CUPRINS

Introducere ..........................................................................................................................
Capitolul 1.Date teoretice privind strategia de produs
1.1Politica de produs...........................................................................................................
1.2Strategii de dezvoltare axate pe produs..............................................................
1.3Piata -....................................................
Capitolul 2. Prezentarea activit!ii societ!ii co"erciale Nicolas Co"pan#
2.1 Scurt istoric dezvoltrii activit!ii..............................................................................
2.2$naliza activit!ii %ir"ei&.......................................................................................
2.2.1 econo"ico-
2.3 activit!ii de "ar'eting......................................................................................
2.3.1 (ediul de "ar'eting.....................................................................................................
2.3.2 (ixul de "ar'eting.......................................................................................................
2.3.3 S)*+ dezvoltrii activit!ii %ir"ei...............................................................
Capitolul 3. Cile de dezvoltare a%acerii la Nicolas Co"pan#
3.1 Identi%icarea nevoilor consu"atorilor...............................................................................
3.2 Prezentarea principalelor de dezvoltare......................................................................
3.3 ,sti"area rezultatelor econo"ico-%inanciare.....................................................................
Concluzii.........................................................................................................................................
1.1Politica de produs
Dup cu" -ine sti". politica de produs este una dintre co"ponentele "ixului de
"ar'eting. de ast%el . pute" spune ca .%unda"entarea politicii de produs constituie
punctul de plecare /n de%inirea "ixului de "ar'eting al /ntreprinderii.
$ceasta reprezinta %or"a pe care o i"-raca intreprinderea . cuprinzand
di"ensiunea. structura si evolutia intreprinderii . in ur"a producerii de -unuri si
servicii.0unurile si serviciile %ac o-iectul propriei sale activitati. insa intreprinderea
este per"anent atenta la cerintele pietei dar si la co"porta"entul concurentei .
Politica de produs indeplineste trei sarcini. ce a1uta intreprinderea sa existe pe
piata. si anu"e&
Introducerea produselor noi in productie si pe piata. aceasta sarcina a1uta
la atragerea de noi seg"ente de consu"atori.
Pentru a le raspunde exigentelor consu"atorilor. politica de produs vizeaza
modernizarea noilor produse introduse pe piata.
Pentru a creste nivelul de renta-ilitate. intreprinderea elimina produsele
imbatranite 2vezi "atricea 0C3 4. din cauza carora scade gradul de
accepta-ilitate de catre clienti.
Principalele co"ponente ale politicii de produs sunt&
1

5 Cercetarea produsului- aceasta are /n vedere at6t analiza situa!iei
produselor de inute de /ntreprindere . at6t a celor prezente pe pia!. c6t 7i a celor
noi. ce ur"eaz a %i lansate /ntr-un anu"it "o"ent pe pia!. 8r aceast
co"ponent . politica de produs nu poate corespunde a7teptrilor.
1
Laureniu-Dan Anghel, BUSINESS TO BUSINESS MARKETING, cap I, p 1!"-1!#
5 Proiectarea 7i realizarea produselor noi - presupune realizarea noilor
produse. /n concordan! cu nevoile consu"atorilor. pentru a putea %i testate 2testare
te9nic 7i de accepta-ilitate4 /n vederea lansrii lor pe pia!.
5 $sigurarea legal a produsului. /n vederea prote1rii acestuia /"potriva
concuren!ei neloiale cruia i-ar putea cdea victi" acesta.
5 $naliza porto%oliului produselor. pe care /ntreprinderea le are de1a
prezente pe pia!.
$ceast analiz se realizez prin utilizarea unor "etode precu" 0C3. (atricea
(c:inse#. S)*+ etc. . prin inter"ediul crora /ntreprinderea /7i pozi!ioneaz
produsele pe pia! 7i poate decide care sunt cele care vor r"6ne /n continuare 7i
care sunt cele care vor %i /nlocuite sau eli"inate de%initiv.
;ntr-o a-ordare de "ar'eting. produsul are o accep!iune "ai larg. /n care se
regsesc. si"ultan. "ai "ulte aspecte. puse /n eviden! de "ai "ulte discipline.
Dina"is"ul econo"ico-social deter"in o evolu!ie per"anent. cantitativ 7i
calitativ. a nevoilor de consu" ale popula!iei. Sc9i"-ul dintre genera!iile de
produse. care se adreseaz acestor nevoi tre-uie s se realizeze treptat. la intervale
de ti"p di%erite de la un sector econo"ic la altul. Convie!uirea unor produse
</"-tr6nite= cu unele <tinere= este un lucru %iresc. des /nt6lnit.
Se poate vor-i de <v6rsta= pe care o are produsul la un anu"it "o"ent. $ceasta
reprezint etapa din ciclul de via! /n care se a%l un produs /ntr-un anu"it "o"ent
al existen!ei sale 2%igura 1-14.
Reprezentarea gra%ic a etapelor ciclului de via! a unui produs se poate realiza
!in6nd cont de evolu!ia. /n ti"p. a volu"ului v6nzrilor produsului respectiv.
Uneori. dac exist in%or"a!ii /n acest sens. se poate utiliza 7i evolu!ia /n ti"p a
gradului de %idelitate a consu"atorilor %a! de produs.
2
8igura 1-1 ,tapele ciclului de via! al produsului 2 $daptata dupa >aurentiu ?Dan
$g9el4
1.2 Strategii de dezvoltare
Intreprinderile ur"aresc "ereu sa-si consolideze pozitia pe piata prin cresterea
volu"ului vanzarilor si prin sporirea cotei de piata. In "asura in care anu"ite
$
Laureniu-Dan Anghel, BUSINESS TO BUSINESS MARKETING, cap I, p 111
co"ponente ale pietei e%ective nu sunt saturate si in scopul acopeririii di%erentei-
integrale sau partiale-dintre piata e%ectiva si piata potentiala. intreprinderea
incearca sa-si dezvolte piata proprie.
*p!iunile strategice ale oricrei /ntreprinderii tre-uie s plece. "ai /nt6i de la o
analiz pro%und a ceea ce se /nt6"pl pe pia! cu produsele /ntreprinderii. $cest
lucru se poate executa prin utilizarea unor "etode per%or"ante de analiz a
porto%oliului de produse 2-unuri "ateriale sau servicii4 din cadrul %ir"ei . "etode
precu" & "etoda 0C3. (etoda 3eneral ,lectric. $naliza S)*+ etc.
Una dintre cele "ai utilizate "etodologii. este cea conceput de ctre speciali7tii
de la 0oston Consulting 3roup@ 2o i"portant %ir" a"erican de consultan!4 7i
are /n vedere gruparea activit!ilor existente /n porto%oliul unei /ntreprinderi /n
patru categorii. !in6ndu-se cont de dou criterii& dina"ica pietei 7i cota relativ de
pia! de!inut de /ntreprindere /n cadrul activit!ii respective. ;ntr-o redare gra%ic.
cele patru grupe de activit!i ale %ir"ei 2%iecare purt6nd o denu"ire sugestiv4 se
prezint precu" /n %igura 2-1 .
8igura 2-1 (etoda 0C3
Produsele din cadranul Avaci de lapte= sunt valori certe ale /ntreprinderii. ce aduc
pro%ituri 7i procura lic9idit!i pentru %inan!area activit!ilor din celelaltegrupe.
contri-uind /n acela7i ti"p 2dar /ntr-o "sur destul de li"itat4 la dezvoltarea
intreprinderii.
ABedetele= sunt produse care contri-uie la "axi"izarea ci%rei de a%aceri a %ir"ei 7i
la opti"izarea i"aginii acesteia. conse"nand. de regul. un pro%it su%icient pentru
a se auto%inan!a.
