ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE RELAII ECONOMICE INTERNAIONALE

Referat
BILANUL CONTABIL
DANU IULIAN
Anul II, gr.931
Buure!t" #$$1
CONTINUTUL SI STRUCTURA BILANTULUI CONTABIL
Bilantul este un procedeu specific al metodei contabilitatii care se intocmeste
respectand principiul dublei reprezentari a patrimoniului si este considerat cel mai
reprezentativ instrument de analiza si control folosit de contabilitate.
Bilantul este o lucrare care se elaboreaza pe baza unor norme metodologice
unice si cuprinde indicatorii valorici corelati la nivelul macroeconomic. El se
intocmeste obligatoriu anual, precum si in situatia fuziunii sau incetarii activitatii
societatilor comerciale.
Regiile autonome si societatile comerciale cu capital majoritar de stat intocmesc
si bilanturi trimestriale.
Bilantul contabil se compune din: Bilant, Contul de profit si pierderi si Anexe.
Institutiile publice intocmesc in locul contului de profit si pierderi, contul de executie.
Bilantul se intocmeste pe baza informatiilor din conturi. In acest scop, se
efectueaza o serie de lucrari pregatitoare, cum sunt: intocmirea balantei de verificare a
conturilor, inventarierea patrimoniului si stabilirea diferentelor dintre evidenta
contabila si situatia reala inregistrarea operatiilor de regularizare referitoare la
diferentele de inventar constatate, amortizari, provizioane, delimitarea in timp a
c!eltuielilor si a veniturilor calcularea rezultatului exercitiului completarea bilantului
contabil.
Bilantul unitatilor patrimoniale care se desfasoara activitati economice cuprinde
toate elementele de activ si pasiv grupate dupa destinatia pe care o au si dupa sursa lor
de procurare.
In activul bilantului se cuprind urmatoarele grupe de elemente:
1. at"%ele imobilizate, care cuprind la randul lor urmatoarele subgrupe: imobilizari
necorporale, imobilizari corporale si imobilizari financiare.
#. at"%ele "rulante care cuprind urmatoarele subgrupe: stocuri, creante, titluri
de plasament, disponibilitati banesti si alte valori
3. &ntur"le 'e regular"(are )" a)"*"late+at"%, formate din: c!eltuieli inregistrate
in avans, diferente de conversie"activ si alte elemente tranzitorii si de
regularizat
,. -r"*ele 'e ra*.ur)are a obligatiunilor.
#e mentionat ca in grupa activelor circulante se inscrie in mod distinct
$capitalul social subscris si nevarsat%.
&asivul bilantului cuprinde urmatoarele grupe principale de elemente:
1. a-"talur" -r&-r"" formate din: capitalul social sau individual, primele legate de
capital, diferentele din reevaluare, rezervele, rezultatul reportat si cel
nerepartizat, fondurile, subventiile pentru investitii, provizioanele reglementate
#. -r&%"("&anele -entru r")ur" )" /eltu"el"
3. &.l"gat""le, formate din: obligatii fata de stat, obligatii fata de personal, obligatii
privind asigurarile si protectia sociala, alte obligatii
,. &ntur"le 'e regular"(are )" a)"*"late+-a)"%, cum sint: veniturile inregistrate in
avans, diferentele de conversie"pasiv, alte elemente trazitorii si de regularizat"
pasiv.
'a intocmirea bilantului contabil se au in vedere o serie de probleme, cum sunt:
(
posturile inscrise in activul si pasivul bilantului sa corespunda cu datele inregistrate
in contabilitate, puse de acord cu situatia reala a elementelor patrimoniale stabilite
pe baza inventarierii
nu sunt admise compensari intre posturile de activ si pasiv, precum si intre
c!eltuieli si venituri
)na din cele mai importante probleme privind intocmirea bilantului este cea
legata de e%aluarea posturilor sale, pentru a conferi acestuia o valoare informationala
sporita, respectiv, imaginea fidela a patrimoniului. Astfel, la inc!eierea exercitiului
financiar elementele patrimoniale se evalueaza si se refera in bilantul contabil la
valoarea de intrare in patrimoniu, respectiv valoarea contabila pusa de acord cu
rezultatele inventarierii. In acest scop, valoarea de intrare sau contabila, se compara cu
valoarea de utilitate stabilita pe baza inventarierii: pentru elementele de activ,
diferentele constatate in plus intre valoarea de inventar si valoarea de inregistrare nu se
inregistreaza in contabilitate, aceste elemente mentinandu"se la valoarea lor de intrare.
