multe ori, n serie. Odat cu secreiile salivare sunt eliberate substane
anticoagulante, ce mpiedic coagularea sngelui i care pot provoca
reacii alergice. In locul nepturii se formeaz apoi un eritem, ce d
senzaii de mncrime, nsoit sau nu de urticarie. Dup 12 -24 de ore
apare o pustul, ce poate dura pn la 2 sptmni. Puricii sunt mai ales
cunoscui ca fiind importani purttori de ageni patogeni ai diferitelor
boli. De exemplu, puricii de pisic i cei de cine servesc drept gazde
intermediare teniei Dipylidium caninum, care poate fi transmis i la om.
Pe lng aceasta, puricii pot fi transmitori de virui i bacterii
(stafilococi). De exemplu puricii specifici omului, puricii de obolan i
cei specifici altor duntoare (Xenopsylla cheopis) pot transmite bacteria
Yersinia pestis, care este agentul patogen al ciumei bubonice.
Prevenire: Gurile i spaiile nguste, ce pot servi drept locuri de
clocire, trebuie astupate. Locul de odihn al animalelor de cas trebuie
curat regulat, mai ales dac animalele au voie s ias afar. Animalele
de companie pot fi protejate preventiv cu zgrzile anti-purici. Cuiburile
vechi de psri din apropierea ferestrelor trebuie ndeprtate.

Ciuma este o boala infectioasa acuta (zoonoza = boala transmisa
de la animal la om), produsa de cocobacilul Yersinia pestis.
fiind una dintre cele mai grave boli infectioase cunoscute pana
in momentul de fata. Principala manifestare clinica, a acestei boli
este febra, cazurile de imbolnavire la om fiind destul de rare. Boala
poate fi tratata cu succes prin utilizarea unei antibioterapii adecvate.
Focare infectioase de ciuma au fost semnalate in Asia, Africa si pe
teritoriul continentului american, boala fiind transmisa de la sobolani
la om. Infectia se transmite frecvent prin intepaturile puricilor, dar si
prin contactul direct cu produsele biologice contaminate, de origine
animala sau pe cale aeriana, prin intermediul aerosolilor infectanti
(picaturi foarte mici lichid ce contin patogenul, vehiculate foarte usor
de catre curentii de aer) .

Paduchi
Desi reprezinta o situatie foarte neplacuta si chiar
jenanta, paduchii pot fi considerati ca fiind una dintre
afectiunile comune in copilarie. Paduchii sunt paraziti
foarte mici, de marimea unei seminte de susan, care traiesc
pe zonele acoperite de par ale corpului uman, hranindu-se cu
cantitati foarte mici de sange. Cel mai des afectati sunt
micutii intre 3 si 12 ani, fetitele fiind mai predispuse
decat baieteii.
Paduchii nu sunt periculosi si nu imprastie boli, dar sunt
contagiosi si pot deveni foarte suparatori. Sunt foarte
contagiosi si se pot raspandi rapid de la o persoana la
alta, mai ales in grupuri.
Muscaturile lor pot provoca mancarimi si pot inflama scalpul
copilului. Unde mai pui ca scarpinatul excesiv poate duce la
iritatii si chiar infectii ale scalpului.



Desi sunt foarte mici, paduchii pot fi vazuti cu ochiul liber. Ce ai putea vedea
examinand capul individului:
Oua de paduchi (numite lindini). Acestea arata ca niste puncte foarte mici de
culoare alb-galbui. Ele sunt depuse de femela-mama foarte aproape de
radacina parului, unde temperatura este mai ridicata si ouale se pot dezvolta, in
general in zona de dupa urechi si la ceafa. Lindinile pot fi confundate usor cu
matreata, doar ca acestea nu pot fi inlaturate printr-o pieptanare obisnuita a
parului sau prin scuturarea lui. Ele devin paduchi la circa doua saptamani dupa
ce au fost depuse. Lindinile sunt mai intalnite, in general, decat paduchii.
Paduchi. Acestia au o culoare maronie, putand fi mai inchisi la culoare in
functie de culoarea parului. Majoritatea paduchilor se hranesc cu sange la fiecare
patru-sase ore, dar pot supravietui fara hrana, deci departe de scalp, pana la trei
zile.
Zgarieturi. Desi senzatia de mancarime nu apare intotdeauna imediat dupa
infestare, atunci cand se scarpina, copiii isi pot lasa zgarieturi pe scalp. Totul
depinde de sensibilitatea pielii celui mic.
Pete rosii si umflaturi cauzate de scarpinat. Pentru unii copii iritatia este usoara,
altii insa, pot dezvolta chiar infectii bacteriene (pielea devine rosie si sensibila in
zona unde s-a produs muscatura).