ADile"ele= sunt produse a cror pia! se a%l /ntr-o cre7tere rapid. %ir"a
productoare nereu7ind s capete /ns supre"a!ia pe pia!. Datorit acestor dou
ele"ente. evolu!ia lor viitoare este nesigura. De regul. aceste produse contri-uie
la dezvoltarea %ir"ei. dar necesit lic9idit!i care s le asigure %inan!area.
Produsele din categoria Apietre de "oar= nu contri-uie. de regul. nici la
o-!inerea unui pro%it su-stan!ial. nici la utilizarea lui /n scopul evolutiei
/ntreprinderii. Sunt produse pe care - dac nu intervin alte interese strategice ?
/ntreprinderea tre-uie s le eli"ine din porto%oliul su de activit!i.
* variant a "etodei 0C3 nu"it 7i 0C32 2%igura 3-14 are /n vedere tot un "odel
"atricial 2x2 7i %rag"enteaza pie!ele pe care poate ac!iona /ntreprinderea /n patru
categorii. Clasi%icarea se %ace /n %unc!ie de dou criterii&
14 "ri"ea avanta1ului co"peti!ional
24 nu"rul de posi-ilit!i pe care le are /ntreprinderea spre
o-!inerea de avanta1e co"peti!ionale.
8igura 3-1 (etoda 0C3 2
Pietele ..%rag"entate= sunt caracterizate prin nu"eroasele activitati de a o-tine
avanta1e %ata de concurenta. dar cu valoare "ica 2 ex& ali"entatia pu-lica4.
Pie!ele <specializate= reprezint do"enii de activitate unde exist posi-ilitatea
o-!inerii at6t a unui nu"r "are de avanta1e prin di%eren!iere. c6t 7i a unui volu"
"are al pro%itului . Industria %ar"aceutic sau cea a pu-licit!ii reprezint pie!e
care pot %i date drept exe"plu pentru aceast zon.
Pietele .. in i"pas= asigura cele "ai dure conditii concurentiale.
Pie!ele <de volu"= sunt do"enii /n care. de7i nu exist posi-ilit!i "ari de
di%eren!iere /ntre co"petitori. se poate o-!ine. totu7i. o valoare ridicat pentru
%iecare avanta1 pe care /ntreprinderea 7i-l creeaz 2de exe"plu. pia!a asigurrilor
sau a transportului aerian4.
3
%
Laureniu-Dan Anghel, BUSINESS TO BUSINESS MARKETING, cap I, p 1$&-1$"
$naliza SCot
*riginile "etodei de analiz S.).*.+. conduc la $l-ert S. Du"p9re#. cercettor
privind "anage"entul organiza!ional 7i sc9i"-rile culturale la Stan%ord Researc9
Institute. 2cunoscut astzi ca SRI International4. $cesta. /n anul 1EFG. a inventat
"etoda de analiz S*8+ 2S*8+ anal#sis4. trans%or"at "ai t6rziu /n S)*+
2S)*+ anal#sis4. care s-a dovedit de cea "ai "are i"portan! /n ela-orarea
"arilor proiecte cu consecin!e strategice pentru evolu!iile ulterioare 2/n do"eniul
econo"ic. "ilitar. al transporturilor. al turis"ului.etc4.
< Se"ni%icatia SCot provine din acroni"ele & Streng9ts 2 puncte tari ?atri-ute utile
pentru realizarea o-iectivului4 . )ea'nesses 2puncte sla-e-atri-ute care dauneaza
ralizarii o-iectivului4. *pportunities 2oportunitati-conditii externe utile4 si +9reats
2a"enintari-conditii externe care dauneaza realizarii o-iectivului4=.
@
$naliza SCot.
grupeaza toate aceste in%or"atii si se prezinta su- %or"a unei "atrici.
Strengt9s 2 puncte tari4 )ea'nesses 2puncte
sla-e4
*pportunities
2oportunitati4
+9reats
2a"enintari4
&
Na'ine (ahl , Anne Rich)er , S*+) Anal,-i--I'ea, .e)h+'+lg, an' a prac)ical appr+ach, $!!#
Sursa propie.
1.3 Strategii de dezvoltare
De-a lungul ti"pului s-au inregistrat doua directii de dezvoltare&
H Dezvoltare intensiva
H Dezvoltare extensive
Dezvoltarea intensiva presupune o sc9i"-are in interiorul intreprinderii. nai exact
i"plica trecerea de la utilizarea "etodelor si te9nicilor traditionale. la unele
"oderne. Inainte de aceasta "odi%icare . activitatea %unctiilor de "ar'eting era
con%undata cu vanzarea sau distri-utia si care in "o"entul "ar'etingului "odern .
poarta denu"irea de "ar'eting strategic.
Dezvoltarea extensiva ascensiunea "ar'etngului pe calea intensiva . re%lecta
largirea sectorului de actiune si in alte do"enii. dar si cresterea agentilor
econo"ici ce utilizaeaza di%erite "etode si te9nici de "ar'eting.
,ste de precizat %aptul ca. aceste sc9i"-ari se re%lecta in organigra"a intreprinderii
si cele doua directii de dezvoltare se des%asoara si"ultan.
1.3.1 Strategia de produs
+ipul 7i co"plexitatea strategiei de produs sunt in%luen!ate 7i de poten!ialul u"an.
"aterial 7i %inanciar ale %ir"ei. de natura -unurilor ce %ac o-iectul activit!ii
acesteia 7i de pozi!ia de!inut pe pia!. Dac lu" /n calcul "odul /n care
/ntreprinderea poate s a-ordeze prin produsele sale pia!a. rezult ur"torul ta-lou
al posi-ilelor strategii de produs a-orda-ile&
+a-elul I- 1 +a-loul strategiilor de produs
Un pri" criteriu strategic /l reprezint di"ensiunile 7i structura ga"ei de produse a
/ntreprinderii. ;n %unc!ie de el /ntreprinderea poate opta pentru ur"toarele variante
strategice&
strategia seleciei sortimentale are /n vedere restr6ngerea di"ensiunilor
ga"eiJ
strategia stabilitii sortimentale vizeaz "en!inerea acestor di"ensiuniJ
strategia diversificrii sortimentale per"ite extinderea di"ensiunilor
ga"ei.
>a r6ndul ei. diversi%icarea sorti"ental a ga"ei de produse poate /"-rca trei
%or"e&
diversificarea orizontal ce se realizeaz prin "rirea nu"rului liniilor de
produse din cadrul ga"eiJ
diversificarea vertical ce are loc prin prelungirea /n Aa"onte= sau /n
Aaval= a unei linii de produse. incluz6nd /n no"enclatorul de %a-rica!ie 7i
unele -unuri anterior ac9izi!ionate ca "aterii pri"e sau altele care %olosesc
actualele produse ale %ir"ei drept ele"ente constructiveJ
diversificarea laterala constituie o dezvoltare a ga"ei de produse /n
direc!iile conexe Kle structurii de -az.
Un alt ele"ent strategic i"portant /l reprezint nivelul calitativ al produselor
/ntreprinderii. din perspectiva cruia exist posi-ilitatea alegerii ur"toarelor
variante strategice&
strategie de adaptare a calitii produselor /n raport cu exigen!a %iecrui
seg"ent de pia!. +ipul acesta de strategie este caracteristic %ir"elor
con%runtate cu o pia! puternic seg"entatJ
strategie de difereniere calitativ %a! de o%erta concuren!ei. pentru a o%eri
consu"atorilor poten!iali o "ai u7oar posi-ilitate de a alegeJ
strategie a stabilitii calitative atunci c6nd /ntreprinderea de!ine o pozi!ie
puternic pe pia!.