#iferentele constatate in minus se inregistreaza pe seama amortizarii, cand deprecierea
este ireversibila, sau se constituie un provizion, cand deprecierea este reversibila,
valoarea acestor elemente mentinandu"se, de asemenea, la valoarea de intrare. &entru
elementele de pasiv, diferentele constatate in minus nu se inregistreaza in contabilitate,
aceste elemente mintinandu"se la valoarea lor de intrare. #iferentele constatate in plus
se inregistreaza prin constituirea unui provizion.
Ca regula de elaborare a bilantului este aceea ca soldurile debitoare ale
conturilor se transpun in posturile de activ, iar soldurile creditoare se transpun in
posturile de pasiv. #e la aceasta regula fac exceptie conturile cu functiile de rectificare
a valorii unor mijloace economice, cum sunt, de exemplu, contul $)zura imobilizarilor
necorporale%, $uzura imobolizarilor corporale% care, desi au solduri creditoare, apar in
activul bilantului, pentru a"si putea realiza functia de rectificare pe care o au.
#esi este evidenta legatura intre contabilitatea curenta si bilant, nu toate
conturile din contabilitatea curenta se regasesc reflectate ca posturi bilantiere. Exista
conturi folosite in contabilitatea curenta care nu apar deloc in bilant, fie pentru ca isi
inc!eie functionarea inainte de intocmirea bilantului si nemaiavand sold, nu apar in
bilant, fie ca sunt conturi extrabilantiere. Bilantul contine numeroase astfel de exceptii,
respectiv posturi care inglobeaza solduri ale mai multor conturi folosite in
contabilitatea curenta cu continut economic apropiat. * astfel de situatie o prezinta
posturile de activ: $+aterii prime%, $+aterii consumabile%, $&roduse finite%,
$+arfuri% si altele atat din activ, cat si din pasiv. Exista si conturi care pot sa apara ca
posturi distincte fie in activul, fie in pasivul bilantului, in functie de soldul pe care il au.
Asemenea exemple pot fi: $Impozitul pe profit%, $#econtari intre unitate si subunitati%,
$#econtari intre subunitati%, $&rofit si pierdere%. In scopul folosirii ca instrument de
analiza si control, toate informatiile din bilant se prezinta in doua momente, si anume:
la inceputul si la sfarsitul exercitiului financiar. In activitatea practica a unitatilor
patrimoniale se intocmesc doua tipuri de bilant: in sistem de baza si in sistem
simplificat.
Bilantul contabil este supus verificarii si certificarii de catre cenzori, contabili
autorizati si experti contabili. &rin certificarea bilantului contabil se confirma ca acesta
reda imaginea fidela a patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatului exercitiului.
,
Bilantul contabil se aproba si se publica intr"o forma simplificata. #upa
certificare si aprobare, insotit de raportul cenzorilor, se depune la directia generala a
finantelor publice si controlul financiar de stat judeteana si a municipiului Bucuresti.
LUCRRI CONTABILE DE NCHIDERE A EXERCIIULUI
FINANCIAR
Exercitiul financiar incepe la - ianuarie si se inc!eie la ,- decembrie. In acest
scop, pe baza bilantului contabil se determina situatia patrimoniului, situatia financiara
si rezultatul obtinut.
Relatia de principiu prin care se evalueaza situatia patrimoniului este de forma:
S"tuat"a neta a -atr"*&n"ulu" 0a-. -r&-r"u1 2 at"%ul -atr"*&n"ulu" 3 'at&r""le
.ituatia financiara se dezvaluie pe baza relatiei:
Tre(&rer"e 2 f&n' 'e rul*ent 3 nee)arul 'e f&n' 'e rul*ent
In ceea ce priveste rezultatul, acesta se calculeaza prin relatia
Re(ultatul &nta."l 2 %en"tur" 3 /eltu"el"
#upa cum am mai mentionat deja, documentul folosit pentru finalizarea
exercitiului este bilantul contabil. In modelul de contabilitate din Romania, bilantul
contabil in formatia sa completa este alcatuit din ."lant, &ntul 'e -r&f"t )" -"er'ere,
ane4a la ."lant si ra-&rtul 'e ge)t"une toate formeaza un tot indivizibil.
