Msurile terapeutice avansate

de resuscitare (ALS)

Raluca Ungureanu
Clinica ATI
Cuprins
Continuarea Basic Life Support (BLS)
Monitorizarea ECG, ECG in 12 derivatii pentru a recunoaste diversele aritmii
precipitante ale stopului cardiac
Utilizarea echipamentului i a tehnicilor avansate pentru obinerea i
meninerea unei ventilaii i circulaii eficiente
Stabilirea si mentinerea unui abord venos
Administrarea anumitor medicamente necesare resuscitarii
Identificarea si corectarea factorilor precipitanti ai stopului cardiac
Dupa revenirea circulatiei spontane se continua terapia intensiva specifica
postresuscitare.

Introducere
1/3 din pacienii la care apare IMA decedeaz in etapa
pre-spital, n prima or de la debutul simptomelor, ritmul
cardiac fiind FV/TV fr puls defibrilarea electric
precoce
20% din pacientii cu stop cardiac in spital
supravietuiesc si pot fi externati prevenirea aparitiei
stopului
Identificarea si tratamentul eficient al factorilor
precipitanti (hipoxia, hipotensiunea)
Obiectivele resuscitarii

Mentinerea vietii
Restabilirea starii de sanatate
Limitarea sechelelor neurologice
Reversarea mortii clinice

Lantul supravietuirii
Echipament necesar
monitor/defibrilator
O
2

Aspirator pt. secretii
echipament de asigurare invaziva a caii aeriene:
laringoscop, sonde de intubatie, pipa, balon Reuben, ventilator, etc.
Medicamente: vasopresoare, antiaritmice, etc
Fi V cu unde mari
Fi V cu unde mici
TV
Algoritmul terapeutic in ALS
1. Ritm cardiac la care se poate utiliza defibrilarea electrica = FV/TV
fara puls
2. Ritm cardiac la care nu se poate utiliza defibrilarea electrica =
asistola/DEM
Etape comune: compresia toracica, controlul cailor aeriene, calea
venoasa, adm. de droguri, identificarea si corectarea factorilor
reversibili

Interventii terapeutice ce duc la cresterea supravietuirii dupa
stop cardiac:
Defibrilarea precoce in FV/TV fara puls
BLS eficient




Defibrilarea electrica-FV/TV fara
puls
Pozitie padele: marginea dreapta a sternului, sub clavicula sp.V ic pe
stg.
Confirmarea VT/TV, soc electric:
360 J defibrilator monofazic
150-200 defibrilator bifazic
RCP 2 min (30:2), apoi verifica ritmul
Daca tot FV/VT, al 2-lea soc el. de 360J
RCP 2 min. (30:2), verifica ritmul-pulsul
Daca tot FV/VT, Adrenalina + al 3-lea soc el. de 360J + RCP 2 min,
verifica ritmul-pulsul
Daca tot FV/VT, bolus de Amiodarona 300 mg + RCP

Algoritm terapeutic in stopul
cardiac prin asistola/DEM
verific semnele prezentei circulaiei, inclusiv pulsul carotidian
RCP 30:2 timp de 2 min, asigura abord venos
Adrenalina 1mg i.v.
Atropina 3 mg (blocheaza complet tonusul vagal) - ?
Controlul caii aeriene
Reia RCP timp de 2min, apoi Adrenalina 1mg
Controlul cailor aeriene
Intubaia orotraheal
metoda optim ce asigur permeabilitatea cii aeriene i permite
instituirea ventilaiei artificiale
trebuie facut de catre un personal medical experimentat
Se pot aspira pe sonda traheal diverse secreii/materiale strine
ajunse in arborele bronic distal
pe sonda traheal pot fi administrate diverse medicamente (n
lipsa unui abord venos).
Controlul cailor aeriene
Manevra IOT nu trebuie sa dureze mai mult de 30 sec
dupa IOT, continua compresia toracica 100/min si ventileaza cu
10 resp./min
Cai alternative: masca laringiana sau Combitube

Situatii particulare: epiglotit acut, leziunii patologice faringiene,
trauma cranian, trauma coloanei cervicale - laringoscopie cu
fibroscop substante anestezice
Tehnica intubaiei OT
preoxigenare
poziionare n ax a laringelui, glotei i cavitaii orale
Introducerea corecta a laringoscopului aspiraia secreiilor
orofaringiene
identificarea principalelor repere anatomice si introducerea sondei de
intubaie, numai dupa o bun vizualizare a laringelui
umflarea cu aer a balonaului sondei
verificarea pozitionrii corecte a sondei
fixarea sondei cu fa sau leucoplast + pipa Guedel pt. a preveni
mucarea sondei
Cai alternative
Masca laringiana

Combitube
Cai alternative
Tubul laringeal (King LT)


Materiale necesare ventilatiei dupa punctia
cricotiroidiana
Lovitura precordiala
se foloseste doar de personal medical cu
experienta (la a sternului)
n contextul unui stop cardiac observat de martori
sau pacient monitorizat, chiar nainte de montarea
defibrilatorului
poate converti VT la RS
inutil atunci cnd este aplicat la peste 30
secunde de la debutul stopului cardiac.
Asigurarea unui abord venos
Vena periferica vs. vena centrala
Abord periferic:
rapid, usor de efectuat, sigur
necesita 10-20 ml SF suplimentar dupa adm.
medicamente + ridicare membru
Abord central:
efect rapid al medicatiei administrate
abilitati specifice, trebuie oprita RCP, prezinta
complicatii
Cai alternative: intraosos, pe sonda IOT
Cauze potential reversibile de
stop cardiac
Hipoxia
Hipovolemia
Hipo/hiperK
+
,
hipoCa
2+

acidoza

Hipotermia
Pneumotorax compresiv
Tamponada cardiaca
Toxice/medicamente
Tromboembolismul SCA,
TEP
Etapa post-resuscitare:
Respiratie


IOT si VM controlata: normocapnie,
normoxie
Sonda NG de decompresie;
Rx pulmonar pt. control CVC, sIOT, excl.
pneumotorax,
Etapa post-resuscitare
Circulatie
Combaterea instabilitatii hemodinamice:
Linie arteriala, debit cardiac
Repletie volemica, inotropi, vaspresoare
Vasodilatatoare, diuretice
K = 4-4,5 mmol/l
Etapa post-resuscitare
Recuperare neurologica
Sedare
Control convulsii
Control temperatura:
evitare febra
Hipotermie moderata (32-34
o
C)
Controlul glicemiei
Concluzii
Prioritar
CPR cat mai rapid dupa aparitia stop
Defibrilarea precoce pt FV/TV fara
puls
Secundar
Control cale aeriana invaziva
Abord venos si administrarea de
medicamente

Bibliografie ALS
AHA guidelines publicate in suppl.
Circulation dec. 2005
http:://circ.ahajournals.com/content/
vol112/24suppl/
www.erc.edu
www.resus.org.au
www.resus.org.uk