Ulti"ul ele"ent strategic. i"portant pentru /ntreprindere. /l reprezint gradul de
/nnoire a produsului.
;n %unc!ie de acest criteriu. variantele strategice sunt&
meninerea gradului de noutate a produselor din cadrul ga"eiJ
perfecionarea produselor existente ce vizeaz doar o /"-unt!ire a
produsului /n vederea prelungirii %azei de "aturitate a acestuiaJ
asimilarea de noi produse, utilizat pentru a /nlocui produsele vec9i. ce
ur"eaza a %i retrase de pe pia!.
1.3 Pia L nouL
Piata reprezinta un tot al consu"atorilor. atat actuali cat si potentiali . ce au
aceleasi nevoi sau dorinte si sunt dispusi de a se anga1a intr-o relatie de sc9i"-
pentru satis%acerea acestor nevoi.
De%inta pietei data de catre (irela Dogaru si Balentina Ma9aria spune ca &piata
constituie pre"isa si . in acelasi ti"p . %inalitatea activitatilor de "ar'eting. ,a
reprezinta o constructive care se regaseste in zona de contact per"anent intre
productie . respectiv dintre producatorii de produse si prestatorii de servicii. pe de
o parte. si consu"atorii si co"porta"entul lor. pe de alta parte.Producatorii si
consu"atorii se intalnesc pe piata si. prin inter"ediul tranzactiilor .isi realizeaza
o-iectivele.
1.3.1 Caracteristicile pietei&
I
co"plexitateaJ
eterogenitatea pieteiJ
dina"is"ul J
caracterul econo"icJ
caracterul necontrola-il.
Co"plexitatea pietei este data in pri"ul rand de nu"arul "are al -unurilor si
serviciilor o%erite. cerere si o%erta.intr-o varietate sorti"entala si tipodi"ensionala.
ce nu poate %i sta-ilita cu exactitate. In al doilea rand . co"plexitatea pietei este
rezultatul nu"arului "are de participanti la actele de piata. insa nici acestia nu pot
%i identi%icati cu exactitate.
,terogenitatea pietei este data atat de "area varietate de -unuri si servicii ce
%or"eaza o-iectul relatiilor de piata .de tipurile extre"e de diverse ale
participantilor la actele de sc9i"- cat si de conditiile si spatiul in care se realizeaza
aceste tranzactii.
Dina"is"ul se re%era la evolutia co"ponentelor sale cererea-o%erta . la %or"ele de
realizare a sc9i"-urilor pe piata si la spatiul geogra%ic.
"
Mirela D+garu, alen)ina /aharia, Mar0e)ing , E'i)ura Uni1er-i)ara Bucure-)i $!1$, pag %2-&!
Concurenta se "ani%esta cu intensitate si in %or"e di%erite in %unctie de speci%icul
pietei pentru %iecare "ar%a. de situatia existent a pietei in %iecare "o"ent. de
nu"arul o%ertantilor si al clientilor acestora . de volu"ul si de structura cererii si
o%ertei.
Caracterul necontrola-il al pietei este deter"inat de cei care participa la relatiile si
operatiunile de sc9i"- in cadrul acesteia.
1.3.2 Structura pietei
$ 4 Din punct de vedere al intereselor de "ar'eting. piata poate %i de%inita ca un
intreg %or"at din "ai "ulte parti cu destinatii si se"ni%icatii distincte.
$st%el identi%ica" piata teoretica si piata efectiva.

Piata teoretica- (PT) - este %or"ata din consu"atori si non-consu"atori relative
si se o-tine prin di"inuarea pietei totale cu nu"arul non-consu"atorilor a-soluti.
PT=CN-NCA
Dupa ce din piata teoretica se eli"ina nu"arul non-consu"atorilor relative. ceea
ce raane repezinta piata efectiva -(P) ! ast%el J
P=PT-NC"=CN-(NCA#NC")
In co"paratie cu piata teoretica . piata e%ectiva este %or"ata din intreprindere si
concurentii sai. $st%el partea care este %or"ata din clientii proprii este piata
e%ectiva a intreprinderii PI . iar cealalta parte constituie piata e%ectiva a
concurentei PC.
$ceasta piata posi-ila in conditiile reusite ale actiunilor sale de "ar'eting si ale
actiunilor concurentei si ale celorlalti %actori de in%luentare a pietelor este nu"ita
piata potentiala
$
.
0 4 Structura pietei dupa natura participantilor si destinatia "ar%urilor.
Din aceasta perspectiva. piata este structurata ast%elJ
piata bunurilor de consum%
piata or&anizata sau piata de afaceri%
piata &uvernamentala%
piata serviciilor.
C 4 Strctura pietei in %unctie de caracteristicile cererii si o%ertei.
Pe orice piata exista tranzactii intre consu""ator si produator. dar %ara cerere si
o%erta aceste tranzactii nu ar "ai avea loc.
Cererea de -unuri de consu" se caracterizeaza prin ur"atoarle caracteristici&
are la -aza nevoile. per%or"antele si dorintele consu"atorilor individualiJ
3
I'e. "4
"ani%estarea cererii indivizilor pentru -unuri de consu" poarta a"prenta
%actorilor su-iectiviJ
cererea consu"atorilor are un pronuntat caracter aleatoriu . %iind in -una
parte neprogra"ata si putin previzi-ila..
Cererea reprezinta cantitatea dintr-o "ar%a . -un pe care participantii pe piata sunt
dispusi sa o cu"pere la un "o"ent dat .pentru di%erite niveluri de pret .
Bolu"ul cererii este dat de volu"ul vanzarilor.
*%erta de -unuri de consu" are ur"atoarele caracteristici i"portante&
se adreseaza unui nu"ar "are de cu"paratoriNconsu"atoriJ
caracteristicile te9nico-%unctionale si estetice ale -unurilor de consu" sunt
de natura sa satis%aca gusturile si pre%erintele di%erentiate ale consu"atorilorJ
se structureaza pe clase de calitate in vederea corelarii gradului de
solva-ilitate a diverselor seg"ente de cu"paratori si cu nivelul exigentelor
lorJ
conditioneaza consu"ul populatiei atat cantitativ cat si calitativ.
'ferta reprezinta cantitatea dintr-o anu"ita "ar%a pe care intreprinderile sunt
dispuse sa o cedeze cu"paratorilor la un "o"ent dat pentru diverse niveluri de
preturi.
Bolu"ul o%ertei este caracterizat de productia interna si i"porturi.
;ncL de la /nceputul o"enirii. transportul a %ost o necesitate u"anL de -azL.
Ne%iind cunoscute toate tipurile de transport. strL"o7ii no7trii au strL-tut dru"urile
ce %Lceau legLtura /ntre sate . pe 1os. De-a lungul anilor cLile de transport s-au
dezvoltat. /n %igura ur"Ltoare a" seg"entat tipurile de transport existente /n zilele
noastre.
TI(URI DE
TRANS(ORT
TERESTR
U
TERESTU
RUTIER
(E 5ALEA
6ERAT7
(RIN
5ONDU5TE
(E A(7
(E A(A
MARITIM
(E 57I
NAIGABI
LE
INTERIOA
RE
8igura F-1. SursL propie
+oate aceste tipuri de transport se /"part la r6ndul lor /n transport de cLlLtori sau
"ar%L.
;n Ro"6nia. transportul de persoane se poate %ace pe cale %eroviar sau rutier
.except6nd distan!ele lungi care pot %i str-tute pe calea aerului. dar /n cele ce
ur"eaz nu ne vo" re%eri la acestea. 7i nici la dru"urile parcurse cu a1utorul
autoturis"elor proprietate personal.