Intocmirea bilantului cu intreaga sa formatie de documente de sinteza reprezinta
un proces complex de agregare a datelor in vederea constituirii indicatorilor
economico"financiari privind situatia patrimoniului si rezultatele obtinute. #erularea
acestui proces se concretizeaza intr"o suita de lucrari, dintre care unele cu caracter
preliminar, iar altele referitoare la redactarea sau completarea propriu"zisa a bilantului.
'ucrarile preliminare sunt denumite lurar" 'e "n/"'ere a e4er"t"ulu", fiind
structurate astfel:
-. .tabilirea balantei conturilor inainte de inventariere.
(. Inventarierea generala a patrimoniului.
,. Contabilitatea operatiilor de regularizare privind:
a/ diferentele de inventar
b/ amortizarile
c/ provizioanele pentru deprecieri
d/ provizioane pentru riscuri si c!eltuieli
e/ diferentele de conversie si diferentele de curs valutar
f/ delimitarea in timp a c!eltuielilor si a veniturilor.
0. .tabilirea balantei conturilor dupa inventariere.
1. #eterminarea rezultatului exercitiului si distribuirea profitului sau finantarea
pierderii.
2. Redactarea bilantului contabil.
0
CONTABILITATEA OPERATIILOR DE REGULARIZARE
-. *peratii privind regularizarea plusurilor si minusurilor de inventar
*data stabilite rezultatele inventarierii, plusurile si minusurile de inventar, se
procedeaza la inregistrarea si decontarea lor gestionara. A efectua aceasta operatie
inseamna a regulariza rezultatul inventarierii.
In principiu, plusurile se inregistreaza ca intrari in patrimoniul intreprinderii, iar
minusurile se imputa. #aca lipsurile constatate la inventariere nu sunt din vina cuiva,
se deconteaza, dupa caz, asupra c!eltuielilor sau veniturilor intreprinderii. #e
asemenea, se pot admite compensari cantitative ale lipsurilor cu plusurile, in cazurile in
care exista riscul de confuzie intre sorturile aceluiasi produs, fara a se diminua
patrimoniul unitatii. Compensarea se admite, de regula, numai pentru aceeasi perioada
de gestiune si la acelasi gestionar.
In raport de natura structurilor de activ si de pasiv, inventariate, regularizarea
diferentelor de inventar genereaza urmatoarele tipuri de inregistrari:
a1 plusurile de ative imobilizate, la valoarea de inventar,
#$, #1, #3, #5
Conturile de active imobilizate
2 131
.ubventii pentru investitii
1
a1 &lusurile de stocuri cumparate:
3$, 31, 3#, 36, 35, 37
Conturi de stocuri
2 5$
C!eltuieli cu materii prime, materiale
si marfuri 3pe fiecare categorie de
stocuri/
In cazul plusurilor de stocuri privind produsele si productia in curs de executie,
inregistrarea este de forma:
33, 3,
Conturi de stocuri
2 71
4enituri din productia stocata
Inregistrarile de mai sus se fac la valoarea contabila de intrare, egala cu costul
de productie.
a1 &lusurile de titluri de plasament:
6$
5itluri de plasament
2 55,
C!eltuieli prvind titlurile de
plasament cedate
a1 &lusurile constatate la inventarierea casieriei, la societatile cu capital privat:
631
Casa
2 771
4enituri exceptionale din operatii de
gestiune
&entru minusurile de inventar neimputabile, cu exceptia minusurilor de casa,
inregistrarile sunt de sens invers cu cele prezentate in cazul plusurilor, iar in cazul
activelor imobilizate tipul de inregistrare este:
#8
Amortizari privind imobilizarile
57#1
C!eltuieli privind activele cedate
2 #$, #1, #3, #5
Conturile de active imobilizate
#aca minusurile de inventar de natura activelor circulante sunt imputabile,
inregistrarile sunt similare cu cele efectuate in cazul minusurilor neimputabile.