Paduchii nu sunt semnul unei proaste igiene. Chiar si asa,
poti preveni infestarea cu paduchi.
Invata-i pe cei mici sa evite contactul direct cu capul
celorlalti copii.

Invata-i sa nu imprumute perii de par, piepteni, caciuli,
prosoape sau alte obiecte personale.

Invata-i sa nu stea pe paturi, perne sau alte asternuturi
care au fost folosite de curand de altcineva.

Rezerva-ti 5 minute dintr-o saptamana pentru a te uita
in parul copilului tau. Astfel vei fi sigura ca descoperi
paduchii sau lindinile la timp, inainte sa se inmulteasca.
Vor fi mai usor de indepartat, daca sunt mai putini.

Plosnite
O mare parte a insectelor sunt gasite sub denumirea de plosnita. Acestea au
gura special adaptata pentru muscat si supt, dar se deosebesc de cicade prin
forma aripilor.
Au o lungime de 4-8 mm; culoare rou ruginiu pn la maro nchis;
picioarele i antenele sunt glbui; corpul este aplatizat dorsoventral (spatele i
abdomenul);antenele sunt compuse din patru segmente, avnd segmentul de
baz foarte scurt; stadiile larvare sunt foarte asemntoare insectelor adulte,
deoarece sufer o metamorfoz hemimetabol.
O femel depune zilnic ntre unu i 12 ou. Pe parcursul vieii, femela depune
200-300 de ou. Acestea sunt prinse i lipite n locul de clocire (crpturi, pe
haine sau draperii sau n spatele tablourilor) printr-o secreie solubil n ap.

Intr n categoria agenilor suprtori, fiind totodat i duntoare pentru
igiena i parazit. Ele ies noaptea din ascunziuri i vin la oamenii care
dorm, pentru a se hrni cu sngele lor. Pe deasupra ele nu gsesc de
obicei din prima un vas de snge, ceea ce duce la ncercri repetate, care
las o serie de urme de nepturi pe pielea omului, asemntoare unui
traseu. nepturile sunt observate abia la trezirea din somn. Persoanele
sensibile fac, n urma nepturilor, un fel de urticarie i au o senzaie
intens de mncrime n acele zone. Aceste simptome sunt cauzate de o
secreie anti coagulant, pe care plonia o injecteaz cnd neap, pentru
a mpiedica coagularea sngelui. Prin scrpinat, locul nepturii se poate
infecta. La oamenii extrem de sensibili pot aprea chiar i tulburri de
vedere. Plonia de pat poate transmite de asemenea i hepatita B. Pe
lng aceasta s-a mai constatat Ia plonie i prezena altor virui, printre
care i hepatita C i HIV.

MUSCA
Mutele sunt insecte ale ordinului Diptera, care posed doar o
pereche de aripi pe toraxul median, respectiv o pereche de
elitre. Musca de cas este o adevrat musc i una dintre cele
mai rspndite animale.
Prezena unei singure perechi de aripi este esenial pentru
distingerea mutelor adevrate de cele "false" sau de cele cu care
sunt adesea confundate
Musca este un agent suprtor tipic precum i un duntor igienic.
Mutele deranjeaz oamenii, aezndu-se i deplasndu-se pe
diverse pri ale corpului lor, zburnd haotic prin camer i
zumzind. Prin depunerea oulor i din cauza etapei de hrnire a
larvelor, ele pot contamina mncarea. Deoarece sunt purttoare de
boli, ele devin un pericol pentru igien. Exist dovezi c mutele
de cas pot transmite bacteria Helicobacter pylori, ce poate cauza
ulcer la om. Astfel se presupune c mutele sunt purttoare i de
alte boli pe lng aceasta, dei rolul ei ca transmitor de boli este
probabil adesea supraestimat.

The End