Di%eren!ierea pe care oa"enii o %ac /ntre aceste "odalit!i de cltorie are la -az
criterii cu" ar %i& rapiditatea. con%ortul. siguran!a. serviciile asigurate pe parcursul
cltoriei 7i. nu /n ulti"ul r6nd. pre!ul pe care tre-uie s-l plteasc.
1.3.3 Concuren a
AERIAN
Concuren!a este %actorul deter"inant si esen!ial /n succesul sau in e7ecul %ir"elor
pe piata.$ceasta este deter"inata de acele intreprinderi care activeaza in acelasi
do"eniu sau care dau spre vanzare produse si servicii si"ilare.
Concuren!a reprezint un %eno"en deose-it de i"portant pentru via!a econo"ic.
dar 7i pentru via!a social. deoarece ea reprezint %actorul "otor care "otiveaz.
at6t a%acerile . c6t si existen!aoa"enilor.
O
Raportandu-ne la s%era econo"ic. un agent econo"ic va tre-ui s se raporteze
per"anent la ceilal!i co"petitori de pe pia!. 1ocul co"peti!iei %iind cel care va
deter"ina locul co"petitorilor /n cadrul pie!ei.
Concurenta este una dintre caracteristicile "a1ore ale pietei. dese"nand rivalitatea
dintre participantii pietei in vederea acapararii pietei si o-tinerii de pro%it.
Concurenta este posi-ila atunci cand pe piata actioneaza "ai "ulti producatori . iar
preturile sunt li-ere.
Pute" spune ca. concurenta poate avea loc intre&
Producator-consu"ator
Consu"ator-consu"ator
Producator-producator

(ediul concurential nor"al
(ecanis"ul econo"iei de piata %unctioneaza pe -aza cererii si o%ertei. avand ca ax
central. pretul. acesta asigura autoreglarea ec9ili-ului pietei. Dar. pentru ca pretul
#
Michael E4 (+r)er , On c+.pe)i)i+n, a 8ar1ar' Bu-ine-- Re1ie* B++0 $!!9
sa-si poata indeplini "isiuneaAsupre"a= de regulator al pietei. %or"area lui tre-uie
sa ai-a loc in conditiile "ediului concurential nor"al.
$ceasta este de%inita prin cateva coordonate&
existenta "ai "ultor producatori si. respectiv. cu"paratori. conditie care
eli"ina posi-ilitatea existentei "onopolului sau "onopsolului. si altor
%or"e ale pozitiei do"inante pe piataunor -unuri sau serviciiJ
existenta diversi%icarii sorti"entale ale unui -un o"ogen considerat.
conditie care da posi-ilitatea "ultiplelor optiuni posi-ile din partea
potentialilor operatori econo"ici cu care producatorii sau distri-uitorii intra
in raporturi econo"ice pe piataJ
intreprinderile sa se co"porte ca entitati rationale. %iind preocupate %iecare la
randul sau. dealegerea celor "ai -une variante in co"-inarea %actorilor de
productie. in scopul atingerii o-iectivului%unda"ental
decizia pretului sa apartina exclusiv agentilor econo"ici. neexistand
i"ixtiuni din partea3uvernului in %ixarea preturilor ca nivel no"inal
rationa"entele de %unda"entare a deciziei sa %ie de%inite de cerintele
dezvoltarii dura-ile aintreprinderii. care i"plica o-iective prezente si
viitoare ale intreprinderii interne si externe in "ediulconcurential 2de calitate
a produselor. de prote1are a "ediului etc.4J
rolul statului sa se "ani%este. in special. pentru reglarea co"porta"entelor
operatorilor econo"ici. in sensul legi%erarii disciplinei pe piataJ
interventia statului in econo"ie sa se %aca de regula prin alte instru"ente
decat pretul. iar daca este necesar. statul sa opereze prin parg9iile de
elasticizare a preturilor controlate. De exe"pluli"itarea nivelului "axi" al
pretului lasa agentilor econo"ici li-ertatea de a putea sta-ili preturi "ai"ici.
in conditiile per"isive ale pieteiJ
organizarea pietelor de des%acere ale -unurilor si serviciilor sa ai-a ca
o-iectiv i"-unatatireacalitatii prestatiilor catre consu"atori. %iind totodata
-azata pe criterii de e%icienta si co"porta"enteloiale %ata de concurentiJ
P
*-iectivele concurentei
Concuren!a are loc atunci c/nd exist li-ertatea de a ptrunde pe o pia! 7i c/nd. /n
acela7i ti"p. pe acea pia! exist "ai "ul!i v/nztori alternativ.
Concuren!a poate avea loc /ntre %ir"e "ari sau %ir"e "ici. %ir"ele rivale put/nd
intra /nco"peti!ie pe pie!e locale. regionale. na!ionale sau c9iar pe pie!e "ondiale.
Cele "ai i"portante o-iective ale concuren!ei&
satis%acerea cererii consu"atorilor
pro"ovarea inova!iei
alocarea e%icient a resurselor
li"itarea puterii econo"ice 7i ast%el a celei politice
1usta distri-u!ie a veniturilor.
9
Relaii 'e c+ncuren: , In'ru.a)+r (r+;4'r4ing4 Mircea 5+1rig , Au)+r Milea An'rei Lucian ,Bucure-)i $!11
8unc!iile concuren!ei&
a4 Sti"uleaz progresul econo"ic& ea incit la inova!ie 7i creativitate. care
%avorizeaz cre7terea e%icien!ei. econo"isia resurselor. satis%acerea "ai -un a
nevoilor 2vezi %igura 14J
-4 Di%eren!iaz agen!ii econo"ici& /i %avorizeaz pe cei creativi. a-ili.
/ntreprinztoriJ ea /ieli"in sau /i reorienteaz spre alte do"enii pe agen!ii i"o-ili.
conservatoriJ salu-rizeaz via!aecono"ic
Jc4 Uneori duce la di%eren!ierea 7i diversi%icarea o%ertei. la reducerea costurilor 7i
c9iar a pre!urilor de v6nzareJ
d4 Per"ite cu"prtorului s gseasc %urnizorul cu "ar%a cea "ai -un 7i "ai
ie%tin 7i /isti"uleaz sau constr6nge pe productori s gseasc solu!ii pentru a
lrgi pia!a 7i a-7i a"elioraactivitateaJ
e4 Concuren!a 7i proprietatea privat %avorizeaz %or"area unor co"porta"ente
ra!ionale.dezvoltarea responsa-ilit!ii pentru deciziile adoptate. asu"area
c67tigurilor dar 7i a riscurilor carerezult pentru agen!ii econo"iciJ
%4 8avorizeaz a1ustarea reciproc a cererii 7i a o%ertei prin decizii autono"e ale
productorilor.v6nztorilor. distri-uitorilor 7i cu"prtorilorJ
g4 C6nd este necorespunztor regle"entat 7i supraveg9eat concuren!a se poate
trans%or"a /ncontrariul su& genereaz risip de resurseJ conduce la concentrarea
exagerat a %or!ei econo"iceJ poate deprecia calitatea -unurilor "r%areJ /l
de%avorizeaz pe consu"ator.
Sursa & Rela!ii de concuren! . Indru"ator Pro%.dr.ing. (ircea Covrig . $utor (ilea
$ndrei >ucian .0ucuresti 2G11 2 adaptat dupa Concurenta ?$-ordari teoretice si
practice -+atiana (osteanu.,ditura ,cono"ica.2GGG 4.