5otodata, pentru valoarea imputata se face inregistrarea:
,51
#ebitori diversi
2 768
Alte venituri din exploatare
,,#7
54A colectata
2
(. *peratii privind calculul amortizarilor
'a inc!iderea exercitiului financiar, cu ocazia inventarierii generale a
patrimoniului, este normal ca valoarea de inventar sa fie egala cu valoarea ramasa de
amortizat. #aca valoarea de inventar este mai mica decat cea ramasa de amortizat,
diferenta se regularizeaza astfel:
a/ inregistrarea unei amortizari exceptionale, in cazul in cazul in care se constata o
depreciere ireversibila 3exemplu mijloacele fixe inutilizabile propuse pentru
casare/
b/ constituirea unor provizioane pentru deprecierea mijloacelor fixe, in cazul cand se
constata o depreciere reversibila sau relativa
58
C!eltuieli cu amortizarile si cu
provizioanele
2 #8
Amortizari privind imobilizarile
(. *peratii privind provizioanele pentru deprecieri
&rovizioanele pentru deprecieri vizeaza acele elemente de activ neamortizabile
a caror valoare de inventar la data inc!iderii exercitiului este mai mica decat valoarea
contabila de intrare. Aceste miscari de valoare au un caracter reversibil, in consecinta
sunt regularizate la inc!iderea conturilor. In acest scop se procedeaza astfel:
a1 "n )"tuat"a "n are 'e-re"erea alulata -e .a(a "n%entarulu" 0%al&area
&nta."la 3 %al&area 'e "n%entar1 e)te )u-er"&ara -r&%"("&nulu" &n)t"tu"t 0soldul
creditor al conturilor de provizioane pentru deprecieri), )e &n)t"ru"e un -r&%"("&n
)u-l"*entar, "ar "nreg")trarea 'e -r"n"-"u e)te9
58
C!eltuieli cu amortizarile si provizioanele
2 #9, 39, ,9, 69
Conturi de provizioane pentru
depreciere
.1 "n a(ul "n are 'e-re"erea &n)tatata -e .a(a "n%entarulu" e)te "nfer"&ara
-r&%"("&nulu" &n)t"tu"t, )e '"*"nuea(a -r&%"("&nul "nreg")trat u '"ferenta
&re)-un(at&are efetuan'u+)e "nreg")trarea 'e -r"n"-"u9
#9, 39, ,9, 69
Conturi de provizioane pentru depreciere
2 78
4enituri din provizioane
Aceasta este *et&'a reluar"" -r&%"("&anel&r.
DETERMINAREA REZULTATULUI EXERCITIULUI
6ormula generala de calcul a rezultatului contabil inainte de impozitare este:
Rezultatul
contabil
7 4eniturile din livrarea
bunurilor mobile, a bunurilor
imobiliare pentru care s"a
transferat dreptul de
proprietate, servicii prestate si
lucrari executate, inclusiv din
castiguri de orice natura
8 C!eltuieli angajate pentru
realizarea veniturilor
9
#in punct de vedere contabil pentru a stabili rezultatul exercitiului se
procedeaza la inc!iderea conturilor de c!eltuieli si de venituri. Relatiile dintre conturi
intervenite cu aceasta ocazie sunt:
a/ inc!iderea conturilor de c!eltuieli, pentru soldurile debitoare,
1#1
&rofit si pierdere
2 5
Conturile de c!eltuieli
a/ inc!iderea conturilor de venituri, pentru soldurile creditoare:
7
Conturile de venituri
2 1#1
&rofit si pierdere
Legea contabilitatii nr. 82/1991 prevede ca in contabilitate profitul sau
pierderea se stabileste lunar. Legea pentru aprobarea Ordonantei Guvernului
nr.70/1994 privind impoitul pe profit stabileste ca profitul impozabil si impozitul pe
profit se calculeaza si evidentiaza lunar cumulat de la inceputul anului fiscal.
IMPOZITAREA PROFITULUI
&entru impozitarea profitului, trebuie pornit de la realitatea ca nu in toate
cazurile principiile contabile subordonate imaginii fidele sunt convergente in
totalitate cu principiile impunerii fiscale. #e aceea, trebuie de facut distinctie
intre re(ultatul &nta."l si re(ultatul f")al.
Re(ultatul &nta."l reprezinta suma globala a profitului sau pierderii
exercitiului financiar ce figureaza in contul 1#1 :;r&f"t )" -"er'ere< inainte de
impozitare.
Re(ultatul f")al reprezinta profitul impozabil sau pierderea fiscala a
exercitiului, stabilit potrivit regulilor fiscale si in functie de care se calculeaza volumul
impozitelor exigibile 3sau rambursabile/.
#in punct de vedere fiscal, potrivit Ord. Guv. !r.70/1994 privind impoitul pe
profit" masa profitului impozabil se determina pe baza relatiei:
&otrivit normelor fiscale, c!eltuielile sunt deductibile numai daca sunt aferente
realizarii veniturilor si cele considerate deductibile conform prevederilor legale in
vigoare.
C!eltuieli pentru care nu se admite reducerea sunt:
a/ impozitul pe profit datorat si impozitul pe venitul realizat din strainatate
b/ amenzile si penalitatile datorate catre autoritatile romane sau straine
c/ c!eltuielile pentru protocol, reclama si publicitate care depasesc limitele
prevazute de legea bugetara anuala
:
&rofitul
impozabil
4eniturile
realizate
C!eltuielile
corespon"
dente
veniturilor
realizate
C!eltuie"lile
nededuc"
tibile
#educe"
rile fiscale
7 8 ; 8
d/ sumele utilizate pentru constituirea sau majorarea rezervelor si
provizioanelor peste limitele legale. In cadrul rezervelor legale in limita a 1< din
profitul contabil anual pana ce acesta va atinge (=< din capitalul social
e/ c!eltuielile de sponsorizare care depasesc limitele cotei prevazute de lege
f/ sumele care depasesc limitele c!eltuielilor considerate dedeuctibile, conform
legii bugetelor anuale.
De'uer"le f")ale cuprind: dividendele primite de la alta persoana juridica
romana, sumele utilizate pentru constituirea sau majorarea fondului de rezerva in limita
a 1< din profitul contabil anual, pana cand acesta va atinge (=< din capitalul social,
veniturile din provizioanele pentru care nu s"a admis deducerea, alte elemente stabilite
prin norme legale.
CONTUL DE PROFIT SI PIERDERI
In Romania, incepand cu - ianuarie ->>0, s"a introdus modelul contului de
profit si pierdere in format $lista%, cu prezentarea /eltu"el"l&r )" %en"tur"l&r 'u-a
natura l&r e&n&*"a.
.tructurarea informatiilor in contul de profit si pierdere pleaca de la natura
operatiilor economico"financiare desfasurate de un titular de patrimoniu, intr"o
perioada de gestiune. *peratiile efectuate intr"o intreprindere sunt foarte eterogene
prin continut: unele sunt &-erat"" &*er"ale 3de ex., vanzari si cumparari de bunuri/,
altele sunt &-erat"" =ur"'"e 3ca, de ex., absorbtia unei alte persoane juridice sau
sciziunea in mai multe entitati juridice/ unele sunt tran(at"" f"nan"are 3de ex.,
amortizarea reflecta deprecierea ireversibila a unui bun, iar constituirea de provizioane
pentru risc valutar acopera deprecierile monetare/ sau sunt au(ate 'e natura
3consecintele economice ale unui cutremur sau ale unei inundatii/.
#atorita eterogenitatii operatiilor economico"financiare, acestea sunt grupate in
mase relativ omogene numite at"%"tat", in functie de araterul &r'"nar, &.")nu"t )"
re-et"t"% al acestora. Astfel, toate operatiunile legate de activitatea principala sau de
exploatare, care se identifica cu insusi obiectul de activitate al unei intreprinderi, sunt
considerate operatiuni curente. *peratiunile curente prezinta in cadrul fiecarei
intreprinderi un caracter specific, legat de activitatea acesteia, si au un caracter ordinar
si repetitiv, si care genereaza re(ultatul urent.