Concurenta per%ecta
Structura unei piete deter"ina caracterul co"petitiei pe acea piata. * piata pe care
actioneaza "ulti o%ertanti "ici. de putere aproxi"ativ egala. este o piaa in care nici
unul din o%ertanti nu-si poate i"pune interesele si in pri"ul rind pretul. * piata
do"inata de putini giganti econo"ici de una in care co"porta"entul unuia dintre
acestia poate in%luenta pretul sau conditiile de vinzare. Cu cat o %ir"a individuala
are "ai putina putere de a in%luenta piata pe care vinde. cu atit "ai co"petitiva
este acea piata.
Cele patru structuri teoretice de piaaa ? concurenta per%ecta. "onopolul.
concurenta "onopolistica si oligopolul ? sant structuri idealizate necesare pentru a
intelege %eno"enele econo"ice speci%ice %iecareia dintre ele. Structurile reale se
apropie cu aproxi"atie "ai -una sau "ai putin -una de una sau alta dintre aceste
structuri idealizate.
Piata concurentiala per%ecta se -azeaza pe ur"atoarele ipoteze&
1.+oate %ir"ele dintr-o industrie vind un produs identic sau. alt%el zis. o%erta e
o"ogena.
2.Clientii cunosc natura produsului vindut si preturile cerute de %iecare %ir"a.
3.Nivelul productiei opti"e ale unei %ir"e este "ic %ata de productia totala a
ra"urii. alt%el zis. nu exista %ir"e do"inante.
@.8ir"a este =price ta'er=. ea decide cantitatea vinduta in %unctie de pretul pietei.pe
care nu-l poate in%luenta.
I.Ra"ura econo"ica este li-era la intrare si la iesire. adica nu exista -ariere in
calea intrarii unor noi %ir"e ori iesirii de pe piata celor existente.
Concurenta i"per%ecta
(area "a1oritate a activitatii econo"ice nu se des%asoara insa nici in condtiii de
concurenta per%ecta. nici in conditiile lipsei totale a concurentei intre producatori.
adica a "onopolului. Cele "ai "ulte %ir"e actioneaza pe niste structuri
inter"ediare pe piataJ ele se a%la in concurenta activa unele cu altele. $ceste
structuri inter"ediare de piata sint caracterizate printr-un nu"ar de %ir"e "ai "are
sau cel putin egal cu doi. dar su%icient de "ic ca aceste %ir"e sa nu %unctioneze ca
Aprice ta'ers=.
* ast%el de situatie poarta nu"ele de concurenta i"per%ecta.
Distinge" doua cazuri de concurenta i"per%ecta&- concurenta "onopolistica.
ase"anatoare cu concurenta per%ecta. cu di%erenta "a1ora ca %ir"ele nu "ai vind.
de aceasta data. un produs o"ogenJ
-oligopolul. "ai apropiat de situatia de "onopol prin aceea ca nu"arul de %ir"e e
%oarte redus. iar di"ensiunea acestora "are.
(odelele de co"porta"ent econo"ic pentru concurenta i"per%ecta au ur"atoarele
caracteristici&
-%ir"ele isi selcteaza produsele
-%ir"ele isi aleg preturile
-preturile sunt relativ sta-ile pe ter"en scurt
E
.
Capitolul (. Prezentarea activit) ii societ) ii comerciale Nicolas Compan*
2.1 Scurt istoric al dezvoltLrii activitL ii
Societatea co"ercialL QQ SC Nicolas Co"pan# SR> QQ . cu sediul /n 1ude ul
CLlLra7i . (unicipiul *lteni a. str. 0dul. Repu-licii. nr. I@ C. tele%on. %ax G2@2@
I11 P1O . av6nd nu"Lrul de /nregistrare la Registrul Co"er ului RI1NE3FN1EE@ 7i
este de inutL de 3 asocia i . to i av6nd pLr i egale.
2
Relaii 'e c+ncuren: , In'ru.a)+r (r+;4'r4ing4 Mircea 5+1rig , Au)+r Milea An'rei Lucian ,Bucure-)i $!11
;ntreprinderea a %ost /n%iin atL /n anul 1EE@. av6nd ca principal o-iectiv co"er ul
cu a"Lnuntul.
Pe parcursul anilor. societatea 7i-a dezvolatat o-iectivele de activitate. av6nd
lucrLri /n construc ii civile. construc ii industriale. dru"uri 7i poduri . respectiv
salu-rizare.
Pentru a putea presta servicii. este necesar /n pri"ul r6nd utilizarea unor -unuri
2cldiri. ec9ipa"ente. "aterii pri"e. energie. -ani4 care alturi de resursele u"ane
asigur satis%acerea nevoilor consu"atorilor.
>a /nceputul activitL ii sale. societatea de inea nu nu"ar de 1G anga1a i. iar /n
prezent are 3I de anga1a i cu carte de "uncL. sc9i"-6nd-u7i o-iectivul principal
de activitate .transporturi ur-ane. su-ur-ane si "etropolitanede cLlLtori pe -azL de
gra%ic. pe l6ngL transport societatea executL lucrLri de construc ii industriale. civile
7i salu-rizare.
+ransportul se %ace cu autove9icule noi. propii 2 "icro-uze 7i autocare4 /n
co"unele&
Nr.
crt.
+raseu 2 tur-retur4 (i1loace de transport pe traseu
1 CLscioarele-*lteni a (icro-uz 1P locuri
2 C9irnogi-*lteni a (icro-uzN $uto-uz 1P -IG de locuri
3 Radovanu-*ltenita (icro-uzN $uto-uz 1P -IG de locuri
@ CrivL -*lteni a (icro-uz 1F locuri
I Curcani-*lteni a (icro-uzN $uto-uz 1P -IG de locuri
F Negoe7ti-*lteni a (icro-uz 1P locuri
O Soldanu-*lteni a (icro-uz 1P locuri
P 0ude7ti-*lteni a (icro-uzN $uto-uz 1P -IG de locuri
E Basila i ?*lteni a (icro-uz 1F locuri
Sursa& autor
$ctivitatea de salu-rizare se %ace cu auto-specializate. de 1I " cu-i pe o razL de 2I
'" /"pre1urul (unicipiului *lteni a&
CLscioarele
C9irnogi
Radovanu
CrivL
Curcani
Negoe7ti
Soldanu
0ude7ti
Basila i
So9atu
3Ll-ina7i
(6nLstirea
Societatea are /n dotare @G de "a7ini.
;n ta-elul de "ai 1os. a" dat exe"plu de c6teva din "a7inile de inute de cLtre
societate cu nu"Lrul de /n"atriculare. capacitatea de locuri 7i traseul pe care
acestea %unc ioneazL.
Nr.crt. (odel "asina Nr.in"atriculare Capacitate2nr.
>ocuri4
+raseu
1 Bol'sCagen C> G3 NR* 1PT1 Curcani-*lteni a
Sprinter
2 Bol'sCagen
Sprinter
C> G3 NR( 1PT1 CLscioarele-*lteni a
3 Bol'sCagen
Sprinter
C> G3 NR> 1ET1 0ude ti ?*lteni a
@ (ercedes
Sprinter
C> G3 NRR 1FT1 Soldanu-*lteni a
I 8ord +ransit @3G C> 23 3$M 1FT1 Radovanu-*lteni a
F 8ord +ransit
+ourneo
C> 3I 3$M 1FT1 CrivL -*lteni a
O Iveco )ing C> G1 3$M 2GT1 C9irnogi-*lteni a
Sursa& autor
*rarul /n care %ir"a /7i des%L7oarL activitatea este acela7i pe toate traseele.