Rezultatul curent corespunde unui profit curent si real: este considerat curent
deoarece nu include rezultatul exceptional si real, deoarece acest rezultat este
determinat in afara oricaror constrangeri ce actioneaza asupra contabilitatii, indeosebi
fiscale.
?otiunea de at"%"tate urenta, care regrupeaza operatiile curente, nu se
suprapune cu notiunea de activitate de exploatare, care este componena esentiala, dar
nu unica. Activitatea curenta include si operatiuni accesorii, din moment ce acestea
prezinta un anumit grad de permanenta. In consecinta, notiunea de re-et"%"tate este
primordiala pentru a face distinctia intre &-erat"un"le urente si &-erat"un"le
e4e-t"&nale. #eci, operatiunile care nu sunt legate de obiectul de activitate al
intreprinderii, dar care au un caracter permanent, sunt operatiuni curente. Aceste
operatiuni se disting de &-erat"un"le e4e-t"&nale, care au un caracter nerepetitiv,
accidental. #e ex., pentru orice intreprindere de productie sau de comert, vanzarea
>
unor mijloace fixe 3cum ar fi mijloacele de transport/ este o operatiune exceptionala
deoarece nu are caracter permanent, repetitiv. In sc!imb, penru alte intreprinderi,
aceeasi operatiune este considerata o operatiune curenta: este cazul firmelor de
inc!iriere de automobile care revand in mod sistematic ve!iculele folosite pentru
inc!iriere, dupa un termen relativ scurt de utilizare. Insa, r"ter"ul re-et"t"%"tat"" unei
operati nu este esential in delimitarea ei ca operatie curenta sau exceptionala, dar nu
suficient.
Astfel, c!eltuielile exceptionale cu provizioanele pentru deprecieri sunt
categorisite ca fiind $exceptionale%, deoarece corespund unei deprecieri cu un atare
caracter, deci alta decat o depreciere normala.
)n statut aparte il au operatiunile financiare, care includ atat operatiuni
obisnuite, cat si cu caracter exceptional. *peratiunile exceptionale care au un caracter
financiar sunt considerate operatiuni financiare deoarece natura financiara a unei
operatiuni primeaza asupra caracterului ei exceptional.
*peratiunile de exploatare si cele financiare constituie activitatea curenta a
intreprinderii.
6iecare tip de activitate 3exploatare, financiara si exceptionala/ este generatoare
de fluxuri de c!eltuieli, venituri si rezultate, mac!eta contului de profit si pierdere, in
format lista, fiind urmatoarea:
C&ntul 'e -r&f"t )" -"er'er" la 'ata 'e...
Denu*"rea "n'"at&r"l&r E4er"t"ul f"nan"ar
;ree'ent In/e"at
I. >en"tur" '"n e4-l&atare
II. C/eltu"el" 'e e4-l&atare
III. Re(ultat '"n e4-l&atare 0I+II1
I>. >en"tur" f"nan"are
>. C/eltu"el" f"nan"are
>I. Re(ultat f"nan"ar 0I>+>1
>II. Re(ultat urent al e4er"t"ulu" 0I?I>+II+>1
>III. >en"tur" e4e-t"&nale
I@. C/eltu"el" e4e-t"&nale
@. Re(ultat e4e-t"&nal 0>III+I@1
@I. >en"tur" t&tale 0I?I>?>III1
@II. C/eltu"el" t&tale 0II?>?I@1
@III. Re(ultatul .rut al e4er"t"ulu" 0@I+@II1
@I>. I*-&("t -e -r&f"t
@>. Re(ultatul net al e4er"t"ulu" 0@III+@I>1
&rezentare contului de rezultate in format $lista% ofera avantajul ca permite
delimitarea rezultatului curent 3provenit din activitatile de exploatare si financiara/, de
rezultatul exceptional, stiind ca acesta din urma este caracterizat printr"o variatie
semnificativa de la un an la altul si de la o intreprindere la alta. In plus, aceasta
delimitare este necesara si pentru faptul ca rezultatul curent este un indicator important
in aprecierea performantelor activitatii oricarei intreprinderi. C!eltuiala cu impozitul pe
profit este suportata la nivel global, pentru intreaga activitate a intreprinderii.