;n ta-elul 2-1 a" prezentat pe scurt un exe"plu de orar pe ruta Radovanu-*lteni a.
Nr.
Crt.
Plecare Radovanu
2ora4
Sosire *lteni a
2ora4
Pre per
-ilet 2lei4
1 GO&1I GO&II I
2 1G&1I 1G&II I
3 12&3G 13&1G I
@ 1@&@I 1I&2I I
I 1I&3G 1F&1G I
F 1O&GG 1O&@G I
O 1P&1I 1P&II
+a-elul 2-1
Principalii clien i privind activitatea de transport sunt& salaria ii /n raport de 2GU.
elevii 2 3GU4 7i restul popula iei 2IGU4.
De ase"enea %ir"a o%erL decont pe transport persoanelor ce de in a-ona"ent
lunar de transport la societate.
Pentru salaria i decontul se %ace pe -azL de %acturL %iscalL 7i c9itan L. iar pentru
elevi . societatea prin eli-erarea unui decont lunar ce se predL la institu ia de
invL L"6nt. acesta ur"6nd s6 %ie tri"is "ai departe pentru decontare de cLtre stat.
elevii i7i pri"esc -anii /n contul -ancar asigurat printr-un contract cu P#raeus
0an'. iar salaria ii odatL cu salariul.
Pentru ca %ir"a sL activeze /n continuare /n do"eniul serviciului de transport
pu-lic de persoane. aceasta a tre-uit sL intre /n concurs. pe portalul e.licita ie.ro
.>a s%6r7itul licita iei. societatea 7i-a prelungit licen a din anul 2G13-2G21 . licita ia
%iind o- inutL /n regi" "axi-taxi.
2.2 $naliza activitL ii %ir"ei
2.2.1 $naliza econo"ico-%inanciarL
;n opinia (ariei Niculescu . analiza econo"ico-%inanciarL reprezintL QQ un
anasa"-lu de concepte. te9nici 7i instru"ente care asigurL tratarea in%or"a iilor
interne 7i externe. /n vedeerea %or"ulLrii unor aprecieri pertinente re%eritoare la
situa ia unui agent econo"ic. al nivelului 7i calitL ii per%or"an elor sale.dar 7i la
gradul de risc /ntr-un "ediu concuren ial extre" de dina"ic.=
1G
1!
Maria Nicule-cu, Diagn+-)ic ec+n+.ic, E'i)ura Ec+n+.ica, Bucure-)i,$!!% , pag $$
,volutia C$.
Cifra de afaceri ( CA ) este de%inita de >egea Conta-ilitatii din Ro"ania prin
totalitatea veniturilor realizate din livrarile de -unuri. executarea de lucrari si
prestarea de servicii .
11
Ci%ra de a%aceri a Nicolas Co"pan# Srl a avut o evolutie oscilanta in anul 1EEE .
ce a crescut cu 2.11P.PP3.GG R*N. adica cu 2IO.3I U.
Cea "ai "are valoare a ci%rei de a%aceri a %ost realizata in anul 2GGP & 2.E@2.231.GG
R*N.
Cea "ai "ica valoare a ci%rei de a%aceri a %ost realizata in anul 2GG1 - & 2@G.IIG.GG
R*N.
In ulti"ul -ilant conta-il 2-ilantul din anul 2GGP4 ci%ra de a%aceri a Nicolas
Co"pan# Srl. a crescut cu 1.E2O.G21.GG R*N. adica cu 1PE.P2 U. %ata de anul
precedent.
11
a-ile R+<u, Nic+lae Ge+rge-cu = Anali>a ec+n+.ic+-;inanciara , e'i)ura OMNIA UNI S4A4S4T SRL,
Bra-+1 $!!!
+eniturile Nicolas Co"pan# Srl au avut o evolutie oscilanta intre anii 1EEE-2GGG.
veniturile au crescut cu 2.11P.FE@.GG R*N. adica cu 2IF.OP U.
Cele "ai "ari venituri au %ost o-tinute in anul 2GGP & 2.E@3.OEE.GG R*N.
Cele "ai "ici venituri au %ost o-tinute in anul 2GG1 & 2I@.@FI.GG R*N.
In -ilantul din anul 2GGP2ulti"ul -ilant inregistrat4. veniturile realizate de Nicolas
Co"pan# Srl. au crescut cu 1.E2P.GG2.GG R*N. adica cu 1PE.PG U. %ata de anul
precedent.
C,eltuielile realizate de Nicolas Co"pan# Srl sunt in crestere cu unele di"inuari
in anii 2GGG. 2GG1 si 2GGF. si cuantu"ul acestora a %ost in valoare de @23.@G1.GG
R*N - 2GGG. 33@.@F3.GG R*N - 2GG1. OII.E32.GG R*N - 2GGF. Din anul 1EEE
pana in anul 2GGP cuantu"ul c9eltuielilor a crescut cu 1.IEI.O32.GG R*N. adica cu
2GG.3FU.
Cele "ai "ulte c9eltuieli au %ost realizate in anul 2GGP cu o valoare& 2.3E2.1F1.GG
R*N.
Cele "ai putine c9eltuieli au %ost realizate in anul 2GG1 atingand valoarea de &
33@.@F3.GG R*N.
In -ilantul din anul 2GGP c9eltuielile Nicolas Co"pan# Srl. au crescut cu
1.@II.O2E.GG R*N. adica cu 1II.@I U. %ata de anul precedent.
Nicolas Co"pan# Srl a o-tinut pro%it in anii 1EEE. 2GGG. 2GG2. 2GG3. 2GGO si
2GGP si a inregistrat pierderi in anii 2GG1. 2GG@. 2GGI si 2GGF.
-atoriile lui Nicolas Co"pan# Srl au avut o evolutie oscilanta intre anii 1EEE si
1EEE. Nivelul datoriilor a crescut cu 1.GP@.O@F.GG R*N. adica cu 33F.II U.
Cea "ai "are su"a datorata a %ost in anul 2GG@ - datorie& 1.IIG.P@@.GG R*N.
Cea "ai "ica su"a datorata a %ost in anul 1EEE - datorie& 322.31F.GG R*N.
Con%or" ulti"ului -ilant conta-il 2anul 2GGP4 datoriile lui Nicolas Co"pan# Srl.
au crescut cu 3G@.OFG.GG R*N. adica cu 2O.FI U. %ata de anul precedent.
Nu"arul "ediu de anga1ati de la Nicolas Co"pan# Srl este ascendent cu scaderi in
anii 2GG1. 2GGI si 2GGO. cand nu"arul anga1atilor a insu"at 12 persoane - 2GG1. 1P
persoane - 2GGI. 2G persoane - 2GGO. Din anul 1EEE pana in anul 2GGP nu"arul de
persoane anga1ate a crescut cu 11 anga1ati. adica cu 1GG.GGU.
Cei "ai "ulti anga1ati au %ost in anul 2GG@ - nu"ar persoane anga1ate& 2P.
Cei "ai putini anga1ati au %ost in anul 1EEE - nu"ar persoane anga1ate& 11.
Potrivit ulti"ului -ilant conta-il 2anul 2GGP4 nu"arul anga1atilor Nicolas Co"pan#
Srl. a crescut cu 2 persoane. adica cu 1G.GG U. %ata de anul precedent.
2.3 $naliza activitL ii de "ar'eting
;n accep iunea general. "ar'etingul reprezint V tiin a i arta de a convinge
clien ii s cu"pereV
12
. P9ilip :otler de%inea "ar'etingul ca Vun proces social i
"anagerial prin care indivizi sau grupuri de indivizi o- in ceea ce le este necesar
i doresc prin crearea. o%erirea i sc9i"-ul de produse i servicii av6nd o anu"it
valoareV. Si"plist. "ar'etingul reprezint Varta i tiin a de a vindeV.
Pri"a de%ini ie o%icial atri-uit "ar'etingului a aprut /n 1E3I i a %ost adoptat
de National $ssociation o% (ar'eting +eac9ers. predecesoare a $"erican
(ar'eting $ssociation. Recon%ir"at /n 1EFG. de%ini ia pri"ar a "ar'etingului a
rezistat vre"e de IG de ani. p6n /n 1EPI c6nd a %ost /nlocuit. De%ini ia a %ost din
nou reviziuit /n 2GG@ i descrie "ar'etingul ca o Vo %unc ie organizationala i un
set de procese "enite a crea. co"unica i pune la dispozi ia clien ilor a valorii i
"en inerii rela iilor cu clien ii spre -ene%iciul co"paniei i al proprietarilor
acesteiaV.
;n cadrul unei co"panii. analiza de "ar'eting ne a1utL sL a%lL" nevoile clien ilor
7i dorin ele acestora . dar 7i ceea ce ei a7teaptL sL pri"eascL de la noi.
$naliza de "ar'eting. ne o%era o viziune de ansa"-lu asupra pie ei pe care
activL". dar 7i pozi ia de inutL de /ntreprindere /n acel "o"ent pe acea pia L. +ot
analiza de "ar'eting ne a1utL /n realizarea planului de pro"ovare pentru serviciul
o%erit . pentru ca /n ur"a rezultatelor sL pute" adopta o strategie de "ar'eting
-ene%icL at6t pentru /ntreprindere c6t 7i pentru consu"atori.
1$
http://www.unibuc.ro/eBooks/filologie/enache-market/1.htm l
;n li"-a1ul popular. prin A"ar'eting= /n elege" pro"ovarea produselor sau
-randigul . iar /n li"-a1 pro%esional ter"enul are un spectru "ai "are de /ntelesuri
ce au /n co"un atragerea de noi clien i.
2.3.1 (ediul de "ar'eting
Pro%esorul N. $>. P*P considera ca A "ediul extern al %ir"ei reuneste ansa"-lul
de %actori si %orte externe acesteia capa-ile sa in%lueteze "entinerea sau
dezvoltarea sc9i"-urilor pe pietele pe care activeaza A.
Unii %actori varia-ili de "ediu a%ecteaza toate ra"urile si intreprinderile
econo"ice si nu pot %i stapaniti sau preveniti prin activitatile %ir"elor. $cesti
%actori alcatuiesc "acro"ediul. * %ir"a poate %ace %oarte putin. aproape ni"ic
pentru a-si in%luenta "acro"ediul.+re-uie insa sa-si "onitorizeze "ediul sis a se
pregateasca pentru inevita-ilitatea sc9i"-arilor . $ceasta insea"na intuirea naturii
si di"ensiunii potentialelor sc9i"-ari si intoc"irea de strategii si progra"e pentru
a raspunde correct atunci cand ele se vor produce.
$lti %actori de "ediu. insa. pot a%ecta unele %ir"e "ai "ult decat pe altele.$cesti
%actori alcatuiesc "icro"ediul . un exe"plu sunt concurentii. Sc9i"-arile in
strategia unei %ir"e dintr-o ra"ura oarecare vor a%ecta in "od sigur concurentii .
pe "asura ce clientii acestora sunt convinsi sa devina clientii sai. In acest caz.
%ir"ele pot %ace ceva "ai "ult decat sa anticipeze sis a raspunda sc9i"-arilor din
"icro"eduJ ele pot in%leunta sc9i"-arile si pot controla di"ensiunile inter%erentei
lor cu adversarii din aceeasi ra"ura de activitate.
(acro"ediul %ir"ei & reprezinta ansa"-lul varia-ilelor incorpora-ile ce constituie
cli"atul general in care aceasta isi des%asoara activitatea. ei sunt cunoscuti su-
denu"irea de %actori S+,P.
a4%actorii socio-culturali 2 distri-utia pe grupe de varsta a populatiei. "inoritatile
nationale. %a"ilia4 J
Pentru distri-utia pe grupe de varste pot spune ca . eleviiNstudentii 2 F-23 ani4 si
anga1atii 2 1P-F@ ani4 -ene%iciaza de. a-ona"ente in cazul elevilor si legiti"atii
pentru cei anga1ati . eli-erate de anga1ator in parteneriat cu %ir"a de transport. in
cazul a"-elor -ene%icii. tari%ul calatoriei este redus la 1u"atate si decontat de catre
institutia de invata"ant sau anga1ator.
-4%actorii te9nologici 2creaza noi "oduri de a satis%ice nevoile consu"atorilor. pot
identi%ica si satis%ice nevoi lente. "odo%ica "odelele cererii. "odi%ica natura
concurentei. descopera noi consu"atori4J
8iecare autove9icul este prevazut cu cd-pla#er. cli"at 2receNcald4 . lu"ina pentru
%iecare scaun. tv si centura de siguranta. dar si de -locare auto"ata a usilor in ti"p
ce "otorul este pornit.
c4%actori econo"iciJ
Structura pe do"enii ale econo"iei ro"anesti si nivelul de dezvoltare a in%luentat
si in%luenteaza transportul ur-an si "etropolitan de personae.$st%el pute" spune ca
oa"enii pre%era sa calatoreasca cu un "i1loc de transport "ai ie%tin 2C8R4 sau sa
astepte acele curse special . o%erite de %ir"e "ai "ari . care la o anu"ita ora
percepe o taxa "ai "ica 2 exe"plu CWI . ora 12&3G . un -iletNpersoana. 0ucuresti ?
*ltenia costa O Ron in loc de 11 Ron4.
Un alt %actor econo"ic consta in datoriile intreprinderi intr-o "oneda international.
aceasta a%ecteaza cel "ai "ult intreprinderea datorita %aptului ca incasarile %ir"ei
se %ac in lei . iar i"pru"uturile in euro . din "o"ent ce leul scade pe z ice trece.
iar euro creste. este clar %aptul ca intreprinderera pierde.
d4%actori politico-1uridici 2legislatia privind protectia consu"atorilor. protectia
societatii. protectia concurentei4.
In con%or"itate cu >egea nr. E2 din 1G aprilie 2GGO. art. @. alineatele a. - .c .g 9. I .l
" .n .o. p & Serviciul de transport pu-lic local de persoane 7i de "r%uri se
organizeaz de ctre autorit!ile ad"inistra!iei pu-lice locale. pe raza
ad"inistrativ-teritorial respectiv. cu respectarea ur"toarelor principii&
a4 pro"ovarea concuren!ei /ntre operatorii de transport. respectiv transportatorii
autoriza!i. crora li s-a atri-uit executarea serviciuluiJ
-4 garantarea accesului egal 7i nediscri"inatoriu al operatorilor de transport 7i al
transportatorilor autoriza!i la pia!a transportului pu-lic localJ
c4 garantarea respectrii drepturilor 7i intereselor utilizatorilor serviciului de
transport pu-lic localJ
g4 deplasarea /n condi!ii de siguran! 7i de con%ort. inclusiv prin asigurarea de risc
a "r%urilor 7i a persoanelor transportate. precu" 7i a -unurilor acestora prin poli!e
de asigurariJ
94 asigurarea executrii unui transport pu-lic local suporta-il /n ceea ce prive7te
tari%ul de transportJ
i4 recuperarea integral a costurilor de exploatare. rea-ilitare 7i dezvoltare prin
tari%eNtaxe suportate de ctre -ene%iciarii direc!i ai transportului. denu"i!i /n
continuare utilizatori. 7i prin %inan!area de la -ugetele locale. asigur6ndu-se un
pro%it rezona-il pentru operatorii de transport 7i transportatorii autoriza!iJ
l4 satis%acerea cu prioritate a nevoilor de deplasare ale populatiei. ale personalului
institutiilor pu-lice si ale operatorilor econo"ici pe teritoriul unitatilor
ad"inistrativ-teritoriale prin service de calitateJ
"4 protec!ia categoriilor sociale de%avorizate. prin co"pensarea costului
transportului de la -ugetul localJ
n4 integrarea tari%ar prin utilizarea unui singur tip de legiti"a!ie de cltorie
pentru toate "i1loacele de transport pu-lic local de persoane prin curse regulateJ
o4 dispecerizarea transportului pu-lic local de persoane realizat prin progra"e
per"anenteJ
p4 consultarea asocia!iilor reprezentative ale operatorilor de transport 7iNsau ale
transportatorilor autoriza!i. precu" 7i ale utilizatorilor /n vederea sta-ilirii
politicilor 7i strategiilor locale privind transportul pu-lic local 7i "odalit!ile de
%unc!ionare a acestui serviciu.