In Romania, contul de profit si pierdere este o componenta a documentelor
contabile de sinteza si se intocmeste, in mod obligatoriu, de catre toate unitatile
patrimoniale, indiferent de forma de proprietate, fie in )")te* 'e .a(a 3unitatile
patrimoniale mari/, cu o structura informationala mai detaliata, fie in )")te*
)"*-l"f"at 3unitatile patrimoniale mici si mijlocii/, cu o structura informationala mai
-=
putin detaliata. Informatiile de contul de rezultate sunt referitoare atat la exercitiul
inc!eiat, cat si la cel precedent.
BILANTUL CONTABIL
At"% Nr. E4er"t"ul f"nan"ar
R'. ;ree'ent In/e"at
IMOBILIAARI NECOR;ORALE
C!eltuieli de constituire si de cercetare"dezvoltare 3ct.(=-;(=,"
(:=-"(:=,"(>=@/
=-
Alte imobilizari
3ct.(=1;(=9;(=:"(:=1"(:=9"(:=:"(>=@/
=( (,= (9(=
Imobilizari necorporale in curs
3ct.(,="(>,@/
=, " "
TOTAL 0r'.$1 la $31 =0 (,= (9(=
IMOBILIAARI COR;ORALE
5erenuri 3ct.(--;(:-="(>-@/
=1 " "
Cladiri si constructii speciale 3ct.(-(-"(:--"(>-@/ =2 -1 === -, 1==
+asini si utilaje 3ct.(-((;(-(,;(-(1"(:-("(:-,"(:-1"(>-@/ =9 0= === := ===
Alte imobilizari corporale 3ct.(-(0;(-(2;(-(9;(-(:"(:-0"
(:-2"(:-9"(:-:"(>-@/
=: > === -2 ===
Imobilizari in curs 3ct.(,-"(>,@/ => " "
TOTAL 0r'.$6 la 1$1 -= 20 === -=> 1==
IMOBILIAARI FINANCIARE
5itluri de participare 3ct.(2-"(2>@"(>2@/
-- " 1 :==
Alte titluri imobilizate 3ct.(2(;(2,"(2>@"(>2@/ -( " "
Creante imobilizate 3ct.(29"(>2@/ -, " ( >1=
TOTAL 0r'.11 la 131 -0 " : 91=
ACTI>E IMOBILIAATE+TOTAL 0r'.$,?1$?1,1 -1 5, #3$ 1#$ 97$
STOCURI
.tocuri de materii prime si materiale, obiecte de inventar si
stocuri aflate la terti 3ct.,==;,=-;,=:;,(-;,(,"
,((;,(:;,1-;,1(;,10;,12;,19;,1:",>=",>-",>(",>1/
-2 -== === 0( ===
&roductia in curs de executie 3ct.,,-;,,(",>,/ -9 " "
&roduse 3ct.,0-;,01;,02;,0:",>0/ -: " >- -9=
Animale 3ct.,2-;,2:",>2/ -> " "
+arfuri 3ct.,9-;,9:",>9;,:-;,::",>:/ (= := === >- ===
TOTAL 0r'.15 la #$1 (- -:= === ((0 -9=
ALTE ACTI>E CIRCULANTE
6urnizori"debitori 3ct.0=>/
(( " "
Clienti si conturi asimilate 3ct.0--;0-,;0-2;0-:"0>- (, ( (== 1 ,==
Alte creante
3ct.0(1;0(:(;0,:(;00-%;00(0;00(:%;001;002%;009%;00:
(;00:0;01-%;01:-;02-;0:-%;0:(%"0>1"0>2/
(0 ,:= - 9,=
#econtari cu asociatii privind capitalul 3ct.012/ (1 " "
5itluri de plasament 3ct.1=(;1=,;1=1;1=2;1=:"1>=/ (2 - === - :==
Conturi la banci, casa si acredetive
3ct.1--;1-(;1-:9;1,-;1,(;10-;10(/