13
(icro"ediul %ir"ei
Cuprinde un ansa"-lu de %actori externi care a%ecteaza in "od direct %ir"a si
asupra carora se poate exercita un anu"e control. In%luentand deciziile . strategiile
si tacticile de "ar'eting. sc9i"-arile din acest "ediu au o deose-ita se"ni%icatie
pentru "ar'eteri.
Co"ponentele "icro"ediului sunt&
a4%urnizorii J
1%
A4N4R4S454 Direcia In;+r.a)ic: ?i (reg:)irea (er-+nalului Opera)+ril+r = Mariana T+.a
-4clientii J
c4inter"ediariiJ
d4concurentiiJ
e4detinatorii de interese.
1@
2.3.2 (ixul de "ar'eting in servicii
Notiunea de "ix i"pune intercolrelarea si interdependenta varia-ilelor i"plicate.
8iloso%ia sa i"plica un "ix opti" de "ar'eting pentru un anu"it seg"ent de piata
la un anu"it "o"ent dat. In cazul serviciilor. specialistii au introdus notiunea de
"ix extins de "ar'eting 2 Meit9a"l. 0itner. 3re"ler4 datorita &
-caracterului intangi-il al serviciilor
-insepara-ilitatii productie-consu" etc.
In servicii. "ixul extins cuprinde O co"ponente . denu"iti si cei AOP=.
-PR*DUSU>N S,RBICIU>J
-DIS+RI0U+I,N >*C$>IM$R,J
-PR,+N +$RI8J
-PR*(*B$R,J
-*$(,NIJ
-,BID,N+$ 8IMIC$J
-PR*C,S
1&
(r+;4uni14'r4 ic)+r MANOLE, (r+;4uni14'r4 Mirela STOIAN, (r+;4uni14'r4 8+ria DOROBANTU, E'i)ura
ASE
a4 ProdusulN serviciul& Serviciul o%erit de catre societate Nicolas Co"pan#
este in do"eniul transportului de personae. $cesta se %ace cu propriile
autove9icule . in con%or"itate cu legea in vigoare. unde %iecare autove9icul
este special a"ena1at pentru ca .calatorii sa se si"ta in siguranata pe durata
calatoriei sis a %ie "ultu"iti de serviciull prestart.
-4 Distri-utiaN localizarea. 8ir"a este localizata atat cu sediul cat si cu
gara1ul in (unicipiul *ltenita. 1udetul Calarasi . avand doua statii de
i"-arcare. una la intrare in oras dinspre 1udetul 3iurgiu si cealalta la iesire
din oras. inspre (unicipiul 0ucuresti sau 1udetul Calarasi.
c4 Pretul & Nivelul pretului variaza in %unctie de distanta calatoriei. ast%el cel
"ai "are pret practicat are valoarea de 11 lei. iar cel "ai "ic de 3 lei.
Intreprinderea a1uta elevii si anaga1atii. prin parteneriatul sau cu institutia de
invata"ant sau anga1atorul . printr-o reducere de IGU inscrisa pe
a-ona"entNlegiti"atie . care la s%arsitul %iecarei luni calendaristice se
deconteaza.
d4Pro"ovarea. 8iind un oras "ic. principalul "i1loc de pro"ovare este cel
prin reco"andare sau Adin gura in gura=. 8ir"a are si un site cu o adresa de
%ace-oo' . unde sunt disponi-ile in%or"atii despre tari% . ore de plecare si
sosire.
e4 *a"enii. $nga1atii sunt "a1oritatea de sex "asculine. posesori ai
per"isului de conducere categoriile 0. C. D cu atestat de transport persoane
si card tipogra%. 8iecare anaga1t atat so%er cat si dispecer este intruit pentru a
avea ra-dare cu orice calator si pentru a respecta legile de circulatie.
%4 ,videnta %izica& Cu" a" spus si "ai sus. transportul se %ace cu propriile
autove9icule. in nu"ar de 2G dotate cu toate ec9ipa"entele necesare pentru
a le o%eri pasagerilor siguranta . calitate si rapiditate. 8iecare anga1at poarta o
legiti"atie . cu nu"ele si traseul pe care activeaza.
g4 Procesul & Pentru a %ace %ata cerereriii . societatea a %ixat ore de plecare
pentru elevi si anga1atii in con%or"itate cu orarul lor. ,levii sunt lasati la ora
GO&3G in %ata institutiei de invata"ant . iar plecarea spre casa se %ace odata cu
inc9eierea orelor. tot din %ata institutiei.
2.3.3 $naliza SCot
S
-cel "ai -un raport calitate-pret
-pro%esionalis" si experienta anga1atilor
-ec9ipa"ente noi si sigure
)
-nu"arul de trasee acoperite nu este
%oarte "are
-populatie relative redusa. deci
consu"atori putini
*
-dezvoltarea societatii
-acapararea de noi trasee
+
-concurenta liderului de piata pe
do"eniul transportului de persoane
-aparitia unei co"panii cu ec9ipa"ente
"ai noi si un pret "ai "ic
3.1 Identi%icarea nevoilor consu"atorilor
>a originea oricrei decizii de cu"prare st o pro-le" resi" it de cu"prtorul
poten ial. /n spe ? o nevoie. (ai concret. cu"prtorul con tientizeaz o
di%eren /ntre situa ia e%ectiv i una dorit.
Unicul scop al unei a%aceri este de a crea un client 2Peter Druc'er4.
$sa cu" ne da" sea"a si din acest citat . clientul reprezinta scopul unei a%aceri .
deoarece daca pentru a%acerea noastra nu sunt clienti. acest lucru denota %aptul ca
nu ave" nici pro%it. neava"d pro%it . %ir"a va intra auto"at in insolventa sau
%ali"ent.
De o-icei clientii %ir"ei de transport Nicolas Co"pan# sunt incadrati in trei grupe&
-eleviJ
-anga1atiJ
-cei care %ac cu"paraturi.
Dat %iind %aptul ca pe traseele pe care aceasta activeaza nu sunt co"petitori si nu
toti cetatenii dispun de "asini personale. este clar %aptul ca au nevoie de un "i1loc
de transport in co"un pentru a se deplasa in a%ara localitatii.
Deci. nevoia este o stare de tensiune direct propor ional cu decala1ul /ntre situa ia
e%ectiv i cea dorit. C6nd acest decala1 atinge un anu"it nivel. nevoia se
trans%or" /n i"puls de cu"prare.