(9 -- ,(= ,- :,=
TOTAL 0r'.## la #71 (: -0 >== 0=22=
II. ACTI>E CIRCULANTE+TOTAL 0r'.#1?#81 (> 19, 9$$ #5, 83$
CONTURI DE REBULARIAARE SI ASIMILATE
C!eltuieli inregistrate in avans 3ct.09-;09,/
,= :9= -==
#iferente de conversie"activ 3ct.092/ ,- " ,==
III. CONTURI DE REBULARIAARE SI ASIMILATE + TOTAL
0RD.3$?311
,( 87$ ,$$
I>. ;RIME ;RI>IND RAMBURSAREA OBLIBATIUNILOR
0t.1591
,, " "
TOTAL ACTI> 0r'.16?#9?3#?331 ,0 #5$ $$$ 385 #$$
--
;ASI> Nr. E4er"t"ul f"nan"ar
R'. ;ree'ent In/e"at
Capital social sau individual 3ct.-=-;-=:/, din care: ,1 (== === (=0 ===
"capital subscris varsat 3ct.-=-(/ ,2 (== === (=0 ===
&rime legate de capital 3ct.-=0/ ,9 " ( ===
#iferente din reevaluare 3ct.-=1/ ,: " "
Rezerve 3ct.-=2/ ,> ,2 === ,> ===
Rezultatul reportat 3ct.-=9/ 0= " - ===
Rezultatul exercitiului 3&rofit;, &ierdere"/ 0- -= === -( ===
Repartizarea profitului 3ct.-(>/ 0( " "
6onduri 3ct.--/ 0, " "
.ubventii pentru investitii 3ct.-,/ 00 " (( 1==
&rovizioane reglementate 3ct.-0/ 01 " , 1==
I. CA;ITALURI ;RO;RII+TOTAL 3rd.,1;,9 la 01/ 02 #,5 $$$ #8, $$$
&rovizioane pentru riscuri 3ct.---;-1-(;-1-:@/ 09 " 0 ===
&rovizioane pentru c!eltuieli 3ct.-1--;-1-(;-1-:@/ 0: " ,==
II.;RO>IAIOANE ;ENTRU RISCURI SI CCELTUIELI
3rd.09;0:/
0> + , 3$$
Imprumuturi si datorii asimilate 3ct.-2%%;1-(%;1-:2;1->/ 1= : (== 0, ===
6urnizori si conturi asimilate 3ct.0=%%/ 1- 1 :== 00 ,==
Clienti"creditori 3ct.0->/ 1( " "
Alte datorii 3ct.0(%@;0,%@;00%@;01%@;02(/ 1, " -= 0==
III.DATORII+TOTAL 30d.1= la 1,/ 10 1, $$$ 97 7$$
CONTURI DE REBULARIAARE SI ASIMILATE 4enituri
inregistrate in avans 3ct.09(/
11 " (==
#iferente de conversie"pasiv 3ct.099/ 12 " "
I>.CONTURI DE REBULARIAARE SI ASIMILATE + T&tal
3rd.11;12/
19 " #$$
TOTAL ;ASI> 3rd.02;0>;10;19/ 1: #5$ $$$ 385 #$$
A/ Conturi de repartizat dupa natura elementelor respective
$/ .olduri debitoare ale conturilor respective
$@/ .olduri creditoare ale conturilor respective
$%/Conturile respective se utilizeaza numai de cooperativele de credit
-(
BIBLIOGRAFIE:
1. FeleagD N. !" &let"% :C&nta."l"tate a-r&fun'atD<, E'"tura
E&n&*"D, Buure!t",1995
#. M"/a" R")tea, C&r"na Cuu, C&r"na La(are)u :C&nta."l"tatea
Intre-r"n'er""<, %&l.I, E'. <MDrgDr"tar<, Buure!t", 1997
3. Or'. ,$3 al MF, -u.l. En M&n"t&rul Of""al nr.,8$F1999
,. Ota%"an B&="an :C&nta."l"ate BeneralD<, E'"t. :Ef""ent<,
Buure!t", 1998
-,